Trasaturi clasicism:

-ratiunea domina sentimentele

-caracter moralizator
-cultiva trasaturi: curaj,lasitate,generozitate,naivitate
-cultul pentru adevar si natura

Gen liric:
Prezenta eului liric se face prin :pronumele si adjectivele pronominale la persoana 1sau verbe la pers 1
-modul principal de expunere intr-un text liric, este monologul liric (adresat sau nu),
dar poateaparea si descrierea.
-limbajul este sugestiv si expresiv, folosindu-se imaginile artistice si figurile de stil.
-elemente de prozodie rima ritm,masura

Genul dramatic:
-exprima indirect sentimente
-actiune
-personaje
-dialog dramatic + monolog dramatic
-forma specifice (didascalii, lista de pers, numele pers in fata replicii, impartirea pe
acte si scene).

Genul epic:
-exista un narator(povestitor),exista personaje(participanti la actiune) si exista
timjp,actiune(desfasurarea intamplarilor intr-o anumita ordine)
-modul de expunere predominant al operelor epice este naraiuneapoate fi si
monologul

Mrcile (lingvistice) ale oralitii:

1.utilizarea dialogului
2.verbe i pronume de persoana a II-a:te, tu, tii, vrei etc.
3.formule de adresare:drag domnule, stimat doamn, nene, bre etc.
4.formule de salut:bun seara,salut etc.
5.structuri n cazul vocativ:biete, Ano! etc.
6.verbe la modul imperativ:vino!, scriei! etc.
7.interjecii:ah!, of! etc.
8.enunuri exclamative i interogative:Ce mai faci? Ce frumoas e!
9.punctele de suspensie (pauze afective)
10.structuri regionale i/sau populare:o fost, a s vin, casili etc.

Mrcile subiectivitii:
verbe; a persoana I, a II-a(,,cred",,,vad",,,uit'',,,n-astept" etc),
pronume personale(,,mine",,, ma",,, m-") si posesive (cartile-mi),
excalamii i interogaii,
exprimarea unor opinii personale
, folosirea unor superlative,
punctele de suspensie care indic pauze afective.

Trasaturi modernism:
-refuzul ideei de perfectiune
-originalitatea si tentinta de a soca
-problematica contiinei nelinisti
-negarea valorilor poetice

Trasaturi realism:
-actiunea se petrecere intr-un spatiu si timp real,existent
-prezinta moravurile unei epoci
-preferinta pt o tematica sociala
-personaje complexe apartinand unor tipologii
-tehnica detaliului
-naratiunea persIII,narrator obiectiv.

Trasaturi romantism:
-antiteza
-personaje exceptionale
-evadarea din realitate prin fantezie ,mitul oniric
-cultiva sensibilitatea,imaginatia, minimalizeaza ratiunea
-acorda importanta trairilor sufleteste,in special iubirii armonizat cu peisajul naturii
-portretizarea omului de geniu
-arhaisme(cuvinte vechi iesite din uz)
-regionalisme(cuvinte folosite doar in unele regiuni).

Trasaturi Simbolism
-

atmosfera melancolica ;

utilizarea instrumentelor muzicale , a culorilor asociate cu sentimente ,

rezultand procedeul artistic al corespondentei ;

versul alb ( fara rima ) ;

teme si motive : iubire , ploaie ,sicriu, mormant , tristete.

Trasaturi nuvela psihologica :

-prezenta monologului interior ;
-evolutia raportului dintre personaje ;
-conflict interior ;
-tensiuni sufletesti.

REGISTRUL COLOCVIAL ( familiar , al conservatiei uzuale )

Se identific prin urmtoarele caracteristici:

poliglosia (adaptarea exprimrii la mediul social i cultural al interlocutorilor);
se dezvolt spontan;
degajarea n exprimare (fr constrngeri lingvistice);
numarul mare de cuvinte cumulative (Ce lucruri interesante ai mai fcut?);
aproximri (S-a cam speriat.)
ticuri verbale (i deci, cum am spus...; M rog, o s vin el.);
forme neliterare ale cuvintelor;
repetiii;
cliee lingvistice;
locuiuni;
diminutive, augmentative;
superlative populare;
formule de adresare (bi, mi, bade, neic, domle); vocative, imperative;
propoziii exclamative i interogative;
expresii peiorative;
supranume (poreclele);
elemente paraverbale (debitul verbal, pauza, prelungirea unor sunete, timbrul vocal etc.)

TIPURI DE PERSPECTIVA NARATIVA.

Subiectiva ( se povesteste la persoana I narator personaj )
Obiectiva ( se povesteste la persoana a IIIa-a narator omniscient-stie tot ,
omniprezent-este peste tot )
TIPURI DE NARATOR.
-Omniscient ( povesteste la persoana a 3-a )
-Narator personaj ( povesteste la persoana 1 , vorbeste cu celelalte
personaje )
-Martor (povesteste la persoana 1 dar nu apare in dialog )
Sens denotativ sens propriu ;
Sens conotativ sens figurat.

Utilizarea verbelor la
Imperfect, plaseaza actiunea in continuitate, ii confera acesteia o valoare durativa,
o eternizeaza. ( EX : MERGEA , SE TERMINA IN EA , A)
prezent, predominante n poezie, au rolul de a transmite ideea eternizrii naturii
surprinse n acest pastel, a elementelor care compun tabloul fascinant al nserrii:
bate, adoarme, tace etc. Aceste verbe sugereaz ncremenirea naturii
cuprins de olinite profund.Verbele la modul
imperativ ,zburai, pornii, chioptai surprind o comand, un ndemn.n partea
iniial a fiecrui catren, poezia conine cte un verb Ia acest mod,
accentund poruncile creatorului care trebuie s fie ndeplinite ct mai grabnic.
( TRECI ! , MANANCA !)
Conditional optativ-exprimarea unei aciuni dependente de o condiie (explicit sau
implicit) i exprimarea unei aciuni realizabile/irealizabile, prezentate ca opiune asumat; la
timpul perfect aciunea este ireal.
-exprimarea eventualitii, a posibilitii, a unor ipoteze/ scenarii posibile sau imposibile, a
unor aciuni presupuse, realizabile sau nerealizate
- n textul liric=mai rar, avnd mai ales rolul de a exprima o situaie ipotetic, o experien
liric imaginat.( EX : AS MANCA , AS DORMI )
Gerunziu-surprinde o aciune n desfurare, un proces, o stare durativ( MERGAND , PUI
AND LA FINAL )
-capacitatea de a crea imagini dinamice;
-adaug acestuia o alt aciune ntr-un ritm alert;
Participiul se termina in s si t ( ex : mancat , scris )
Conjunctiv sa merg , sa dorm
Supin : de mers , de mancat.

PERFECTUL COMPUS ( ex : am mancat , am mers )

nscrie evenimentele narate ntr-o durat trecut;

poate avea rol de evocare, marcat de indicii subiectivitii;

delimiteaz planul naratorului de planul personajelor;

folosit n finalul textului n contrast cu alte timpuri poate avea rol rezumativ;

poate da impresia c apropie aciunea de momentul vorbirii, ceea ce mrete emoia;

creeaz impresia unei afectiviti mai puternice, mai pronunate;

prin nlnuirea verbelor la pf. compus se creeaz iluzia unei derulri

cinematografice, rapide, dinamice, fr oprire;

evideniaz alternarea planurilor real cu cel al dorinei; se creeaz impresia unui joc
al destinului.

IMTEROGATIA RETORICA - Ele accentueaza sensurile unui posibil

raspuns. Toate aceste constructii retorice joaca rol stilistic, imbogatesc
textul prin sugerarea unor trairi emotionale.
Caracteristici monolog

-Monologul nu are replici i nici destinatar.

Este specific genului dramatic, mai rar genului epic sau liric.
Se desfoar n situaii restrnse.
Are dimensiuni variante.
Poate lua forma unei declaraii, unei confesiuni sau unei povestiri.
La monolog sunt specifice exclamaiile.

TRASATURI ALE DESCRIERII -este un mod de expunere prin care se prezint trsturile
caracteristice ale unui col din natur, ale unui peisaj, fenomen al naturii, portretul unui personaj etc.

Se folosesc termeni specifici domeniului descris.

Imaginea obiectelor descrise depinde de unghiul din care sunt privite acestea.
n descriere se utilizeaz figuri de stil i imagini artistice vizuale, auditive, olfactive.
Verbele i pronumele sunt folosite la persoana I si a III-a.
Predomin adjectivul i substantivul, cu accent pe verbele la mod indicativ, timpul prezent sau
imperfect.

MARCI ALE ADRESARII DIRECTE

-VB SI PRON LA PERS I

- MONOLOGUL ADDRESAT
- INTEROGATII.

Elementele de prozodie (versificaie),(rima,ritmul, msura versurilor), au

rolul de a reda o anumit muzicalitate i caden melodioas versurilor,
trezind astfel dragostea cititorului pentru lectur.