2.

GRAMATICI MODERNE
GRAMATICA TRADIŢIONALĂ /
GRAMATICĂ MODERNĂ
 Limba este un sistem (ansamblu de relaţii între elemente)

Sistemul limbii este organizat pe niveluri izomorfe

Valoarea elementelor este dată de relaţiile cu alte elemente

din sistem

PRINCIPII Unităţile limbii intră în relaţii paradigmatice şi sintagmatice

STRUCTURALE
Elementele funcţionează în baza dualităţii opozitive

Limba este formă, nu substanţă

Invariantă/variantă

Sincronie/diacronie
 GRAMATICA UNIVERSALĂ, GRAMATICA INTERNĂ

COMPETENŢĂ / PERFORMANŢĂ

CREATIVITATE LINGVISTICĂ

SINTAXA – FORMA FONETICĂ – FORMA LOGICĂ

PRINCIPII
REGULI DE GENERARE RECURSIVE
GENERATIVE
STRUCTURĂ MODULARĂ

PRINCIPII ŞI PARAMETRI

SCOPUL LINGVISTULUI: A ÎNŢELEGE ŞI EXPLICA MODUL ÎN CARE GU

GENEREAZĂ ENUNŢURI ÎN DIVERSE LIMBI

ŞTIINŢĂ COGNITIVĂ, BAZATĂ PE TEORIA MODELĂRII (ADECVARE

DESCRIPTIVĂ ŞI EXPLICATIVĂ)
 •Capacitate specifică omului: de a utiliza semne lingvistice pentru a-şi
exprima gânduri liber concepute (achiziţia limbii; creativitatea)

•Facultatea limbii: organ mental răspunzător de această facultate

intelectuală: operaţii cognitive specifice învăţării limbii → limba este

Concepţia înnăscută

•Competenţă/performanţă: cunoştinţele tacite ale vorbitorilor asupra

generală limbii; capacitatea individului de a produce şi înţelege un număr infinit

de enunţuri pornind de la un număr finit de simboluri/punerea în act a
acestei facultăţi interne

asupra • Gramatica universală: facultatea limbii; starea iniţială a creierului

înainte de a fi expus la o limbă; invariantă existentă în fiecare creier;

limbii parte din arhitectura generală a creierului, aflată în interacţiune cu alte

sisteme

•Gramatica internă: cunoştinţe tacite ale vorbitorului nativ asupra limbii

sale, dobândite prin expunere la o limbă; achiziţia limbii e
predeterminată de facultatea limbii; GI este o stare L1 a facultăţii limbii
ce poate fi caracterizată pe baza unor principii computaţionale; GI1, GI2,
GI3 → variante ale GU actualizate prin expunere la o limbă

• Gramatica unei limbi: alegeri particulare ale limbii respective dintr-un

set de opţiuni posibile: GU (algoritm general) → GI (aplicarea
algoritmului general în momentul expunerii la o limbă) → GL (gramatica
unei limbi particulare)
 Evidenţe empirice

Achiţizia limbii de către copii:

- Proces inconştient şi involuntar
- Proces uniform la toţi copiii
- Viteza de achiziţie
- Proces independent de alte facultăţi individuale
- Orice copil poate învăţa orice limbă

GU se manifestă ca GI o dată cu procesul de

maturizare a capacităţilor cognitive:
articularea → cuvinte → manifestări ale
gramaticii interne → explozia gramaticală →
6 ani → învăţare lexicală

Achiziţia limbii / Învăţarea unei limbi străine

 PROPRIETĂŢILE GU

• Structură de constituenţi
• Operaţii sintactice
• Ambiguitate structurală
• Bună formare
• Acceptabilitate
• Relaţii de coreferinţă
• Ambiguităţi de domeniu

• A venit Ion/A venit Ion?/A venit Ion!!

• masă a pe a carte Ion pus
• descoperirea studentului
• Piloţii carulează elatic
• Ion a vorbit pentru el.
• Un student va reprezenta în consiliu cei
3 ani de studiu
Modele teoretice
1. Structuri sintactice (1957)
2. Aspecte ale teoriei sintactice
(1963)
3. Guvernare şi legare (1981)
4. Programul minimalist (1995)
• Syntactic Structures. The Hague: Mouton, 1957. Reprint. Berlin and New York,
1985;Berlin and New York: Mouton de Gruyter, 2002. Translated as Structures
Syntaxiques.France: Editions du Seuil, 1994.

• Aspects of the Theory of Syntax. Cambridge: The MIT Press, 1965. (Excerpted
as SaussureJakobson Hjelmslev Chomsky. Textos Selecionados, edited by V.
Civita. Sao Paulo: AbrilS.A. Cultural, 1985; Chapter 1 reprinted in Critical
Theory Since 1965, edited by H.Adams and L. Searle, 40-58. Tallahassee:
Florida State University Press, 1986;Excerpted as “La grammaire comme
realite mentale.” In La Psychologie, edited byJean-Francis Le Ny, 364-365.
Paris: Larousse, 1995.)

• Language and Mind. New York: Harcourt Brace & World, Inc., 1968. (Based
on theBeckman lectures delivered at the University of California at Berkeley,
January 1967.Reprint. Enlarged edition. New York: Harcourt Brace Jovanovich,
1972; reprinted asEl Lenguaje y el Entendimiento. Barcelona: Planeta-Agostini,
1992.)

• Lectures on Government and Binding: The Pisa Lectures. Holland: Foris

Publications,1981. Reprint. 7th Edition. Berlin and New York: Mouton de
Gruyter, 1993.

• Knowledge of Language: Its Nature, Origin, and Use. New York: Praeger
Publishers,1986. (Reprinted as O Conhecimento da Lígua Sua Natureza,
Origem e Uso. Porto:Caminho, 1994; reprinted as Cunoasterea Limbii.
Bucharest: Editura Stiintifica,1996; reprinted as Biblioteca de Stiinte. New York;
China: Foreign LanguageTeaching and Research Press, 2001.)

• The Minimalist Program. Cambridge, MA: The MIT Press, 1995 Translated as
El programa minimista. Barcelona: Editorial Ariel (1998); translated in
Japanese. Tokyo: Tuttle-Mori Agency (1998).“Derivation by Phase”, MIT

• The Generative Enterprise Revisited: Discussions with Riny Huybregts, Henk

van Riemsdijk,Naoki Fukui and Mihoko Zushi, Berlin and New York: Mouton de
Gruyter, 2004.
Modelul
Syntactic
Structures
(1957)
Modelul
Aspects
(1963)
Modelul
Government
and Binding
(1981)
N. Chomsky,
Programul
minimalist, 1993
 SCOPUL LINGVISTULUI
- De a înţelege şi explica principiile şi proprietăţile care
caracterizează organul limbii
- De a înţelege şi explica acest mecanism
- De a înţelege şi explica modul în care GU generează
enunţuri (cum se trece de la GU la GI, iar apoi la
performanţă)

Studierea LINGVISTICA
- Ştiinţă cognitivă: “cum gândeşte creierul”

limbii -

-
Teoria modelării: evidenţe empirice → generalizări
teoretice
Gramatica unei limbi particulare apare ca o terorie
asupra unei stări Ln a creierului în raport cu facultatea
limbii
- A pune în evidenţă asemănările dintre limbi şi a
explica diferenţele

ADECVARE
- Adecvare descriptivă: analiză corectă a proprietăţilor
limbii, punând în evidenţă raportul
universal/particular
- Adecvare explicativă: cum se explică proprietăţile
variabile ale limbilor?
- Eleganţă: simplitate, minimalism