GENUL EPIC

Exprimarea indirecta a sentimentelor prin intermediul personajelor si actiunii

Intamplarile sunt raportate la un spatiu si timp date
Actiune structurata pe momentele subiectului
Actiunea prezentata sub forma unei secvente inlantuite logic si cronologic
Narator si perspectiva narativa
Personaje antrenate in actiune si conflict
Utilizatea tuturor modurilor de expunere

GENUL LIRIC
Exprimarea directa a sentimentelor prin vocea eului liric
Caracter confesiv si subiectiv
Dimensiunea afectiva
Expresivitatea limbajului
Functie emotiva limbajului prin care se urmareste trezirea de emotii si sentimente
Surse ale afectivitaii (interjectii, exclamatii si interogatii)
Preferinte pentru conotatii la figurat

GENUL DRAMATIC
Structurare specifica in acte si scene
Piesele sunt scrise cu intentia de a fi puse in scena
Modul fundamental de expunere este dialogul
Conflictul dramatic
Prezenta didascaliilor

CLASICISM
Sobrietatea stilului concretizata in numar mic de mijloace de expresivitate
Interesul acordat ratiunii in detrimentul sentimentului
Echilibrul compozitional (forma perfecta)

ROMANTISMUL
Libertatea imaginatiei
Expresivitatea limbajului
Preferinta pentru nocturn si mister
Sondarea oniricului
Antitezele
Personajul exceptional
Teme: natura, iubirea, istoria, visul, cosmicul, terestrul, geniul

PROZA MODERNA
Caracterizeaza romanul interbelic
Relatare la persoana I sub forma jurnalului
Narator personaj si perspectiva narativa subiectiva
Omiterea cronologiei pe alocuri
Tema iubirii, citadina, conditia intelectualului
Anticalofilie (impotriva scrisului frumos)
REALISMUL
Caracter mimetic (mimeaza realitatea)
Atitudinea critica a scriitorului fata de apsectele negative ale societatii
Preferinta pentru tipologii
Obiectivarea perspectivei narative, prin relatarea la persoana a III-a printr-un narator
omniscient
Ordonarea cronologica a evenimentelor si plasarea lor intr-un timp si spatiu date
Arhitectura epica bazata pe simetrii
Teme: socialul, dorinta de inavutire, familia
ex: Moara cu noroc, Ion,Enigma Otiliei, Morometii

BALZACIANISMUL
Tehnica detaliului semnificativ ( descrieti incarcate)
Relatia de interdependenta intre personaj si mediu
Teme: mostenirea, paternitatea, casatoria, familia, banul, orfanul
ex: Enigma Otiliei

NATURALISMUL
Preferinta pentru probleme de ereditare si cazurile patologice
Relatiile dintre starile interioare si exterioare
ex: Enigma Otiliei

SIMBOLISMUL
Folosirea simbolului literar
Sugestia
Corespondentele
Sinesteziile
Relatia intre culoare si sentiment
Muzicalitatea sporita obtinuta prin prozodie
Prezenta instrumentelor muzicale si prin tehnica refrenului
Teme: citadinul, rotatia anotimpurilor, boala, moartea, splenul, cultul pietrelor pretioase,
tinuturile exotice
ex: Plumb

MODERNISMUL POETIC
Preferinta pentru artele poetice
Asocierea intre abstract si concret
Metaforism (multe metafore)
Fragmentarism (inegalitate)
Imagism puternic
Afirmarea eului liric
Estetica uratului
Teme: cautarea lui Dumnezeu, cunoastera, iubirea, timpul
ex: Testament, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, Riga Crypto si Lapona Enigel
 TRADITIONALISMUL
Valorificarea evenimentelor si textelor biblice
Antiteza intre sat si oras
Antiteza intre trecut si prezent
Sentimentul dezradacinarii
Natura spirituala
Poezie a pamantului
Limbaj usor arhaic si religios
ex: Aci sosi pe vremuri

MODERNISMUL IN PROZA
Intelectualizarea tematica
Fluxul memoriei involuntare
Analiza psihologica si monolog interior
Sinceritatea confesiunii
Narator personaj ce relateaza la persoana I folosindtehnica jurnalului
Conditia autenticitatii
Asociere intre cronologia subiectiva si obiectiva
Anticalofilia
Teme: citadinul,iubirea, razboiul
ex: Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

TEMA SI MOTIVE
Tema: aspect general al realitatii prezentat intr-o viziune artistica in functie de imaginatia
si sensibilitatea scriitorului
natura, iubirea, geniul, istoria, societatea, folclorul, timpul, calatoria, conditia
intelectualului, razboiul, viata citadina, viata rurala, mostenirea, paternitatea, familia

Motivul: unitatea minimala care pune in valoare tema, fiecare tema avand motive
specifice
tema naturii poate fi evidentiata prin motivul lumii, stelelor, lacului.

PERSPECTIVA NARATIVA
Cand relatarea intamplarilor se face la persoana a III-a, avem narator omniscient cu
perspectiva obiectiva
Cand relatarea se face la persoana I, avem un narator personaj cu perspectiva subiectiva
Perspectiva narativa obiectiva este credibila, deoarece acest tip de narator stie de la
inceput totul despre personaje, fiind considerat ,,Zeitatea suprema” a unui sistem
teocentric (credinta intr-un singur zeu)
Perspectiva subiectiva este necreditabila, deoarece este singulara si prezentata doar
dintr-un singur punct de vedere
(a nu se confunda vocea naratorului cu vocea perosnajului)
PERSONAJUL
Orice caracterizare de personaj trebuie sa cuprinda trei elemente fundamentale:
trasatura personajului, mijlocul de caracterizare, secventa( secventa din care reiese
trasatura specifica)
Un portret complet presupune detalii de ordin fizic si moral
In aceasta situatie( portretul complet), caracterizarea va incepe obligatoriu cu portretul
fizic
Mijloace de caracterizare directa facuta de narator, de alte personaje, autocaracterizare
Mijloace de caracterizare indirecta: prin nume, limbaj, fapte, gesturi
Mijloace moderne de caracterizare: comportamentismul, prin antiteza, tehnica
basoreliefului (Baltagul), tehnica punctelor de vedere

VERBE CU VALORI EXPRESIVE

INDICATIVUL PREZENT
In liric prezentul micsoreaza distanta intre fiinta poetica si cititor
Poate capata valoarea unui prezent istoric, in literatura isotrica, atunci cand scriitorul
urmareste sa aduca in apropierea cititorului evenimente cu mult petrecute in urma
Poate capata si valoarea unui prezent gnomic, atunci cand exprima idei si adevaruri
universal valabile

IMPERFECTUL
Exprima o actiune trecuta, neincheiata pana in momentul vorbirii
Sugereaza o continuitate intre trecut si prezent
Exprima ideea de dilatare temporala si evidentiaza permanenta unei stari al unui
sentiment
Are caracter evocator atunci cand aduce in prezent intamplari petrecute in trecut
Se foloseste atat in naratiune cat si in descriere

PERFECTUL COMPUS
Exprima o actiune trecuta si incheiata, pastrand astfel impresia de certitudine
Marcheaza uneori antiteza intre trecut si prezent
Se foloseste frecvent in naratiune

CONDITIONALUL SI CONJUCTIVUL
Exprima ideea de dorinta, de vis, sugerand un orizont al asteptarii
Uneori dorinta se indeplineste, iar alteori realizarea acesteia este conditionata de ceva

GERUNZIUL
Exprima ideea de continuitate
Pastreaza o anumita tensiune interioara a textului
Creeaza rezonante stridente
TITLUL
Element paratextual ce orienteaza lectura si creeaza cititorului o stare de asteptare
pozitiva
Forma titlului poate presupune existenta unor elemente precum: figuri de stil, semne de
punctuatie cu valoare expresiva, simboluri, anticiparea temei sau motivului central
Relatia intre titlu si text se evidentiaza prin identificarea in text a acelor sintagme care
exprima aceeasi idee ca titlul

MESAJUL
Un model hermeneutic, concentreaza ideea principala si justifica relatia intre
scriitorul- emitator si cititorul- receptor
In liric mersajul poate fi evidentiat prin titlu, tema si motive, refren si mijoace de
expresivitate, simboluri
In epic poate fi evidentiat prin titlu, tema si motive, personaje, conflict si moduri de
expunere

DIALOGUL
In epic, dialogul dramatizeaza actiunea si confera un ritm alert, ferind textul de aparenta
monotonie descriptiva sau narativ; are rol si in caracterizarea personajului
In dramatic, caracterizeaza perosnajele si pastreaza tensiunea prea evidentierea
conflictului dramatic

REFRENUL
Apare deobicei in poezia simbolista
Sporeste muzicalitatea textului
Evidentiaza ideea poetica centrala

IDEEA POETICA SI MIJLOACE DE EXPRESIVITATE

Semnificatiile unui text liric se concentreaza in jurul unei idei ccentrale care evidentaza
prin diferite mijoace expresive: figuri de stil, imagini artistice, simboluri, refren, verbe
expresive, marci ale afectivitaatii, punctuatie expresiva
Existenta unei idei centrale nu exclude prezenta unei idei secundare evidentiate prin
mijloace asemanatoare

DESCRIERE LITERARA TABLU

Expresivitatea limbajului
Prezenta grupului nominal substantiv-adjectiv cudunctie descriptiva

INCIPIT-FINAL
Poate fi o relatie simetrica atunci cand textul incepe si se sfarseste in acelasi fel
o relatie de opozitie
o relatie neutra, evidentiata prin continut
Incipitul trebuie sa aiba functie seductiva si poate fi abrupt, detaliat sau evidentiat printr-
o formula specifica
are frecvent rol anticipativ
Finalul poate fi inchis, atunci cand scriitoul ofera un denodamant clar si concret
deschis cand exista mai multe variante de interpretare