PROIECT DIDACTIC

Data: 08.06.2017

Disciplina: Biologie

Clasa: a X a A

Profesor : Mihai Pandestina

Unitatea de Învățare: Funcția de reproducere

Titlul lecţiei: Sămânța și fructul

Tipul lectiei :mixtă : sistematizare și transmitere de noi cunoștințe

Scopul lecției: :

 integrarea şi transferul achiziţiilor dobândite de către elevi necesare înţelegerii interdependenţei

dintre structură şi funcţie.

 dezvoltarea capacităţii de sinteză, sistematizare şi de reproducere logică a cunoştinţelor referitoare

la structura unei seminţe, unui fruct şi importanţa factorilor interni şi externi în procesul de
germinaţie

Durata: 50 minute

Competenţe generale :

1.Receptarea informaţiilor despre lumea vie.

2. Explorarea sistemelor biologice .

3.Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii.

4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei.

5. Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru ale biologiei în contexte noi.

Competente specifice :

-utilizarea investigatiei pentru identificarea unor caractere generale ale organismelor si evidentierea
componentelor si proceselor biologice celulare (2.1.);

-prelucrarea rezultatelor obţinute din investigaţii şi formularea concluziilor(2.2)

- aplicarea unor algoritmi de identificare şi rezolvare de probleme (3.2)

-identificarea structurilor biologice microscopice in vederea caracterizarii lor (1.3.) ;

-utilizarea corecta a terminologiei specifice biologiei in diferite situatii de comunicare (4.1.);

1
Competente derivate: La sfârșitul lecției elevii :

- Enumeră elementele componente din alcătuirea unei seminţe, unui fruct

-Descriu elementele componente din alcătuirea unei seminţe şi rolul acestora;

-Descriu și clasifică tipuri de fructe

- Enumeră factorii care influenţează germinaţia şi rolul acestora;

- Completează fişa de activitate propusă de profesor;

Resurse procedurale:, explicaţia, conversaţia euristică, demonstraţia, observaţia dirijată, , metoda

mozaicului, învățarea prin descoperire, hexagon, modelarea, explozia stelară, expunerea

Resurse materiale: manual, fişe de lucru, videoproiector, semințe, fructe, tablă, fișe de documentare,

Forme de organizare : frontală, lucru pe echipe, individuală

Bibliografie:

1. Ciurchea Maria, 1983, Metodica predării ştiinţelor biologice, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
2. Ion Iordache, Ulpia Maria Leu, 2001, Metodica predării-învăţării biologiei, Editura Corson, Iaşi.
3. T. Tiplic, S. Litescu, C. Paraschiv -manual cls. .a IX-a, Ed. .Aramis..autori-..

4. I.Iordache – Metodica predarii – invatarii biologiei , Iasi -2001

2
 A. DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Momentele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Resurse Resurse Forma de Modalităţi de

lecţiei materiale procedurale organizare evaluare
1.Moment Creează climatul psihologic şi atmosfera Îşi pregătesc materialele necesare. Catalog Conversaţia Activitate observarea
organizatoric necesară desfăşurării activităţii. Material frontală comportame
( 1 minut ) Verifică prezența elevilor didactic ntului
Aranjează materialul didactic necesar pentru
desfăşurarea lecţiei
2. Verificarea Prin realizarea unei fișe de lucru sub forma Rezolvă fișa de lucru. Fișa de Conversaţia Activitate Capacitatea
cunoștințelor unei explozii solare. Profesorul precizează activitate individuală de rezolvare
( 3 minute) ca au la dispoziție trei minute pentru a sarcinilor
rezolvare, urmând să corecteze eventualele din fişa de
erori și completează răspunsurile date de lucru
elevi. primită, ce
cuprinde:
Cantitativ: elevii primesc fișa de activitate
pentru a lucra independent. În acest fel - definirea
profesorul verifică munca independentă. procesului de
Calitativ: dacă sunt chestiuni neînţelese, se
reproducere
vor rezolva la tablă.
sexuată;

- enumerarea
elementelor
componente
ce intră în
alcătuirea
externă şi
internă a
florii la
angiosperme;

- enumerea

3
 funcţiilor
îndeplinite
de floare şi
explicarea
acestora.
3. Captarea Comunica elevilor ca lecția se va desfaşura Semințe Conversaţia Activitate Observarea
atenţiei sub forma unei lecţii în cadrul căreia se va Observă diferite tipuri de semințe și Fructe individuală sistematică
(7 minute) îmbina activitatea individuală cu activitatea fructe Expunere
în echipe. Prezentarea materialului stimul :
roagă elevii să observe tăvițele de pe mese
și încurajează elevii să-și exprime părerea
despre ce vor studia în această lecție. Videoproiec
Urmărirea unui filmuleț despre banca de Urmăresc filmulețul despre banca de tor
semințe din Suceava și Norvegia. semințe

4.Anunţarea Tablă Conversația Frontal Capacitatea

noului subiect şi Anunță și scrie pe tablă tema lecției Notează în caiete cretă de
a obiectivelor Sămânța și fructul . Prezintă obiectivele care conştientizar
lecției noi exprimă ceea ce elevii trebuie să cunoască e a
(1 minut) la terminarea lecției competenţelo
Ascultă explicaţiile profesorului r temei noi.

5. Dirijarea - Profesorul explică etapele de lucru Se pregătesc. Conversaţia Frontal

învăţării corespunzătoare metodei alese: mozaicul; - ascultă cu atenție explicațiile
( 30minute ) profesorului.
1. Prezentarea problemei:
-se grupează în funcție de indicațiile
-profesorul împarte tema care va fi abordată primite și citesc tema primită, în
în 4 subteme pe care le comunică elevilor funcție de numărul ales
- împarte clasa în grupe de câte 4 elevi, Elevii citesc fișele de lucru și
fiecare elev primind un număr de la 1-4 urmăresc explicațiile profesorului Manual Conversația
Fișă de
- distribuie elevilor fișele de lucru ce conțin documentar Activitate Observarea

4
întrebări formulate de profesor, cu scopul Nr.1 – :Alcătuirea seminței e Invățarea prin pe grupe sistematică
orientării studiului individual Semințe descoperire
Nr.2 – Factorii interni și externi ai Fructe
germinației Fișă de Mozaic
lucru
Nr.3 – Alcătuirea fructului

Nr.4 – Tipuri de fructe

2. Faza independentă:

- observă activitatea elevilor și intervine - fiecare elev studiază și investighează

Activitate
dacă este solicitat sau este nevoie independent sarcina primită, astfel individuală
încât să devină expert în problema
dată.
3. Constituirea grupurilor de experți:

- reunește experții cu același număr, - se grupează în grupurile de experți

constituind grupe de experți, pentru a Manual Observația
pentru a dezbate problema împreună; Fișă de dirijată
dezbate problema împreună elevii prezintă un raport individual documentar Conversația Activitate Capacitatea
asupra a ceea ce au studiat, clarificând e pe grupe de a observa
4.Reintoarcerea în echipă:
noile cunoștințe, astfel încat să poată Semințe şi rezolva
- dupa clarificarea cunoștintelor, solicită Videoproiec Invățarea prin fişa de
să le prezinte cât mai bine colegilor
tor descoperire activitate
revenirea la grupa lor inițială, în vederea din grupa lor; Fișă de individual,
realizării raportului de echipă lucru într-un timp
- experții transmit cunoștintele
cât mai scurt.
5. Faza demonstrației: acumulate, reținând la rândul lor,
cunoștintele pe care le transmit colegii
- profesorul solicită elevilor să prezinte
lor, experți în alte subteme
noile cunoștințe astfel încât sa fie realizată
Manual Conversația
schița lecției la tablă Fișă de
documentar
Completează și corectează unde este Elevii spun ideile principale ți e
necesar. completează schița lecției. Semințe

5
Explică alcătuirea seminţei făcând desenul Desenează alcătuirea seminţei Activitate
la tablă Modelarea individuală
Elevii notează în caiete. Observarea
. sistematică
Alcătuirea unei seminţe . Capacitatea
1. Tegument Tabla de a descrie
 după fecundaţie, învelişul ovulului se Creta elementele
îngroaşă şi rezultă tegumentul seminal; componente
 are rol de protecţie a embrionului; din
alcătuirea
 are diferite culori. unei seminţe,
2. Embrion dar şi rolul
→ este partea principală a oricărei seminţe; acestora

→ este diploid;
Activitate
individuală
→ are următoarele componente:

 radiculă (rădăciniţă),
 hipocotil (tulpiniţă) ,
 gemulă (muguraş),
→ cotiledoanele sunt componente ale
embrionului, au rol de protecție.

Tipuri de embrion

 drept la ricin; curbat uşor la tutun;

spiralat la cartof; cerc, înconjurând
endospermul la sfeclă, lobodă;
neregulată la orz.
După numărul de cotiledoane, angiospermele
se împart în:

 monocotiledonate,

6
 dicotiledonate.
3. Endosperm/albumen

→ reprezintă ţesutul nutritiv al seminţei;

→ este triploid;

→ rezultă în urma fecundării nucleului

secundar din sacul embrionar cu unul dintre
nucleii spermatici.
Factori care influenţează
germinaţia
I. Factori interni:
O sămânţă trebuie să îndeplinească anumite
condiţii pentru germinare:

Să fie matură (suficiente substanţe de

rezervă şi embrionul format).
Să fie întreagă.
Să fie sănătoasă, neatacată de
paraziţi.
Să aibă putere de germinare (câteva
săptămâni pentru stejar, 2 ani păr, păpădie,
3 ani pentru fasole, 5 ani pentru napi)

II. Factori externi

umiditatea – seminţele trebuie să se

umfle, tegumentul să crape şi să apară Capacitatea
de a enumera
rădăcina.
factorii care
cantitatea de O2 – seminţele au nevoie influenţează
germinaţia şi
de oxigen pentru a-şi folosi substanţele
de a
de rezervă; conştientiza

7
 temperatura – seminţele au limite de asupra
temperatură bine stabilite pentru fiecare importanţei
specie (20C pentru varză, 90C pentru acestor
factori
porumb, 100C pentru fasole etc.);

Noteazǎ în schema lecţiei etapele

transformǎrii florii în fruct , apelând la
cunoştinţele elevilor dobândite în lecţia
anterioarǎ.

Întreabă elevii care este condiția esențială

necesară formării uni fruct?
Răspund la întrebări, urmăresc
explicaţiile, reţin ideea că fructul de
formează din ovarul îngroşat
Solicită elevilor să observe materialul biologic
natural,să identifice deosebirile dintre fructe, să Elevii răspund că doar dacă au loc
observe alcătuirea unui fruct, sa clasifice polenizarea şi fecundaţia, atunci se Fișa de
fructele indicând şi criteriul după care le-au documentar Problematizare
poate forma fructul cu seminţe
clasificat e
-elevii observă că unele fructe sunt Fișă de
Alcătuirea unui fruct lucru
cărnoase iar altele uscate-
- perete = PERICARP (la fructe cărnoase) → tari,desprinzând ideea că se clasifică în conversația
fructe cărnoase şi uscate
EPICARP = înveliş pielos

Capacitatea
→ MEZOCARP = porţiune cărnoasă de a descrie
elementele
- cavitate → componente
ENDOCARP = porţiune internă lignificată din
alcătuirea

8
Tipuri de fructe unui fruct,
dar şi rolul
acestora
I. FRUCTE CĂRNOASE
→ drupe simple (cu 1 sămânţă); exemple: cireş,
vişin, prun;

→ drupe compuse; exemple: mur, smeur; Capacitatea

de a
→ bace (cu mai multe seminţe); exemple: viţa
recunoaște
de vie, tomate. tipuri de
fructe ți de a
le clasifica
II. FRUCTE USCATE

1. Indehiscente – nu se deschid

a. tip nuca (pericarp tare şi sămânţa liberă

) – stejar, alun, fag;

b. tip achena (o sămânţa nelipită de

pereţii fructului) – floarea soarelui,
chimen, păpădie;

c. tip cariopsa (o sămânţa lipită de pereţii

fructului) – porumb, grâu, orz;

d. tip samara (peretele prezintă aripioare,

pentru transport cu ajutorul vântului) –
paltin, ulm, frasin.

2. Dehiscente – se deschid

a. tip păstaie (se deschid în două) –

9
 mazăre, fasole, salcâm;

b. tip silicvă (se deschid în trei, seminţele

rămânând pe peretele central ) –
varză, rapiţă;

c. tip capsule (se deschid prin pori, valve,

au multe seminţe) – mac, crin,
brânduşa de toamnă.

III. FRUCTE FALSE

Caracteristici: la aceste fructe pe lângă OVAR,
la formare mai contribuie şi RECEPTACULUL

Exemple: măr, căpşun, măceş, frag

.Evaluarea Fișă de Conversație Activitate

performanţei Distribuie fișa de fixare a cunoștințelor completează triunghiurile hexagonului fixarea Hexagonul individuală Capacitatea
( 8 minute) elevilor și explică sarcinile de cu răspunsurile la întrebările legate de cunoștințelo de înţelegere
lucru:Desenaţi un hexagon şi completaţi organele generative ale plantei r a
triunghiurile hexagonului cu răspunsurile la -echipa care va termina în cel mai conţinuturilo
următoarele întrebări legate de organele scurt timp hexagonul va prezenta r predate.
generative ale plantelor produsul final.

6.Aprecieri și Profesorul anunță tema pentru acasă : Îşi notează tema pe caiete. Conversația Activitate Capacitatea
recomandări Alcătuiţi un eseu de o pagină cu tema: frontală de înţelegere
anunţarea temei Semnificaţia reproducerii plantelor pentru a sarcinilor
pentru acasă lumea vie. Face aprecieri globale și temei pentru
( 1minut ) individuale cu privire la participarea elevilor acasă

10
la reușita lecției

11
 SCHEMA TABLEI
1) Seminţele se formează din ovule, după procesul de fecundaţie.
2)Germinaţia este procesul prin care embrionul seminţei trece de la viaţa latentă la cea activă.
SĂMÂNŢA

 structura unei seminţe:

1. tegument → reprezintă învelişul seminţei
→ are rol de protecţie a embrionului

2. endosperm/albumen → reprezintă ţesutul nutritiv al seminţei

3. embrion → partea principală a oricărei seminţe
→ are următoarele componente radiculă (rădăciniţă)

hipocotil (tulpiniţă)

gemulă (muguraş)

FRUCTUL

- se formează prin metamorfozarea OVARULUI în urma fecundaţiei

 structura externă:
- perete = PERICARP (la fructe cărnoase) → EXOCARP = înveliş pielos

→ MEZOCARP = porţiune cărnoasă

- cavitate → ENDOCARP = porţiune internă lignificată

 tipuri de fructe:

1. CĂRNOASE→ drupe simple (cu 1 sămânţă): cireş, vişin, prun

→ drupe compuse: mur, smeur

→ bace (cu mai multe seminţe): viţa de vie, tomate

2. USCATE

→ indehiscente: nuca (stejar), achena (floarea soarelui)

→ dehiscente: păstaia (fasole), capsula (mac)

3. FALSE → la aceste fructe pe lângă OVAR, la formare mai contribuie şi RECEPTACULUL

→ măr, măceş, căpşun, frag

12
FIȘA DE ACTIVITATE

13
FIȘA DE ACTIVITATE

14
 FIȘA DE DOCUMENTARE

ÎN urma procesului de dublă fecundație, întreaga floare suferă modificări în urma cărora iau naștere două
organe noi ale plantei și anume Fructul și samanța.
O sămânță matură este alcătuită din următorele părți principale; tegument, embrion și endosperm
secundar( albumen).
Tegumentul- provine din integumentele ovulului și este formațiunea care protejează sămânța la exterior.
Culoarea tegumentului poate fi uniform(neagră,alba) sau neuniformă( phaseolus., Ricinus)
micropil

radicula
Culoarea neuniformă a tegumentului
seminţelor la diferite soiuri de fasole
(Phaseolus vulgaris)

Pe suprafața tegumentului se pot observa următoarele formațiuni:hilul și micropilul.

Hilul apare ca o cicatrice în locul un de a fost prins ovulul de funicul. Micropilul apare
ca un por situat pe o mică proeminență; este locul prin care radicula embrionului
stăbate tegumentul în timpul germinării seminței.
hil
hil

EMBRIONUL-Este cea mai importantă parte a seminței șim provine din zigotul principal diploid.Este
alcătuit din radiculă(rădăciniță), tigelă(tulpiniță) și gemulă(muguraș) și unul sau două cotiledoane.Prin
dezvoltarea sa în timpul germinării seminței, embrionul generează o nouă plantă
.

ENDOSPERMUL- este un țesut care rezultă din zigotul secundar, având rolul de a hrăni embrionul în
timpul germinării seminței până când tânăra plantă va forma primele frunze capabile de fotosinteză.La
15
nivelul albumenului sunt depozitate substanțe nutritive foarte variate: uleiuri vegetale(ricin, rapiță, floarea-
soarelui), amidon(poaceae), proteinele.
GERMINAȚIA SEMINȚELOR
O dată cu germinația seminței embrionul trece de la viața latentă la cea activă.Germinația semințelor
depinde de factori interni(embrion matur complet dezvoltat, substanțe nutritive,integritatea seminței, să aibă
putere de germinare), dar, mai ales, de factorii externi cum sunt temperatura, lumina și
umiditatea.Tegumentul prin îmbibare cu apă se umflă și crapă.Primul organ care iese din sămânță este
radicula, având geotropism pozitiv. În sens opus(geotropism negativ) apare tulpinița.

hipocot
il
cotiledo
n

radicul tegument
ă

În asigurarea condițiilor necesare declanșării procesului de germinare a semințelor de legume la culturile

efectuate în sere și solarii, o importanță deosebită o au următorii factori: temperatura substratului, umiditatea
și lumina.

Temperatura. Pentru a răsări uniform și într-un timp anume, plantele au nevoie de temperatură optimă
specifică. În timpul germinării semințelor și până la rasarirea plantelor, este necesară o temperatură
constantă a substratului, apropiată de limita superioară a valorii temperaturii optime pentru fiecare specie
legumicolă. Dacă se menține o temperatură a substratului mai scăzută timp îndelungat după declanșarea
procesului de germinare sau sunt variații mari ale valorilor de temperatură, semințele pierd cantități mari de
substanțe hrănitoare de rezervă, iar timpul de germinare se prelungește, întârziind răsărirea cu până la 10-14
zile.

Lumina. Germinarea semințelor de legume trebuie să se desfășoare la întuneric, lumina nu este necesară.
Este necesară o dată cu apariţia primelor frunzuliţe pentru ca plantele să se poată hrăni singure

Aerul– este absolut necesar. Seminţele respiră intens în timpul germinaţiei. Ele au nevoie de oxigen pentru
a-şi folosi substanţele de rezervă.

MORFOLOGIA FRUCTELOR
Din punct de vedere morfologic fructele sunt foarte variate, deosebindu-se prin formă,culoare, mărime,
greutate.
Petalele,staminele și adeseori sepalele florii fecundate se ofilesc și cad.La nivelul gineceului, ovarul crește
foarte mult,în timp ce stilul și stigmatul se usucă și cad.Pe seama ovarului se formează fructul, iar ovulul
fecundat va da naștere seminței.La formarea fructului, pe lângă gineceu mai pot participa și alte componente
ale florii ca receptaculul (măr, căpșun.cireș) sau învelișul floral.
FORMA fructelor respectă, în general, forma ovarului din care au luat naștere, putând fi:globuloasă,
ovoidală,sferice, conică,piriforme etc.

16
 fructe piriforme la Pyrus communis
MĂRIMEA fructelor poate fi de la câțiva milimetri, la câțiva centimetri.La unele specii fructele pot atinge
până la 0,5 m în diametru(curcubita maxima)
GREUTATEA fructelor variază de la câteva zeci de miligrame până la zeci de kilograme.

CULOAREA fructelor este verde înainte de coacere.Fructele

mature prezintă diferite culori în funcție de specie.

ANATOMIA FRUCTELOR
Peretele fructului(pericarpul gr. Peri-în jur, Karpos-fruct)) are o structură asemănătoare cu cea a
carpelei.Prezintă trei zone anatomice: epicarpul, mezocarpul și endocarpul.
EPICARPUL- înveliș pielos, provine din epiderma externă a ovarului,Poate fi subțire acoperit cu un strat de
pruină(prun,vița-de-vie),poate prezenta peri (soia) sau poate fi lignificat(dovleac)
MEZOCARPUL provine din parenchimul ovarului(partea mijlocie a peretelui fructului), reprezintă cea mai
dezvoltată parte a fructului(cu excepția citicilor și a fructelor uscate)/
ENDOCARPUL provine din epiderma inferioară a ovarului, se află la interior și poate fi subțire(roșii), gros
și lignificat(cireșe) sau prezintăperi suculenți(citrice)
CLASIFICAREA FRUCTELOR
După tipul gineceului din care provin, fructele se clasifică în 5 categorii:simple, multiple, mericarpice, false
și compuse.
1.Fructe simple- iau naștere dintr-un gineceu monocarpelar sau pluricarpelar sincarp.După consistența
pericarpului acestea se clasifică în: fructe uscate și cărnoase, fiecare putând fi dehiscente(care se deschid la
maturitate) și indehiscente(nu se deschid la maturitate)
A.Fructe cărnoase
 BACA-prezintă epicarpul pielos sau membranos, mezocarpul suculent și endocarpul subțire
Exemple: roșii, struguri, cartofi
 DRUPA-Endocarp gros,lignificat(sâmbure), adăpostește o singură sămânță.Exemple: piersic, cireș,
cais, prun, porumbar
 DRUPE COMPUSE Exemple:mur,zmeur

17
B.Fucte uscate indehiscente
 NUCA ( pericarp tare şi sămânţa liberă ) – stejar, alun, fag;

 ACHENA (o sămânţa nelipită de pereţii fructului) – floarea soarelui, chimen, păpădie;

 CARIOPSA (o sămânţa lipită de pereţii fructului) , fructul gramineelor– porumb, grâu, orz;secară

 SAMARA ( Este o achenă aripată,peretele prezintă aripioare, pentru transport cu ajutorul vântului)
– paltin, ulm, frasin.

Samara cariopsă achenă nucă

C.Fructe uscate dehiscente- au țesuturi mecanice care prin uscare se contractă, determinând deschiderea
fructelor și punerea în libertate a semințelor
 PĂSTAIE (se deschid în două) – mazăre, fasole, salcâm;

 SILICVĂ (se deschid în trei, seminţele rămânând pe peretele central ) fructele cruciferelor – varză,
rapiţă, muștar

 CAPSULE (se deschid prin pori, valve, au multe seminţe) – mac, crin, brânduşa de toamnă,
neghină

Păstaie silicvă capsulă

2. Fructe false- sunt fructele la care ,pe lângă ovar, participă și alte părți ale florii:receptacul,
înveliș floral
 POAMA- receptaculul se intercalează printe carpele,concrește cu acesta și se dezvoltă
foarte mult, reprezentând partea comestibilă a acestuia.În mijlocul fructului se află2-5
cavități care închid semințele acestuia.-măr, gutui,păr

18
 FIȘA DE LUCRU
GRUPA I
Sarcina nr 1.Alcătuirea seminței
Materiale necesare: manualul de biologie, fişa de lucru, atlas botanic, semințe,fișa de documentare

Sarcini de lucru:
 citește cu atenție textul din manual și din fișa de documentare
 realizează o schemă din care să reiasă alcătuirea seminței de fasole
 Unde se găsește tegumentul?
 Ce rol au cotiledoanele?
 Din ce este alcătuit embrionul?

micropi
l hil

cotiledoan
e
Alcatuirea embrionului gemula

radicula tigela

Alcătuirea unei seminţe

1. Tegument

 ………………….………..
 …………………………...
 ……………………………
2. Embrion

 este………………………………………………………..

 are următoarele componente:

 ………………………………………

 ……………………………………………………………….

 ……………………………………………………………….

19
  cotiledoanele……………………………………………………………………………………………

3. Endosperm/albumen

 reprezintă………………………………………………………

…………………………………………………………………
 rezultă…………………………………………………………………………………………………
……………………………

FIȘA DE LUCRU
20
 GRUPA I
1.Tegumentul

 după fecundaţie, învelişul ovulului se îngroaşă şi rezultă tegumentul seminal;

 are rol de protecţie a embrionului;

 are diferite culori.

2. Embrion

 este partea principală a oricărei seminţe; este diploid;

 are următoarele componente:

 radiculă (rădăciniţă),

 hipocotil (tulpiniţă),

 gemulă (muguraş).

 cotiledoanele sunt componente ale embrionului; au rol de protecție.

1. Endosperm
 reprezintă ţesutul nutritiv al seminţei;
 este triploid;
 rezultă în urma fecundării nucleului secundar din sacul embrionar cu unul dintre
nucleii spermatici.

Each of
these
seed is
a tiny
plant
21
 FIȘA DE LUCRU

GRUPA II
Sarcina 1.Condițiile interne și externe pentru germinare
Materiale necesare: manualul de biologie, fişa de lucru, atlas botanic, filmuleț, fișa de documentare

Sarcini de lucru:
 citește cu atenție textul din manual și din fișa de documentare
 analizeaza factorii interni și externi ce asigură germinarea semintelor
 Cum trebuie sa fie sămânța ca să poată germina?
 Ce rol are apa?
 De ce are nevoie de lumina?
 Cum trebuie sa fie temperatura?

1. Factori interni
O sămânţă trebuie să îndeplinească anumite condiţii pentru germinare:

 ………………………………………….

 ………………………………………….

 ………………………………………….

 ………………………………………….

22
Factori externi
 ………………………………………….

 ………………………………………….

 ………………………………………….

 ………………………………………….

23
 FIȘA DE LUCRU

GRUPA II
Germinaţia

Definiţie: Germinaţia este procesul prin care embrionul seminţei trece de la viaţa latentă la cea activă.

Factori care influenţează germinaţia

Factori interni
Sămânţă trebuie să îndeplinească anumite condiţii pentru germinare:

 Să fie matură (suficiente substanţe de rezervă şi embrionul format).

 Să fie întreagă.

 Să fie sănătoasă, neatacată de paraziţi.

 Să aibă putere de germinare (câteva săptămâni pentru stejar, 2 ani păr, păpădie, 3 ani pentru
fasole, 5 ani pentru napi).

Factori externi
 umiditatea – seminţele trebuie să se umfle, tegumentul să crape şi să apară rădăcina.
 cantitatea de O2 – seminţele au nevoie de oxigen pentru a-şi folosi substanţele de rezervă.
 temperatura – seminţele au limite de temperatură bine stabilite pentru fiecare specie (2 0C pentru
varză, 90C pentru porumb, 100C pentru fasole etc.).
 lumina.

24
 FIȘA DE LUCRU
GRUPA III

Sarcina nr.2 Alcătuirea fructului

Materiale necesare: manualul de biologie, fişa de activitate, atlas botanic, fructe proaspete şi conservate,

Sarcini de lucru

Observă fructele de pe masa de lucru şi din imaginile de mai jos

Ce este asemănător şi ce este diferit la fructele observate?

Alcătuirea unui fruct

- perete = ………………………………→ ………………. = ………………………

→ ………………… = ………………………

- cavitate → …………………. = ………………………

25
 FIȘA DE LUCRU

GRUPA III

Fructele sunt organe ale plantelor, care se formează prin metamorfozarea OVARULUI în urma
fecundaţiei.

Alcătuirea unui fruct

- perete = PERICARP (la fructe cărnoase) → EPICARP = înveliş pielos

→ MEZOCARP = porţiune cărnoasă

- cavitate → ENDOCARP = porţiune internă lignificată

26
 FIȘA DE LUCRU
GRUPA IV

Sarcina nr.1 De câte feluri sunt fructele?

Sarcini de lucru

Observă fructele de pe masa de lucru şi din imaginile de mai jos

Descrie forma, mărimea,culoarea,consistenţa(tare,uscat,cărnos) acestora.
fasole mazăre floarea-soarelui stejar

castane nuci mere portocale

Tipuri de fructe

I. FRUCTE CĂRNOASE
→ …………………………………….. (cu 1 sămânţă): exemple……………………………

→ ………………………………………: exemple…………………………………………….

→ ………………………(cu mai multe seminţe): exemple………………………………….

II. FRUCTE USCATE

2. …………………………– nu se deschid

a. tip…………………………………………………………………………………………

b. tip…………………………………………………………………………………………

c. tip…………………………………………………………………………………………

d. tip…………………………………………………………………………………………
27
 3. ……………………….. – se deschid

a. tip…………………………………………………………………………………………

b. tip…………………………………………………………………………………………

c. tip…………………………………………………………………………………………

III. FRUCTE FALSE

Caracteristici:………………………………………………………………………………

Exemple:

28
 FIȘA DE LUCRU

GRUPA IV
Tipuri de fructe

I.FRUCTE CĂRNOASE
→ drupe simple (cu 1 sămânţă); exemple: cireş, vişin, prun;

→ drupe compuse; exemple: mur, smeur;

→ bace (cu mai multe seminţe); exemple: viţa de vie, tomate.

II.FRUCTE USCATE

1.Indehiscente – nu se deschid

a.tip nuca (pericarp tare şi sămânţa liberă ) – stejar, alun, fag;

b.tip achena (o sămânţa nelipită de pereţii fructului) – floarea soarelui, chimen, păpădie;

c.tip cariopsa (o sămânţa lipită de pereţii fructului) – porumb, grâu, orz;

d.tip samara (peretele prezintă aripioare, pentru transport cu ajutorul vântului) – paltin, ulm, frasin.

2.Dehiscente – se deschid

a.tip păstaie (se deschid în două) – mazăre, fasole, salcâm;

b.tip silicvă (se deschid în trei, seminţele rămânând pe peretele central ) – varză, rapiţă;

c.tip capsule (se deschid prin pori, valve, au multe seminţe) – mac, crin, brânduşa de toamnă.

III.FRUCTE FALSE
Caracteristici: la aceste fructe pe lângă OVAR, la formare mai contribuie şi RECEPTACULUL

Exemple: măr, căpşun, măceş, frag.

29
GRUPA NR

Clasa a X a

FIȘA DE FIXARE A CUNOȘTINȚELOR

Sarcina nr.1 Desenaţi un hexagon şi completaţi triunghiurile hexagonului cu răspunsurile la următoarele

întrebări legate de organele generative ale plantelor

1.Fructul se formează din......

2.Roșia este o............

3.secara este o ..................................

4.Sămânța este formată din.....................

5. Embrionul este alcătuit din...............................

6.Pe suprafața tegumentului se pot observa următoarele formațiuni..................

30
 FIȘA DE FIXARE A CUNOȘTINȚELOR

1.OVAR
2. BACĂ
3.CARIOPSĂ
4.OVULE
5.RADICULĂ, HIPOCOTIL, GEMULĂ
6. MICROPIL, HIL

31