LIMBAJUL 2

Prof. univ. dr. Mihai Anitei

4.1. Dezvoltarea limbajului
Plansul: forma de exprimare
verbala, vocalizare prelingvistica
Ganguritul: este mai articulat,
se utilizeaza vocalele
Bolboroseala: prima vocalizare
ce se aseamana cu vorbirea
umana
Conversatia timpurie
influenteaza capacitatea de
relationare si intelegere
paraverbala
Comprehensiunea precede
producerea
Dezvoltarea limbajului
1. Dezvoltarea
vocabularului
Pentru a dezvolta un
vocabular de 10 cuvinte
dupa primul cuvant rostit,
copilului ii poate lua 3-4
luni;
Fenomenul de ultra-
extensie: extind
semnificatia unui cuvant
referindu-se la lucruri ori
actiuni pentru care nu
dispun de cuvinte

Dezvoltarea limbajului
2. Dezvoltarea sintaxei
Vorbirea telegrafica: expresii scurte ce
contin semnificatia propozitiei (substantive,
verbe, si modificatoare);
Holofraze: cuvinte unice utilizate pentru a
exprima sensuri complexe
Propozitiile telegrafice: apar la aproximativ
aceeasi varsta in cadrul oricarei limbi (Fodor,
1975)
Succesiunea elementelor lingvistice in
propozitia telegrafica este identica in limbi
diverse
4.2. Funciile limbajului
K. Buhler (1933):
- Functia emotional- expresiva:
se obiectiveaza trairile si
atitudinile subiectului
- Functia conativa: se exercita
influenta asupra celor din jur
- Functia referentiala,
designativa/ cognitiva:
cuvintele desemneaza continutul
activitatii de cunoastere

Funciile limbajului
Ombredane (1951): propune o ierarhizare
a functiilor limbajului de la primitiv,
spontan catre elaborat si voluntar,
asociindu-le cu nivelurile sale integrative;
- Functia afectiva
- Functia ludica
- Functia practica
- Functia reprezentationala
- Functia dialectica
Funciile limbajului
Roman Jakobson: propune un model
al functiilor limbajului pornind de la
modelarea factorilor constitutivi ai
actului de comunicare
- Functia emotionala:
- Functia persuasiva:
- Functia empatica:
- Functia de metalimbaj:
- Functia poetica:

Funciile limbajului





Factorii constitutivi
Expeditor Destinatar
Context
Mesaj
Contact
Cod





Functiile limbajului
Persuasiva
Referentiala
Poetica
Empatica
Metalimbaj
Emotionala
Funciile limbajului
Abravanel & Ackerman raportandu-se la
efectele produse identifica:
- Functia creatoare
- Functia reglatoare a intentiilor
- Functia de structurare a intelectului
Gerard Wackenheinm - in clasificarea functiilor
limbajului se raporteaza la individ si la grup:
- Functia de integrare a individului in mediul sau;
- Functia de dezvaluire si de autodezvaluire
- Functia valorizatoare
- Functia de reglare a conduitei altora
- Functia terapeutica

Funciile limbajului
Functiile generale ale limbajului:
- Functia de comunicare
- Functia cognitiva
- Functia simbolic reprezentativa
- Functia expresiva
- Functia persuasiva
- Functia reglatoare si autoreglatoare
- Functia ludica
- Functia dialectica

Funciile limbajului
Categorii de functii ale limbajului
I. Functia de comunicare: transmiterea unui mesaj cu
continuturi diversificate, de tip formal sau emotional
II. Functia cognitiva: limbajul reprezinta instrumentul de
lucru al gandirii
- Operatiile gandirii se realizeaza prin mijloace verbale;
- Structura logica a gandirii are un caracter
propozitional;
- Intelegerea si rezolvarea de probleme dobandesc forma
discursiva;
III. Functia reglatorie:
- autoreglare constienta (limbaj intern);
- comenzi de dirijare, conducere si comanda (plan
extern)
4.3. Formele limbajului
Forma activa a limbajului - forma pasiva
- Forma pasiva: componenta de receptionare si de
decodificare a intelesurilor;
- Forma activa: angajarea capacitatilor de
elaborare a unui mesaj si transmiterea prin
intermediul limbajului
Limbajul intern - limbajul extern
Limbajul extern: forma orala si forma scrisa
Limbajul oral

Prima forma activa a limbajului
Intrucat sunt investite toate
disponibilitatile sistemului verbal,
iar subiectul este angrenat activ in
comunicare, in limbajul oral sunt
evidentiate toate caracteristicile
comunicarii verbale
Vorbirea este inseparabila de
atitudinile corporale si faciale

Limbajul oral
Caracteristica principala: caracterul
situativ (Neveanu,1977)
-gesturile si faptele percepute pot inlocui
expresiile verbale (economia de cuvinte)
Constructie dinamica: cuvantul este
corelat cu acele cuvinte care il preced,
dar si cu restul corelatelor situationale
Adresativitatea: vorbirea este orientata
catre cineva anume
Limbajul oral
Se integreaza intr-un anumit ritm,
avand continuitate si coerenta
-ritmul mediu:5 silabe/secunda
Exprimarea este mai libera, si are o
tendinta spre predicativitate
-constructiile gramaticale sunt mai simple, si
exista si o anumita toleranta fata de erori
sintactice


Limbajul oral
Expresivitatea: limbajul oral beneficiaza cel
mai mult de toate tipurile de expresivitate
nonverbala

-fonetice: -intensitatea vorbirii
-accentul
-intonatia
-pauza
-semantice: -alegerea celor mai potrivite cuvinte
-utilizarea propozitiilor lungi sau scurte
-folosirea particularitatilor de topica ale limbii
romane
Forme ale vorbirii
Dialogul: forma bazala a vorbirii:
reprezinta calea cea mai importanta de elaborare a
limbajului
Un limbaj social alcatuit dintr-un lant de replici
sustinut prin cooperare (Neveanu, 1977)
Este o alternanta de replici, partenerii translatandu-si
in continuu rolurile de emitator si receptor
Limbajul colocvial-studiat de psihologia sociala
-relatiile de comunicare sunt dependente de relatiile
interpersonale si de distributia ierarhica a rolurilor de
grup (Slama-Cazacu, 1968)

Forme ale vorbirii
Monologul: grad de dificultate sporit
Este mai elaborat si mai sistematizat (in
comparatie cu dialogul)
Apare prin interiorizarea dialogului, si prin
dezvoltarea scris-cititului
Tipuri de monolog:
primar sau superior elaborat
Comunicativ, ori pentru sine
Cu continut descriptiv
Narativ sau explicativ
Normal sau patologic

Forme ale vorbirii-monologul

Monologul are caracter adresativ.
Monologul interior= solilocviul, este
prezent la copii pana la 5 ani;la adulti
apare in situatii exceptionale, doar in
starile patologice fiind mai des intalnit


LIMBAJUL SCRIS
Scrisul si cititul reprezinta o forma
secundara a limbajului, in
corespondenta cu vorbirea, dar avand si
o structura particulara si complexa
Implica stapanirea deprinderilor grafice
corespunzatoare (se consolideaza de-a
lungul scolaritatii mici)
Dificultati in elaborarea limbajului scris:
elaborarea unui plan prealabil;
ierarhizarea ideilor; realizarea unui text
unitar.
Limbajul scris
In mecanismele scris-citit sunt adaugate (cu titlu
de componente specifice) motricitatea generala si
perceptia vizuala; scrisul apare si ca mijloc al
memoriei
Necesita organizare in baza unor analize si reglaje
constiente
Implica grija pentru selectia termenilor si a
expresiilor, pentru corectitudinea gramaticala si
ortografica
Scrisul apare ca un produs intelectual si artistic

Caracteristici ale citirii
Cititul precede scrisul, in urma dezvoltarii ca limbaj pasiv
In citire se porneste de la sinteza la analiza
Scrisul si cititul se afla in relatii complementare
Invatarea scrisului si cititului poate fi considerata o
interiorizare si perfectionare a actiunilor verbo-motrico-
vizuale
Formarea deprinderilor citirii presupune aproximativ
aceleasi etape ca in cazul scrierii
Cercetarile moderne considera lectura drept predictie;
asteptarile de baza ale predictiei rezida din context. Iar
indicele de predictibilitate al cuvintelor in lectura este
dependent de inteligibilitatea/ accesibilitatea textului
(Neveanu, 1977)


Limbajul intern
Modalitate a limbajului in care functiile acestuia
sunt cel mai strans legate
Reprezinta modalitatea centrala, caracteristica
vietii spirituale, a existentei mentale, atat prin
forma cat si prin continut
Este veriga centrala a activitatii intelectuale,
modalitate de elaborare , anticipare si declansare a
vorbirii si scrierii (Taylor,1995)
Indeplineste o functie de selectie si decizie
Actiunile verbale interne servesc pentru
decodificarea constienta- interpretarea actiunilor si
stimulilor externi

Limbajul intern
Reprezinta un principiu de organizare a
constiintei dar si inconstientului
Se considera ca limbajul intern se elaboreaza in
cadrul perceptiei verbale (consta in reprezentarile
auditive ale cuvintelor/ frazelor)
In jurul varstei de 7 ani, vorbirea pentru sine a
copilului se converteste in limbaj intern propriu-
zis
Forme ale limbajului intern:
-forma automatizata
-forma pasiva
-forma anticipativa

Limbajul intern- concluzie
Caracterizat functional prin predominanta
semnificatiilor cognitive si a impulsurilor,
intentiilor si planurilor reglatorii
Structural, este caracterizat prin
asonoritate, reductionism si viteza mare de
desfasurare
Poate fi considerat un limbaj esentializat,
intrucat este semnificativ pana la
identificarea cu sistemele de semnificare si
designare ale constiintei (Neveanu,1977)

4.4. Relatia gandire-limbaj
Idei:
Gndirea - form de vorbire interioar (Watson)
Gndirea este pur lingvistic (Wittgenstein)
Limbajul determin gndirea (Whorf)
Gndirea determin dezvoltarea limbajului
(Piaget)
Gndirea i limbajul reprezint procese
independente, ambele influennd dezvoltarea
intelectual (Vigotski)

Teorii explicative
J.B.Watson (1913): cand gandim,
micromiscari inconstiente sunt efectuate la
nivelul gatului si al laringelui
Gandirea nu se reduce la limbaj

Ex.: Studiu (Smith, Brown, Toman ,
Goodman): subiectii erau capabili sa
gandeasca fiindu-le paralizat prin anestezie
laringele.
Teorii explicative
Wittgenstein: gandirea este pur
lingvistica
Tipurile de procese mentale ce se pot
identifica la animale sau la copiii mici nu
reprezinta forma a gandirii
Diferenta intre om si animal : capacitatea de
a gandi (Decartes)
Teorii explicative
Whorf (1956)- Ipoteza relativitatii
lingvistice
Limbajul structureaza maniera in care
percepem lumea, relatiile pe care le utilizam
pentru a o intelege
Vorbitorii diverselor limbi conceptualizeaza
realitatea in maniere diferite
Contestari:
- Adultii utilizeaza drept unitati cognitive imagini si
propozitii abstract logice (cognitivistii);
- Vocabularul unei limbi sugereaza raza de concepte
pe care vorbitorii limbii le-au gasit importante



Teorii explicative
Piaget (1952)
Limbajul reprezinta forma de manifestare externa
a procesului de gandire al copilului mic;
Vorbirea este folosita de catre copil datorita
necesitatii de organiza si restructura problemele
aparute in interactiunea cu mediul
Vigotski (1962)
Vorbirea interioara: notifica si controleaza
gandurile persoanei
Vorbirea exterioara: maniera de transmitere a
gandurilor catre celelalte persoane
4.5. Comunicarea nonverbala
In cadrul comunicarii orale 55 % din
informatie este perceputa si retinuta
prin intermediul limbajului nonverbal
(expresia fetei, gesturi, postura);
Rolurile limbajului nonverbal:
- Sprijin;
- Suplinire;
- Contrazicerea comunicarii
Comunicarea nonverbala
Precizari conceptuale
Comunicarea nonverbala- procesul de
comunicare prin transmitere si receptare de
mesaje nonverbale
Directii in studiul comunicarii nonverbale:
- Conditiile de mediu ale desfasurarii comunicarii;
- Caracteristicile fizice ale comunicatorilor;
- Comportamentele comunicatorilor in timpul
interactiunilor.

Comunicarea nonverbala
Tipuri de canale
senzoriale prin care se
realizeaza comunicarea
nonverbala: vizual,
auditiv, olfactiv, tactil
sau gustativ.

Comunicarea nonverbala
Precizari conceptuale
Caracteristici ale formei de comunicare
nonverbala (Chelcea, Chelcea si Ivan, 2005):
- Poate forma un sistem lingvistic universal;
- Insoteste in permanenta comunicarea verbala;
- Precede limbajul verbal in evolutia umana;
- Poate exprima ceea ce prin cuvinte nu se poate
exprima;
- Conduce la intelegerea situatiilor, cat si la
neintelegerea acestora.


Functiile comunicarii nonverbale
P. Ekman (1965):
1. Repetarea/ dublarea comunicarii
2. Substituirea/inlocuirea mesajelor verbale
3. Completarea/ colaborarea la transmiterea
mesajelor verbale
4. Accentuarea/ moderarea mesajelor verbale
5. Contrazicerea/ transmiterea semnalelor de
opozitie cu mesajele verbale
Functiile comunicarii nonverbale
M. Argyle (1975):
1. Exprimarea emotiilor;
2. Transmiterea atitudinilor
interpersonale;
3. Prezentarea personalitatii;
4. Acompanierea vorbirii (feedback)


Functiile comunicarii nonverbale
DeVito (1983):
1. Accentuarea anumitei parti a mesajului
verbal;
2. Intarirea tonului general sau atitudinii
transmise prin mesajul verbal;
3. Contrazicerea deliberata a mesajului
verbal;
4. Reglarea transmiterii mesajelor verbale;
5. Repetarea mesajelor verbale;
6. Inlocuirea unor cuvinte sau mesaje verbale
Kinezica studiul miscarilor corpului
Kinezica: studiul miscarilor corpului in relatie
cu aspectele nonverbale ale comunicarii
interpersonale (S. Jolly, 2000)

Clasificare (R. L. Birdwhistell)
- pre-kinezica: studiul bazelor fiziologice ale
miscarilor corpului;
- micro-kinezica: studiul sistematic al kinemelor
reunite in clase morfologice
- kinezica sociala: studiul constructelor
morfologice in relatie cu interactiunile sociale
Kinezica studiul miscarilor
corpului
Kinemele: cele mai mici
unitati de semnificatie ale
miscarilor corpului
Diferentele culturale in
comunicarea nonverbala
consta in variatia interna
a kinemelor
Kinezica studiul miscarilor corpului
Sistem de pictograme cu scopul descrierii
miscarilor corpului (R. L. Birdwhistell)
- Marcatori kinezici: rol de evidentiere a
aranjamentului sintactic al kinemelor in
vorbire (pronume, forma de plural,
adverbe, prepozitii)
- Stres kinezic: rol in organizarea diferitelor
combinatii lingvistice
- Semne de legatura: rol de conectare a
kinemelor separate
Proxemica- perceperea si utilizarea
spatiului (E. T. Hall, 1959)
Distantele interumane pe baza
masuratorilor pragurilor de
receptare a vocii:
- Distanta intima: 40-50 cm-
exprima o apropiere
psihologica;
- Distanta personala: 50-75
cm- defineste limita contactului
fizic cu ceilalti;
- Distanta sociala: 1,5-3 m-
distanta de desfasurare a a
interactiunilor sociale obisnuite;
- Distanta publica: 3-6m-
individul se simte protejat

Tipuri de spatii:
- Spatii fixe
comunitatea umana;
- Spatii semifixe;
- Spatii dinamice
Proxemica- perceperea si
utilizarea spatiului
Cronemica: studiul utilizarii
timpului
- Punctualitatea;
- Dorinta de a astepta;
- Viteza discursului;
- Timpul rezervat ascultarii
Postura
Determinarea gradului de
atentie sau de implicare a
unui participant la
comunicare fata de celalalt
comunicator
Descifrarea posturii:
- Directia orientarii;
- Inclinarea capului;
- Deschiderea corporala.

Gesturile
Gesturile: miscari coroprale carora li se
ataseaza o semnificatie
Categorii de gesturi (Ottenheimer,2007)
- Emblemele- gesturi cu traducere verbala;
- Ilustratorii gesturi ce subliniaza ceea ce este
prontat verbal;
- Expresiile faciale- gesturi ce traduc emotii;
- Reglatorii gesturi ce controleaza interactiunea;
- Adaptorii- gesturi ce faciliteaza reducerea
tensiunii corporale, gesturi stereotipe .
HAPTICA
Haptica: studiul atingerilor
in comunicarea nonverbala
Comunicari ce includ:
strangeri de mana, batai
amicale pe spate, mangaieri
pe umar
Comportamentele transmit
mesaje ce se refera la
intentiile sau sentimentele
comunicatorilor
OCULEZICA
Oculezica: studiul privirii in
comunicarea nonverbala
Privirea indica interes,
atentie, implicare
Comportamentele pot fi
evaluate prin:
- Intensitatea privirii;
- Frecventa privirii;
- Dilatarea pupilelor;
- Durata privirii.

PARALIMBAJUL
Paralimbajul: studiul indicatorilor nonverbali ai
vocii
Indicatori paraverbali: tonul vocii, accentul vorbirii
Sistem de clasificare a paralimbajului (G.
Trager):
- Elementele referentiale (contextul): situatia,
genul, dispozitia, vocea , varsta
- Calitatile vocii: volumul , tempoul, ritmul,
articularea, rezonanta, nazalitatea si accentul;
- Vocalizarea: caracterizatori (emotii exprimate in
timpul discursului); calificatorii (elementele ce dau
sens mesajului); segregatele (anunta vorbitorul ca
receptorul asculta)