Modelul nr.

4
SUBIECTUL al III-lea
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-o nuvelă
studiată.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

-prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul narativ studiat;
-evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/ secvenţe comentate;
-analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale textului narativ, semnificative pentru construcţia personajului,
din seria: acţiune, conflict, perspectivă narativă, modalităţi de caracterizare.

REZOLVARE
Ioan Slavici, Moara cu noroc
GHIȚĂ
Introducerea
Informaţii contextualizatoare despre personajul nuvelei:
În textele epice, personajele sunt purtătoarele de semnificaţie a mesajului transmis prin discursul narativ, sunt rotiţele
care pun în mişcare mecanismul universului fîcţional. Specific nuvelei este faptul că accentul cade pe construcţia personajelor.
În centrul discursului narativ se află protagonistul, celelalte personaje gravitând în jurul lui pt a-i susţine evoluţia;
„Moara cu noroc" de Ioan Slavici, operă publicată în vol. „Novele din popor” este o nuvelă psihologică de factură
realistă, în care punctul de fugă al discursului narativ este Ghiţă, în calitatea sa de protagonist.

Cuprinsul
Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului din nuvela studiată
-statutul social al protagonistului este surprins încă din incipitul nuvelei, cititorul descoperindu-1 în ipostaza cizmarului
sărac, nemulţumit de propria condiţie socială. Ba mai mult, apare în postura de pater familias în cadrul unei familii patriarhale.
Conştientizând faptul că pe umerii săi apasă responsabilităţile familiei, decide să ia în arendă cârciuma de la Moara cu noroc,
tocmai pentru a-i asigura un trai mai bun. Odată mutat la moară, devine cârciumar, schimbarea de statut social implicând
metamorfoze şi la nivelul statutului psihologic şi moral;
-dpdv psihologic, Ghiţă este, la început, un caracter puternic. Stăpân pe sine, încrezător în forţele proprii, nu ia în seamă
sfaturile bătrânei sale soacre și se mută la Moara cu noroc. Sub influenţa Sămădăului, bărbatul îşi pierde treptat încrederea în sine
şi devine slab în faţa tentaţiei de a se îmbogăţi.
Evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului, prin 2 episoade/ secv. comentate
pe tot parcursul discursului narativ se relevă caracterul slab, uşor influenţabil al protagonistului.
-Semnificativă, în acest sens, este prima întâlnire dintre Ghiţă și Lică, moment în care Sămădăul îşi impune în faţa
noului cârciumar propriile reguli. Se observă, aici, modul diferit în care cele 2 personaje se raportează la relațiile interumane.
Dacă, pt Ghiţă, relaţiile dintre oameni se bazează pe încredere, pe respect, pt Lică, relaţia cu partenerul de afaceri înseamnă
subordonare;
-caracterul slab al protagonsitului se reflectă şi în finalul nuvelei, când Ghiţă, orbit de furie şi dornic a se răzbuna pe
Lică, îşi aruncă soţia, drept momeală, în brațele Sămădăului. Dezgustată de laşitatea soţului, pe care îl consideră „doar o muiere
îmbrăcată în straie bărbăteşti", Ana i se dăruieşte lui Lică. Conştientizând că el însuşi e vinovat pt gestul soţiei sale, Ghiţă decide
să o ucidă.
analiza, la alegere, a 2 componente de struct şi de lbaj ale nuvelei, semnificative pt construcţia personajului, din seria:
acţiune, conflict, perspectivă narativă, modalităţi de caracterizare
-discursul epic surprinde un conflict exterior reflectat în modul diferit de raportare la lume specific celor două
mentalităţi:
-cea tradiţională şi
- cea aşa-zis modernă, capitalistă.
Această opoziţie între mentalităţi devine un real pretext pt ca autorul să dezvolte un amplu conflict interior traversat de
protagonist;
-în vederea obţinerii efectului de verosimilitate a universului ficţional creat, autorul alege o perspectivă narativă
obiectivă, cu o viziune „dindărăt", care îi aparţine unui narator omniscient, omniprezent şi extradiegetic, ce narează la pers.III.
Naratorul ocupă, aşadar, o poziţie de extrateritorialitate în raport cu universul ficţional creat, astfel încât nu idealizează
personajele, nu intervine în destinul lor, lăsându-le să evolueze spre deznodământ după năzuinţe şi slăbiciuni.
Încheierea
reluarea sintetică a tuturor ideilor importante –
-particularităţile personajului în nuvelă,
-strategiile de caracterizare realiste,
-statutul social şi psihologic etc.
În concluzie, personajul Ghiţă, protagonistui nuvelei „Moara cu noroc", devine reprezentativ pt viziunea dp lume a unui
autor care a recurs la principiile estetice ale realismului, pt a surprinde metamorfozele din societatea rurală transilvăneană din a
doua jumătate a sec. al XIX-lea.