TEXTUL EPIC (narativ literar)

Textul epic = operă narativă în proză sau în versuri, în care se relatează

întâmplări reale sau imaginare, puse pe seama unor personaje și povestite de un
narator.

Trăsături:

- prezența personajelor (principale, secundare, episodice, figurante, pozitive,

negative) și a acțiunii;
- tiparul textual specific este narațiunea
 la pers. a III-a (realizată dintr-un unghi obiectiv, neutru, fără
implicarea afectivă a povestitorului)
 la pers. I (subiectiv, când naratorul este și personaj sau martor);
- pot fi inserate secvențe:
 dialogate (care dinamizează acțiunea, pun în evidență relațiile dintre
personaje și conflictul)
 descriptive (ancorează spațio-temporal acțiunea și conturează
portretul unor personaje sau astmosfera)
- prezența conflictului
 exterior (o confruntare între personaje)
 interior (al trăirilor contradictorii ale personajelor);
- prezența indicilor spațiali și temporali (adverbe și locuțiuni adverbiale de
loc și de timp, nume de locuri etc.);
- secvențele textuale sunt legate prin:
 înlănțuire (,,apoi”, ,,după câteva zile”),
 alternanță (,,în acest timp”, ,,pe când”)
 inserție (în interiorul unei relatări care devine ,,ramă”, este introdusă
altă istorisire)
- timpurile verbale specifice narațiunii sunt imperfectul și perfectul compus.
Specii epice: schița, nuvela, fabula, basmul, romanul, balada, povestirea.
 Textul liric își are originea în LIRĂ = instr. muzical, simbol al muzicii și al
poeziei la greci.

TEXTUL LIRIC (descriptiv în versuri)

Textul liric = operă literară care exprimă stări sufletești, gânduri și

sentimente, prin intermediul limbajului artistic sugestiv și al eului liric (vocea care
enunță discursul poetic).

Trăsături:

- eul liric (instanța poetică/ vocea autorului în text) se recunoaște direct, prin:
 verbe și pronume de  verbe la  utilizarea semnelor de
pers. I și a II-a, sg., imperativ punctuație cu valoare
pl.  interjecții stilistică
 subst. în V LIRISM
,,eu trec”, ,,-mi”, ,,să ,,spune tu” ,,Dar nu vine...” SUBIECTIV
plutim”, ,,ți-aduci aminte” ,,Copilo, pune-ți - ghilimelele redau o
mâinile pe genunchii stare (durere și
mei” dezamăgire)
și indirect, prin:

 verbe și pron. de pers. a III-a, sg. și pl.

,,În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână,/ LIRISM OBIECTIV
Orășeni, pe trotuare,/ Merg ținându-se de mână”

- eul poetic/ liric apare în diverse ipostaze (în funcție de tema poeziei):

copilul geniul neînțeles contemplatorul îndrăgostitul inadaptatul condiția fragilă a omului

naturii comun, supus trecerii timpului
- textul abundă în figuri de stil și imagini artistice, limbajul având o
expresivitate sporită;
- se caracterizează prin muzicalitate (repetarea unor sunete/ cuvinte/versuri);
- prezența elem. de versificație (rimă, ritm, măsură, vers, strofă).
Texte lirice sunt: poezia, idila, medita ția filozofică, pastelul,
doina.
 TEXTUL DRAMATIC

Textul dramatic este scris cu scopul de a fi jucat pe scenă.

Trăsături:

 Este structurat în ACTE, TABLOURI și SCENE;

 Actul = subdiviziune a unei piese de teatru, cuprinde mai multe scene
 Scena = subdiviziune a unui act, delimitată prin intrarea sau ieșirea
din scenă a unui personaj ori prin schimbarea decorului
 Apar INDICAȚIILE SCENICE/ DIDASCALIILE care oferă informații
cu privire la decorul acțiunii, la spațiul și la timpul acesteia, ghidând jocul
actorilor; constituie, totodată, și o modalitate de caracterizare a personajelor.
 Termenul ,,didascalii” < gr. (=caietele cu indicatii date actorilor inaintea
reprezentatiei).
 Predomină DIALOGUL, poate apărea și MONOLOGUL (vorbirea unui
personaj cu sine însuși, cu voce tare sau în gând // în fața unei audiențe)
 Prezența unui conflict puternic
 Interior (în sufletul personajului)
 Exterior (intre personaj si alte personaje)
 La inceputul textului, există o listă cu numele tuturor personajelor (ce vor fi
interpretate, pe scenă, de către actori).

Specii dramatice:

- Comedia: ,,O scrisoare pierdută”, I.L. Caragiale, ,,Take, Ianke și Cadâr”,

V.I. Popa
- Drama: ,,Razvan și Vidra”, B.P. Hasdeu; ,,Iona”, M. Sorescu
- Tragedia: ,,Antigona”, Sofocle; ,,Romeo și Julieta”, W. Shakespeare