FUNCȚIILE LIMBAJULUI

Schema lui Jakobson

Roman Jakobson a fost un lingvist american

de origine rusă, creatorul lingvisticii structuraliste.

In celebrul articol ,,Lingvistică și poetică" din

volumul Eseuri de Lingvistică generală (1960), el
dezvoltă un model lingvistic împărțit în șase funcții,
rămas cu numele de ,,schema lui Jakobson ".
 Schema lui Roman Jakobson
Elementele situației de comunicare și funcțiile corespunzătoare

1. emițător - funcția expresivă sau emotivă

2. receptor - funcția conativă sau persuasivă sau retorică
3. mesaj - funcția poetică
4. cod - funcția metalingvistică
5. canal - funcția fatică
6. referent - funcția referențială sau
cognitivă
Invățați prin joc!
● Anagramă (Numește!): Mutați literele amestecate pentru a obține denumirile
celor 6 funcții ale comunicării definite de Roman Jakobson.
● Faceți click pe următorul link: https://wordwall.net/ro/resource/9179833
 Funcția emotivă sau expresivă
● Ah, ce rău îmi pare că am întârziat!
● Mi-e foarte dor de o vacanță la mare!
● „Nu-ți voi lăsa drept bunuri după moarte”

Funcția emotivă sau expresivă este centrată pe EMIȚĂTOR, exprimă

starea afectivă a acestuia, sentimentele și valorile lui, prin intermediul mai
multor mărci:
● -interjecții
● -forme verbale și pronominale de pers.I
● -redarea superlativului absolut prin mijloace stilistice
● diminutive și augmentative
● Această funcție este dominantă în limbajul copiilor sau în cel al lirismului
subiectiv.
 Funcția conativă sau persuasivă sau retorică
● Trebuie să începi recapitularea finală a materiei!
● Tată, adu-mi, te rog, telefonul!
● „Stimate domn/doamnă, vă contactez în legătură cu…”
● Cumpărați detergentul Persil!

Funcția conativă este centrată pe RECEPTOR, poate viza efectul de persuasiune a mesajului
asupra acestuia, încercarea de a-l incita la acțiune pe interlocutor printr-un ordin, o rugăminte.

Are următoarele mărci lingvistice:

● vocative
● imperative
● forme verbale și pronominale de pers. a II-a

Această funcție este pregnantă în comunicarea cotidiană, în stilul oficial-administrativ, în reclame.

 Funcția poetică
● Pe urmă ne întâlneam din ce în ce mai rar/Eu la un capăt al orei, tu la celălalt” (Nichita Stănescu)
● Capul face, capul trage. (proverb)
● Tot înainte, că înainte era mai bine! (slogan publicitar, emisiunea ,,Starea nației”)

Funcția poetică este centrată pe MESAJ. Prin ea se pune în valoare mesajul ca atare, forma în
care este structurat/organizat, modul în care este formulat.

Mărcile funcției poetice sunt:

-sensuri figurate ale cuvintelor

-figuri de stil

-jocuri de cuvinte

Această funcție este dominantă în textele lirice, dar apare și în proverbe, zicători, expresii și
locuțiuni populare, în sloganuri și calambururi.
 Funcția metaligvistică
● Oximoronul este o figură de stil ce presupune alăturarea a doi termeni incompatibili (Ex. dureros de dulce, tăcere asurzitoare).
● Când spun aici ,,scriitor clasic”, mă refer la valoarea sa reprezentativă în cadrul unei literaturi, nu la faptul că opera aparține clasicismului.
● Am ajuns la bătrânețe să prețuiesc plăcerea de a trăi, în franceză ,,le savoir vivre”.
● Textul argumentativ are scop persuasiv, adică de a convinge.

Funcția conativă este centrată pe COD. Intenția este de a se explicita în cadrul mesajului codul
utilizat. Prin ea se controlează codul, cuvintele folosite, discutându-le înțelesul sau forma pentru a
favoriza înțelegerea lor corectă.

Are următoarele mărci lingvistice:

● adverbul adică
● construcții de tipul: vreau să spun, mă referer la

Această funcție este pregnantă în stilul științific (analize gramaticale, dicționare, manuale de limbi
străine), dar și în comunicarea colocvială, în ghicitori etc.
 Funcția fatică
● Alo! Mă auzi? Mai ești pe fir?
● Înțelegi ce spun sau trebuie să repet?
● Ai putut să deschizi fișierul pe care ți l-am trimis?
● A, da, acum se aude mai bine.
● Ce ai scris pe ultimul rând, că nu se vede bine?

Funcția conativă este centrată pe CANAL. Prin ea se controlează canalul de comunicare

(scrisoare, telefon, fax, poștă electronică ș.a) și se asigură menținerea contactului între interlocutori
prin verificări și confirmări.

Această funcție domină în comunicarea la distanță, unde pot interveni perturbări ale canalului
(zgomote, greșeli de tipar, scris ilizibil).
 Funcția referențială
● Spectacolul ,,Iona”, adaptare după Marin Sorescu, începe la ora 19, în sala mare a Teatrului Tineretului.
● Adresa unde poți găsi informații în plus este www…
● Era odată un împărat care avea trei feciori.
● ,,10/23 febr. 1912 Frate Anestine, dragă Tizule, celebrea artist, bătrâne și iubite prietene! Sufleur ți-am fost, regizor
ți-am fost, director ți-am fost, fabricant de roluri ți-am fost (…) Îmbrățișându-te cu frățească nestrămutată dragoste,
sunt și rămân al tău bătrân prieten, Caragiale
● - Numele și prenumele dumneavoastră.
● - Ion Popescu, administrator financiar la Poptan SRL Bacău...

Funcția conativă este centrată pe REFERENT (situația, obiectul, realitatea despre care se
comunică, despre ce se comunică). Prin ea se transmit informații despre lumea reală sau
imaginară, despre circumstanțele în care are loc comunicarea, circumstanțe privind locul, timpul
emiterii, respectiv receptării, identitatea, statutul social și relațiile dintre actanți etc.

Această funcție este dominantă în textele științifice și publicistice, dar are o pondere importantă în
orice tip de comunicare: în textul epistolar (scrisori, scrisori de intenție).
Invățați prin joc!
● Roata aleatoare (Exemplifică): Pentru fiecare funcție a limbajului,
creați/selectați alte 2-3 exemple.
● Faceți click pe următorul link: https://wordwall.net/ro/resource/9182043
Invățați prin joc!
● Imparte cărți (Definește!): Definiți funcția limbajului, prin referire la elementul
situației de comunicare pe care se centrează.
● Faceți click pe următorul link: https://wordwall.net/ro/resource/9182152
Invățați prin joc!
● Deschide caseta (Descrie!): Descrieți funcția limbajului, referindu-vă la
mărcile specifice și la textele în care apare predominant.
● Faceți click pe următorul link: https://wordwall.net/ro/resource/9182447