Anexa 1.

Limbajul -schema infomaȚiilor-

1. Limbajul -Precizări terminologice:

1.1 Comunicarea
1.2 Cod
1.3 Limba
1.4 Limbaj
2. Însușirea limbajului:
2.1 Teoriile comportamentului
2.2 Teoriile nativiste
2.3 Teoriile sociale
3. Structura semantică și sintactică a limbajului
4. Relația dintre gândire și limbaj
5. Funcțiile limbajului
5.1 Funcția de comunicare
5.2 Funcția de reprezentare
5.3 Funcția emotiv-expresivã
5.4 Funcția persuasivă
5.5 Funcția catharticã
5.6 Funcția reglatorie
5.7 Funcția ludicã (de joc)
Anexa 2. Fișa simboluri
 Anexa 3. Fișa cuvântul ,,mulțumesc’’,, în diferite limbi

Anexa 4.

Rearanjează cuvintele de mai jos pentru a obţine definiţia stimei de sine:

noi, despre, imaginea, gândim, de, stima,

noi, pe, sine, care, felul, o, ne, despre,
este, avem, vedem, şi, înşine, în, care, noi

Raspuns

Stima de sine:
Este imaginea pe care o avem noi înșine despre noi, felul în care ne vedem și gândim despre noi.
 Anexa 5

Dormeau adânc sicriele de plumb,

Si flori de plumb si funerar vestmint
Stam singur în cavou... si era vint...
Si scirtiiau coroanele de plumb.

Dormea întors amorul meu de plumb

Pe flori de plumb, si-am inceput să-l strig
Stam singur lângă mort... si era frig...
Si-i atirnau aripile de plumb.

(plumb de George Bacovia)

Anexa 6.Teoriile insusirii limbajului

Teoria behavioristă. J.B.Watson (1878-1958), părintele behaviorismului afirma : gândirea nu

este, de fapt, nimic altceva decât limbaj. Cu alte cuvinte şi mai scurt: gândirea = limbaj. Atunci
când gândim, facem mici mişcări inconştiente din gâtlej şi laringe. Ca şi persoanele care nu şi-au
automatizat citirea: citesc mişcând vizibil din buze. Psihologii Smith, Brown, Toman şi
Goodman au pus la îndoială teza lui Watson că gândirea este limbaj. Ei s-au gândit că, dacă
Watson ar avea dreptate, atunci subiecţii căror li s-ar imposibiliza mişcările gâtlejului şi ale
laringelui, nu ar putea gândi. Ei au efectuat următorul experiment: unui lot de subiecţi li s-a
administrat un preparat din curara (plantă otrăvitoare) al cărui efect e paralizarea gâtlejului şi a
laringelui, apoi li s-au prezentat spre rezolvare probleme logice şi de perspicacitate. Rezultatul:
mulţi subiecţii au rezolvat cu succes problemele, prin urmare, gândirea a funcţionat în lipsa
limbajului. Concluzia: gândirea nu este neapărat limbaj, precum afirma Watson.

Teoria lui J. Piaget despre limbaj şi gândire. Piaget, (1896-1980), mare psiholog elveţian,
afirma că limbajul este o simplă manifestare externă a procesului de gândire a subiectului. Adică
el spune exact invers la ceea ce afirma Watson (Formula lui Watson: gândire = limbajul). Piaget
însă susţinea contrariul: limbajul este gândire. Când un copil începe să vorbească el foloseşte
limbajul egocentric, care este un limbaj pentru sine, nu pentru alţii. El spune, pur şi simplu, ce
crede, cu voce tare pentru a-şi organiza şi restructura problemele apărute şi a le rezolva. Copilul
îşi dezvoltă limbajul doar pentru că el este un instrument util gândirii. Cu cât acest instrument
este mai evoluat cu atât posibilităţile şi puterile gândirii cresc.

Teoria lui L.S.Vîgotsky despre limbaj şi gândire. Vîgotski, (1896-1934), mare psiholog rus,
îl contrazice pe Piaget: însuşirea limbajului este alimentată mai degrabă de nevoia de comunicare
a copilului cu alte persoane decât de cea a rezolvării problemelor. Limbajul se dezvoltă direct din
primele 16 interacţiuni sociale pe care copiii le au cu părinţii lor. Copiii îşi dezvoltă limbajul
deoarece doresc să fie mai eficienţi în interacţiunea socială, în comunicare. În optica copilului
limbajul este instrumentul cu care el comunică cu lumea şi dacă el doreşte să nu aibă probleme
cu această lume, el dezvoltă instrumentul, adică limbajul.

Anexa 7.TEST LIMBAJUL

Limbajul configurează şi orientează întreaga activitate psihică umană.

Dezvoltarea psihică a individului este strâns legată de dezvoltarea limbajului.
Procesele psihice devin din ce în ce mai complexe, fiind intermediate de forme superioare
de limbaj.

I) Individul învaţă vocabularul şi regulile de utilizare a limbajului în primii ani de viaţă,

îmbogăţindu-şi apoi experienţa pe tot parcursul existenţei sale. Găsiți caracteristica specifică
fiecărei etape de dezvoltare. 1,5 puncte
1. 2 - 3 ani ....... A. Individul începe să deprindă scrisul.
2. 4 - 5 ani ....... B. Individul începe să înţeleagă, să reţină şi să utilizeze termeni
abstracţi.
3. 6 - 7 ani ....... C. Individul a interiorizat complet formele şi schemele operatorii
ale limbajului.
4. 11 - 12 ani ....... D. Individul începe să înveţe cuvinte, asociindu-le obiectelor
percepute.
5. 14 - 15 ani ....... E. Individul începe să alcătuiască propoziţii, deprinzând scheme
propoziţionale.

II) Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate şi care sunt false?
3 puncte

a) .............Prin comunicare înţelegem legătura informaţională dintre un emiţător şi un

receptor.
b) .............Un individ matur reţine şi înţelege toate informaţiile care sunt emise către el.
c) .............Un sistem de comunicare cuprinde un emiţător şi un receptor.
d) .............Printre funcţiile limbajului se află funcţia de cunoaştere.
e) .............Funcţia ludică se manifestă numai la vârste mici.
f) .............Formele principale ale limbajului sunt: oral şi intern.
g) .............Formele principale ale limbajului sunt: extern şi intern.
h) .............Limbajul extern se formează pe baza celui intern.
III) Alegeți varianta corectă de raspuns.
4,5 puncte

1. Comunicarea este: .................

a) un schimb de informaţie între un emiţător şi un receptor
b) un act specific uman
c) funcţie exclusivă a limbajului verbal
d) caracteristică a gândirii
2. Limba este: .....................
a) entitate supraindividuală care se constituie istoric
b) un instrument universal de comunicare
c) un instrument al tuturor grupurilor sociale
d) un sistem de simboluri picturale
3. Limbajul verbal constituie:..................
a) activitatea de comunicare prin intermediul limbii
b) funcţia de definire a limbii
c) activitatea de utilizare a limbii în cadrul comunităţii
d) un sistem de semne cu sens
4. Funcţia de cunoaştere a limbajului semnifică faptul că:..................
a) informaţiile sunt obţinute şi stocate prin intermediul limbajului
b) informaţiile despre limbaj sunt cele mai importante pentru un individ
c) se utilizează limbajul numai în procesele cognitive superioare
d) gândirea este mijlocită de limbaj
5. Funcţia de comunicare a limbajului verbal semnifică faptul că:.................
a) acesta este cel mai eficace instrument de comunicare
b) acesta este singurul instrument de comunicare
c) acesta este utilizat întotdeauna în comunicarea umană
d) acesta se utilizează atunci când există comunicare
6. Funcţia ludică a limbajului este utilizată:...................
a) cu preponderenţă în activităţile de divertisment
b) exclusiv de copii în activitatea de joc
c) exclusiv de adulţi în anumite practici sociale
d) exclusiv în realizarea scrisă a unor opere comice

7. Funcţia reglatoare a limbajului se referă la:................

a) practici prin care se optimizează funcţionarea unor mecanisme psihice
b) comenzile cu rol reglator formulate prin intermediul limbajului
c) practici ce au scop de reechilibrarea psihică a bolnavilor mintali
d) utilizarea limbajului în situaţii de pericol
8. Principalele forme ale limbajului verbal sunt: .........
a) extern şi intern
b) extern şi oral
c) intern şi scris
d) scris şi oral
9. Principalele forme ale limbajului extern sunt:................
a) scris şi oral
 b) intern şi oral
c) scris şi pictural
d) realizat şi implicit
10. Limbajul oral, raportat la cel scris:.................
a) apare mai devreme în ontogeneză
b) este mai eficient
c) este mai exact
d) apare mai târziu în ontogeneză
11. Limbajul scris este:
a) mai bine structurat din punct de vedere logic decât limbajul oral
b) cea mai utilizată formă de limbaj
c) forma limbajului utilizată exclusiv de adulţi
d) utilizat numai în activitatea literară
12. Din punct de vedere ontogenetic:.....................
a) limbajul oral este anterior limbajului scris
b) limbajul scris este anterior limbajului oral
c) limbajul scris şi limbajul oral apar concomitent
d) limbajul oral apare numai după învăţarea regulilor limbajului scris
13. Limbajul intern se dezvoltă în strânsă legătură cu:................
a) procesul cognitiv al gândirii
b) procesul cognitiv al memoriei
c) imaginaţia
d) temperamentul
14. Limbajul intern se constituie pe baza:......................
a) interiorizării schemelor limbajului extern
b) înţelegerii schemelor funcţionale ale gândirii
c) realizării unui număr fix de raţionamente
d) utilizării frecvente a limbajului extern

15. Legătura dintre limbaj şi imaginaţie presupune că:.......................

a) prin limbaj sunt înţelese şi realizate imagini ale unor obiecte noi
b) obiectele percepute au semnificaţie prin intermediul limbajului
c) informaţiile mediate de limbaj sunt reţinute şi reactualizate mai uşor
d) informaţiile mediate de limbaj sunt reţinute şi reactualizate mai greu

Notă: Toate subiectele sunt obligatorii, se acordă 1 punct din oficiu.