CONSILIEREA ŞI

ORIENTAREA
ÎN CARIER
- GHID pentru studen i şi absolven i –

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Centrul de Consiliere şi Orientare în Carier
 ARGUMENTE pentru a parcurge acest ghid 6
I. Autocunoaşterea 10
1.1. Evaluarea personalit ii 16
1.2. Evaluarea aptidudinilor 34
1.3. Evaluarea intereselor 37
II. C utarea unui loc de munc 46
2. 1. Identificarea unui loc de munc 48
2. 2. Strategii pentru c utarea unui loc de munc 49
III. Instrumente necesare în c utarea unui loc de munc 52
3. 1. Curriculum vitae 54
3. 2. Scrisoarea de inten ie 72
3. 3. Interviu 77
IV. Sfaturi, trucuri pentru a v asigura succesul 86
V. Mituri legate de luarea deciziei în carier 102
CONSILIEREA ŞI ORIENTAREA
ÎN CARIER
GHID
- pentru studen i şi absolven i –
 Coordonator: dr. Nicoleta LI OIU
Autori: Simona NEAGU
Aurora GHERGU

Informa ia prezentat în acest ghid a fost selectat din

materiale cu caracter public şi prelucrat adecvat, pe baza
experien ei acumulate de c tre autori în activitatea de
orientare şi consiliere în carier
ARGUMENTE pentru a parcurge acest ghid...
Eşti student, în curând absolvent, al unei facult i din
cadrulUniversit ii Politehnica din Bucureşti şi î i
doreşti din tot sufletul O CARIER DE SUCCES?
Sim i c toate posibilit ile i se deschid? Eşti tân r,
ai putere de munc , dar… î i mai pui totuşi unele
întreb ri??
Intrarea cu succes pe pia a muncii necesit o educa ie
solid şi scopuri clare privind cariera.
 Acest ghid, realizat de c tre Centrul de Consiliere şi Orientare în Carier (C.C.O.C.) al
Universit ii Politehnica din Bucureşti şi care se adreseaz studen ilor şi absolven ilor, constituie
un pas înainte în alegea CARIEREI tale, dar nu în orice mod, ci într-unul INFORMAT!

???

R SPUNSURI la ÎNTREB RILE tale, care pot fi de genul:

• Cum s -mi înving frica de a începe un nou drum în via ?

• Cum s -mi aleg drumul cel mai potrivit spre atingerea OBIECTIVULUI propus?
• Cum s -mi alc tuiesc un PLAN AL CARIEREI?

LE VEI DESCOPERI R SFOIND ACESTE PAGINI DIN GHIDUL DE CONSILIERE ÎN

CARIER , ADAPTAT NEVOILOR TALE!
 Mai mult decât atât, te aştept m la Centrul de Consiliere şi Orientare în
Carier al U.P.B. pentru a beneficia de servicii specializate legate de problematica alegerii unei
cariere.

G sirea unui loc de munc presupune în primul rând AUTOCUNOAŞTERE.

CINE SUNT ÎN REALITATE?

CARE SUNT POSIBILIT ILE MELE?
Într-un cuvânt, este nevoie de AUTOEVALUARE, de AUTOCUNOAŞTERE.

Despre toate aceste aspecte vom discuta pe rând în paginile acestui ghid, abordând probleme
legate nu numai de autocunoaştere, ci şi de consiliere în vederea viitoarei cariere (instrumente
necesare, identificarea unui loc de munc , luarea deciziilor etc.).
AUTOCUNOAŞTEREA
Procesul de autocunoaştere presupune
autoevaluarea
. personalit ii, a atitudinii
fa de carier , precum şi a aptitudinilor
 Astfel, ajunge i s v cunoaşte i stilul de înv are, scala de valori şi interese. O autoevaluare
greşit a posibilit ilor reale (aptitudini, cunoştin e, nevoi şi interese profesionale) v poate pune pe
un f gaş fals în c utarea unui loc de munc , înc de la început.
De exemplu, aptitudini şi calit i personale, precum:
- spirit întreprinz tor, bun organizator, volubil în conversa ie - v vor propulsa c tre posturi
de conducere,
- meticulozitate, sim ul responsabilit ii - v vor putea canaliza eforturile spre activit ile
de birou, financiare sau de gestiune.
Prin urmare, autoevaluarea este o prim orientare în vederea planific rii carierei, ceea ce
conduce apoi, pas cu pas, la atingerea ELULUI FINAL!
Nu de pu ine ori suntem puşi în fa a unor întreb ri care aparent par a fi f r r spuns: „Oare
suntem doar o sum de roluri, de comportamente sau suntem mai mult? V-a i întrebat oare cum ar fi
s tr i i singuri, izola i?” Poate pentru unii ar fi uşor, dar pentru un num r mare de oameni ar fi
foarte greu. „De ce?” Pentru c ar lipsi tocmai cel lalt, un altul care s ne fie oglind , care s ne
ajute s ne cunoaştem mai bine în situa ii diverse.
Fiecare începe s se defineasc prin familia sa, apoi prin grupul de prieteni sau prin grupul
profesional. Dar când r mâi singur cu tine, când încerci s dai totul la o parte şi s fii sincer cu tine,
cu ce mai r mâi?

Ce te defineşte?
• Î i cunoşti dorin ele?
• Î i cunoşti nevoile?
• Î i cunoşti pl cerile?
• Î i cunoşti punctele tari?
• Dar pe cele mai „pu in reuşite”, asupra c rora mai trebuie s
lucrezi?
• Te cunoşti pe tine dezvelit de orice înveliş exterior „impus”?
 Conştientizarea a „CINE SUNT EU” şi a „CEEA CE POT S FAC EU” sunt elemente
componente ale imaginii de sine. Aceasta influen eaz atât percep ia lumii, dar şi a propriilor
comportamente.
Cunoaşterea de sine şi formarea imaginii de sine sunt procese complexe ce implic mai multe
dimensiuni:
• eul fizic: structureaz dezvoltarea, încorporarea şi acceptarea propriei corporalit i;
• eul cognitiv: se refer la modul în care sinele recepteaz şi structureaz con inuturile
informa ionale şi la modul cum opereaz cu ele;
• eul emo ional: include totalitatea sentimentelor şi emo iilor fa de sine, lume şi viitor;
• eul social: reprezint acea dimensiune a personalit ii pe care o expunem lumii: „vitrina
persoanei”;
• eul spiritual: reflect valorile şi jaloanele existen iale ale unei persoane;
• eul ideal: este ceea ce ne-am dori s fim.

Pentru a ajunge la conştientizarea acestor dimensiuni, pot fi utilizate diverse metode de

autocunoaştere, cum ar fi:
• încurajarea autoreflexiei;
discu iile studen ilor (poten iali clien i) cu psihologul/consilierul în carier despre modul
în care structurile Eului le influen eaz emo iile, comportamentul;
• observarea propriilor gânduri;
• informa ii verbale şi nonverbale primite de la alte persoane;
• identificarea resurselor;
• analiza aspira iilor şi a scopurilor;
• analiza valorilor personale;
• identificarea priorit ilor.

În societatea contemporan , din cauza presiunilor, din cauza crizei de timp („Totul trebuie
f cut azi”), activit ile şi rela iile dintre oameni au o alt vitez , par mai superficiale şi mai lipsite
de consisten . Avem din ce în ce mai pu ine momente când suntem în contact cu sinele nostru, cu
acea parte „adevarat ” din noi care ne poate ajuta s ne descoperim în aspectele noastre mai pu in
cunoscute de ceilal i.
Prin urmare, autoevaluarea, din punct de vedere al alegerii unei cariere, presupune
parcurgerea urm torilor paşi:
1. Ştiu/cunosc posibilit ile mele reale de a ajunge s fac ceea ce-mi place, ob inând
maximum de avantaje materiale.
2. Pot vorbi cel pu in 10 minute despre ceea ce ştiu s fac, despre studiile mele, despre
experien a de lucru sau cea de voluntariat (dac exist ), despre caracteristicile personale
în raport cu locul de munc pe care îl doresc.
3. Pot explica de ce m intereseaz locul de munc pentru care m-am prezentat la interviu.
4. Sunt gata, întotdeauna, s discut despre ceea ce am realizat pân acum cu persoanele care
m-ar putea angaja.

Pe de alt parte, evaluarea, de orice fel, are câteva beneficii esen iale:
1. cunoaşterea punctelor tari şi a limitelor;
2. recunoaşterea vulnerabilit ilor;
3. identificarea scalei de valori personale;
4. discutarea rolului pe care-l au valorile dup care ne conducem via a;
5. identificarea intereselor (de exemplu, prin utilizarea Chestionarului de interese Holland);
6. identificarea poten ialului de dezvoltare;
7. oferirea posibilit ii descoperirii aptitudinilor native, dincolo de profesia aleas .
Toate aceste beneficii preg tesc individul pentru ceea ce presupune activitatea profesional
ulterioar : munca în echip , promovarea spiritului independent, a ini iativei, flexibilit ii în gândire
şi a capacit ii de adaptare la schimbare etc.

Afl cât mai repede cine eşti, ce nu po i, dar mai ales, CE PO I !

 Identificarea dorin elor, aştept rilor şi posibilit ilor concrete de a profesa într-un anumit
domeniu, poate prinde contur prin realizarea activit ilor de consiliere în carier , printr-un dialog
deschis cu specialiştii în domeniu. Din acest punct de vedere, C.C.O.C. al U.P.B. v ofer nu numai
oportunit i de informare asupra aspectelor specifice legate de alegerea şi preg tirea pentru o
carier de succes, dar şi posibilitatea de a beneficia de serviciile specializate ale unui psiholog şi ale
unui consilier în carier (mai multe detalii pe www.pub.ro //Centrul de Consiliere şi Orientare în
Carier ).

Prin aplicarea diferitelor teste şi chestionare, sunt identificate/evaluate aspecte esen iale
ale individului:

A. personalitatea,
B. aptitudinile
C. interesele.

În continuare, sunt prezentate, ca exemple şi recomand ri, câteva dintre testele şi teoriile
pe care se bazeaz evaluarea personalit ii, a aptitudinilor şi interselor individului.
 Pentru a ne descoperi tipul de personalitate este indicat o adaptare a testului Mayer Briggs
(MBTI). Cele 16 structuri tipologice descrise prin testul MBTI se constituie din combinarea a dou
tipuri de atitudini – EI - (extraversie-introversie) şi trei modalit i de raportare la realitate: SN -
cum percepi informa ia: intuitiv sau senzorial, cum iei decizii: TF - prin gândire logic sau prin
afectivitate, şi cum te orientezi fa de lumea exterioar : JP - prin ra iune sau prin percep ie. Cele
patru dimensiuni sunt descrise succint în tabelul demai jos:

E I
- ac ioneaz , apoi gândesc - gândesc, apoi ac ioneaz
- ascult în detrimentul vorbirii

S N
Senza ie: ce este? Intui ie- ce poate fi?
- detalii, realit i în organiza ie; - implica ii şi deduc ii, subtilit i, tipare;
- literali. - posibilit i în organiza ie, metafore.

T F
- gândire; decizii obiective, ra ionale; - sentiment; decizii subiective, empatici;
- motiva i de dorin a de reusit . - motiva i de dorin a de a fi aprecia i.

J P
- judec tori; organiza i, orienta i spre - perceptivi; spontani, amân luarea
produs, deciziilor, orienta i spre proces;
- timpul e o resurs finit . - timpul e elastic.

Din îmbinarea acestor dimensiuni rezult şaisprezece structuri de personalitate c rora le

corespund diferite profile ocupa ionale:
 ENFJ
Extravertit Intuitiv Afectiv Judec tor

Puncte tari Puncte slabe

- iubitori de oameni; idealişti, dedica i oamenilor

şi cauzelor pe care le respect ;
- se simt conecta i la toate lucrurile;
- energici, entuziaşti, perseveren i şi
conştiincioşi;
- diploma i, promoveaz armonia în jur;
- iau decizii mai degrab pe baza a ccea ce simt
despre o situa ie.
- se implic excesiv în problemele altora,
pot fi uşor dezam gi i sau deziluziona i;
- nu-şi cunosc limitele, pot fi orbi la fapte
obiective, în folosul p str rii unor rela ii;
- uşor de jignit, putând ajunge la reac ii
ira ionale.

Profesiuni adecvate: s n tate: logoped, audiolog, practician terapii alternative, dietician,

nutri ionist; comunica ii: specialist în rela ii cu publicul, animator, artist, recrutor, organizator
de activit i recreative, lucr tor în publicitate; consiliere/rela ii cu publicul: psiholog,
consilier orientare profesional şi voca ional , cleric, preot, psihopedagog, educator, profesor.
 INFJ
Introvertit Intuitiv Afectiv Judec tor

Puncte tari Puncte slabe

- tr iesc într-o lume a ideilor;

- principii ferme şi integritate personal ;
- loiali, dedica i şi idealişti;
- caut s impun acceptarea ideilor lor; - se
încred în deciziile lor;
- sunt motiva i de o viziune interioar pe care
o apreciaz mai mult decât orice altceva;
- excelen i conduc tori; stil conducere
democratic; influen eaz p rerile altora cu
integritate moral ;
- unidirec ionali în focalizarea aten iei;
- au un grup restrâns de prieteni vechi.
- pot fi absorbi i de idee, lipsi i de spirit
practic;
- dedica i principiilor personale, se pot opune
modific rii unei decizii de tip tunel;
- pot fi surzi la obiec iile altora;
- exagereaz cu reglemet rile,
perfec ionisti;
- au dificult i în rezolvarea conflictelor din
cadrul rela iilor.

Profesiuni adecvate: activit i creative: actor, dramaturg, romancier, poet, designer,

grafician; religie: preot, cleric, coordonator programe religioase; înv mânt/consiliere:
consilier şcolar, psihopedagog, educator, profesor, consilier carier , asistent social;
s n tate/servicii sociale: administrator unit i medicale, consilier s n tate mental , mediator,
negociator conflicte.
 ENFP
Extravertit Intuitiv Afectiv Perceptiv

Puncte tari Puncte slabe

- au dificult i în a se concentra asupra unui

- plini de entuziasm şi de idei noi;
singur lucru, în selec ionarea celei mai bune
- sunt interesa i de posibilit i,
alternative;
p streaz deschise cât mai multe
- la un proiect partea amuzant este
op iuni;
rezolvarea problemei ini iale, apoi îşi pierd
- curioşi, prefer s în eleag decât s judece;
interesul;
- apreciaz mai mult decât orice inspira ia,
- nu au capacitatea de a gestiona timpul;
fiind inventatori ingenioşi;
- nu culeg toate informa iile de care au nevoie,
- lucreaz bine în echip şi se simt stimula i de
fiind tenta i s -şi foloseasc imagina ia pentru
prezen a altora;
a improviza;
- trateaz oamenii cu simpatie şi c ldur , sunt
- dezorganiza i, risc s r mân mereu la
interesa i de dezvoltarea altora.
stadiul de „idee sclipitoare”.

Profesiuni adecvate: crea ie: ziarist, caricaturist, redactor, prezentator ştiri, decorator
interioare; marketing/planificare: lucr tor publicitate, documentarist, planificator strategii,
consultant marketing; afaceri/antreprenoriat: consultant, manager resurse umane, vânz ri,
specialist programe instruire angaja i, consultant redistribuirea for ei de munc .
 INFP
Introvertit Intuitiv Afectiv Perceptiv

Puncte tari Puncte slabe

- apreciaz armonia interioar ;

- sunt motiva i de credin a într-un ideal;
- ilogici, pot foarte uşor migra în misticism;
- sunt interesa i de posibilit ile aflate dincolo
- îşi urm resc idealul cu rigiditate şi rigoare
de ceea ce este deja cunoscut;
logic , în detrimentul trecerii la ac iune;
- excelent perspectiv pe termen lung;
- pot ajunge la autoacuzare, la autoperceperea
- au standarde interioare foarte înalte;
ca incompeten i;
- la exterior se arat reci, rezerva i, în
- le lipseşte asertivitatea, fiindu-le greu s
realitate sunt sensibili şi empatici, preferând
refuze.
comunicarea scris ;
- sunt prietenoşi, dar evit socializarea
superficial .

Profesiuni adecvate: crea ie: scriitor, artist, actor, muzician, editor, redactor artistic;
s n tate: logoped, medic, fizioterapeut; înv t mânt/consiliere: psiholog, asistent social,
bibliotecar, educator, consilier programe educa ionale.
 ENTJ
Extravertit Intuitiv Gânditor Judec tor
Puncte tari Puncte slabe

- conduc tori şi factori de decizie, sunt

ferici i s -i dirijeze pe al ii în ac iunea de
trasformare a unei viziuni în realitate
- excelen i planificatori pe termen lung;
- logici şi analitici, vor încerca s
- iau uneori decizii în prip , f r s mai
perfec ioneze orice sistem cu care iau
verifice datele înc o dat ;
contact;
- pot fi duri, obtuzi, ner bd tori şi insensibili
- apreciaz doar adev rul şi sunt convinşi
fa de sentimentele oamenilor;
doar de argumente logice;
- pot critica automat alt idee decât a lor;
- lucreaz cu pl cere în probleme teoretice
- nu accept sfaturile altora.
complexe, fiind preocupa i de consecin ele
viitoare ale faptelor;
- lideri înn scu i, vor prelua conducerea
oric rei situa ii, fiind buni organizatori;
- competitivi, impulsioneaz şi pe cei pe care-i
conduc.

Profesiuni adecvate: afaceri: manager de personal, de vânz ri, marketing, consultant

logistic,instructor tehnic; finan e: investigator de credite, economist, analist economic,
cansilier juridic bancar; consultan /instruire: realizator programe, specialist programe de
parfec ionare a angaja ilor, consultant educa ie; alte profesii: avocat, judec tor, profesor de
ştiin e/ştiin e sociale.
 INTJ
Introvertit Intuitiv Gânditor Judec tor

Puncte tari Puncte slabe

- perfec ionişti, au încredere în propriile idei

originale, logici, critici, ingenioşi;
- exigen i cu ei înşişi şi cu al ii, sceptici în fa a
opozi iei;
- se conformeaz regulior doar dac le
consider utile;
- lucreaz uşor cu concepte complexe;
- gânditori, strategici, pot distinge uşor
punctele tari şi slabe ale oric rei situa ii
- dac ideea le apar ine, vor investi
concentrare, energie şi ambi ie
- pot cere prea mult de la sine şi de la al ii;
- desconsider valorile altora;
- autoritari, nu obişnuiesc s încurajeze pe
al ii s le combat p rerile;
- orienta i spre viitor, pot sc pa unele
realit i ale clipei prezente;
- lucreaz singuri, nu sunt juc tori de echip ,
înc p âna i şi autoritari.

Profesiuni adecvate: crea ie/inova ie: scriitor, editorialist, designer, artist (arte plastice,
arhitectur , etc.), redactor, editor artistic; tehnic: savant, cercet tor, inginer proiectant,
programator calculatoare, astronom, lucr tor în sisteme de informa ii, cercet tor software şi
sisteme de calcul; educa ie/s n tate: matematician, psihiatru, psiholog, cercet tor în
domeniul biomedical sau farmaceutic, manager programe educa ionale.
 ENTP
Extravertit Intuitiv Gânditor Perceptiv

Puncte tari Puncte slabe

- aten i la toate, iubesc provoc rile;

- entuziaşti, ingenioşi şi vorb re i;
- ignor uneori modalit ile clasice de a face
- centra i pe autodezvoltare;
lucrurile, dispre uind rutina;
- întreprinz tori înn scu i; fascina i de ideile
- le lipseste deliberarea şi, odat ce
noi; opereaz pe baza impulsurilor creative,
problemele majore au fost dep şite, se
apreciind creativitatea;
n pustesc la urm toarea provocare;
- de in excelente capacit i analitice;
- pot fi insensibili şi lipsi i de tact, nesinceri;
- buni gânditori şi strategici;
- nep s tori fa de planurile şi proiectele
- testeaz limitele celor din jur şi consider c
altora, capricioşi;
majoritatea regulilor
- pot p rea arogan i.
sunt create pentru a fi ocolite;
- caut s -i în eleag pe ceilal i, evit
încadrarea în tipare.

Profesiuni adecvate: politic : politician, manager campanie politic , analist politic, cercet tor
ştiin e sociale; planificare/dezvoltare: dezvoltare sisteme de personal, broker, analist
calculatoare, consultant logistic ; antreprenoriat afaceri: antreprenor, consulatant
management, proprietar restaurant, bar; marketing: cercet tor, planificator marketing,
concepere afaceri noi – servicii de informa ii.
 INTP
Introvertit Intuitiv Gânditor Perceptiv

Puncte tari Puncte slabe

- solu ioneaz probleme conceptuale;

- intelectuali şi logici, cu str fulger ri de o
creativitate excep ional ;
- pot trece cu vederea ceea ce contez pentru
- t cu i, rezerva i, universul interior e
al ii;
absorbit de analiza problemelor;
- reticen i în a exprima aprecieri, pot face
- critici, precişi, sceptici;
fixa ie pe o eroare minor , putând stopa
- sunt convinşi numai de ra ionamente logice;
întregul plan din acest motiv;
- ingenioşi şi originali;
- se plictisesc de detaliile rutiniere;
- puternic pornire spre competen a
- onestitatea lor analitic poate jigni.
personal , provoac şi pe al ii în
autoperfec ionare;
- nu sunt buni organizatori ai oamenilor, mai
mult lucreaz cu sisteme conceptuale.

Profesiuni adecvate: s n tate: neurolog, medic chirurg, inginer, cercet tor în domeniul
farmaceutic, chimist, biolog; teroretic/universitar: matematician, istoric, filosof, logician,
cercet tor, inventator; planificare/dezvoltare: programator software, specialist în cercetare,
dezvoltare, analist în sisteme, administrator de baze de date, conceptualizare de produse sau
pie e noi, specialist telecomunica ii, planificator financiar, lucr tor în domeniul bancar.
 ESTJ
Extravertit Senzorial Gânditor Judec tor

Puncte tari Puncte slabe

- exceleaz în realizarea practic a

- dictatoriali, impunând altora propriile norme;
proiectelor;
- nu sunt interesa i de impactul deciziilor lor
- responsabili, conştiincioşi, tradi ionali;
asupra altora;
- deciziile sunt adesea bazate pe experien a
- rigizi în gândire, pot pierde oportunit i
anterioar ;
oferite de creativitate.
- realişti, practici şi prozaici, cu greu pot fi
convinşi de altceva decât logica;

Profesiuni adecvate: vânz ri/servicii: agent de asigur ri, agent de vânz ri (calculatoare,
propriet i), ofi er de carier , lucr tor în firme de paz , securitate, lucr tor în poli ie,
telecomunica ii; management: manager de proiect, administrator, supraveghetor, analist
credite, analist buget, analist baz de date, administrator servicii de s n tate, manager
logistic , aprovizionare; tehnic/fizic: inginer, mecanic, analist informatician, revizor contabil,
tehnician medical, inspector finan e, avocat, stomatolog, medic generalist, farmacist, lucr tor
la burs , consilier juridic.
 ISTJ
Introvertit Senzorial Gânditor Judec tor

Puncte tari Puncte slabe

- au tendin a de a se pierde în detaliile unui

- atle ii serioşi, responsabili ai societ ii;
proiect;
- practici şi realişti, prozaici şi meticuloşi;
- rigizi, refuz alte puncte de vedere;
- teribil de precişi şi metodici, cu mare putere de
- au dificult i în în elegerea nevoilor altora,
concentrare;
nu-şi exteriorizeaz sentimentele;
- au idei de neclintit, bine elaborate şi sunt greu
- impun altora propriile p reri şi se aşteapt
de distras;
ca to i s fie logici.
- sistematici şi organiza i, precau i şi tradi ionali.

Profesiuni adecvate: vânz ri/servicii: agent vânz ri, poli ist; finan e: examinator bancar,
inspector de impozite, analist credite; afaceri: agent de asigur ri, manager logistic ;
tehnic/medical: cercet tor în ştiin e medicale, programator informatician, electrician, mecanic,
geolog, agronom, tehnician laborator.
 ESFJ
Extravertit Senzorial Afectiv Judec tor

Puncte tari Puncte slabe

- sunt motiva i s ajute pe al ii în mod practic; - prefer s evite conflictele;

- responsabili, prietenoşi şi în eleg tori;
- doritori s plac , sunt vorb re i şi amabili;
- au nevoie s fie aprecia i, fiind foarte
sensibili la critic ;
- prozaici şi organiza i, aten i la fapte şi
detalii;
- au un puternic sim al datoriei, se implic în
comitete şi organiza ii;
- se implic în momentele festive.
- acord prea mare importan opiniilor
persoanelor la care in;
- le vine greu s spun nu;
- iau lucrurile foarte personal, fiindu-le greu
s fac sau s accepte critici;
- deliberarea este sc zut şi nu obişnuiesc s
caute variante alternative.

Profesiuni adecvate: servicii sociale/consultan : educator religios, preot, consilier pentru

asisten a angaja ilor, consilier pentru programe antidrog, lucr tor social (minori, b trâni),
consultant legisla ie; educa ie/s n tate: lucr tor asisten social , asistent medical,
fizioterapeut, veterinar, înv tor, profesor, psihopedagog, baby-sitter; afaceri/vânz ri:
manager de conturi în rela ii publice, agent de vânz ri, recep ioner, consultant management
(resurse umane, instruire), agent de asigur ri, consultant credit, director în probleme de
marketing (radio-TV), interpret, traduc tor, animator.
 ISFJ
Introvertit Senzorial Afectiv Judec tor

Puncte tari Puncte slabe

- loiali, devota i plini de compasiune şi receptivi

fa de sentimentele altora;
- realişti, cu picioarele pe p mânt, prefer
- tr iesc total clipa prezent , percepând mai
persoanele liniştite;
greu posibilele consecin e ale unei ac iuni;
- le place ca lucrurile s fie prezentate clar şi
- pot obosi cu usurin , pentru c fac totul
explicit;
singuri;
- meticuloşi şi sistematici în îndeplinirea
- au nevoie de un timp mai îndelungat pentru
sarcinilor;
aprofundarea problemelor tehnice, fiind
- le place s ajute în mod practic, tangibil;
excesiv planifica i.
- t cu i şi modeşti, îşi folosesc c ldura
personal pentru a comunica;
- protectori devota i ai prietenilor;
- respect obliga iile.

Profesiuni adecvate: afaceri/servicii: administrator, secretar, func ionar, operator calcul,

contabil; activit i creative: decorator interioare, actor, muzician, artist plastic;
social/s n tate: asistent medical, asistent social, educator, bibliotecar, consilier şcolar,
psihopedagog, medic veterinar, medic generalist, fizioterapeut.
 ESTP
Extravertit Senzorial Gânditor Perceptiv

Puncte tari Puncte slabe

- sunt optimişti, spontani, se bucur de clipa

prezent ;
- nu planific lucrurile, sunt haotici;
- extrem de realişti, curioşi şi fini observatori;
- accept multe solicit ri, se pot trezi
- accept lucrurile aşa cum sunt, fiind lipsi i de
supraaglomera i
prejudec i şi toleran i;
- pot fi lipsi i de tact şi pot ignora
- buni practicieni;
sentimentele altora;
- g sesc repede solu ii logice şi fireşti, f r s
- pot fi percepu i ca vulgari;
cheltuiasc prea mult energie;
- au tendin a de a s ri la urm toarea urgen
- buni negociatori;
de îndat ce au detensionat o situa ie.
- pragmatici, iau decizii bazate pe logic
- populari şi relaxa i în majoritatea situa iilor
mondene.

Profesiuni adecvate: comer /afaceri: antreprenor, lucr tor în comer , consultant management,
broker; sport/divertisment: comentator sportiv, sportiv, antrenor, instructor, dansator, barman,
reporter, impresar; servicii/finan e: poli ist, pilot, pompier, detectiv, agent asigur ri, burs ,
financiar, servicii medicale de urgen .
 ISTP
Introvertit Senzorial Gânditor Perceptiv

Puncte tari Puncte slabe

- direc i, oneşti şi pragmatici, preferând

ac iunea în detrimentul conversa iei;
- taciturni, au dificult i în a partaja informa ii
- foarte buni în perceperea propor iilor, buni
şi sentimente;
mecanici, bun dexteritate manual ;
- manifest dorin a de a beneficia de timp
- tind s ia decizii logice;
liber, reducând efortul în orice proiect;
- buni obesrvatori, au respect pentru fapte;
- neglijen i, nehot râ i;
- t cu i şi rezerva i, pot p rea reci;
- se plictisesc uşor.
- r spund la provoc ri imediat;
- le plac obiceiurile sportive şi via a în aer
liber.

Profesiuni adecvate: s n tate: tehnician dentar, radiolog, igienist, instructor medicin

sportiv , farmacist; tehnic: inginer, mecanic, electrician, constructor, electronist, specialist
telecomunica ii, depanator calculatoare, tâmplar, artizan; vânz ri/servicii: pilot, pilot curse
auto, lucr tor cu armament, pompier, detectiv; afaceri/servicii: ecomonist, consilier juridic,
agent aprovizionare, analist de titluri financiare.
 ESFP
Extravertit Senzorial Afectiv Perceptiv

Puncte tari Puncte slabe

- plini de verv , le plac surprizele;

- responsabilit ile sunt adesea neglijate;
- adaptabili şi relaxa i, calzi, prietenoşi;
- au dificult i cu autodisciplina;
- entuziaşti şi cooperan i, se ocup de mai
- nu au un viitor organizat, nu au planuri
multe lucruri simultan;
alternative;
- observatori realişti, nu se încred în explica ii
- iau decizii f r s analizeze consecin ele
teoretice;
logice;
- au memoria amanuntelor şi capacitatea de a
- vad doar laturile pozitive ale prietenilor.
aborda practic persoane şi evenimente;
- plini de tact, în eleg tori, le place s ajute.

Profesiuni adecvate: educa ie/servicii sociale: îngrijirea copiiilor, educator, lucr tor social,
psihopedagog; s n tate: asistent, fizioterapeut, medic, veterinar, dresor;
divertisment/servicii: agent de turism, fotograf, regizor, scenarist, muzician, dansator,
comediant, chelner, designer, înso itor de zbor, secretar.
 ISFP
Introvertit Senzorial Afectiv Perceptiv

Puncte tari Puncte slabe

- blânzi, sensibili, se exprim prin ac iuni şi nu

- se straduiesc excesiv s îndeplineasc
prin cuvinte;
dorin ele altora;
- modeşti şi rezerva i;
- nu au perspectiv ;
- r bd tori şi flexibili;
- vulnerabili la critici;
- lipsi i de spirit dominator;
- pot abandona totul pentru o activitate
- accept cu nonsalan comportamentul altora;
frivol .
- buni planificatori pe termen scurt;
- executan i de încredere.

Profesiuni adecvate: vânz ri/servicii: cosmetician, agent de turism, lucr tor social, secretar
juridic, dactilograf; arte/meşteşuguri: creator de mod , artist plastic, decorator de
interioare, bijutier, tâmplar, sculptor, tapi er, buc tar, artizan; s n tate: infirmier, asistent
medical, practician al terapiei prin art , îngrijitor/dresor de animale; tehnic: operator
calculator, p durar, botanist, biolog.
 Dintre aptitudinile necesare practic rii unei meserii, am luat spre exemplificare, poate pe cea
mai general dintre acestea, şi anume inteligen a.
Psihologul Gardner identific opt tipuri de inteligen , pe care le descrie şi din perspectiva
profesiilor care se potrivesc cel mai bine tipurilor de inteligen , dup cum urmeaz :
Inteligen a vizual-spa ial – presupune capacitatea de a gândi în imagini, de a-şi reprezenta
în imagini informa iile. Persoanele înva folosind imagini, observând, efectuând reprezent ri
grafice, prefer s deseneze, s construiasc , s modeleze, s proiecteze, prefer culorile,
imaginile, s efectueze schi e, scheme. Domeniile de performan sunt proiectarea, arhitectura,
artele plastice.

Inteligen a corporal-kinestezic implic utilizarea cu eficien a mişc rilor corporale.

Persoanele înva prin implicare direct , manevrare de obiecte, activit i practice, mişcare. Domenii
de performan : sport, dans, activit i practice.

Inteligen a umanist se refer la capacitatea de a lucra cu ceilal i oameni, de a-i în elege, de

a le intui scopurile, motivele, inten iile. Persoanele se implic în activit i comune, sunt buni
organizatori, au talent în privin a comunic rii şi negocierii, prefer interac iunea, colaborarea,
rela iile sociale. Profesii care solicit acest tip de inteligen : profesor, avocat, psiholog, asistent
social, jurnalist etc.

Inteligen a introvert-filosofic reprezint capacitatea de a-şi analiza propriile emo ii,

gânduri, scopuri. Persoanele de acest gen au un puternic sim al identit ii, sunt încrez tori în
for ele proprii, prefer s lucreze singure şi s -şi aleag activit ile. Domenii de performan :
cercetare, literatur , filozofie, munc ştiin ific .

Inteligen a verbal-lingvistic implic uşurin în exprimarea şi perceperea nuan elor

limbajului verbal. Persoanele prefer discu iile, dezbaterile, asocia iile de cuvinte, s citeasc , s
scrie, s povesteasc . Domenii de performan : jurnalism, literatur , psihologie, justi ie etc.
 Inteligen a muzical-ritmic - înseamn : a gândi în sunete, ritmuri, melodii şi rime, a fi
sensibil la ton, la intensitatea, în l imea şi timbrul sunetului, abilitatea de a recunoaşte, crea şi
reproduce muzica, folosind un instrument sau vocea. Implic ascultare activ şi presupune o
leg tur puternic între muzic şi emo ii. Este specific cânt re ilor, muzicienilor, dansatorilor.

Inteligen a logico-matematic presupune capacitatea de a elabora ra ionamente, de a

recunoaşte şi folosi scheme şi rela ii abstracte. Persoanele de acest tip prefer numerele,
structurile, formulele, tehnologia, conceptele matematice, abstractiz rile, ra ionamentele şi devin,
de obicei, contabili, matematicieni, chimişti, fizicieni.

Inteligen a naturalist – se refer la capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta

produse cu ajutorul clasific rilor şi reprezent rilor din mediul înconjur tor. Aceasta este sesizabil
la copiii care înva cel mai bine prin contactul direct cu natura. Pentru aceştia, cele mai potrivite
lec ii sunt cele din aer liber. Acestor elevi le place s alc tuiasc proiecte la ştiin e naturale, cum
ar fi observarea p s rilor, alc tuirea insectarelor, îngrijirea copacilor sau a animalelor. Ei prefer
ecologia, zoologia, botanica, medicina veterinar .
 Psihologul Holland considera c oamenii manifest interese şi preferin e diferite pentru
lucrul cu oameni sau obiecte, cu idei sau fapte, în func ie de tipul lor de personalitate. Majoritatea
oamenilor pot prezenta 6 tipuri de personalitate:

- realist (motor),
- intelectual (investigativ),
- artistic (estetic),
- social (de sus inere),
- întreprinz tor (persuasiv),
- conven ional (conformist).

Oferim mai jos principalele caracteristici ale fiec rui tip de personalitate, cu men ionarea
posibilelor profesii care s-ar potrivi cel mai bine acestora, ca reflectare a intereselor profesionale:

a) Tipul realist (motor) - R – este caracterizat prin:

- activit i care presupun manipularea obiectelor,
instrumentelor, maşinilor;
- aptitudini manuale, mecanice sau tehnice;
- organizare motorie bun , ingeniozitate tehnic şi spirit
practic;
- rezolvare de problemele concrete;
- sarcinile care necesit calit i intelectuale, artistice sau sociale (nu sunt potrivi i ca
lideri);
- masculinitate, nesociabilitate şi stabilitate emo ional ;
- activit ile în aer liber;
- dificult i în a-şi exprima sentimentele;
- pl cerea de a construi şi a repara.
 Întreb ri specifice:
• Exist eluri tangibile pentru care s lucrez?
• Voi vedea rezultatele concrete la finalizarea unui proiect?
• Exist posibilitatea s fac proiecte în grup?
• Produce aceast meserie un produs sau serviciu practic, folositor?
• Exist limite clare ale responsabilit ilor?
• Voi lucra cu unelte sau maşin rii?

Posibile profesii: inginer mecanic, optician, poli ist, constructor, arheolog, tâmplar, tehnician
dentar, bijutier, electrician, instalator, fermier, pompier, etc.

b) Tipul intelectual (investigativ) - I - caracterizat prin:

- tendin a de a rezolva sarcini abstracte, de a în elege şi organiza
lumea;
- abilit i matematice şi ştiin ifice;
- fire analitic şi curioas , prefer s lucreze singur pentru rezolvarea de
probleme;
- preferin e spre activit i care implic cercetare, investigare sub diverse
forme şi în domenii diferite (fizic, biologic, social, cultural);
- reac ie fa de mediu folosind inteligen a, manipulând idei, cuvinte şi simboluri;
- fire nesociabil , masculin , insistent şi introvertit ;
- tendin a spre sarcinile ştiin ifice, teoretice (de exemplu, cititul, algebra, colec ionarea de
obiecte) şi activit i creatoare cum ar fi sculptura, pictura, muzica;
- preferin a de a lucra într-un mediu academic sau ştiin ific;
- neagrearea regulilor şi a lucrului în echip ;
- originalitate şi creativitate.
 Întreb ri specifice:
• Cât de flexibil este mediul?
• Voi fi liber s realizez proiecte în mod independent?
• Voi avea posibilitatea s -mi exersez deprinderile de redactare, cercetare, analiz ?
• Voi avea posibilitatea s -mi formez noi deprinderi?
• Voi fi provocat din punct de vedere intelectual?

Posibile profesii: informatician, antropolog, biolog, chimist, fizician, informatician, inginer de

sistem, economist, geograf, geolog, consultant management, farmacist, psiholog.

c) Tipul artistic (estetic) - A - este caracterizat de :

- imagina ie;
- creativitate;
- atrac ie spre activit i mai pu in structurate, care presupun o rezolvare
creativ şi îi ofer posibilit i de auto-expresie;
- abilit i artistice şi imagina ie, independen , originalitate, expresivitate
artistic ;
- rela ionarea indirect prin auto-exprimare artistic ;
- face fa mediului folosind forme şi produse ale artei;
- impresii subiective, este nesociabil, feminin, supus, sensibil, impulsiv şi introspectiv.
Prefer profesiile muzicale, artistice dramatice şi nu îi plac activit ile masculine şi rolurile care
implic munc fizic .

Întreb ri specifice:
• Voi avea posibilitatea s -mi utilizez imagina ia, creativitatea, inventivitatea?
• Este mediul suficient de flexibil?
• Voi avea timp pentru reflectare sau contemplare?
• Voi putea s realizez proiecte în mod independent?
 Posibile profesii: actor, designer în publicitate, de mod , de interioare, arhitect, profesor de
teatru, dans, jurnalist, fotograf, grafician, editor.

d) Tipul social (de sus inere) - S – este interesat de activit i care implic :
- rela ionare interpersonal ;
- informare, preg tire, dezvoltare, grij pentru alte persoane;
- deprinderi verbale, sociale, este cooperant, generos, ascult şi
în elege pe semeni, acesta caut interac iunea social în mediul
educa ional, terapeutic şi religios;
- se consider o persoan sociabil , vesel , cu sim ul r spunderii, care ob ine succese şi îi
place s se afirme, s i se acorde aten ie.

Întreb ri specifice:
• Se pune accent pe munca în grup sau pe interac iunea social ?
• Voi putea ajuta oamenii prin instruire, informare, consiliere?
• Voi avea posibilitatea s împ rt şesc sentimentele, responsabilit ile şi intui iile mele?
• Promoveaz aceast ocupa ie scopuri etice, umaniste?

Posibile profesii: profesor, antrenor, psiholog, asistent medical, medic, poli ist, coafor,
asistent social, logoped.

e) Tipul întreprinz tor (persuasiv) - E :

- prefer s lucreze în echip , mai ales cu scopul de a conduce, dirija, de a
ocupa locul de lider;
- evit activit ile ştiin ifice sau domeniile care implic o munc foarte
dificil , preferându-le pe acelea care îi pun în valoare abilit ile oratorice,
persuasive, manageriale, de rela ionare interpersonal ;
- are spirit de aventur , este dominant, impulsiv, persuasiv, vorb re ,
extravertit, încrez tor, agresiv şi exhibi ionist.
- prefer ocupa ii din domeniul vânz rilor şi al managementului, unde
poate s -i domine pe al ii.
- are nevoie de putere şi de recunoaşterea calit ilor de c tre cei din jur.

Întreb ri specifice:
• Ofer aceast ocupa ie posibilit i de promovare?
• Voi putea s -mi asum rolul de lider?
• Va exista posibilitatea de a-mi exersa abilit ile de comunicare?
• Este acesta un mediu de munc dinamic şi competitiv?
• Voi putea s -mi utilizez abilit ile de negociere?

Posibile profesii: manager, publicitate, vânz tor de automobile, agent de asigur ri, jurnalist,
avocat, procuror, agent de turism, rela ii cu publicul.

f) Tipul conven ional (conformist) – C:

- prefer activit ile care solicit manipularea ordonat , sistematizat a
datelor, informa iilor, într-un cadru bine organizat şi definit;
- are abilit i de secretariat şi matematice;
- este atent la detalii;
- alege rolurile de subordonat, îşi realizeaz scopurile prin conformism,
are nevoie de aprobarea celor din jur;
- creeaz o impresie bun deoarece este ordonat, sociabil, corect, dar
este lipsit de originalitate;
- prefer ocupa ii de func ionari cu activit i stabile şi bine definite în domeniul afacerilor;
- acord o importan deosebit chestiunilor economice şi se consider masculin, dominant,
rigid şi stabil;
- are mai mult calit i matematice decât verbale.

Întreb ri specifice:
• Este mediul suficient de structurat?
• Voi putea s -mi exersez capacit ile organizatorice?
 • Valorific acest mediu abilit ile mele de calcul şi analiza a datelor?
• Ofer mediul stabilitate şi control?

Posibile profesii: contabil, asistent administrativ, casier, operator calculator, analist

financiar, secretar , bibliotecar, operator telefonie.

*
* *

De asemenea, Holland sus ine c exist şase medii de munc analoage cu tipurile pure de
personalitate descrise mai sus. Indivizii îşi selecteaz mediul de munc care este congruent cu tipul
lor de personalitate. Apelul la serviciile specializate de consiliere ale C.C.O.C. v ajuta s alege i un
mediu de munc care s se potriveasc cel mai bine cu tipul de personalitate.
Holland afirma c , pentru orice tip de personalitate, ocupa ia care con ine caracteristici îi
ofer individului o satisfac ie poten ial , deoarece oamenii caut medii profesionale şi ocupa ii care
s le permit s -şi exercite deprinderile şi aptitudinile, s -şi exprime opiniile şi valorile. O metod
bun de predic ie a succesului profesional este cea prin care se face o identificare între individ şi
activitate. Holland sugereaz c ocupa iile care sunt strâns legate de preferin ele noastre conduc
la un succes mai mare decât acelea care con in pu ine din preferin ele noastre.

Chestionarul de interese de tip Holland - const dintr-o serie de afirma ii despre diverse
activit i profesionale, de tipul: ,,Mi-ar pl cea s …”. În urma complet rii chestionarului, în func ie
de punctajul ob inut, subiectul ob ine un profil de personalitate (de exemplu, investigativ – social -
artistic) şi un grup de domenii ocupa ionale corespunz toare respectivului profil de personalitate.
Tipurile de personalitate pot fi structurate în func ie de un model consecvent. Acest model
este numit modelul hexagonal (fig. 1).
Figura 1: Modelul hexagonal pentru interpretarea rela iilor intra- şi inter-clase
 Modelul hexagonal este de fapt transpunerea grafic a celor şase tipuri de personalitate,
sub forma unui hexagon, în care fiecare punct de leg tur dintre dou laturi reprezint un tip de
personalitate. Acest lucru se face în urm toarea ordine: realist, intelectual, artistic, social,
întreprinz tor şi conven ional.

Altfel spus, dac o persoan nu-şi poate desf şura activitatea conform propriei personalit i,
atunci trebuie s -şi aleag domeniile cele mai apropiate.
De exemplu, dac personalitatea individului este de tip social, ariile de interese cele mai
apropiate sunt cele de tip artistic şi întreprinz tor, iar cele mai înep rtate cele de tip conven ional
şi intelectual (investigativ). Deci primele vor constitui priorit i de interese, iar celelalte sunt ariile
cu interese mai sc zute.

Acum pute i începe s c uta i un loc de munc , dar nu la întâmplare, ci cu ajutorul unei
planific ri, lucru pe care ne propunem s vi-l prezent m în continuare.
C UTAREA UNUI LOC DE MUNC
 Din punctul de vedere al celui care
caut o slujb , locurile de munc
se pot clasifica în:
• cunoscute publicului larg (de
exemplu, cele anun ate în pres )
pentru care exist concuren ;
• cunoscute doar la nivelul
firmelor, companiilor respective şi
pentru care, practic, nu exist o
concuren real .

Şi totuşi, cine ne poate acorda

ajutor în descoperirea unui loc de
munc ?
 Se poate face prin:
• apelarea la o agen ie sau oficiu de plasare a for ei de munc ;
• consultarea familiei, prietenilor, foştilor colegi de şcoal şi profesori,
rudelor, vecinilor şi cunoştin elor;
• consultarea cu regularitate a ziarele care public anun uri cu oferte de
locuri de munc ;
• identificarea altor anun uri cu oferte de locuri de munc afişate la
intrarea în anumite institu ii;
• realizarea unui anun într-o publica ie specializat ;
• participarea la târgurile de job-uri organizate periodic de anumite agen ii
de ocupare a for ei de munc ;
• solicitarea unei audien e la o anumit firm ;
• consultarea site-urilor specializate şi înscrierea într-o baz de date specializat în acest
sens.
În vederea desf şur rii cu succes a acestei etape de identificare a unui loc de munc , cei
interesa i ar trebui s :
• stabileasc un orar s pt mânal, care s faciliteaz organizarea activit ilor;
• încerce s ob in informa ii despre natura activit ilor firmei/organiza iei c reia urmeaz
s se adreseze, despre importan a acesteia, produsele pe care le ofer etc;
• rela ioneze cu cât mai multe persoane, pentru a m ri şansele de a g si un loc de munc ;
• consulte anun urile cu oferte de serviciu (rubrica de mic publicitate), site-uri de job-uri
(re eaua Internet), agen iile de plasare şi recrutare, târgurile de joburi;
• contacteze direct angajatorul (firma, organiza ia);
• redacteze CV-ul şi s -l trimit posibililor angajatori sau s -l înscrie în baze de date
specializate.
 Exist mai multe strategii de c utare a unui loc de munc :
- c utarea oarb a locurilor de munc - situa ie în care se caut anun uri cu oferte de
locuri de munc în ziare, reviste, anun uri stradale, internet, rela ii oferite de prieteni, cunoştin e
etc.
- c utarea focalizat - când studentul/absolventul este conştient de propriile aptitudini şi
interese; deci caut ceva în func ie de profesia pentru care este calificat;
- strategia pescuitului care presupune aşteptarea locului de munc cel mai potrivit.
Pentru absolven i, o alt variant este apelarea şi la Agen ia Municipal /Jude ean de
Ocupare a For ei de Munc - A.M/J.O.F.M. - sau alte agen ii jude ene/regionale de plasare a
for ei de munc .
De asemenea, Internetul este o resurs foarte bun de cautare a unui loc de
munc , prin site-urile diferitelor companii etc. Nu toate site-urile posteaz locurile
de munc disponibile sau au formulare de aplicare on-line, dar multe dintre acestea
con in informa ii utile pentru construirea unui CV şi a unei scrisori de inten ie.
În orice caz, este mai bine s nu v baza i doar pe internet ca s g si i un loc
de munc , ci s utiliza i eficient toate mijloacele avute la dispozi ie în acest sens.
Analiza i cu aten ie anun urile cu locurile de munc libere, unele dintre ele ascund situa ii
problematice pe care ar bine s le evita i. Recomand rile din lista urm toare v pot ajuta s nu
c de i în capcan :
• Nu accepta i oferte de munc de la persoanele fizice, chiar dac acestea sunt cunoştin e;
ofertele pot ascunde „am nunte” asupra c rora trebuie s cere i explica ii.
• Nu accepta i ofertele de genul „pl tesc eu cheltuielile pentru tine şi tu îmi vei da banii mai
târziu”. Sunt riscante! Nimeni nu are dreptul s v for eze s munci i pe gratis!
• Munca „la negru” înseamn c renun a i la drepturile voastre legale: de a fi pl ti i conform
muncii pe care o presta i, la concediul medical şi de odihn , la asigur rile sociale etc.
 Un loc de munc legal v asigur :

• dreptul la concediu (de odihn , medical, de maternitate/paternitate pl tit etc.);

• deduceri la impozit pentru persoanele pe care le ave i în îngrijire;
• asigurarea unui venit stabil;
• asigurare medical (şi pentru copii);
• asigurare în caz de accidente la locul de munc ;
• asigurarea pensiei;
• posibilitatea de a ob ine împrumuturi financiare (la banc , C.A.R.);
• posibilitatea ob inerii ajutorului de şomaj în caz de disponibilizare;
• riscuri sc zute de exploatare;
• posibilitatea de autodezvoltare şi perfec ionare la locul de munc ;
• posibilitatea de a face parte dintr-un sindicat care s v apere drepturile de angajat;
• posibilitatea de a demonstra experien a câstigat într-un anumit domeniu şi de a
ob ine recomand ri;
• posibilitatea de a v construi o carier .

Deci, c uta i un loc de munc folosindu-v de:

1. Rubrica de mic publicitate /Anun urile cu oferte de serviciu;

2. Site-urile de job-uri: Înscrierea CV-ului trebuie f cut în cât mai multe baze de date,
pentru a putea fi g si i mai uşor de firmele care caut angaja i;
3. Agen iile de plasare şi recrutare a resurselor umane.
În ceea ce priveşte agen iile de recrutare, încerca i s afla i c rei categorii de personal se
adreseaz acestea: personal cu studii medii sau superioare, posturi de conducere sau de execu ie
etc.
 Astfel, exist mai multe tipuri de agen ii:

• care ofer consultan în ceea ce priveşte preg tirea pentru interviu şi sus inerea
acestuia, conceperea CV-ului, oferirea de date privind posturile disponibile;

• de tip "headhunter", în care agen ii sunt pl ti i de firmele care apeleaz la acestea pentru
a-şi completa pozi ii de conducere sau pozi ii care necesit o calificare deosebit . Aceste
firme urm resc s -şi dezvolte o baz de date care con ine aproape exclusiv candida i cu
preg tire superioar , chiar dac ei nu îşi caut un nou loc de munc .

Nu uita i: Culege i informa ii atât despre reputa ia firmei la care dori i s apela i, cât şi
despre succesul pe care îl are în plasarea indivizilor. Fi i aten i atunci când semna i un contract
cu astfel de firme şi la clauzele privind comisionul cerut.
 INSTRUMENTE NECESARE ÎN
C UTAREA UNUI LOC DE MUNC
Curriculum Vitae
Scrisoarea de inten ie
Scrisoarea de mul umire
Informa ii despre prezentarea
la un interviu.
 Procesul de promovare personal poart amprenta gradului şi a surselor de informare
accesibile persoanei. Realizarea unui
1. Curriculum Vitae,
2. a unei scrisori de inten ie şi
3. prezentarea la interviu
sunt strâns legate de informa iile deja cunoscute despre ocupa iile pentru care se face
aplica ia. De asemenea, preg tirea pentru un interviu nu se deruleaz doar dup decizia de a candida
pentru un anumit post, ea se reg seşte înc din etapa de contactare a persoanelor/surselor care pot
oferi informa ii despre ocupa ii şi firmele existente pe pia .

Adesea, când o persoan caut un loc de munc , se întâlneşte cu

termenul de „Curriculum Vitae” (CV).
Dac facem traducerea celor dou cuvinte latineşti, putem spune c ,
CV = o alergare scurt prin via , urm rire a cursului vie ii.
Dar acesta nu este o simpl înşiruire de ani, slujbe, şcoli urmate,
deoarece, cu ajutorul lui, punem în eviden cele mai importante realiz ri
ale noastre. Citind un CV, angajatorul trebuie s fie convins c individul
care a aplicat pentru locul de munc respectiv este PERSOANA cea mai potrivit pe care o caut ,
cea de care are nevoie.
CV-ul nu serveşte la povestirea vie ii de la A la Z, ci este un document care trebuie foarte
bine conceput: el presupune, deci, o adânc reflectare!
Se poate spune c CV–ul este o înregistrare a datelor personale, a nivelului de preg tire şi a
experien ei profesionale.
Ştim cu to ii c angajatorii vor cea mai potrivit persoan pentru un post. Din acest
punct de vedere, scopul unui bun CV este s fie atât de conving tor pentru poten ialul angajator,
încât s determine şi invita ia la interviu. CV-ul este o dovad a capacit ilor de comunicare şi
organizare ale persoanei respective.

Curriculum Vitae este un instrument de marketing indispensabil pentru cei care vor s ob in
un loc de munc . CV-ul trebuie s prezinte credibilitate şi s fie interesant. El reprezint o
modalitate de reclam personal prin intermediul c reia (dar nu numai) persoana convinge
angajatorul c este un candidat important şi care va contribui la atingerea intereselor organiza iei.
Date fiind unele tangen e cu un alt instrument de promovare personal şi anume rezumatul
(caracterizarea), vom sublinia în cele ce urmeaz câteva aspecte diferen iatoare:
- CV-ul prezint realiz rile academice şi profesionale mai detaliat decât rezumatul, în timp ce
acesta se focalizeaz asupra unei direc ii particulare a carierei,
- CV-ul include informa ii despre lucr ri, publica ii, premii care nu apar în rezumat,
- CV-ul poate ilustra datele referitoare la studii şi experien a profesional atât în ordine
cronologic , cât şi invers , rezumatul îns prezint datele în ordine cronologic invers .
- CV-ul ajut candidatul s ob in interviuri, iar pentru angajatori este un instrument de
screening - pentru a identifica cei mai indica i candida i pentru un anumit job.
Atunci când ne propunem s realiz m CV-ul trebuie s ne definim principalele obiective în
carier , s avem în vedere deprinderile şi experien ele profesionale pe care dorim s le accentu m
când viz m un anume loc de munc .

a) Recomand ri generale de alc tuire, redactare a unui CV

Înainte de a începe redactarea, aminti i-v de modul cum v prezenta i CV-ul:
1. Prezenta i-v calific rile, aptitudinile şi competen ele în mod clar şi logic, astfel încât
atributele personale s fie puse în valoare.
2. Acorda i aten ie sporit fiec rui detaliu relevant, atât ca fond, cât şi ca form !
3. Un CV bun depinde nu numai de ceea ce scrii; cum prezin i ceea ce spui este la fel de
important.
 CV-ul ar fi bine:
• s se întind pe aproximativ 2-3 pagini;
• s nu con in greşeli gramaticale sau de exprimare;
• s con in un text clar şi uşor de urm rit, cu un un aspect general pl cut şi atractiv.
Fontul ales s fie sobru (nu v sf tuim s alege i unul cursiv, utilizat, îndeobşte, în felicit ri) şi nici
prea mic (greu de citit), dar nici prea mare (agreseaz ochiul). Paragrafele s nu fie prea lungi (greu
de urm rit); titlurile importante s fie marcate în bold, iar informa ia s fie aşezat într-o ordine
logic , urmând un criteriu cronologic, func ional sau orientat;
• s includ neap rat datele generale, de tip: nume, adres , telefonul şi adresa de e-mail,
precizate înc de la început;
• s con in cuvinte-cheie adecvate pentru postul vizat (de pild , cuvinte ce implic dinamism
sau termeni tehnici); s nu con in repeti ii deranjante, ar fi de dorit s fie folosite verbe care
indic ac iunea, precum „a dezvolta”, „a conduce” sau „a destina” pentru a sublinia realiz rile tale şi
nu propozi ii declarative precum „am participat”, „am asistat la”, iar pe cât se poate, s fie evitate
construc iile pasive, precum „eram responsabil cu …”

b)Tipuri de CV:
Cel mai frecvent întâlnite structuri de CV-uri sunt:
• cronologic;
• func ional;
• focalizat
• profesionist

În continuare, succint, vom încerca s descriem fiecare tip în parte:

 CV-ul cronologic

Este acel tip de CV care subliniaz evolu ia în carier , educa ia şi

activitatea profesional fiind prezentate în ordine cronologic (de obicei,
invers , adic începând cu ultimul loc de munc şi terminând cu primul).
Avantajul unui asemenea CV ine în primul rând de uşurin a cu care este
urm rit informa ia.
CV-ul cronologic este structurat în ordinea datelor angaj rilor
anterioare, începând cu cele mai recente.
Poate fi folosit atunci când p stra i acelaşi domeniu de activitate în care a i mai lucrat şi
atunci când experien a profesional eviden iaz o dezvoltare şi îmbun t ire a acesteia.
Este tipul de CV preferat pentru domeniile tradi ionale (în educa ie, s n tate, management).
Eventualele perioade de discontinuitate trebuie explicate pentru a nu l sa ocazia intervievatorului
de a face specula ii (în plus, el, oricum, v va întreba ce a i f cut în respectivele perioade de timp).

Structura acestui tip de C.V.:

Nume, Prenume
Adres
Telefon
Studii lun /an-lun /an Numele institu iei, localitatea
Facultatea, Sec ia/specializarea Licen iat în anul
Experien a profesional lun /an-lun /an
Numele institu iei/ firmei, localitatea
Postul ocupat
Responsabilit i avute
Informa ii suplimentare
Experien a voluntar
Cui îi este recomandat: celor care îşi caut un nou loc de munc , având o experien de munc
solid şi o evolu ie relevant a angaj rilor anterioare.
 Cui nu îi este recomandat: celor care vor s -şi schimbe domeniul de activitate sau celor cu
pu in experien .

Exemplu de CV cronologic:

POPESCU ION
Str. Busuiocului nr 4, Tg. Mureş,Tel: (0265)122345

OBIECTIV:
- un post de inginer

STUDII:
- facultatea de inginerie Tg. Mureş 1990-1994, Liceul Electromureş 1986-1990

EXPERIEN PROFESIONAL :
- 1993-1994: ing. proiectant Electromureş, - 1994-1998: ing. şef Prodcomplex

REALIZ RI:
- premiul "inginer 2000" - Premiul I la sesiunea de comunic ri ştiin ifice

COMPETEN E:
- limba englez : scris vorbit (foarte bine)
- limba francez : scris vorbit (bine)
- utilizarea calculatorului: autocad, office, autolisp, baze de date

HOBBY:
- şahul, lectura, tenisul

RECOMAND RI:
- furnizate la cerere
 CV-ul func ional
Reliefeaz cunoştin ele candidatului în activit i specifice, subliniind
experien a propriu-zis , cu accent pe gruparea şi prezentarea cunoştin elor
în diverse domenii de activitate. În cazul acestui tip de CV nu se repet
activit ile îndeplinite la fiecare loc de munc de inut de-a lungul timpului,
dac aceste locuri de munc presupun aceleaşi responsabilit i (de exemplu,
postul de secretar la 3 firme diferite implic , în general, aceleaşi atribu ii,
care nu trebuie repetate).
În cadrul acestui CV este regrupat cronologia angaj rii anterioare în
domenii distincte, pentru a scoate în eviden capacit ile personale/profesionale.
CV-ul func ional se concentreaz asupra realiz rilor în sine, far a ine seama de evolu ia
lor cronologic . Acest tip de CV este recomandat atunci cand se doreşte reorientare profesional ,
când vre i s eviden ia i anumite calit i pe care nu le-a i folosit în experien a de pân acum sau în
cazurile când nu ave i experien deloc. In acest CV, experien a şi abilit ile sunt eviden iate de
ariile principale de implicare. Scopul este de a sublinia abilit ile de care dispune i, respectiv acelea
care v recomand pentru ocuparea postului vizat.
Structura unui astfel de C.V.:
Nume, Prenume
Adres
Telefon
Obiective profesionale
Abilit i
Angaj ri lun /an-lun /an Numele institu iei/ firmei, localitatea
Detalii privind pozi ia ocupat , realiz ri, merite
Studii lun /an-lun /an Numele institu iei, localitatea
Facultatea Sec ia/specializarea Licen iat în anul
(Eventual) Referin e
Cui îi este recomandat: celor care au o experien "mixt ", nu au continuitate clar între
pozi iile de inute şi proaspe ilor absolven i.
Exemplu de CV func ional:
POPESCU ION
Str. Busuiocului nr 4, Tg. Mureş
Tel: (0265)122345

OBIECTIV:
- s -mi folosesc experien a şi preg tirea acumulat în posturile de inginer avute pân acum.

EXPERIEN A DE COMUNICARE:
- am supervizat grupul de optimizare al deprinderilor de comunicare în cadrul proiectului
"Skill Communication"

EXPERIEN A DE COORDONARE PROGRAME:

- am coordonat programul de implementare al tehnologiei de fabrica ie al produselor
Prodcomplex, precum şi dezvoltarea liniei tehnologic de asamblare

STUDII:
- facultatea de inginerie Tg. Mureş 1990-1994
- Liceul Electromureş 1986-1990

EXPERIEN A DE MUNC :
- 1993-1994: ing. proiectant Electromureş
- 1994-1998: ing. şef Prodcomplex

HOBBY :
- şahul, lectura, tenisul

RECOMAND RI:
- furnizate la cerere
 CV-ul focalizat

Acest tip de CV se concentreaz pe cerin ele unui post specific. Îl

pute i folosi atunci când vre i s v axa i pe un anumit domeniu sau pe un
anumit post.

Structura unui astfel de C.V.:

Nume, Prenume;
Adresa;
Telefon;
Obiectivul profesional;
Capacit i;
Realiz ri;
Experien a profesional : lun /an-lun /an;
Numele institu iei/ firmei, localitatea, postul ocupat;
Studii lun /an-lun /an;
Numele institu iei, localitatea;
Facultatea, Sec ia/specializarea;
Licen iat în anul.

Cui îi este recomandat: celor cu activitate ştiin ific , academic etc., fiind necesar la
solicitarea unor posturi în înv mânt, proiectare sau cercetare.
 CV-ul profesionist

Pornind de la ideea c un CV nu trebuie s fie un document banal, ci unul bine

întocmit, perfect adaptat cerin elor şi necesit ilor celui care-l citeşte, v
recomand m s nu trimite i niciodat un CV redactat în mare grab şi s nu include i
niciodat informa ii false. CV-ul profesionist reprezint imaginea ta în ochii
angajatorilor, reprezint primul element al unei percep ii menite s stabileasc
diferen a între diverşii candida i.

Structura standard a unui CV profesionist include urm toarele elemente:

1. Fotografie
Este un element facultativ. Angajatorul poate solicita în mod expres fotografia, cu ajutorul
c reia acesta asociaz numele cu figura candidatului, acest lucru ajutându-l s -şi aminteasc de
respectivul candidat dup ce interviul s-a terminat. Fotografia poate influen a în bun m sur
decizia angajatorilor. Din acest motiv ea trebuie s fie realizat de un profesionist, s v
reprezinte într-o inut clasic şi sobr . Fotografia este amplasat , de regul , în dreapta, sus. Ea
trebuie s fie lipit şi nu capsat , şi trebuie s fie specificat pe verso, numele şi adresa
candidatului, pentru a facilita identificarea în caz de dezlipire.

2. Date personale
Informa iile prezentate în cadrul acestui capitol trebuie s fie cât mai complete şi cât mai
exacte, pentru a corespunde cu datele din actele de identitate şi diplomele de absolvire. În cadrul
acestui capitol trebuie, obligatoriu, men ionate:
- Numele, de regul , se scrie cu majuscule.
- Prenumele, este bine s fie specificate toate prenumele, dac este cazul, pentru a fi în
perfect concordan cu actele şi diplomele pe care le prezenta i.
- Data şi locul naşterii
La aceast sec iune exist dou variante: fie se indic data naşterii, fie vârsta. In cazul în
care se opteaz pentru data naşterii, este bine s se men ioneze luna în litere. In general este bine
s se precizeze şi locul naşterii, deşi acesta nu este un element obligatoriu.
- Adresa
Este foarte important s nu se omit aici codul poştal şi ara, dac este cazul, adresa de e-
mail, dac exist , se specific .
- Num rul de telefon
Important este s nu se omit prefixul interurban, atunci când CV-ul este trimis in ar , la
care se adaug şi cel interna ional al României, atunci când CV-ul este trimis în str in tate. Este
bine s indica i şi un num r de telefon mobil, al turi de cel de acas , pentru a facilita o comunicare
mai rapid .

- Genul
Masculin sau feminin, deoarece, în multe cazuri, mai ales pentru cei de alt na ionalitate, nu
se poate deduce exact sexul dup numele persoanei respective.
- Starea civil
Situa ia familial trebuie s fie specificat în una din urm toarele variante:
c s torit/nec s torit/divor at/v duv.
- Na ionalitatea
Este bine s fie specificat , deoarece, chiar dac nu este o informa ie esen ial , pentru unii
angajatori poate fi util .

3. Studii
Importan a acestui capitol în cadrul unui CV depinde de raportul dintre preg tirea
teoretic şi experien a în munc . În cazul în care nu ave i prea mult experien profesional , este
indicat s scoate i în eviden toate studiile şi diplomele ob inute. Dac , îns , ave i o experien
îndelungat într-un anumit domeniu, aceasta este mai apreciat decât un studiu f cut în domeniul
respectiv.
Dac ave i mai multe diplome în diferite domenii, de exemplu economic şi medical, este bine
s le preciza i doar pe cele care au leg tur cu postul vizat, deoarece o diversificare a
preocup rilor profesionale ar putea fi privit ca o lips de interes şi profunzime pentru un anumit
domeniu. În general, nu este indicat men ionarea şcolii urmate, ci doar a liceului şi facult ilor
absolvite, deoarece un CV este citit pe diagonal şi angajatorul şi-ar pierde r bdarea citind toate
am nuntele.
Nu uita i s specifica i intervalul de timp aferent studiilor respective, al turi de numele
institu iei, localitatea în care se afl şi specializarea.

4. Stagii practice
Stagiul practic este în general apreciat, fiind privit ca o completare şi aprofundare a
înv mântului teoretic, şi care permite acumularea unor deprinderi practice foarte utile în
formarea respectivului candidat. De regul aici trebuie men ionat intervalul de timp aferent,
compania şi scopul stagiului efectuat. Dac stagiile efectuate au fost numeroase, este indicat s le
enumera i doar pe cele care au legatur cu postul solicitat, pentru a evita înc rcarea CV-ului şi
pentru a nu se presupune c v implica i în mai multe direc ii, f r a avea un scop precis.

5. Experien a profesional
Acest capitol este, de regul , piesa forte a CV-ului, în func ie de care, de cele mai multe
ori, angajatorul decide dac persoana respectiv este omul de care are nevoie sau nu. Practic acest
capitol este un rezumat al evolu iei dvs. profesionale, care trebuie s scoat în eviden
cunoştin ele dobândite prin experien e practice. Este foarte important s releva i ceea ce a i f cut
în postul respectiv şi rezultatele pe care le-a i ob inut. Informa iile din acest capitol trebuie s fie
cât mai complete dar, in acelaşi timp, concise. Trebuie precizat intervalul de timp,
compania/institu ia, postul ocupat, func ia şi atribu iile avute, iar dac a i avut rezultate deosebite
este bine ca acestea s fie men ionate. Rezultatele ob inute reprezint o demonstra ie a
competen ei şi capacit ilor dvs., care pentru a putea fi apreciate trebuie s fie cât mai precis
cuantificate.
 6. Lucr ri publicate
Acest capitol este un element facultativ al CV-ului şi, de regul , i se aloc un spa iu limitat, cu
excep ia cazului în care solicita i un post la o institu ie cu profil ştiin ific/de cercetare.

7. Cunoştin e şi abilit i
În cadrul acestui capitol trebuie consemnate limbile str ine cunoscute şi cunoştin ele de
operare pe calculator, precum şi alte aspecte în care excela i şi care ar fi utile pentru postul
respectiv. În general, în func ie de specificul postului solicitat, limbile str ine şi calculatorul pot
constitui capitole distincte, trecute imediat dup datele personale, la începutul CV-ului, datorit
importan ei tot mai mari pe care o au în prezent.
În prezent, cunoaşterea a cel pu in unei limbi de circula ie interna ional este absolut
necesar . Bineînteles c exist posturi care nu necesit acest lucru, dar şi pentru acele posturi
cunoaşterea unei limbi str ine constituie un avantaj pentru dvs. şi este un lucru apreciat în
asemenea circumstan e. Nu este îns suficient , într-un CV, doar men iunea: "Limbi Str ine:
Englez ." În general este bine s se prezinte în CV o apreciere a nivelului de cunoaştere a limbilor
str ine: scris, vorbit, citit. Al turi de aceste 3 nivele, po i s mergi mai departe şi s specifici la
fiecare nivel: mediu, bine, foarte bine. Nu exagera i cunoştin ele de limb strain , deoarece
acestea pot fi verificate oricând cu usurin , posibil chiar la interviu. Este indicat trecerea în CV a
tuturor limbilor str ine cunoscute, indiferent de nivelul de cunoaştere şi, mai ales, dac una dintre
ele este limba dvs. matern . Mentiona i neap rat eventualele atestate/diplome pentru o limb
strain .
La capitolul „cunoştin e operare calculator” trebuie precizate, f r a exagera, sistemele de
operare, limbajele de programare şi orice cunoştin e software şi hardware. În ultimul timp, în
func ie de specificul postului, al turi de preselec ia pe baz de CV şi premerg tor interviului, a
devenit o practic sus inerea unei probe pe calculator. Deci nu trece i în CV altceva decât ceea
ce sunte i siguri c pute i demonstra oricând.
 8. Activit i extraprofesionale
În legatur cu acest capitol exist dou opinii: unii sus in c este bine s trece i în CV
orice hobby ave i, chiar dac nu are tangen cu postul solicitat, deoarece asta denot interes,
dedicare şi implicare în ceea ce face i şi în ceea ce v place şi dezv luind o alt latur a
personalit ii. O alt opinie este aceea c majoritatea angajatorilor nu au timp de pierdut citind
toate hobby-urile, care nu au leg tur cu postul pentru care ei caut oameni, şi mai ales dac ave i
mai multe hobby-uri îşi pot pune întrebarea dac va mai r mâne timp pentru munc şi perfec ionare
în domeniul dvs. de activitate.

9. Diverse
Con inutul acestui capitol poate varia în func ie de personalitatea fiec ruia. În cazul în
care exist lucruri pe care noi le-am enumerat la capitolele anterioare, pot fi men inate în aceast
sec iune (de exemplu, activit ile extraprofesionale, na ionalitatea etc.).
În acest capitol se pot men iona urmatoarele:
- Mobilitatea
Dac sunte i dispus s v schimba i reşedin a sau dac sunte i dispus s face i deplas ri
frecvente şi pe perioade mai lungi.
- Disponibilitatea
Faptul c pute i fi angajat imediat, sau la un interval scurt de timp, nu poate fi decât în
avantajul dvs., în caz contrar, evita i s trece i acest men iune în CV.
- Permis de conducere
Dac este cazul şi dac sunte i un bun conducator auto.
- Preten ii salariale
În general acest aspect se discut la interviu. Specificarea unei sume este îns riscant ,
deoarece angajatorii urm resc s cunoasc personalitatea şi performan ele candidatului în func ie
de preten iile salariale. În cazul specific rii unei sume prea mici, se creeaz impresia ca nu ave i
încredere în for ele proprii, c va subaprecia i, iar în cazul în care specifica i o sum prea mare
riscati s p re i prea vanitos. Dac totuşi trebuie specificat o sum , este indicat s se men ioneze
doar o baz de negociere, caz în care este bine s v interesa i în prealabil despre salariile din
firma respectiv şi apoi s aprecia i care ar fi baza de negociere în acest sens.
- Referin e
Şi în legatur cu acest aspect opiniile sunt împ r ite. Unii specialişti sunt de p rere c
acestea nu ar trebui trecute, decât dac acest lucru este cerut expres în anun ul publicat pentru
angajare. O alt opinie este c aceste referin e sau recomand ri este bine s fie incluse la acest
capitol, dac în prealabil a i ob inut acceptul în acest sens de la persoana/persoanele care v d /dau
referin ele. În acest caz trebuie men ionat numele persoanei care v d referin a, firma, postul pe
care îl ocup , telefonul la care poate fi contactat . În general, la acest capitol se mai pot include
informa iile care pot prezenta un real interes pentru angajator, sau cele care nu pot fi incluse la alt
capitol, dar aduc realmente un plus CV-ului dvs.

Mai jos prezent m modelul unui CV european.

Curriculum vitae Insera i fotografia. (rubric facultativ , vezi instruc iunile)
Europass

Informa ii personale
Nume / Prenume Nume, Prenume (rubric facultativ , vezi instruc iunile)
Adres (e) Num r imobil, nume strad , cod poştal, localitate, ar (rubric
facultativ , vezi instruc iunile)
Telefon(oane) (rubric facultativ , vezi Mobil: (rubric facultativ ,
instruc iunile) vezi instruc iunile)
Fax(uri) (rubric facultativ , vezi instruc iunile)
E-mail(uri) (rubric facultativ , vezi instruc iunile)

Na ionalitate(-t i) (rubric facultativ , vezi instruc iunile)

Data naşterii (rubric facultativ , vezi instruc iunile)

Sex (rubric facultativ , vezi instruc iunile)

Locul de munc vizat / (rubric facultativ , vezi instruc iunile)

Domeniul ocupa ional

Experien a profesional
Perioada Men iona i separat fiecare experien profesional relevant ,
începând cu cea mai recent dintre acestea. (rubric facultativ ,
vezi instruc iunile)
Func ia sau postul ocupat
Activit i şi responsabilit i
principale
Numele şi adresa
angajatorului
Tipul activit ii sau sectorul
de activitate

Educa ie şi formare

Perioada Men iona i separat fiecare forma de înv mânt şi program de

formare profesional absolvite, începând cu cel mai recent. (vezi
instruc iunile)
Calificarea / diploma ob inut
Disciplinele principale
studiate / competen e
profesionale dobândite
Numele şi tipul institu iei de
înv mânt / furnizorului de
formare
Nivelul în clasificarea (rubric facultativ , vezi instruc iunile)
na ional sau interna ional
Aptitudini şi competen e
personale

Limba(i) matern (e) Preciza i limba(ile) matern (e) (dac este cazul specifica i a doua
limb matern , vezi instruc iunile)

Limba(i) str in (e)

cunoscut (e)
Autoevaluare În elegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la Discurs oral Exprimare
conversa ie scris
Limba
Limba
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referin Pentru
Limbi Str ine

Competen e şi abilit i Descrie i aceste competen e şi indica i contextul în care au

sociale fost dobândite. (Rubric facultativ , vezi instruc iunile)

Competen e şi aptitudini Descrie i aceste competen e şi indica i contextul în care au fost

organizatorice dobândite. (Rubric facultativ , vezi instruc iunile)

Competen e şi aptitudini Descrie i aceste competen e şi indica i contextul în care au fost

tehnice dobândite. (Rubric facultativ , vezi instruc iunile)
Competen e şi aptitudini de Descrie i aceste competen e şi indica i contextul în care au fost
utilizare a calculatorului dobândite. (Rubric facultativ , vezi instruc iunile)

Competen e şi aptitudini Descrie i aceste competen e şi indica i contextul în care au fost

artistice dobândite. (Rubric facultativ , vezi instruc iunile)

Alte competen e şi aptitudini Descrie i aceste competen e şi indica i contextul în care au fost
dobândite. (Rubric facultativ , vezi instruc iunile)

Permis(e) de conducere Men iona i dac de ine i un permis de conducere şi categoria.

(Rubric facultativ , vezi instruc iunile)

Informa ii suplimentare Include i aici orice alte informa ii utile, care nu au fost men ionate
anterior, de exemplu: persoane de contact, referin e etc. (Rubric
facultativ , vezi instruc iunile)

Anexe Enumera i documentele anexate CV-ului. (Rubric facultativ , vezi

instruc iunile)
 Dac CV-ul este un instrument necesar pentru a-i stârni interesul celui care v angajeaz ,
scrisoarea de inten ie este „ambalajul ”.
La angajare, dosarul trebuie s con in , al turi de CV şi referin e, (pe o foaie separat ), o
SCRISOARE DE INTEN IE prin care s îi comunica i angajatorului cine sunte i şi de ce îi trimite i
C.V.-ul.
Trebuie s v decide i cu privire la:
• scopul scrisorii,
• forma de prezentare a informa iilor;
• informa iile propriu-zise.

Structura scrisorii de inten ie/prezentare:

Dreapta sus:
- Numele candidatului
- Adresa candidatului
Stânga jos:
- Data
Prima linie:
- Numele persoanei care se ocup de interviu
 A doua linie:
- Numele companiei
A treia linie:
- Adresa companiei
Textul:
Înc din paragraful introductiv scrisoarea trebuie s stimuleze interesul angajatorului şi s -l
determine s citeasca CV-ul ataşat ei. Tocmai de aceea este necesar ca stilul abordat s fie concis,
clar, pertinent. Nu trebuie s depaşeasc o pagin , 3- 4 paragrafe scurte şi concise fiind suficiente.
În primul paragraf se va preciza postul vizat şi sursa de la care a fost ob inut informa ia
(anun publicitar, cunoştin e, prieteni, angaja i ai firmei etc). Dac nu exist informa ii exacte
despre un anumit post, se poate exprima op iunea pentru un anumit domeniu de activitate, subliniind
domeniul în care cel ce vizeaz un post s-a remarcat sau a avut rezultate deosebite.
În urm torul paragraf (sau paragrafe, cel mult dou -trei) se va descrie pe scurt experien a
profesional , domeniile de expertiz , nivelul de competen atins. Acest paragraf trebuie s trimit
cititorul la consultatea CV-ului. Dac persoana a realizat proiecte speciale, care au leg tur cu
postul vizat, ele pot fi punctate foarte concis. Mai departe (într-un alt paragraf) se va realiza o
sumarizare a calit ilor personale, a deprinderilor, abilit ilor prin care candidatul exprim cum
aceste caracteristici pot fi aplicate pentru a servi intereselor firmei. Un aspect foarte important al
scrisorii de prezentare îl reprezint convingerea cititorului c experien a profesional distinct ,
precum şi calit ile personale sunt edificatoare pentru acel post.
În paragraful de încheiere se solicit într-un mod politicos acordarea unui interviu de
angajare. Se precizeaz unde şi cum poate fi contactat candidatul (de exemplu – „zilnic dup ora 15
la nr. de telefon ….”), respectiv se mul umeşte angajatorului pentru şansa acordarii unui interviu.
Un aspect important al scrisorii de prezentare îl constituie individualizarea acesteia. Astfel,
recomand m s se recurg la descrierea experien elor profesionale şi a competen elor care nu pot
fi generalizate şi în cazul altor candida i. Este o scrisoare proprie, aşa c evita i copierea necritic
a formei şi stilului de exprimare întâlnite în alte scrisori. Ea trebuie s reprezinte persoana ca
individualitate şi calit i distincte.
 Sugestii pentru redactarea unei scrisori de prezentare:

- s nu dep şeasc o pagin ;

- redacta i paragrafe concise;
- paragrafele vor trebui s se limiteze la 4-5 propozi ii, iar acestea
trebuie s fie scurte. Prima propozi ie introduce subiectul, dezvoltat apoi în
restul paragrafului.
- tehnoredacta i scrisoarea pe calculator;
- folosi i hârtie de calitate;
- trimite i-o în manuscris atunci când se cere acest lucru;
- verifica i ortografia şi punctua ia;
- evita i hârtia colorat ;
- nu trimite i fotografii, decât dac este nevoie;
- cere i unui prieten s citeasc scrisoarea ca s v dea sugestii sau s v corecteze
greşelile;
- prezenta i motivul solicit rii şi postul sau domeniul pe care le viza i. Preciza i inclusiv cum
a i aflat despre acest job;
- explica i ce anume v-a trezit interesul fa de respectivul job şi respectiva companie. Dac
ave i experien în domeniu sau a i f cut cursuri speciale care v recomand pentru ocuparea
acestui post, sublinia i acest lucru. Preciza i prin ce anume pute i contribui la
eficientizarea/dezvoltarea activit ii companiei respective.
- face i o trimitere la CV-ul ataşat şi încerca i s nu repeta i informa iile;
- manifesta i-v disponibilitatea pentru un interviu (ori chiar solicita i concret acest lucru) şi
preciza i când sunte i disponibil (zile, între ce ore etc.), include i num rul de telefon şi orele când
pute i fi contactat. S-ar putea s fie necesar s mai da i un telefon la firm pentru stabilirea
interviului. Încheia i cu mul umiri pentru timpul acordat de intervievator şi cu
aprecierea/considera ia dvs. pentru acesta.
- punctele esen iale ale scrisorii trebuie s fie la obiect, în linia scopului scrisorii.
 - evita i frazele care încep cu "Eu". Folosirea repetat a sintagmei "Eu", monotonia frazei,
scrisul incoerent, plictisitor, scad nivelul de atingere al obiectivului scrisorii.

Scrisoarea de inten ie trebuie s aib o form de adresare direct , putând con ine unele
elemente care nu sunt incluse în biografie:

• motivele c ut rii locului de munc ;

• date asupra salariului actual (dac ave i deja un serviciu).
Aceasta trebuie adresat unei anumite persoane:
- pute i telefona pentru a afla cui trebuie s o adresa i;
- dac din diferite motive nu a i reuşit s afla i numele persoanei, trimite i scrisoarea de
prezentare şi CV-ul, serviciului de resurse umane al firmei sau institu iei respective.
 Iat un model de scrisoare de inten ie/prezentare, dup care v pute i ghida,
spa iile punctate completându-le d-voastr .

D-lui/D-nei:.........
Adresa:.............
Data: ................

Stimate(a) Domn/(Doamna),

V contactez în legatur cu posibilitatea de angajare în cadrul firmei ......... .

Recent am observat anun ul dvs. pentru un post de ......... . Am absolvit de curând facultatea
de ........ din cadrul ............. Interesul meu în ........... rezult nu numai din faptul c am studiat aceast
disciplin în cadrul facult ii, dar şi din experien a mea de .... ani în timpul studiilor. Din câte pute i
vedea în CV-ul al turat, am lucrat în calitate de .......... la ......... O parte din responsabilit ile mele
erau s ......... . Mi-ar f cea pl cere s am un interviu cu .........pentru acest post sau orice alt post
diponibil în acest domeniu de activitate (........... ).
Sper c ve i considera pregatirea mea potrivit şi aştept cu nerabdare s fiu contactat la un
num r de telefon ...... pentru a discuta aceast posibilitate.

Al (A)Dvs.,............
 Dup ce a i parcurs etapa de preselec ie pe baza CV-ului şi a Scrisorii de
inten ie/prezentare, urmez INTERVIUL.
Structura unui interviu include:
1) introducere: se stabileşte contactul vizual cu intervievatorul, se exprim un
zâmbet cald, se adopt o postur adecvat . Se recomand s v îmbr ca i
curat şi cu gust, în mod adecvat situa iei, s ajunge i cu câteva minute mai
devreme, s aduce i copii ale CV-ului, s ave i hârtie de scris, pix;
2) întreb rile preliminare: de obicei angajatorul începe discu ia; chiar este bine s v
preg ti i câteva fraze / formule de început, de genul ,,În eleg c acest post implic …’’;
3) întreb rile centrale: vizeaz deprinderile şi cunoştin ele necesare ocup rii postului. În
astfel de situa ii:
- se pot discuta anumite cazuri;
- se prezint o situa ie şi se cere s analiza i posibilele solu ii şi implica ii (de exemplu,
„explica i de ce considera i c firma/compania X este mai eficient în producerea unor servicii …”);

¬ Se adreseaz întreb ri situa ionale: de exemplu „descrie şi analizeaz o situa ie în

care echipa din care a i f cut parte a fost incapabil s rezolve un conflict. Ce rol a i
avut în cadrul echipei ?” (jocuri de rol);
¬ întreb ri din domeniul de specialitate, evaluarea cunoştin elor;
¬ întreb ri legate de firm - specificul ei, obiective, strategii;
¬ întreb ri tip „brainteasers” – la care r spunsul evident nu e neapar t cel corect;
¬ întreb ri cu caracter mai general, de exemplu: „care sunt realiz rile dvs. pe plan
profesional?; care sunt punctele tari/slabe?; cum v-a i descrie prietenii?; de ce a i
renun at la jobul anterior?; care sunt pentru dvs. cele mai importante aspecte ale unui
 job?; ce a i vrea s se ştie despre dvs. şi nu este precizat în CV?; de ce crede i c
sunte i calificat pentru acest post, etc.?”

Este bine s v preg ti i câteva întreb ri despre organiza ie/post, dar s le evita i, în primul
interviu sau în prima parte a acestuia, pe cele legate de salarizare, avantaje, concedii, prime.
În continuare, sunt prezentate câteva întreb ri tipice utilizate în cadrul unui interviu:
• De ce dori i s fi i angajat la noi?
• De ce dori i s presta i meseria de ...?
• Ce şti i despre meseria de ...?
• A i mai lucrat într-o meserie ca aceasta sau una înrudit cu ea?
• Cum a i aflat despre inten ia noastr de a angaja un om pe postul de ...?
• Şti i s face i lucrul X?
• Ce experien de munc ave i în domeniul Y?
• Ce calit i personale v fac s crede i c a i fi potrivit pentru acest loc de munc ?
• Sunte i capabil s lucra i în condi ii de stres?
• De ce v-a i p r sit/a i renun at la ultimul loc de munc ?
• Ce planuri ave i pentru viitor? Sunte i capabil s v perfec iona i continuu în meseria Z?
Cum v-a i gândit s realiza i acest lucru?

4) În încheiere, ave i şansa s v exprima i din nou interesele, s sublinia i cum capacit ile
personale vor servi firmei în atingerea obiectivelor sale.
ATEN IE ! Evita i urm toarele greşeli:

• aspect vestimentar neadecvat

• atitudinea pasiv , indiferent

• accentuarea deosebit a salariz rii

• gesticula ii exagerate, sup r toare

• întârzierea la interviu

• lipsa tactului, a diploma iei

• indecizia

• incapacitatea de a face fa unei critici.

 În afar de greşelile tipice, exist şi „capcane" care pot ap rea în desf şurarea interviului la
angajare, dup cum urmeaz :
• De cele mai multe ori, politica de intervievare a examinatorului vizeaz cunoaşterea cât
mai exact de c tre candidat a meseriei în care se presupune c va lucra. Întreb rile
cu conota ii de apreciere personal (de ex.: Ce calit i personale v fac s crede i c
a i fi potrivit pentru postul...?) sau cele referitoare la motivele pentru care v-a i
p r sit ultimul loc de munc ascund veritabile capcane.
• Întrebând despre planurile dvs. de viitor sau despre disponibilitatea dvs. pentru
înv are/perfec ionare/dezvoltare profesional , angajatorul doreşte, de fapt, s se
l mureasc asupra devotamentului, nivelului de implicare, seriozitate, asupra
capacit ii de perfec ionare continu .
• Dac cel care v intervieveaz este curios s afle ce v intereseaz legat de postul
respectiv sau de activitatea firmei, el are ca scop nedeclarat s se l mureasc cât de
mult v dori i s ocupa i acel post sau doar sunte i în c utarea unui loc de munc
temporar, un „serviciu de supravie uire".
• Dac , eventual, angajatorul v sugereaz s pune i întreb ri, nu ezita i. Dar proceda i
cu aten ie! Alege i doar acele întreb ri relevante care s v l rgeasc orizontul de
prezentare a locului de munc dorit. Spre exemplu: „Ce va trebui s fac ca...?"; „Cine va
fi şeful meu direct?"; „De la cine pot înv a mai multe despre...?" etc.

În concluzie, pentru a evita aceste greşeli şi posibile „capcane”, iat câteva sugestii:
• încerca i s fi i cât mai naturali şi relaxa i;
• exprima i un ton pozitiv, optimist;
• dac vi se solicit descrierea unor sl biciuni, men iona i lec ii înv ate din greşeli,
evita i descrierile negative;
• preciza i experien e relevante din cariera dvs., care s demonstreze c pute i executa
sarcinile de serviciu în mod corespunz tor;
• dac nu a i în eles întrebarea, ruga i s vi se reformuleze;
• trimite i o scrisoare de mul umire dup câteva zile de la interviu şi reafirma i-v
 inten ia de a lucra la firma respectiv ;
• când v preg ti i pentru interviu, s ave i în vedere: ora şi loca ia interviului; numele
corect şi pozi ia intervievatorului; s cunoaşte i cât mai multe date despre companie.
Nu trimite i o scrisoare de inten ie sau un CV înainte de a cunoaşte ceva despre persoana
care le va citi şi care sunt cerin ele firmei respective. Construi i-v CV-ul şi scrisoarea de
inten ie/prezentare într-o manier care se potriveşte cu interesul respectivei companii şi cu
siguran ve i avea un avantaj pân s ajunge i la interviu. Afla i mai multe despre procesul de
intervievare. Afla i în ce mod se face selec ia. Cu cine ve i sus ine prima data interviul, cam câte
astfel de întâlniri ve i avea, şi cine ia decizia final . Orice informa ie despre aceste lucruri v va fi
folositoare.

Cum putem face rost de aceste informa ii?

Merge i la sediul firmei şi încearca i s afla i cât mai multe despre

atmosfera din cadrul firmei: dac lumea este stresat sau relaxat , dac exist
tensiuni sau opiniile pot fi exprimate liber etc. Observa i care este diferen a dintre
simplii angaja i şi personalul din conducere.
Folosi i internet-ul! C uta i pagina de web a firmei respective şi ave i astfel o imagine despre
activitatea firmei: se simt confortabili cu web-ul, îşi actualizaz site-ul propriu? Tot de pe pagina
de web pute i afla care este principalul segment de pia sau care sunt obiectivele pentru viitorul
firmei respective. C uta i prin ziare sau reviste câte ceva despre aceast firm . Abia apoi pute i
trimite CV-ul la Departamentul de Resurse Umane prin fax sau e-mail.
Succes!

Dar ce se întâmpl dac interviul eşueaz ? Sunt multe moduri prin care un interviu poate
s eşueze. Fie c ajunge i prea târziu, fie c ave i emo ii prea mari şi nu v pute i concentra. Toat
acestea, din p cate, au impact negativ asupra interviului, iar situa ia nu e din start roz …
Câteodat , orice a i face sau spune, este, parc , în zadar; interviul, pur şi simplu, eşueaz !
Spontaneitatea de care era i atât de mândru s-a volatilizat, l sându-v timid, doritor de a deveni
simpatic, nereuşind altceva decât s face i totul invers. Nu intra i în panic ! Mai pute i salva
interviul.

Mai jos v prezent m Salvarea unui interviu

Primul pas: Face i o pauz , inspira i şi...zâmbi i. Limbajul corpului are un
rol principal într-un interviu. Zâmbi i, pentru c v ve i sim i mult mai
confortabil ... Zambetul v ajut s fi i mai energic şi încrez tor. O persoan
care zâmbeşte pare o persoan optimist . Iar o persoan optimist este
dorit pretutindeni. Dar s vedem ce tehnici putem folosi pentru a salva
situa ia:
a) Pune i întreb ri interviatorului. Dac sim i i c pur şi simplu nu reuşi i s da i r spunsuri
corecte, încearca i s schimba i tactica şi pune i câteva întreb ri. Dac pentru moment reuşi i s
întoarce i aten ia c tre intervievator, va exista şansa s v pune i în ordine ideile. Interlocutorul
va vorbi mai mult dându-v nişte idei despre tipul persoanei pe care compania respectiv îl caut .
Pune i întreb ri care au sens în contextul respectiv, ca de exemplu:
- Care este cel mai pl cut lucru care v-ar putea atrage în aceast companie?
- Ce fel de mediu de lucru exist în companie?
- Cum arat o zi de lucru obişnuit aici...?
b) Lua i pulsul situa iei Dac interlocutorul pare plictisit sau r mâne rece la ceea ce spune i,
opri i-v ! Sinceritatea poate s impresioneze, iar franche ea îl va convinge c sunte i o persoan
care are ceva de spus. În cazul în care a i în eles greşit întrebarea sau aceasta nu a fost
forumulat destul de clar, nu v chinui i – pur şi simplu, cere i clarific ri. Dac tot ave i impresia c
interviul nu merge prea bine, rupe i firul discu iei, delicat, dar ferm, şi întreba i dac pe
intervievator îl intereseaz ceva anume în sensul personal sau are întreb ri standard ca pentru
orice candidat. Astfel ve i avea mai pu ine griji despre impresia pe care o l sa i.
Tr gând linie: dac cel care ine interviul pare plictisit sau neatent, formula i r spunsurile
scurt şi cere i p rerea despre ceea ce a i spus.
c) Flata i pu in, c ci oricui îi place acest lucru, chiar şi personalului de resurse umane. Deci
oferi i un compliment! Aten ie, nu for a i nota, lega i-v de ceva concret şi evita i ridicolul. Spune i
ceva dr gu despre companie, loca ia biroului, ceva care s îl fac s se simt bine pe intervievator.
Faptul c oferi i un compliment denot c sunte i o persoan optimist , des c utat de specialiştii
în recrutare. Ave i grij îns : complimentele s nu se transforme într-o linguşire personal şi
evident . Cel mai bun este un compliment simplu, referitor la cât de prietenoas pare lumea din
firm , şi ce atmosfer bun se degaj . (Evident, dac sim i i acest lucru! Face i o gaf mai mare
vorbind despre "atmosfera prieteneasc ", într-o companie în care numai prietenie nu citeşti în ochii
angaja ilor).
Dac sim i i c a i f cut tot ce a i putut, dar nu l-a i înc lzit pe angajator atunci, demn,
merge i mai departe, nu este un cap t de ar ! Sunt o gr mad de motive pentru indispozi ia
acestuia, ... marea majoritate f r leg tur cu situa ia de fa . Nu v pierde i speran a şi nu l sa i
dezn dejdea s v doboare. Important este s v p stra i demnitatea în proprii ochi, în primul rând.
Acest lucru conteaz cel mai mult, pentru a face fa noului loc de munc , sau, în unele cazuri,...
urm torului interviu.

Aminti i-v : Exist un loc de munc , undeva, special pentru fiecare dintre noi!

În concluzie, tot ce trebuie s face i este s v aminti i câteva „reguli” simple:

1. Preg ti i-v pentru interviu cu ceva timp înainte;
2. Nu mesteca i gum şi nu fuma i în timpul interviului;
3. Îmbr ca i-v clasic, decent, cu un aspect îngrijit;
4. Nu cere i angajatorului s folosi i telefonul companiei, indiferent de motiv;
5. Nu v privi i ceasul;
6. Privi i intervievatorii în ochi, f r exager ri;
7. Fi i aten i pentru a nu fi nevoie s vi se repete.
8. Nu întreba i despre avantaje, chiar din primele momente ale interviului.
9. Întreba i şi nota i numele intervievatorului;
10. Nu încerca i s v impresiona i intervievatorul etalându-v personalitatea;
11. Nu pomeni i de probleme personale;
12. Închide i telefonul mobil;
13. Nu v arunca i privirea peste ceea ce-şi noteaz intervievatorul;
 14. Nu v juca i cu nimic în timpul interviului (diverse obiecte personale);
15. Niciodat nu critica i pe nimeni, în special un alt angajator;
16. Dac vi se cere s completa i un formular, completa i fiecare spa iu; nu face i
trimitere la CV.
17. Nu ezita i la plecare. Un bun r mas prea lung poate fi jenant.

Pute i l sa o impresie bun , credem noi, urmând sfaturile de mai sus. Nu ve i avea decât de
câştigat! Mai jos, men ion m câteva site-uri care cuprind interviuri virtuale, dar care ofer şi
solu ia corect la problemele aduse în discu ie: www.careerservices.htm; www.virtual_interview.htm
.
Dup interviu, pentru a v spori şansele de reuşit , este bine s trimite i o scrisoare de

mul umire.

Exemple de scrisoare de mul umire:

A) Domnului PETRE ANDREI,

Şef DEPARTAMENT ..RESURSE UMANE “ABC Advertising” – Bucureşti

Str Petre Ispirescu nr. 6, tel 01)210578923

Stimate domnule Andrei,

V mul umesc pentru amabilitatea de care a i dat dovad acceptând scrisoarea mea de
prezentare şi aprobându-mi cererea de participare la concursul pentru ocuparea postului de
„designer - spoturi publicitare scrise".
Sper, din tot sufletul, c r spunsurile mele la întreb rile dinncadrul interviului s v fi creat
o imagine de ansamblu asupra preg tirii, aptitudinilor, abilit ilor practice şi disponibilit ilor mele
pentru aceast meserie, în cazul contrar, v rog respectuos, nu ezita i s m contacta i pentru
l muriri!
De asemenea, v rog s nu uita i c m-aş sim i onorat de încrederea dvs. în cazul accept rii
candidaturii mele şi angaj rii pe post.
În speran a unor veşti de la compania dumneavoastr , închei cu respect,

Al dumneavoastr ,

B) Domnului Director Horia Marchis Firma X - Com Strada Vântului nr. 30 Bucureşti, România

Stimate Domnule Marchiş,

Va mul umesc pentru ocazia pe care mi-a i oferit-o s v întâlnesc luni, 30 aprilie
2000, pentru a discuta despre postul de agent vânz ri din cadrul departamentului dvs.
Consider c interviul a fost interesant şi aş dori s v informez c aş fi bucuros s am ocazia
s r spund acestei provoc ri. Dac dori i informa ii suplimentare despre mine, v rog s m
contacta i.
Aştept cu ner bdare veşti de la dvs.
Al dumneavoastr ,
SFATURI, TRUCURI
pentru a v asigura succesul
Scrisoarea de inten ie trebuie trimis în original. Contacta i telefonic, în cel mai scurt
timp, persoana c reia i-a i adresat scrisoarea, dac aceasta nu v-a contactat din
proprie ini iativ . Pute i concepe şi folosi scrisori personalizate, c ci denot
profesionalism pentru angajator.

Tip rirea scrisorii trebuie s fie de calitate, cu aceeaşi form ca şi CV-ul (aceeaşi
hârtie şi grafic !). Punerea în pagin , marginile, forma grafic final sunt foarte
importante. Verifica i: claritatea, tonul abordat, acurate ea, scrierea cuvintelor,
punctua ia, gramatica.

Multe din anun urile citite în ziar sunt false. Cei care dau anun ul încearc s ob in
date personale de la cât mai multe persoane, pentru a le folosi în scopuri ilicite. Exist
chiar situa ii în care numerele de telefon ale unor firme serioase sunt date publicit ii
la astfel de anun uri.

Fi i foarte aten i la anun urile scrise într-o limb str in , de cele mai multe ori în
englez . În aceast situa ie, trimite i CV-ul şi, eventual, scrisoarea de inten ie în acea
limb . În caz contrar, acest lucru constituie o greşeal deoarece este posibil ca
persoana care citeşte CV-urile pentru postul respectiv s nu cunoasc limba în care a i
scris, şansele de a ob ine un interviu diminuându-se semnificativ.

Anun urile cu cereri de serviciu trebuie s cuprind : studiile, preg tirea profesional ,
experien a, domeniul solicitat, abilit i şi date de contact. „Anun urile alibi” sau „pro-
forma” sunt anun uri date din cauza unor reguli interne, care oblig angajatorul s
anun e public posturile libere. Primul indiciu al unor astfel de anun uri este termenul
relativ scurt de solicitare a CV urilor (de exemplu, o s pt mân ). Dac anun urile date
de firme nu men ioneaz un termen anumit, în schimb, pentru posturile de stat
 (ministere, autorit i etc.) aceast precizare este obligatorie. Practica arat c
ocuparea func iilor publice este preg tit cu mult timp înainte.

Sfatul nostru: ar fi bine s men iona i în CV acele activit i extraprofesionale, care v-au
dezvoltat anumite abilit i, şi care au o cât de mic leg tur cu postul solicitat. Este indicat s aveti
grij ce specifica i la acest capitol şi s v limita i doar la strictul necesar de informa ii.

ine i minte!

1. Veni i la interviu preg ti i s participa i la discu ii.

2. Informa i-v în prealabil despre intervievator, dac se poate.
3. Preg i-v comentariile şi r spunsurile, bazându-v pe date exacte, exemple.
4. Ajunge i la timp la interviu.
5. Acorda i fiec rui intervievator aten ia maxim
7. P stra i permanent contactul vizual cu intervievatorul.
8. Arata i-v interes fa de aspectele abordate în discu ie.
10. Controla i-v , în special, atunci când nu sunte i de acord cu intervievatorul.
11. Nu v subestima i angajatorul, c ci aparen ele pot înşela.

Pe parcursul interviului trebuie s fi i naturali, sinceri, cu o gândire pozitiv , implica i în

conversa ie, privind interlocutorul în ochi, zâmbind. Asculta i intervievatorul/ii cu aten ie. Fi i
preg ti i s r spunde i nu numai întreb rilor inevitabile despre puncte tari şi puncte slabe ale
personalit ii, dar şi întreb rilor de specialitate sau despre hobby-uri etc.

În continuare, ave i prezentate alte sfaturi şi trucuri pentru a avea succes în c utarea
celui mai potrivit loc de munc sau pentru luarea deciziilor în carier .
 A. CE NE TREBUIE PENTRU A AVEA SUCCES?

Ambi ie - cu to ii ne dorim s avem succes îns nu într-atât încât s facem mereu câte ceva
pentru a mai înainta cu un pas spre ceea ce ne dorim şi, mai ales, pentru a nu renun a atunci cand
situa ia devine dificil . Ce-a i înv at nou în ultimul an (de studiu/de job)? A i fost la vreun curs
nou/program de formare? A i primit mai multe responsabilit i? A i primit vreo ofert de la o firm
concurent ?

Informare - cunoaşterea înseamn putere, aşa c trebuie s fi i la curent cu toate nout ile
din domeniul vostru.

Demnitate - dac v l sa i mereu c lcat în picioare, dac nu şti i s r spunde i unei provoc ri
sau unei impertinen e, pe motiv c „nu- i pui mintea cu to i” s-ar putea s ave i mare „succes” în... a
nu fi respectat.

Diploma ie - dac a i hot rât s v face i respectat, trebuie s ave i grij de modul în care
pune i la punct pe cineva. Tactul vine şi din cei 7 ani de-acas la care se adaug empatia, în elegerea
avantajelor şi dezavantajelor unei situa ii, urm rirea obiectivelor.

R bdare - ocaziile şi rezultatele apar pân la urm , asta dac nu a i renun at între timp!

Promptitudine - foarte mul i spun c nu ar pierde o ocazie dac li s-ar oferi. Dar dac ne
gândim ce inventivi putem fi atunci când c ut m un motiv pentru a nu face ceva... Dac vi se ofer un
post pentru care crede i c nu sunte i preg tit, îl refuza i? O persoan preg tit pentru succes nu
ar pierde ocazia! Preg tirea se poate face şi pe parcurs.
 Brand personal - felul în care ar ta i, v îmbr ca i, vorbi i, gesturile, fac parte din imaginea
dvs. Şi imaginea este ceea ce se vinde! Aşa c îmbr ca i-v şi purta i-v pe m sura succesului pe
care vi-l dori i.

Curajul - cei care r mân „în banca lor” nu pot avea parte decât de o via a banal şi de un
salariu mediocru. To i oamenii mari au mers, într-un punct al vie ii lor, împotriva curentului şi au
riscat mult.

Rela ii - şti i cât de pre ioas este o informa ie aflat la timp şi e bine s ave i contacte în
toate locurile care v intereseaz .

Umorul - evita i s fi i clovnul biroului. Ve i pierde respectul celor din jur. S face i o glum
bun la momentul potrivit înseamn s v cunoaşte i bine colegii, pentru c nu toat lumea râde la
aceleaşi bancuri şi nu oricând e momentul potrivit pentru o glum .
 B. SUNTE I PROASP T ABSOLVENT – AVE I UN PLAN DE
CARIER ?

E posibil s v da i seama la finalul facult ii c nu sunte i sigur dac specializarea aleas v

permite construirea carierei dorite. Un r spuns la aceast dilem îl reprezint acceptarea unui
job. În momentul în care ave i mai multe responsabilit i şi, la finalul zilei, ave i satisfac ia „lucrului
bine facut”, ceea ce v dori i cu privire la carier începe s devin mai clar.

Cele mai valoroase avantaje la început de carier sunt energia, entuziasmul şi deschiderea
spre nou. Cum pute i valorifica aceste atuuri pentru a v începe cariera cu dreptul?
Iat câteva sugestii pentru primele zile din cariera ta:
• cele mai importante lec ii de carier sunt cele pe care le înv a i la job, prin deciziile pe care
le lua i zilnic;
• ieşi i din rutina activit ilor zilnice, c utând noi oportunit i în fiecare sarcin pe care o
realiza i;
• întreaba i! Chiar dac nu ve i avea parte de prea multe r spunsuri, nu renun a i pân nu gasi i
persoana potrivit ;
• p stra i-v identitatea printr-o analiz obiectiv a diferen elor dintre dvs. şi colegi, pân
ajunge i s v contura i o imagine a ceea ce valora i şi a felului în care cariera dvs. creşte
randamentul companiei;
• nu v complace i într-un job comod, dar care nu v permite s v dezvolta i cariera!

Modul în care ve i dori s v construi i cariera depinde de stilul dvs. de lucru şi de cât
nevoie de siguran sau de independen ave i.
 C. GÂNDI I LA FEL CA ANGAJATORUL!

• SITUA IA 1. Când v face i griji

ÎNTREBA I-V : Oare o persoan important şi-ar face griji dac s-ar
confrunta cu aceast problem ?

• SITUA IA 2. 0 idee
ÎNTREBA I-V : Ce ar face o persoan important dac i-ar veni aceast
idee?

• SITUA IA 3. Înf işarea dvs.

ÎNTREBA I-V : Ar t oare ca o persoan care se respect atât cât trebuie?

• SITUA IA 4. Limbajul dvs.

ÎNTREBA I-V . Folosesc limbajul oamenilor de succes?

• SITUA IA 5. Ceea ce citeti i

ÎNTREBATI-V : Ar citi aceast carte o persoan important ?

• SITUA IA 6. Conversa ia
ÎNTREBATI-V : Este oare acesta un subiect pe care l-ar aborda o persoan de succes?

• SITUA IA 7. Când v pierde i cu firea

ÎNTREBA I-V : S-ar enerva oare o persoan important pentru acelaşi lucru care m irit
pe mine?

• SITUA IA 8. Glumele dvs.

ÎNTREBA I-V : Ar spune o persoan important o astfel de glum ?

• SITUA IA 9. Slujba dvs.

ÎNTREBA I-V : Cum îşi descrie în fa a celorlal i slujba o persoan important ?
 D. 5 LUCRURI DESPRE CARIER CARE AR TREBUI ÎNV ATE LA ŞCOAL

1. Evita i bârfele la job

A discuta despre o emisiune de televiziune cu colegii nu v afecteaz cariera,

îns a repeta zvonuri despre noua combina ie a managerului v poate crea probleme.
Bârfitul este neprofesionsit prin defini ie, cu atât mai mult cu cât v risca i cariera
pentru astfel de aspecte.

2. Pune i-v munca în valoare

A v pune în valoare munca nu înseamn l ud roşenie, ci pur şi simplu aduce i la cunoştin a

superiorului etapele pe care le-a i parcurs la job şi în carier , responsabilit ile pe care le ave i şi
felul în care reuşi i s v descurca i.

3. Recunoaşte i atunci când a i greşit

Un pas greşit la job, o eroare într-un raport sau în munca de zi cu zi nu este o tragedie
pentru cariera dvs. per ansamblu, mai ales dac v asuma i greşeala şi munci i pentru a o elimina.
Ascunderea unei erori poate crea consecin e nedorite care afecteaz cariera pe termen lung.

4. Socializa i cu grij cu colegii în afara jobului

Când ave i un job full time (cu norm întreag ) şi petrece i cea mai mare partea a timpului
al turi de colegii de munc este normal s v împrieteni i cu unii dintre ei şi s v întâlni i şi în
afara jobului. Totuşi, dac obiectivul dvs. de carier este promovarea şi concentrarea asupra
jobului, trage i o linie în ceea ce priveşte apropierea prea mare de persoane pe care le-a i putea
superviza/coordona în viitor.

5. Nu subestima i lucrurile m runte

Spre exemplu, dac a i avansat în carier şi a i devenit manager nu trebuie s v comporta i

diferit şi s evita i s v ajuta i colegii în aspecte m runte. Construirea carierei nu se bazeaz
doar pe profesionalismul dvs. în domeniu, ci adesea şi pe capacitatea de a rela iona cu cei din jur.
 E. REGULI DE AUR PENTRU O CARIER DE SUCCES
1. Stabili i ce ave i de rezolvat
Primul pas c tre un plan de carier de succes canst în:
• autoevaluarea şi conştientizarea piedicilor;
• stabilirea obiectivelor de carier .
2. Înv area v îmbun t eşte cariera
Dup ce a i stabilit un obiectiv, trebuie s acumula i cunoştin ele care v pot duce c tre
îndeplinirea lui. Pentru o carier adevarat este nevoie de îmbun t ire permanent , perfec ionare
în jobul pe care îl ave i prin:
• cursuri de specializare;
• lecturi din domeniu;
• coaching şi mentorat.
3. Ac iona i c tre cariera pe care o dori i
Informa i-v cu privire la firmele angajatoare, trimite i CV-ul, scrisoarea de inten ie şi
urm ri i anun urile de locuri de munc . Dac jobul actual nu v satisface sau ave i impresia c
stagna i, face i urm torul pas pentru a ob ine cariera pentru care munci i.
4. Evalua i ce este mai bun pentru cariera dvs.
Înainte de a accepta un job doar pentru c v permite promovarea sau un plus de bani la
salariu, evalua i toate ofertele de locuri de munc şi lua i decizia potrivit . Pune i în balan :
• riscurile jobului sau ale companiei;
• beneficiile sub forma b neasc ;
• motivarea din punct de vedere profesional, ceea ce v permite dezvoltarea carierei: oferta
de cursuri/programe de formare, aprecierea direct , formele de mentorat.
5. Persevera i pentru succesul autentic
Dezvoltarea carierei înseamn adesea obstacole, cum ar fi:
• limit rile fişei postului sau o fiş a postului mult prea înc rcat ;
• un manager care nu v apreciaz la adev rata valoare;
• echipa care nu v sus ine munca;
• atmosfer tensionat la job.
 F. STRATEGII PENTRU
CONSTRUIREA UNEI CARIERE DE SUCCES

Cunoaşte i-v atuurile şi limitele! Pute i face asta punându-v cât mai multe întreb ri: Ce
înseamn succesul pentru mine? Ce-mi place? Ce NU îmi place? Ce m-a ajutat atunci cand am avut
succes? Pe ce resurse personale m-am bazat? Dar când am eşuat, ce anume m-a împiedicat s -mi
ating obiectivele? Când îmi cere cineva ajutor, de fapt ce resurse personale am şi el/ea le-a vazut la
mine? Care sunt punctele mele slabe? Cât de sus pot inti? De ce anume aş mai avea nevoie pentru a-
mi atinge obiectivele?
Fi i aten i(e) la ceea ce sim i i!!! Identifica i-v valorile, cele care v anim pe dvs. în direc ia
ac iunii, nu cele care v sunt cumva sugerate sau chiar impuse de familie, colegi, prieteni, societate.
Informa i-v ! Putem acumula cunoştin e profesionale, informa ii legate de dinamica pie ei
muncii, de domeniul vizat, informa ii care s respecte valorile, abilit ile şi aptitudinile de care
dispunem sau pe care ni le putem dezvolta.
Antrena i-v ! Atunci când ave i în minte clar ceea ce v dori i şi care sunt resursele
pentru a atinge aceste obiective, trebuie s v preg ti i pentru demersurile urm toare, pentru
trecerea la ac iune, astfel încât s fi i siguri c ve i face fa cu succes obstacolelor întâmpinate.
Ac iona i! Când sim i i c v-a i antrenat suficient şi sunte i preg ti i, trece i la ac iune!
Stabili i-v ac iunile propriu-zise, concrete, c tre atingerea obiectivelor şi trece i la treab ! Dup
ce a i ac ionat, analiza i rezultatele ac iunilor dvs. Sunt cele pe care le-a i urm rit sau nu?
P stra i ceea ce ave i! Atunci când ajungem acolo unde ne-am propus, nu trebuie s ne
culc m pe-o ureche: mai trebuie şi s p str m, s men inem ceea ce am ob inut!
P stra i-v deschiderea! Gândi i-v c exist întotdeauna noi şi noi posibilit i de
dezvoltare, astfel încât s nu ajunge i la plafonare, la stagnare, odat ce a i ajuns acolo unde v-a i
propus.
 G. DORI I S FACE I O SCHIMBARE ÎN CARIER ?

„Singurul lucru constant din via a noastr este schimbarea”.

Exist cel putin 2 posibilit i de a rezolva problema. De a schimba
responsabilit ile şi pozi ia în aceeaşi companie sau de a trece într-o alta companie.
O metod foarte bun de evaluare a actualului loc de munc ar fi: „M v d fericit peste 3 ani
de zile f când ceea fac acum?”. Dac r spunsul este „nu”, e timpul s v gândi i la ceea ce dori i s
face i. A i putea s pleca i de la urm toarele premise:

Nu exist eşec, ci numai feedback

Sunt persoane care ar putea interpreta o experien mai pu in reuşit într-o
companie/firm ca fiind un eşec. Richard Bandler sus ine c orice experien am avea, ea poate fi
interpretat constructiv, înv ând din ea. Aceast schimbare de interpretare ne poate ajuta foarte
mult pentru c lucrurile care s-au întâmplat deja, nu le mai putem schimba. În schimb, putem înv a
din ele, încercând s nu mai repet m aceleaşi greşeli sau încercând s facem lucrurile mai bine.
Ce îmi doresc (ce e important pentru mine) de la viitorul meu loc de munc / pozi ie? În
func ie de r spunsul la aceast întrebare pute i s face i un profil al pozi iei şi al companiei pe care
o dori i.

Care sunt valorile mele? În ce cred eu?

În func ie de r spunsul la aceast întrebare ar trebui s c uta i o companie care s se
potriveasc şi în care s v pute i integra uşor. Este evident c este mult mai greu s v integra i
într-o companie care încurajeaz valori total diferite de ale dvs.
Ce îmi place/doresc s fac? G sesc pe cineva s m pl teasc pentru asta?
Foarte multe persoane ajung s aleag un domeniu sau o companie doar pentru c aud c se
pl teşte bine. Pe termen scurt, beneficiile materiale sunt un factor motivant, dar pe termen lung,
dac nu v face placere ceea ce face i, nu rezista i. O recomandare ar fi s g si i un domeniu care
s v plac . În momentul în care v face pl cere ceea ce face i, ave i performan e ridicate şi ve i
putea fi şi recompensat pe m sur . Este o prejudecat s spui c doar anumite domenii sunt bine
pl tite. În foarte multe domenii, dac eşti bun şi ai performan e eşti bine pl tit.

ine i seama de ceea ce sunte i şi de ceea ce şti i mai bine s face i! Plecând de la ceea
ce sunte i ca persoan şi de la lucrurile la care v pricepe i mai bine, pute i s v da i seama în ce
direc ii vre i s v dezvolta i, şi în func ie de aceste variabile, s alege i noua destina ie în cariera
dvs.
ine i seama unde vre i s ajunge i - care ar fi planul dvs. de carier . În momentul în care
nu şti i unde vre i s ajunge i, risca i, de fapt, s v descoperi i într-un loc întâmpl tor. Cu alte
cuvinte, nu v plânge i de rezultate, de faptul c nu g si i nimic care s vi se potriveasc , atâta timp
cât nu şti i unde vre i s ajunge i. În momentul în care v-a i punctat o destina ie realist , v pute i
construi şi traseul pe care vre i s -l parcurge i pentru a ajunge acolo unde v dori i. Este
recomandat s v fixa i şi nişte termene limit , şi nişte puncte intermediare pentru a putea evalua
parcursul. De asemenea, este bine s r mâne i flexibil şi s fi i preg tit s v redefini i (în sensul
de şlefuire) permanent modalitatea de parcurgere a traseului sau termenele limit .

Ac ioneaz ! Oamenii sunt ceea ce fac, nu ceea ce declar .

Dac vre i s v schimba i cariera, face i ceva în direc ia asta. Nu doar v plânge i familiei
şi cunoscu ilor. Degeaba spune i c o s v schimba i cariera, dac dvs. nu face i nimic în direc ia
asta.
Este recomandat s fi i proactiv, s c uta i şi s veni i în întâmpinarea companiilor care se
potrivesc cu ceea ce v dori i dvs. Nu aştepta i s fi i c utat, pentru c nimeni nu poate ghici c
dvs. vre i s v schimba i locul de munc .
Alege i!
Pe pia a locurilor de munc exist premisa aceasta c doar companiile aleg. Este o premis
limitatoare în sensul c te pune într-o pozi ie de inferioritate fa de angajator. Şi acesta are
nevoie de angaja i valoroşi, nu numai dvs. de un job nou. Lua i în calcul şi posibilitatea de a refuza o
anumit pozi ie, dac nu se potriveşte cu ceea ce v dori i. Dac ave i un loc stabil în acest moment,
mai c uta i şi nu accepta i neap rat prima ofert de job.
Informa i-v !
Cere i p reri despre companie de la cunoscu i şi prieteni. S-ar putea s afla i lucruri
esen iale care v pot ajuta în luarea unei decizii.
Schimbare de domeniu
O schimbare care necesit o aten ie deosebit este aceea care vizeaz o schimbare de
domeniu. A i lucrat 4 ani în turism şi apoi v-a i dat seama c v atrage foarte mult domeniul
resurselor umane. Aparent este destul de dificil, dar abilit i preluate din experien a anterioar
(de ex: comunicare, negociere, prezentare etc.) sunt de mare folos într-o carier în domeniul
resurselor umane.
Pune i-v în valoare atu-urile!
Fiecare job are o serie de cerin e de baz pentru a putea avea performan . Dac ave i
abilit i care pot duce la performan e mai bune, pune i-le în valoare în CV, scrisoarea de inten ie şi
în cadrul interviului. Nu uita i s le sus ine i şi cu exemple din cariera dvs.
Schimbarea poate speria! Starea de incertitudine pe care o prelu m la început în schimbare
ne poate face s spunem „Nu sunt preg tit”. Şi totuşi, alternativa la o via f r schimbare este
stagnarea.

Esen ial este s nu accept m iner ia unui drum greşit.

H.
SECRETE DE A FOLOSI AGRESIVITATEA ÎN SENS CONSTRUCTIV:
1. Modifica i-v atitudinile!
Gândi i-v cât de confortabil v poate face s v sim i i afirma ia:
Furia este o for pozitiv , dac o folosesc într-un mod inteligent şi activ!
Încearca i s v ghida i comportamentul dup afirma ia de mai sus în cât mai multe situa ii.
La început, ve i reuşi acest lucru doar în câteva situa ii, dar, pe m sur ce persevera i, v
ve i m ri constant controlul asupra agresivit ii.
2. Conştientiza i-v greşelile!
Este o realitate: face i uneori greşeli, ave i anumite aspecte ale personalit ii care nu v
plac. Conştientizarea acestora v va aduce anumite beneficii:
• exprimarea sentimentelor negative într-un mod onest;
• îi ajut pe al ii s îşi dea seama c v pot critica în mod direct şi, astfel, nu vor mai fi tenta i
s construiasc resentimente;
• îi încurajeaz pe al ii s admit c şi ei greşesc şi s nu v mai blameze pe dvs de fiecare dat .
3. Înv a i s v exprima i sentimentele adecvat şi inteligent!
• Fi i pozitiv! În situa ii tensionate, exprima i-v ! De exemplu, pute i spune: „Aş vrea s - i
spun ceea ce simt, deoarece este evident c este o problem de comunicare între noi";
• Fi i direc i;
• Conştientiza i nivelul furiei;
• Nu îi acuza i pe al ii;
• Critica i comportamentul sau greşeala cuiva şi nu persoana în sine;
• Fi i exact şi realist în cererile pe care le face i;
• Evita i umorul şi b şc lia. Nu îşi au rostul acum.
4. G si i direc ii constructive pentru a v canaliza agresivitatea!
• Stabili i obiective realiste de atins;
• Poate c nu v înfurie faptul c şeful nu v simpatizeaz , ci faptul c nu v consult înainte
de a lua o decizie;
• Stabili i-v şi confirma i-v drepturile pe care le ave i;
 • Ave i dreptul la anumite beneficii din partea companiei, aşa scrie în contractul pe care l-a i
semnat;
• S-ar putea s vi se extind sarcinile de lucru, dac v-a i ar tat nemul umit de ignorarea în
anumite proiecte;
• Gândi i-v pe cine v ve i baza în anumite situa ii şi ce alte resurse ave i;
• Poate c un coleg de serviciu si-a manifestat aceeaşi nemul umire. El v poate fi un aliat;
• Stabili i-v agenda sau planul de ac iune detaliat pe ore, zile, s pt mâni;
• Recompensa i-v atunci când rezolva i o situa ie. Este extrem de benefic pentru
bun starea dvs psihic .

AMINTI I-V !!

O CHEIE a succesului este atitudinea pozitiv !

Succesul nu este o simpl reuşit . Înarma i-v cu cât mai multe cunoştinte şi r bdare. De
impresia pe care o l sa i intervievatorului/examinatorului poate depinde viitorul dumneavoastr
profesional.
În acest scop, un cuvânt de spus îl au Bursele de locuri de munc . Sau depunerea CV-urilor
la mai multe firme. Prezenta i-v cât mai bine calit ile. Nu to i ştiu s -şi vând imaginea.
Tocmai de aceea, poate c ar fi necesar s privi i interviul ca pe o negociere. Adic , ambele
p r i încearc s -şi vând cât mai bine marfa. Dac scrisoarea de inten ie şi CV-ul dvs. au atras
aten ia angajatorului ve i fi chemat la un interviu, care, probabil, va fi o conversa ie pe tema
abilit ilor profesionale. La el particip candidatul şi unul sau mai mul i reprezentan i ai firmei. De
cele mai multe ori, la negociere particip şi persoana care va fi şeful dumneavoastra direct.
La firmele multina ionale, în special, când la interviu particip şi un reprezentant al
departamentului de resurse umane (RU), acesta va analiza puterea dumneavoastr de munc , dar şi
alte abilit i sau neajunsuri care ar putea sc pa altor intervievatori.
MITURI
LEGATE DE LUAREA DECIZIEI
ÎN CARIER
A lua o decizie în domeniul
carierei înseamn a alege o
solu ie de orientare şcolar şi
profesional din mai multe
variante posibile. Aceast alegere
poate valorifica poten ialul
existent sau poate duce pe un
drum greşit, un drum spre eşec
profesional şi social.
 Procesul de luare a deciziei nu se desf şoar întotdeauna logic, pe baza
ra ionamentelor inductive sau deductive. Natura uman implic utilizarea unei
strategii „psihologice” în cadrul c reia alegerea se face pe baza experien ei, a
intereselor, a st rilor afective, a influen elor exterioare.
În aceste situa ii, ne lovim de diferite mituri legate de carier , cum
sunt şi cele prezentate mai jos, convingeri ira ionale care interfereaz cu procesul efectiv de luare a
deciziei. Acest demers este, pentru mul i dintre noi, afectat de anxietate şi nesiguran . Cu cât
percepem mai bine ca fiind importante consecin ele acestor decizii, cu atât mai mult vom fi conştien i
de riscurile asumate.
Aceste idei ira ionale produc deseori un nivel crescut de anxietate care diminueaz
încrederea în capacitatea de a lua decizii bune, afectând modul în care ne percepem pe noi înşine;
putem deveni fie neîncrez tori, în elegând greşit acest proces, fie putem aştepta prea mult sau prea
pu in referitor la scopurile noastre.

1. Exist o singur profesie/ocupa ie care mi se potriveşte. FALS

DE CE ? Individul se manifest printr-o multitudine de abilit i, interese, valori. Niciuna nu va
exploata întregul poten ial, dar bineîn eles c vor exista unele mai potrivite decât altele. Important
este s fi i convins c a i decis în cunoştin de cauz şi c interesele, abilit ile şi valorile dvs. se
încadreaz în cerin ele ocupa iei alese.
2. Nimeni altcineva nu este indecis. FALS
DE CE ? Majoritatea tinerilor sunt indecişi raportat la ce fel de munc vor presta. Nu e nimic
r u în a fi indecis atâta timp cât te preocupi s aduni informa iile de care ai nevoie pentru a alege la
timpul potrivit. Exist câteva studii care arat c , cu cât ai mai multe abilit i şi interese, cu atât î i
va fi mai greu s elimini unele op iuni şi s te opreşti la altele. Alegerea poate fi grea mai ales pentru
cei cu poten ial multiplu .
 3. P rin ii, un test sau un expert ştiu mai bine decât mine ce ar trebui s fac.FALS
DE CE ? P rin ii, testele, consilierii privind cariera pot fi resurse semnificative, dar în final
dvs. decide i. Aceasta implic încredere în capacitatea dvs. de a lua decizii în ceea ce priveşte
viitorul. Este normal ca acest stadiu s fie asociat cu un anumit nivel de anxietate care decurge din
importan a deciziei pe care trebuie s o lua i.
4. Toat lumea trebuie s aib succes în carier chiar dac acesta însemn s fac
lucruri care nu îi intereseaz . FALS
DE CE ? Dac alege i o ocupa ie care nu v place doar pentru c este acceptat din punct de
vedere social ca fiind de succes, pute i s fi i aproape sigur de eşec în carier . Trebuie s analiza i
ce înseamn succes pentru dvs. Pe plan social, defini ia succesului include deseori bani, statut,
putere, faim . Uneori pute i ajunge s atinge i toate aceste repere şi s nu fi i mul umit de cariera
dvs.
5. Profesia mea trebuie s fie ideal , s îmi satisfac toate dorin ele şi
nevoile. FALS
DE CE ? Toate ocupa iile au aspecte pozitive şi aspecte negative. Dac aştepta i ca ocupa ia
dvs. s fie cea ideal sunte i nerealist. Pute i fi mul umit f când multe alte lucruri. Este important s
alege i profesia care v satisface cât mai multe dintre nevoile, interesele dvs. şi contribuie la
dezvoltarea aptitudinilor.
6. Oamenii fie au succes în carier fie eşueaz total. FALS
DE CE ? Mul umirea şi succesul nu depind de a fi cel mai bun în domeniul dvs., ci de a v
valorifica cât mai bine resursele. De cele mai multe ori eşecurile sunt cele din care înv m cel mai
mult, cele care reprezint s mân a viitoarelor succese. Înva i s v evalua i cariera în termeni
relativi şi nu în termeni de „totul sau nimic”.
7. Pia a muncii se schimb atât de repede încât nu po i efectiv s - i planifici viitorul.
FALS
DE CE ? Lumea se schimb în mod constant, dar pute i s profita i de oportunit i
planificându-v cariera. Cunoscând cât mai multe lucruri despre dvs., pute i s determina i ce
oportunit i se potrivesc cel mai bine cu nevoile dvs.. Trebuie s dezvolta i o arie de abilit i şi o
atitudine flexibil raportat la carier .
 8. Individul trebuie s aib control total asupra carierei lui. FALS
DE CE ? Unele lucruri pot fi controlate în carier , altele nu. Între factorii care sunt în afara
controlului dvs. se pot reg si: falimentele companiilor, îmboln virile, dezastrele naturale, crizele
economice, schimb rile de legisla ie. Schimb rile în cursul carierei pot fi privite fie ca oportunit i,
fie ca bariere. Este important s fi i flexibil, s dezvolta i abilit i ce pot fi aplicate în mai multe
domenii.

ÎN CONCLUZIE,

Individul este propriul s u manager şi trebuie s -şi conduc propria

persoan ca pe o întreprindere rentabil .