LIMBAJUL

LIMBAJUL

Exprimare
Comunicare Cunoaștere
• Limbajul este un fenomen complex, care a preocupat
de multa vreme oamenii de stiinta din cele mai variate
domenii. Fiind prin natura sa un proces psihologic,
limbajul este in primul rand obiectul de cercetare al
psihologiei.

- Constituind una din manifestarile esentiale ale vietii

psihice a omului, limbajul este totodata una din
trasaturile sale caracteristice, distinctive, in raport cu
celelalte vietuitoare. Omul este singura fiinta vorbitoare.
Fara limbaj nu poate fi conceputa nici existenta omului
ca fiinta sociala, nici existenta societatii insasi.
NOȚIUNI DE BAZĂ Verbal (cu ajutorul
cuvintelor)

Putem definii limbajul ca fiind

- un sistem de semne care sunt manipulate dupa
anumite reguli cu scopul de a fixa, a prelucra si a
transmite informatii, emotii, sentimente.

Nonverbal și paraverbal
(însoțește vorbirea, gesturi,
mimică etc.)
 Limbajul extern Limbajul intern
(accesibil celorlalți) (accesibil propriei persoane)

Limbajul scris

Limbajul oral consta in producerea unor

semnale verbale sonore, cuvinte rostite, Monologul
perceptibile pentru alte persoane. Este cel mai
important dintre toate formele deoarece este cel Dialogul
mai frecvent utilizat si este prima forma a
limbajului care apare in dezvoltarea
Colocviul
ontogenetica.
LIMBAJUL ORAL
• Prima formă activă a limbajului
• Principala caracteristică a vorbirii este
caracterul situativ

• Vorbirea = construcție dinamică

• Vorbirea este întotdeauna orientată spre
cineva.
LIMBAJUL SCRIS

Scrisoarea lui Neacșu de la Cămpulung

• Scrisul reprezintă o formă secundară a
limbajului.
• Scrisul = emisie verbala
• Frazele de introducere- atragerea atentiei si
interesului destinatarului.
• Frazele de încheiere – sublinierea
elementelor comunicate si deschiderea spre
teme diferite.
• Există o legatură stransă ântre scris și
memorie- prin scriere se consolideaza
memoria socială.
ACTIVITATE – CĂLĂTORIA ÎN SPAȚIU
DISCURS ORAL
DISCURS ÎN SCRIS
 FUNCȚIILE LIMBAJULUI

Funcțiile principale ale

limbajului

- Funcția de reprezentare
- Funcția expresivă, (stabileste relatia intre enunt si
stabilită în funcţie in relația universul exterior).
cu emițătorul receptorului.

- Funcția interogativă sau

de apel (ăn raport cu destinatarul).
 -CELE 6 FUNȚII ALE • 1. Emotivă (se referă la emițător).
LIMBAJULUI STABILITE DE
ROMAN JAKOBSON (1963) • 2. Conativă (se fixează asupra
destinatarului).
• 3. Referențială (trimite la context,
stabilește referentul).
• 4. Fatică (menţine contactul dintre
interlocutori)
• 5. Metalingvistică (are rolul de
clarificare a codului).
• 6. Poetică (presupune concentrarea
atenţiei asupra limbajului în sine).
FONOLOGIA - Una din problemele centrale ale lingvisticii structurale
este segmetarea, adică modalitatea de a împărţi un enunţ în
unităţi de diferite nivele .

1. Fonem
Morfeme libere

Afixe
2. Morfem
Morfeme flexionare
 VOCABULAR
Vocabular activ Vocabular pasiv

Vocabular de bază Vocabular secundar

Mijloacele de
Interne îmbogățire ale Externe
vocabularului
 TEORIILE ÎNSUȘIRII LIMBAJULUI

a. Teoriile comportamentului:
Skinner (1957): - consideră că punctul
de
plecare în însușirea limbajului îl
reprezintă gânguritul copilului
(produce fenomene)
-se formeaza silabele, apoi cuvintele.
 b. Teoriile nativiste:
N. Chomsky – susține ideea moștenirii
mecanismului de deprindere al limbajului,
care operează prin extragerea ideilor de
bază, din ansamblul cuvintelor auzite de
copil.
c. Teoriile sociale:
Brown (1973) – a observat ca teoriile
anterioare asupra dobândirii limbajului au
omis scopurile și semnificația care stau la
baza utilizării limbajului.
CELE 5 ETAPE DE • Etapa 1 – copilul articulează doar propoziții simple de
ÎNSUȘIRE ALE 2 cuvinte (,,Mama plecat. Adă papa”)
LIMBAJULUI • Etapa 2 – începe să folosească forme flexionare și
articole (,,Uite o pisică!”)
• Etapa 3 – copilul începe să pună întrebări (,,Ce?
Cine?” Etc.)
• Etapa 4 – este caracterizat (prin introducerea unor
fraze simple ,,Eu am băut lapte și cainele a băut
lapte.”)
• Etapa 5 – se exprimă în propoziții prin elemente de
relație și utilizează subordonate (,,Eliza care locuiește
acolo, merge la școala noastră.”)
UTILIZAREA LIMBAJULUI CONTRIBUIE LA
CREȘTEREA EXPRESIVĂ A LIMBAJULUI:
DOVADA COPIILOR BILINGVI

KRYSTAL M. RIBOT, ERIKA HOFF ȘI ANDREA BURRIDGE

 Articolul a fost scris de către Krystal M. Ribot, Erika Hoff și
Andrea Burridge fiind publicat în ”Child Development Journal”

- Dezvoltarea limbajului copiilor beneficiază mai mult în relațiile

adult-copil atunci când, în timpul conversațiilor, copiii sunt
participanți activi.
- Copiii și adulții bilingvi reprezintă o dovadă clară că vorbirea
anumitei limbi este mult mai benefică pentru dezvoltarea limbajului
decât expunerea într-un mediu în care limba respectivă este
ascultată.
- Gibson, Oller, Jarmulowicz, și Ethington (2012) au observat faptul
că cei mai mulți copii care proveneau dintr-o familie în care limba
vorbită era spaniola, dar foloseau engleza la școala, se puteau
exprima mult mai bine în limba engleză.
Participanți: 47 de copii cu vârste între 2.5 – 3 ani
- 27 de fete METODOLOGIE
- 20 de băieți

- 47 de copii care răspundeau în

limba engleză atunci când li se
adresau întrebări în limba spaniolă
și invers.
- 26 dintre aceștia foloseau engleza
indiferent dacă li se adresau
întrebări în spaniolă sau engleză,
iar 21 foloseau spaniola.
Toți participanții au avut cel puțin un părinte
născut într-o țară în care limba oficială era
spaniola. Pe toată durata experimentului,
copiii au fost testați la vârsta de 2 ani, 3 ani
și 4 ani.
 - Experimentul a constat în folosirea unor imagini, copiii
REZULTATE descriindu-le folosind un singur cuvânt.

Rezultatele susțin ipoteza că

folosirea anumitei limbi
contribuie la creșterea
expresivității limbajului,
participanții exprimându-se
mult mai bine în limba
engleză(utilizată la școală)
decât în limba auzită
acasă(spaniola, în acest caz).
 LEGĂTURA LIMBAJULUI ÎN GÂNDIRE
Jerry Forod (1975) sustine ca, limba
materna este de fapt o a doua limba- atunci
cand un copil invata vocabularul limbii sale
natale, tot ce se intampla este faptul ca
acesta face corespondarea conceptelor cu
simbolurile ce formeaza cuvinte.
 - Multi linguisti si antropologisti sustin ca odata
invatat limbajul, acesta ne influenteaza profund
gandirea. Multi filozofi resping ideea ca gandul, ori
gandurile bogat abstracte ar putea lua forma in absenta
limbajului.
- Exista mai multe astfel de teorii despre cum
limbajul afecteaza gandirea. Una dintre ele se refera la
diferentele dintre doua limbi, care conduce la
diferente in gandire. Din aceasta perspevtiva,
contrastul nu se afla intre vorbitrii diferitelor limbi, ci
intre vorbitorii de orice limba, si cei ce nu au limbaj.
În concluzie, avem aceste pozitii tenabile ale teoriilor, in care fdiecare dintre aceste joaca
un rol esential in comunitatea stiintifica cognitiva. Una care sustine efectele generale ale
limbii si una care sustine atat efectele generale ale limbii cat si cele specifice.
BIBLIOGRAFIE
- Aniței, M. (2010). Fundamentele Psihologiei. București: Editura Universitară
- Zlate, M. (2006). Psihologia Mecanismelor Cognitive. Bucuresti: Editura Polirom.
- - “Language Use Contributes to Expressive Language Growth: Evidence From
Bilingual Children”Krystal M. Ribot and Erika Hoff, Andrea Burridge in “Child
Development, 2017, Volume 00, Number 0, Pages 1–12”
• - Bloom, P., & Keil, F. C. (2001). Thinking through language. Mind &
Language, 16(4), 351-367.
• NOTA : TOATE CELELALTE CITARI SE REGASESC IN BIBLIOGRAFIA
ARTICOLULUI MENTIONAT ANTERIOR