Fi de lectur 2

Titlu: Baltagul (denumeste unealta cu care Nechifor Lipan a fost omorat si cea cu care
criminalul a fost pedepsit)
Autor: Mihail Sadoveanu
Data apariiei: noiembrie 1930
Specia literar: roman
Gen literar: epic
Tema: aflarea adevarului
Structura: in 16 capitole
Compozitie: proza
Tehnici narative: naratiunea este realizata la persoana a III-a (este, putea, -i, -l)
--> narator martor
Moduri de expunere folosite: naratiune, dialog, descriere
Locul desfurrii aciunii: Magura Tarcaului, Bicaz, Calugareni, Farcasa, Borca,
Dorna, Sabasa, Suha, Crucea Talienilor etc.
Timpul desfurrii aciunii: din septembrie, de cand Nechifor Lipan pleaca la Dorna,
pana in aprilie, cand cautarile Vitoriei au luat sfarsit
Personaje: -Vitoria Lipan (personaj principal)
-Nechifor Lipan (personajul despre care se vorbeste, dar care nu apare cu adevarat in
roman)
-Minodora
-Gheorghita
-Mitrea
-parintele Daniil
-baba Maranda
-mos Pricop
-oamenii de la nunta
-Anastasie Balmez
-Calistrat Bogza

-Ilie Cutui
-crasmarul
-Maria
-domnul Toma
Caracterizarea personajului:
Vitoria Lipan este personajul principal al romanului, intrucat ea apare in toate
momentele subiectului, interactioneaza cu toate celelalte personaje, iar acestea actioneaza
in functie de deciziile ei.
Trasaturile Vitoriei se desprind atat din caracterizarea directa, cat si din cea
indirecta. La inceput, autorul o caratcterizeaza direct, ca fiind o femeie cu ochii caprui si
parul castniu, care isi iubea sotul foarte mult, ca in prima zi ( asa-i fusese drag in tinereta
Lipan, asa-i era drag s-acum).
Cele mai multe trasaturi ale protagonistei se desprind din caracterizarea indirecta,
din fapte, gesturi, limbaj si relatia cu celelalte personaje.
Ea tinea foarte mult la sotul sau, acest lucru reiesind din faptul ca femeia devenea
ingrijorata la gandul ca barbatul ei nu s-a intors inca acasa. De dragul acestuia, ea tine
post mai multe zile de vineri la rand. Vitoria era si intuitiva: ea a presimtit ca Nechifor nu
s-a intors deoarece a dat de un necaz.
Mergand la baba Maranda, Vitoria afla ca Lipan este retinut la Dorna de catre o
femeie cu ochii verzi, insa refuza sa creada ca asa ceva ar fi posibil, deoarece era geloasa
si orgolioasa. Spune ca prefera sa-l stie pe Nechifor mort, decat in bratele altei femei.
In drumul ei, Vitoria este nevoita sa infrunte iarna aspra, insa nu se da batuta,
pentru ca dorinta de a-si gasi sotul era mai puternica decat orice viscol.
Desi se considera a fi o femeie fara carte, Vitoria da dovada de inteligenta cand
reuseste sa descopere ce se intamplase cu Nechifor. Ea stia povestea chiar mai bine decat
asasinii.
Femeia ii tortureaza pe cei doi vinovati cu presupuneri si banuieli, reusind astfel
sa-i faca sa-si marturiseasca fapta si chiar sa-si ceara scuze.
In final, femeia trece peste cele intamplate, fiind constienta de faptul ca nimic nu
va mai fi la fel, insa se gandeste la binele familiei si face planuri pentru viitor.
Pasaj semnificativ:
Pe cand i se invalmaseau aceste cugetari, Bogza, simtindu-se privit,bau pe
nerasuflate un pahar de vin, si inca unul. Dupa aceea, fara sa stie cum, lua deodata o
hotarare naprasnica. Muierea-i muiere si barbatu-i barbat. El era un barbat, de care inca
nu-si batuse joc nimeni in viata lui.
Da baltagul, vorbi el, inca stapanit, intinzand mana indarat catre Gheorghita.
Mai stai putintel, il opri femeia, ca sa incheiem praznicul dupa cuviinta. Ce te
uiti, Gheorghita, asa la baltag? intreba ea dupa aceea, razand; este scris pe el ceva?
Asculta, femeie, mormai cu manie Bogza, de ce tot ma fierbi si ma intepi atat?
Ai ceva de spus, spune!
Nu te supara, domnu; Calistrat, eu intreb pe baiet daca nu citeste ceva pe baltag.
Destul! racni gospodarul batand cu pumnul in masa si inaltandu-se de la locul

lui.
Tacamurile se invalmasira, mesenii se ridicara speriati. Ceea ce se facea nu era
bine, caci era la un praznic. Bogza avea intrucatva dreptate.
Destul! racnea omul, destul!
Glasul ii ragusi dintr-odata.
Destul! Pentru o fapta, este numai o plata. Chiar daca as fi eu, mi-oi primi
osanda de la cine se cuvine. Dar nu sunt eu. Ce ai cu mine?
Eu? N-am nimic! Se apara munteanca, uimita mai presus de orice de o intrebare
ca aceea.
Cum n-ai? mugi Calistrat, imprastiind cu dosul mainilor talgerele si paharele.
Dar cu cine vorbesti tu asa, muiere? Dar ce? Ai trait cu mine, ca sa ai asupra mea vreun
drept?
Gheorghita, vorbi cu mirare femeia, mi se pare ca pe baltag e scris sange si
acesta-i omul care a lovit pe tatu-tau.
Biografia scriitorului:
Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pacani - d. 19 octombrie 1961, Bucureti) a fost
un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician i om politic romn.
Prinii lui Mihail Sadoveanu au fost avocatul Alexandru Sadoveanu din Oltenia
i Profira Ursache, fat de rzei. Urmeaz gimnaziul "Alecu Alecsandru Donici" la
Flticeni. Urmeaz apoi cursurile Liceului Naional din Iai, iar la Bucureti studiaz
dreptul. Debuteaz n revista bucuretean Dracu n 1897. n 1898 ncepe s colaboreze
la foaia Viaa nou alturi de Gala Galaction, Tudor Arghezi .a., semn and cu numele su,
dar i cu pseudonimul M.S. Cobuz.
Se stabilete la Bucureti, n 1904, se cstorete, i va avea unsprezece copii. n
acelai an are loc debutul editorial cu patru volume deodat - Povestiri, Dureri nbu ite,
Crma lui Mo Precu, oimii - n care Sadoveanu manifest predilecie deosebit pentru
istorie.
n 1910 public volumele Povestiri de sear, Genoveva de Brabant, broura Cum
putem scpa de nevoi i cum putem dobndi pmnt .a. Colaboreaz la revista
Smntorul, dar se va simi mai apropiat spiritual de revista care aprea la Ia i, Via a
Romneasc.
n anul 1926 reprezint Societatea Scriitorilor Romni, mpreun cu Liviu
Rebreanu, la Congresul de la Berlin.
n 1928 public povestirea Hanul Ancuei, aparinnd perioadei de maturitate a
scriitorului, fiind un volum de 9 povestiri, o mbinaie ideal a genului epic i liric.
Dup anul 1947, scrisul su vireaz spre ideologia noului regim comunist,
publicnd opere afiliate curentului sovietic al realismului socialist, celebre fiind romanul
Mitrea Cocor sau cartea de reportaje din URSS Lumina vine de la Rsrit.
n anul 1948 public romanul Puna Mic, iar un an mai trziu n 1949, Mihail

Sadoveanu este ales preedinte al Uniunii scriitorilor. Civa ani mai trziu, n 1952
public romanul istoric Nicoar Potcoav, capodoper a genului. n 1954 public
volumul Aventur n lunca Dunrii.
Mihail Sadoveanu se stinge din via la data de 19 octombrie 1961, fiind
nmormntat alturi de Eminescu i Caragiale.
Alte opere ale autorului: Departari, Hanu Ancutei, Tara de dincolo de negura,
Dumbrava minunata, Maria Sa, puiul padurii, Umbre, Duduia Margareta etc.
Referine critice (ale unor scriitori):
"M. Sadoveanu ne-a demonstrat realitatea fenomenului romanesc. L-a urmat
evolutiv cu rabdare in toate momentele afirmatiei sale. Opera d-sale reprezinta, etapa cu
etapa, formatia progresista a sufletului nostru, progresul genetiv al psihicului romanesc."
MIHAIL RALEA, Scrieri din trecut. in literatura,
E.S.P.L.A., Bucuresti, 1957.
"Darul povestirii si sentimentului naturii sunt doua trasaturi esentiale ale stilului
lui Mihail Sadoveanu. Nu toti scriitorii au darul povestirii. Sunt scriitori de mare
adancime care nu stiu sa povesteasca. Sunt altii care in istoria literara nu ocupa un loc de
frunte si care totusi sunt povestitori minunati. [...] Neculce si Creanga sunt povestitorii
nostri exemplari. Traditia literara romaneasca, atat cat o avea, se intemeiaza si se
construieste mereu pe acest dar care, astazi, se manifesta cu un incomparabil belsug in
opera lui Mihail Sadoveanu."
AL. PHILIPPIDE, Despre stitul lui Mihail Sadoveanu,
in omagiul lui Mihail Sadoveanu,
E.S.P.L.A.,Bucuresti, 1956, p.54.