Sunteți pe pagina 1din 9

PROIECT DIDACTIC

Scoala:Liceul Tehnologic ,,Al. Vlahuță” Șendriceni


Disciplina: limba și literatura română
Clasa: a X-a
Data: 20 martie 2020
Profesor:Teoanu Anamaria
Subiectul lecţiei :Neologismele în limba română actuală
Tipul lecţiei : mixta (reactualizare si asimilare de noi cunostinte)
Scopul :dezvoltarea capacităţii elevilor de a aplica, în practica exprimării orale
şi scrise, cunoştinţele de vocabular, consolidarea deprinderilor de scriere şi
pronunţare corectă ;
Durata : 45 minute
Valori și atitudini:
Cultivarea unei atitudini pozitive față de limba română și recunoașterea rolului
acesteia în dezvoltarea personală și pentru îmbogățirea orizontului cultural
Competențe generale:
Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea și în receptarea
mesajelor, în diferite situații de comunicare
Competențe specifice:
1.1 Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite
tipuri de texte orale sau scrise
1.2 Identificarea particularităților și a funcțiilor stilistice ale limbii în receptarea
diferitelor tipuri de texte
Metode și procedee: discuția, explicația, exercițiul
Bibliografie:
1.Crișan Alexandru, Papadima Liviu, Pârvulescu Ioana, Limba și literatura
română, manual pentru clasa a X-a, Editura Humanitas, București, 2009
2.Popa Ion și Popa Marinela, Limba română, gramatică, fonetică, vocabular,
ortografie și ortoepie, Editura Niculescu, București, 2013
3.Romonți Adrian Nicolae (coord.), Limba și literatura română, auxiliar pentru
clasa a X-a, Editura Delfin, Brașov, 2013

SCENARIU DIDACTIC

EVOCARE (10 min.):


Momentul organizatoric (salutul, verificarea prezenței elevilor.)
-Ce am studiat ieri? (Registrele stilistice.)
-Da. Care sunt acestea? (Standard, colocvial etc. )
-Noi ce registru stilistic utilizăm acum? (Registrul standard.)
-De unde știți? Ce caracteristici are? (Un elev expune trăsăturile registrului
standard.)
-Dar când sunteți acasă sau când comunicați cu colegii, în pauză, ce registru
utilizați? (Registrul colocvial.)
-Care sunt diferențele între situația de comunicare de acasă și cea de la școală? (Un
elev le enumeră.)
-De ce credeți că e important să cunoaștem deosebirile dintre registre? (În diferite
situații de comunicare, trebuie să selectăm termenii adecvați.)
-Ce temă ați avut pentru azi? (Exercițiul 6 de la pagina 205, din auxiliar.)
Profesorul verifică frontal tema. Elevii sunt încurajați să se autoevalueze.
CONSTITUIREA SENSULUI (25 min.):
-Astăzi vom studia tot o lecție de comunicare. Veți vedea, nu conține multe
informații noi.O sa descoperim titlul noii lectii rezolvand un rebus(Fisa 1)
Să scriem titlul pe tablă: Neologismele. Cine vrea să definească acest concept? (Un elev
formulează o posibilă definiție: Neologismele sunt cuvinte recent intrate în limba română.)
-Dați exemple de neologisme. (Elevii enumeră neologisme din domeniul tehnic.)
Exercițiu de dezgheț:
-Vă rog să explicați trei dintre aceste neologisme, cât mai exact: Iphone
(iPhone este un telefon mobil de tip smartphone ), hard, derby. (Profesorul supraveghează
munca elevilor.)
-Nu-i așa că e dificil să definiți științific acești termeni, deși îi utilizați frecvent?
(Elevii confirmă sau infirmă argumentat supoziția profesorului.)
Profesorul le arată elevilor un Dicționar de neologisme și roagă pe unul dintre ei să
citească definiția completă a termenului derby. DÉRBY, derby-uri, s. n. 1. Cursă specială de
trap sau de galop a celor mai buni cai de trei ani, care are loc o dată pe an. 2. Întrecere
sportivă de mare importanță între două echipe, pentru stabilirea clasamentului. [Scris
și: derbi (pl. derbiuri)] – Din engl., fr. derby. Se compară explicația din dicționar cu cele de pe
caietele elevilor.
-Acum vom scrie pe tablă și pe caiete definiția noțiunii pe care o discutăm:
Neologismele sunt cuvinte împrumutate recent din alte limbi. În categoria acestora intră și
cuvintele create în interiorul limbii române, prin derivare sau prin compunere, dar care au un
component neologic, de exemplu: sămănătorism. Acest cuvânt este format cu ajutorul
sufixului neologic –ism. Alt exemplu (nefavora-bil < ne – prefix + favorabil – neologism).

-Neologismele din limba română actuală au pătruns mai ales după 1830, când
împrumuturile s-au făcut mai ales din franceză și, indirect, din latina savantă medievală.
Astăzi există aproximativ 50 000 de neologisme în limba română.
-Să scriem câteva exemple de neologisme împreună cu limbile din care au fost
împrumutate:

 Limba latină savantă: colocviu, fabulă, pictură;

 Limba franceză: monument, poezie, arivist;

 Limba engleză: star, logo, derbi/derby;

 Limba germană: stofă, ștampilă, tact;

 Limba italiană: operă, spaghete, pantaloni;

 Limba rusă: steag, activist.


Profesorul scrie pe tablă exemplele oferite de elevi.
Profesorul intreaba elevii care este tendinţa actuală a limbii române in ceea ce
priveste imprumuturile din alte limbi( cuvinte în special din limba engleză ), iar pe
baza exemplelor stabileşte diferenţieri între neologisme :- show, design, hobby,
diesel (a) neolgisme care şi–au păstrat forma din limba de origine)
-bos (în loc de boss), laitmotiv (leitmotiv), aisberg (iceberg), blugi
(bluejeans)(b) neologisme adaptate fonetic)
Li se da elevilor un exercitiu pentru a se descoperi regula articularii
neologismelor
Articulaţi cu articol hotărât substantivele neologice, conform DOOM2!
site, cool, mouse, CD, racket, shoopping, showroom, walkie-talkie, tsunami, cheesburger.
(site-ul, mouse-ul, CD-ul, racketul, shooppingul, showroomul, walkie-talkie-ul, tsunamiul,
cheesburgerul)

Se constata urmatoarele: atunci când există diferenţă între scriere şi pronunţie


în partea de final a cuvântului, se pune cratimă (whisky-ul, whisky-uri,
Bruxeles-ul, acquis-ul, site-ul, site-uri), iar atunci când terminaţia
cuvintelor se pronunţă ca în limba română, articularea şi formarea
pluralului se realizează fără cratimă (jobul, joburi, trendul, trenduri, boardul.
boarduri).

-Credeți că împrumuturile actuale sunt benefice pentru vocabularul limbii


române? (Elevii își argumentează punctul de vedere.)
-Să scriem câteva din rolurile neologismelor:
 Modernizarea și îmbogățirea vocabularului prin formarea unor dublete sinonimice

 contribuie la realizarea unei exprimări cultivate, elegante, atât oral cât şi în


scris.
 Dobândirea individualității și preciziei în limbajele de specialitate fiind foarte des
întâlnite în limbajul tehnic şi ştiinţific.
REFLECȚIE (15 min.):
-Acum vă propun să aplicăm ce am învățat pe exercițiile din fisele de lucru
(Elevii rezolvă toate exercițiile de pe caiet, îndrumați de profesor.) Profesorul apreciază
activitatea și răspunsurile elevilor, apoi trece notele în catalog.
Fisa 1.

1. Sfârşit de săptămână(weekend)

2. Afacere (business)

3. Slujbă, lucrare plătită (job)

4. Carte, disc de succes, bine vândut(bestseller)

5. Sistem de programe pentru calculatoare (Software)

6. Fruct tropical din familia citricelor ( grepfruit)

7. Preparat alimentar tipic italienesc(pizza)

8. Atomizor pentru pulverizarea unor substanţe cosmetice, insecticide etc.


(spray)

9. Activitate, arta de a conduce o întreprindere, organizaţie (management)


10. Film de aventuri american (western) A-B Cuvinte noi într-o
limbă(neologisme)
Fisa 2.

I. Identifică neologismul potrivit pentru fiecare din termenii primei coloane:


1. învechit a) dezinvolt
2. neplăcere b) erudit
3. degajat c) desuet
4. învăţat
d) dezagrement
5. prăda
6. denunţător e) deziderat
7. dorinţă f) discordant
8. neînţelegere g) disensiune
9. nepotrivit h) delator
10. ceartă i) devaliza
j) dispută

II. Caută sinonimul potrivit explicaţiei:

1. hotărârea adunării aprobată prin vot – insolvabil


2. a întipări în minte prin repetare – imixtiune
3. amestec nemotivat şi nedorit în treburile altora – oniric
4. atingerea adevărului prin discuţii – inculca
5. care nu-şi poate plăti datoriile – moţiune
6. privitor la vis, care delirează – maieutică

III. Integraţi în enunţuri adecvate următoarele neologisme:

acurateţe, erată, pertinent, silogism, samavolnic.

ACURATÉȚE s. f. (Livresc) Grijă deosebită, atenție mare, exactitate în executarea unui lucru.
(Atestat în forma acurateță) Toate părticelele acestei compuneri sînt lucrate... cu o
scrupuloasă acuratețe.

ERÁTĂ s. f. listă adăugată la sfârșitul unei cărți, conținând semnalarea și îndreptarea


greșelilor de tipar; corrigenda. (< fr., lat. errata)

PERTINÉNT, -Ă adj. 1. (Jur.) Care se raportează exact la chestiune, la fondul cauzei; potrivit.
♦ (Liv.) Convenabil, potrivit, nimerit. 2. (Despre elemente lingvistice) Dotat cu o anumită
funcțiune într-un sistem determinat. ♦ Trăsătură pertinentă = caracteristică fonetică permițând
prin ea singură distingerea unei unități de alta. [Cf. fr. pertinent, lat. pertinens].

SILOGÍSM, silogisme, s. n. Raționament deductiv, care conține trei judecăți, legate între ele
printr-un astfel de raport, încît cea de-a treia, care reprezintă o concluzie, să se deducă din
cea dintîi prin intermediul celei de-a doua. Raționamentul: «toate plantele respiră, trandafirul
este o plantă, deci trandafirul respiră» constituie un silogism.

SAMAVÓLNIC, -Ă, samavolnici, -e, adj. (Despre oameni) Care procedează după bunul lui
plac, nesocotind și încălcînd voința și drepturile altora; (despre acțiunile oamenilor) făcut
după bunul plac personal; abuziv, arbitrar. Stoian ascultă cu atenție întrebările lui Popa, apoi
răspunse: Cred că schimbarea lui Hulub este samavolnică. V. ROM. februarie 1953, 82.

FIŞĂ DE LUCRU nr.2

I. Identifică neologismul potrivit pentru fiecare din termenii primei coloane:

1. asupri – atroce
2. cumplit – sobru
3. cumpătat – oprima
4. strica – anost
5. stricăciune – avar
6. searbăd – avarie
7. lacom – avaria
8. îndrăzneală – apogeu
9. culme – aport
10. contribuţie – aplomb

II. Caută sinonimul potrivit explicaţiei:

1. politică de segregare rasială - calambur


2. stagnare a producţiei unei ţări - apartheid
3. soluţie care înlătură temporar simptomele unei boli – recesiune
4. a nota pe marginea unui text - paliativ
5. joc de cuvinte asemănătoare - adnota
6. operă literară în zece povestiri – decameron

III. Integraţi în enunţuri adecvate următoarele neologisme:


purgatoriu, estuar, derbi, pragmatic, antologie.

PURGATÓRIU s. n. (În învățătura romano-catolică) Stare sau stadiu de purificare, după


moartea fizică, dar înaintea trecerii definitive la viața de apoi, unde sufletele celor care au
murit în Harul Domnului ispășesc păcatele ușoare neiertate încă sau îndură pedeapsa
temporară pentru păcatele iertate deja. ♦ Fig. Loc sau perioadă de suferință (trecătoare). –
Din lat. purgatorius, it. purgatorio.

estuar sn [At: LM / P: ~tu-ar / Pl: ~e, (rar) ~uri / E: fr estuaire] 1 Zonă joasă de coastă pe care
apa mării sau a oceanului o acoperă numai în timpul fluxului. 2 Albie minoră a unui fluviu,
lărgită și adâncită (adeseori ca o pâlnie) în zona de vărsare a acestuia, formată pe țărmuri de
maree puternice sau de mișcările de coborâre a uscatului.
dérbi sn [At: ENC. AGR. / Pl: ~uri / E: eg, fr derby] 1 Cursă specială de trap sau de galop a
celor mai buni cai de trei ani, care are loc o dată pe an. 2 Întrecere sportivă de mare
importanță și prestigiu între două echipe, pentru stabilirea părții superioare a clasamentului.

PRAGMÁTIC, -Ă, pragmatici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține pragmatismului, referitor
la pragmatism, bazat pe pragmatism; care ia în considerație eficacitatea, utilitatea practică. ♦
Care judecă exclusiv în funcție de utilitatea practică (reală sau aparentă). 2. Adj. (În
sintagmele) Istorie pragmatică = prezentare istorică limitată la fapte, la
evenimente. Sancțiune pragmatică = (în unele țări) decret de stat privitor la o importantă
problemă laică sau bisericească. 3. S. f. Parte a semioticii care studiază scopurile, efectele și
implicațiile utilizării construcțiilor lingvistice de către vorbitori. – Din fr. pragmatique.

antologie sf [At: MAIORESCU, CR. I, III (bis) / V: (înv;


[1]
după ngr) ~oghie / Pl: ~ii / E: fr antologie, lat antologia, gr ἀγδολογια ] Colecție de bucăți
literare alese, scrise în versuri sau în proză00

Timp de lucru: 20minute

FIŞĂ DE LUCRU nr.3

I. Identifică neologismul potrivit pentru fiecare din termenii primei coloane:

1. ameninţător – grimasă
2. strâmbătură – injurios
3. batjocoritor – insidios
4. viclean – fulminant
5. obraznic – insalubru
6. nesănătos – insolit
7. nedreptate – insurgent
8. neobişnuit – integru
9. luptător – injustiţie
10. cinstit – insolent

II. Caută sinonimul potrivit explicaţiei:

1. folositor sănătăţii, vieţii – etatiza


2. a trece un bun în averea statului – subterfugiu
3. a nu recunoaşte autoritatea unui judecător – salutar
4. adevăr fundamental care nu are nevoie să fie demonstrat – recuza
5. mijloc abil de a ieşi dintr-o încurcătură – sperjur
6. persoană care jură fals – postulat

III. Integraţi în enunţuri adecvate următoarele neologisme:


a promulga, dogmatic, a dezavua, rapace, mutual.
PROMULGÁ, promúlg, vb. I. Tranz. A da caracter executoriu unei legi, atestându-i oficial
existența.

dogmátic, ~ă [At: LB / Pl: ~ici, ~ice / E: fr dogmatique, lat dogmaticus] 1 a Care ține de
dogme (1-2). 2 a Referitor la dogme (1-2). 3 a Care se sprijină pe dogme (1-2). 4 a (Pex)
Care respinge principiul verificării critice și al gândirii creatoare, absolutizând o opinie, o
teză. 5 sf Parte a teologiei care expune sistematic dogmele (1) unei religii.

dezavua vt [At: ALEXI, W. / S şi: desa~ / P: ~vu-a / Pzi: ~uez[1] / E: fr désavouer] (C.i. oameni,
idei, acțiuni etc.) 1 A dezaproba. 2 A condamna. 3 A nu recunoaște. 4 A contesta

rapace a [At: HELIADE, O. II, 73 / Pl: (rar) ~aci / E: fr rapace, it rapace, lat rapax,
-acis] 1 (Înv; d. animale și păsări) De pradă Si: răpitor (3). 2 (Liv; d. oameni) Lacom de bunuri
materiale Si: hapsân (4), hrăpăreț (4).

mutual, ~ă a [At: HELIADE, O. I, 372 / P: ~tu-al / Pl: ~i, ~e / E: fr mutuel] 1 Care se face în
mod reciproc și simultan Si: (ltr) mutuu. 2 (Îs) Inducție ~ă Inducție electromagnetică exercitată
reciproc între două circuite străbătute de curenți electrici variabili. 3 (Imp) Care are loc
reciproc și fără cuvinte.

S-ar putea să vă placă și