Sunteți pe pagina 1din 14

INVESTEŞTE ÎN OAMENI!

Fondul Social European


Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională"
Titlu proiect: Reţea interregională de formare în sistem e-learning a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar
Beneficiar: Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi
Cod Contract: POSDRU/87/1.3/S/51391 www.rifse.uaic.ro

Consiliere şi orientare
- temă finală -
Nume si prenume cursant: NEGRU CLAUDIU
Grupa: 11
Cod: cursant.rifse.1115

PROGRAMĂ PENTRU DISCIPLINA OPŢIONALĂ


Denumirea opţionalului: „ Consiliere şi orientare”
Tipul de C.E.Ş: opţional integrat la nivelul mai multor arii curriculare
Arii curriculare implicate: - Limbă şi comunicare
- Om şi societate
- Arte
Număr ore săptămânal: 1 oră
Durata opţionalului: 1 an
Argument
Reacţia şcolii ca instituţie de educaţie, formare şi orientare, la mobilitatea socială şi
economică trebuie să fie de adaptare rapidă a conţinutului, structurilor şi funcţiilor sale, de creare a
premiselor favorabile pentru elevi care să le permită integrarea socială rapidă, flexibilitatea,
iniţiativa şi rezolvarea de probleme, diminuarea imprevizibilului sau a hazardului în alegerea
carierei.
Şcoala trebuie să facă tot ce îi stă în putinţă pentru valorizarea maximă a fiecărui
individ prin stimularea intelectuală a elevilor, aptitudinilor, atitudinilor şi trăsăturilor de
personalitate.
Disciplina opţională „Consiliere şi orientare” reprezintă una din modalităţile esenţiale
prin care şcoala trebuie să-şi urmeze scopul primordial: de proces formativ centrat pe elev, capabilă
să valorizeze tipuri diverse de elevi şi abilităţi, să răspundă nevoilor comunităţii şi să ofere societăţii
persoane competente pentru viaţa privată, profesională şi publică.
Optând pentru această disciplină urmăresc constituirea unui cadru organizat de întâlnire
între mine şi elevii mei din clasa I, în care imi propun să lucrez nu doar cu dimensiunea raţional –
intelectivă a elevului, ci şi cu cea afectivă, motivaţională, atitudinală şi socială. Prin acest mod de
lucru doresc să stimulez socializarea micului şcolar şi adaptarea din mers la cerinţele pe care un nou
mediu de instruire le solicită .
OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine
2. Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate
3. Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a informaţiilor în procesul de învăţare
4. Dobândirea abilităţilor de explorare şi planificare a carierei
5. Exersarea abilităţilor de management a unui stil de viaţă de calitate.
VALORI ŞI ATITUDINI:
- respect şi încredere în sine şi în ceilalţi
- recunoaşterea unicităţii fiecărei persoane
-receptivitate la emoţiile celorlalţi
-valorizarea relaţiilor interpersonale
-valorificarea critică şi selectivă a informaţiilor
-adaptare şi deschidere la noi tipuri de învăţare
- motivaţie şi flexibilitate în elaborarea propriului traseu educaţional şi profesional

MODULE TEMATICE
1. Autocunoaştere şi dezvoltare personală
2. comunicare şi abilităţi sociale
3. Managementul informaţiilor şi învăţării
4. Planificarea carierei
5. Calitatea stilului de viaţă

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Autocunoaştere şi dezvoltare personală
- Unicitatea persoanei, diferenţe individuale
- Spaţiu individual, nevoia de intimitate

2. Comunicare şi abilităţi sociale


- Comunicare verbală şi nonverbală
- Diferite tipuri de comportament, adaptat situaţiilor date

3. Valorificarea informaţiilor
- Tipuri de informaţii
-Activităţi desfăşurate la grădiniţă şi la şcoală – identificare, analiză comparativă
- Modalităţi de învăţare – orarul, timpul alocat
- Dificultăţi în realizarea temelor
4. Planificarea carierei
- Jocuri şi activităţi preferate acasă, la şcoală, în comunitate.
- Motivarea acestor alegeri

5. Calitatea stilului de viaţă


- Surse potenţiale de risc
- Comportamente de siguranţă în situaţii de criză
-Reguli de circulaţie

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1 1.1: să dea exemple de caracteristici - jocuri de autocunoaştere pe bază de imagini-


personale elementare fişă de lucru pentru identificarea
caracteristicilor personale elementare.
2 1.2: să prezinte asemănări şi deosebiri - exerciţii pentru identificarea asemănărilor şi
dintre el/ ea şi ceilalţi/ celelalte deosebirilor – cu ceilalţi, cu personaje din
poveşti şi din desene animate.
- jocuri de rol
3 2.1: să recunoască emoţii de bază apărute - exerciţii de recunoaştere a emoţiilor şi a
în situaţii variate sentimentelor apărute în contexte variate
- observarea acestora la persoane apropiate, la
personaje din desene animate şi din poveşti
-jocuri de mimare a emoţiilor celorlalţi
4 2.2: să exerseze comportamente de - activităţi, jocuri de echipă, de cooperare/
cooperare în grup necooperare
-exerciţii de analiză şi de comparare a acestor
situaţii
5 3.1: să se familiarizeze cu situaţiile noi de -discuţii despre specificul activităţilor de la
învăţare, specifice activităţii şcolare grădiniţă şi al celor de la şcoală
6 3.2: să identifice dificultăţile proprii de - jocuri de rol despre rezolvarea temelor
învăţare
7 4.1: să identifice hobby-uri, jocuri şi -discuţii despre activităţi preferate aplicaţii
activităţi preferate practice pentru ilustrarea acestor preferinţe

8 4.2: să explice de ce preferă o anumită - jocuri de rol


activitate
9 5.1: să dea exemple de comportamen-te -ex de analiză a situaţiilor de risc
care oferă siguranţă personală, în viaţa -ex. de simulare a depăşirii acestor situaţii.
curentă şi în situaţii de risc -realizarea de colaje şi postere pe tema
siguranţei personale.

MODALITĂŢI DE EVALUARE
a) metode tradiţionale:
- proba orală
- proba scrisă
- proba practică
b) metode alternative:
- observarea sistematică
- investigaţia
- proiectul
- portofoliul
- autoevaluarea

BIBLIOGRAFIE
1. „Consiliere şi orientare, Ghid pentru învăţători clasele a III-a şi a IV-a”, autori Loredana Bevzan,
Tatiana Vîntur, Editura „ George Tofan” Suceava, 2007
2. „Consiliere şi orientare, Fişe de lucru clasele a III-a şi a IV-a”, autori Loredana Bevzan, Tatiana
Vîntur, Editura „ George Tofan” Suceava, 2007
3. Programa şcolară pentru aria curriculară consiliere şi orientare, clasele I – a IV-a, aprobat prin
ordinul ministrului Nr. 5286/ 09. 10. 2006
4. Consiliee şi orientare.Ghid de educaţie penru carieră.Activităţi pentru cl. I-IV.
Lemeni.Gabriela;Porumb.Mihaela.Cluj-Napoca,Editura ASCR, 2004.

http://www.counseling.org/
http://www.psychresources.net/index.html
http://www.onlinecounseling.org/spiritual_education.htm
http://www.onlinecounseling.org/counseling_answer.htm
http://www.onlinecounseling.org/onlinetherapy.htm
http://counsellingresource.com/

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
Aria curriculară: Consiliere şi orientare
Clasa a IV-a
Nr. de ore/săptămână = 1
Nr. Obiective de Nr.
Modul tematic CONŢINUTURI Săpt.
crt referinţă ore
1 Autocunoaşterea 1.1: să dea 1.1 Autocunoastere 7 I-VII
şi dezvoltarea exemple de  Cunoasterea de sine: Cine sunt eu? Date
personală caracteristici de identificare a propriei persoane: nume si
personale prenume, aspecte legate de înfatisarea fizica,
elementare data si locul nasterii, adresa, numele parintilor,
1.2: să prezinte membrii familiei, locuri favorite, animale,
asemănări şi emisiuni, mâncaruri preferate etc.
deosebiri dintre Teme : „Cine sunt eu?”
el/ ea şi ceilalţi/ „Portretul meu”
celelalte „Asta e familia mea!”
„Ce-mi place mie cel mai mult?”
 Unicitatea persoanei: diferente
individuale – de ce sunt oamenii unici?
Teme: „Sunt unic!”
„In jurul lumii!”
 Evaluare
2 Comunicare şi 2.1: să 2.1 Managementul emotiilor 7 VIII-XIV
abilităţi sociale recunoască  Exprimarea emotiilor de baza.
emoţii de bază Întelegerea si respectarea emotiilor
apărute în celorlalti
situaţii variate Teme: „Mi-e frică!”
2.2: să exerseze „Caruselul emoţiilor”
comportamente „ Sunt fericit că…”
de cooperare în 2.2 Abilitati sociale
grup  Comportamente de cooperare in grup.
Relatiile cu colegii care au nevoie de
sprijin
Teme: „Pot- nu pot”
„ Vreau sa te ajut!”
„ Cine sunt prietenii mei?”
 Evaluare

3 Managementul 3.1: să se 3.1 Managementul informatiilor 7 XV-XXI


informaţiilor şi familiarizeze cu  Tipuri de informatii (dupa suportul
învăţării. situaţiile noi de comunicarii): scrisa, orala, electronica
învăţare, Teme: „ De unde pot afla?”
specifice 3.2 Învatare eficienta
activităţii  Activitati specifice desfasurate la
şcolare gradinita/ activitati obligatorii la nivelul
3.2: să identifice învatamântului primar – asemanari si
dificultăţile deosebiri.
proprii de Teme: „ Ce fac la şcoală?”
învăţare  Tipuri de activitati (învatare, joc,
relaxare)
Teme : „ Cum îmi petrec timpul?”
 Modalitati de învatare
Teme: „ Cum învăţ?”
 Dificultati în rezolvarea temelor
Teme: „ Cine mă ajută la teme?”
„ Vreau să ştiu mereu!”
 Evaluare
4 Planificarea 4.1: să identifice 4.1 Explorarea propriilor interese 6 XXII-
carierei hobby-uri,  Jocuri si activitati preferate acasa, la XXVII
jocuri şi
activităţi scoala, în comunitate
preferate Teme: „ Îmi ajut părinţii la…”
4.2: să explice „ Ce fac părinţii mei la serviciu?”
de ce preferă o „ Ziua porţilor deschise”
anumită  Motivatia personala în alegerea anumitor
activitate activitati proprii
Teme: „ Dicţionarul meseriilor”
„Ce vreau să mă fac când voi fi mare?”
 Evaluare
5 Calitatea stilului 5.1: să dea 5.1 Calitatea vietii personale 7 XXVIII-
de viaţă exemple de  Sursele potentiale de risc acasa, în scoala XXXIV
comportamen-te sau în comunitate. Comportamente de
care oferă siguranta în situatii de risc sau criza,
siguranţă semne si reguli de circulatie.
personală, în Teme: „ Ce am voie să fac la şcoală?”
viaţa curentă şi „ Nu te juca cu focul!”
în situaţii de risc „ Semaforul”
 Persoanele si sursele de ajutor acasa, la
scoala si în comunitate, în viata curenta
si în diverse situatii de criza sau de risc
(ex. inundatii, cutremur, incendii,
accidente rutiere etc.)
Teme: „ Pe cine trebuie să asculţi?”
„ Ajutor!!”
„ Nenea poliţistul”
 Evaluare

PROIECT DIDACTIC
CLASELE: cl. a IV-a -5 echipaje
COMPONENTA: Educaţie pentru dezvoltare personală
SUBCOMPONENTA: Planificarea carierei
TEMA: Îmi aleg o meserie
OBIECTIV CADRU: Dobândirea abilităţilor de explorare si planificare a carierei
OBIECTIV DE REFERINŢĂ: să utilizeze în contexte adecvate termenii de muncă, ocupaţie şi carieră
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- să identifice cât mai multe meserii,locul de desfăşurare al acestora uneltele specifice;
- să recunoască calităţile necesare pentru o anumită profesie;
- să aleagă o meserie în funcţie de materia preferată;
- să interpreteze prin mimă şi joc de rol acţiunile specifice unei meserii;
- să prezinte portofoliile realizate timp de două săptămâni: ,,Medic stomatolog” ,,Constructor” ,,Brutar”
- să recite şi să interpreteze cântece despre meserii;
RESURSE:
A) Metodologice:
1.Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul,explicaţia,jocul didactic,ciorchinele,
joc de rol,problematizarea;
2.Mijloace didactice: fişe,materiale power point,calculator,retroproiector,
flipchart,jetoane,C.D.,casetofon,unelte,ecusoane,planşă mare
reprezentând ;;Copacul meseriilor”, frunze,flori decupate,
lipici;
3.Forme de organizare: frontal, în perechi,pe grupe,individual
B) Umane: 2 echipaje a câte 5 elevi
1 echipaj a câte 5 elevi
2 echipaje a câte 5 elevi
C) Temporale: 50 de minute
BIBLIOGRAFIE: -Programe şcolare pt. Aria curriculara Consiliere şi orientare,Bucureşti
2006
- Bratu,Gabriela- Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la învăţământul
Primar,Ed. Humanitas,Bucureşti,2004
- www.didactic.ro

SCENARIUL DIDACTIC
1. Moment organizatoric
Organizarea clasei. Verificarea existenţei resurselor materiale. Gruparea elevilor.
Prezentarea invitaţilor şi a scopului vizitei acestora.

2. Spargerea gheţii
,,Ghici cine sunt?’’ joc didactic - fiecare elev notează pe o coală de hârtie patru,cinci trăsături de
personalitate(fizice si morale);
- bileţelele se pun intr-un bol şi se extrag de către elevii din celelalte grupe care trebuie să-i recunoască;

3. Captarea atenţiei
,,Cel mai bun prieten’’ – dupa Victor Sivetidis(material pps)
-scurtă discuţie pe baza textului;
-Ce jucărie işi dorea băiatul?
-Ce i-a dăruit tatăl a doua oară?
-De ce nu s-a mai plictisit copilul?
-De ce este munca un prieten bun?
Munca desfaşurată intr-un anumit domeniu folosind unelte specifice se numeşte meserie sau profesie.
4. Anunţarea temei şi a obiectivelor
,, Astăzi veţi invăţa prin exerciţii, activităţi practice şi jocuri să descoperiţi diverse meserii, locul desfăşurării
acestora,instrumentele de lucru specifice; să identificaţi calităţile necesare unor profesii;vă veţi alege o meserie
preferată, motivând opţiunea făcută.’’
5. Dirijarea învăţării
a) Prezentarea unor meserii(material pps)
- elevii recunosc meseriile,locul desfăşurării acestora,uneltele,instrumentele folosite.
b) Fişe de lucru(pe grupe)
,,Cine face?”
,,Unde lucrează?”
,,Descoperă meseriile”
Fişele rezolvate se vor expune pe un suport.
c)Prezentarea portofoliului BRUTARUL ;
d)Joc de mimă
- dintr-un bol se extrag biletele pe care sunt scrise meserii;
- pe rând câte un elev mimează acţiuni specifice meseriei de pe biletul extras;
e)Prezentarea portofoliului MEDIC STOMATOLOG
f) Joc de rol : La dentist
g)Prezentarea portofoliului CONSTRUCTOR-

6. Obţinerea performanţei
,,Copacul meseriilor”
- pe o coala de carton este desenat un copac;
- elevii primesc in pliculete frunze si flori decupate;
- grupaţi câte trei ,elevii notează pe frunză câte o meserie şi pe flori calităţile necesare pentru
profesia respectivă sau uneltele specifice ;
- frunzele şi florile se lipesc pe copacul de pe cartonul expus in faţa clasei;
Fişă individuală(Anexa 4 ):
Îmi place să învăţ la............................................
Vreau să devin....................................................
Se completează ciorchinele frontal la flipchart.
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului
Program artistic prezentat de clasele I-a si a II-a(cântece,poezii,glume).
8. Încheierea activităţii
Se fac aprecieri cu privire la activitatea elevilor.
Se ofera recompense.

PROIECT DIDACTIC
Clasa: a IV-a
Disciplina: Consiliere şi orientare
Aria curriculară: Consiliere şi orientare
Unitatea de invăţare: Drepturile copilului
Subiectul lecţiei: Despre respectarea/încălcarea drepturilor copilului. Dreptul la
joacă, odihnă şi timp liber
Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi
Scopul lecţiei:
 Informativ: -înţelegerea corectă a conţinutului dreptului la joacă, odihnă
şi timp liber;
-formarea/dezvoltarea capacităţii de a comunica folosind
termeni civici, prin exprimarea liberă a părerilor, opiniilor,
gândurilor şi sentimentelor în legătură cu
respectarea/încălcarea drepturilor copilului;
 Formativ: -formarea unor atitudini şi comportamente;
-dezvoltarea operaţiilor şi calităţilor gândirii;
-formarea şi dezvoltarea capacităţii de a coopera în realizarea
sarcinilor de învăţare.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
1.2.- să-şi dezvolte vocabularul utilizând corect concepte specifice
educaţiei civice;
2.1.- să compare situaţii care privesc drepturile şi îndatoririle copilului;
2.2.- să identifice reguli şi norme de comportament civic în diverse situaţii.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 - să asocieze corect termenii civici prezenţi într-o listă dată,
realizând cel puţin trei corespondenţe din cinci posibile;
O2 - să identifice dreptul prezentat într-un afiş;
O3 - să compare situaţii care privesc drepturile copilului,
exemplificând pentru cel puţin un caz din trei;
O4 - să identifice reguli şi comportamente în situaţii bazate pe
experienţa de viaţă, realizând un eseu cu cel puţin cinci enunţuri.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic,
problematizarea, studiul de caz, turul galeriei.
MODURI DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: frontal, grupal, individual
MIJLOACE DE INVĂŢĂMÂNT: fişe de activitate în grup, fişe de activitate
individuală, fişe de evaluare, fişe de observare sistematică,
coli albe A4, afişe, post-it, mingi.

Moduri de
Nr. Secvenţele Ob. Metode şi
Conţinutul activităţii organizare Evaluare
crt. lecţiei op. procedee
a activităţii
1. Momentul Se organizează colectivul de elevi, se frontal conversaţia Observarea
organizatoric pregătesc materialele necesare, se asigură sistematică
climatul favorabil învăţării.
2. Captarea şi Se solicită elevilor să-şi amintească mesajul frontal Jocul didactic Observarea
orientarea scris la tablă, apoi să cânte şi să execute sistematică
atenţiei mişcările potrivite.
„Eu am o minge mare,aşa…şi-aşa…
Şi ziua sare tare, aşa…şi-aşa…
Cu ea mereu mă joc, aşa…şi-aşa…
Nu obosesc deloc, aşa…şi-aşa…”
3. Reactualizare O1 Se solicită elevilor să completeze ciorchinele frontal Conversaţia Observarea
a ancorelor de la tablă cu principalele idei despre dreptul Tehnica sistematică
la joacă, odihnă şi timp liber. (Articolul 31 – ciorchinelui
Convenţia cu privire la drepturile copilului)
4. Anunţarea Se anunţă elevii că în această lecţie se va frontal Explicaţia Observarea
subiectului discuta despre respectarea şi încălcarea sistematică
lecţiei şi a dreptului la joacă.
obiectivelor Se prezintă aşteptările: să coopereze în cadrul
operaţionale grupului, să identifice situaţii în care este
respectat/încălcat dreptul la joacă, odihnă,
recreere şi să găsească modalităţi de a veni în
apărarea drepturilor cuiva.
5. Dirijarea O4 Se solicită elevilor să participe la jocul Frontal Jocul didactic Observarea
învăţării şi „Statuia”. Se prezintă conţinutul, modul de Explicaţia sistematică
obţinerea desfăşurare şi regulile jocului. Trei elevi vor Problematizar
performanţe participa la desfăşurarea jocului, ceilalţi elevi ea
lor vor observa cum se desfăşoară acesta,
gândindu-se la regulile jocului şi la atitudinile
dezvoltate prin jocuri. Jucătorii se vor gândi la Observarea
modul cum s-au simţit, apoi vor raporta. Individual sistematică
Se solicită elevilor să răspundă la întrebări de În perechi Studiul de caz
O4 genul: „Credeţi că se încalcă dreptul la joacă, Frontal
odihnă şi timp liber? Vouă vi s-a întâmplat să Observarea
vi se încalce acest drept? Când? Cum v-aţi sistematică
simţit?” Interevaluare
Se formează grupuri de câte cinci elevi. Se Individual Exerciţiul Autoevaluar
O1 repartizează fiecărui grup câte un afiş şi se Grupal Problematizar e
solicită elevilor să rezolve sarcinile din fişa de ea
activitate în grup, referitoare la acesta. Grupal Studiul de caz
Se solicită elevilor să afişeze una din fişele în Observarea
care au lucrat în grup şi afişul la care s-au Turul galeriei sistematică
O3 referit, apoi să realizeze Turul galeriei. Interevaluare
Grupurile de elevi se vor roti pe rând la câte Autoevaluar
un afiş însoţit de fişă. Vor face aprecieri şi e
recomandări referitoare la răspunsurile
colegilor. Întors la propria lucrare, fiecare Frontal
grup va analiza bileţelele lăsate de către Observarea
colegi, apoi vor face îmbunătăţiri. sistematică
O3 Se solicită elevilor să compare mesajul lor cu Conversaţia Autoevaluar
mesajul pe care afişul deja îl are, şi care va fi e
descoperit.
6. Evaluarea O2 Se solicită elevilor să rezolve sarcinile dintr-o Individual Exerciţiul Autoevaluar
performanţel fişă de autoevaluare. e
or
7. Asigurarea O3 Se verifică modul în care elevii au rezolvat Frontal Conversaţia Observarea
retenţiei sarcinile din cadrul fişei de autoevaluare şi se Explicaţia sistematică
lămuresc eventualele probleme apărute.
8. Asigurarea O3 Se precizează tema pentru acasă (Povestea Frontal Explicaţia Observarea
transferului mea: „Respectare/încălcarea dreptului la sistematică
joacă, odihnă, recreere”) şi se dau unele
explicaţii.
9. Încheiere Se fac aprecieri asupra modului în care elevii frontal Conversaţia Observarea
activităţii s-au implicat în desfăşurarea activităţii. sistematică

PROIECT DIDACTIC
Clasa: a IV-a
Disciplina: Educaţie pentru sănătate – disciplină opţională
Aria curriculară: Consiliere şi orientare
Unitatea de învăţare: Sănătatea mintală
Subiectul lecţiei: Controlul emoţiilor
Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi, atitudini, comportamente
Scopul lecţiei:
 Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în vederea asigurării sănătăţii proprii şi
a celor din jur
 Dezvoltarea unor comportamente relaţionale sănătoase
 Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor şi exprimării
propriilor opiniilor în diverse cazuri

Obiective de referinţă:
3. Să recunoască comportamente sănătoase şi comportamente de risc;
4. Să recunoască cazuri de violenţă şi sentimente asociate cu acestea;
6. Să identifice rolul activităţii fizice şi al odihnei în menţinerea sănătăţii;
Obiective operaţionale:
O1 - să identifice sentimentul pe care îl creează o anumită activitate;
O2 - să îşi exprime părerea în legătură cu comportamentul pe care îl au anumite persoane,
în anumite situaţii, faţă de copii;
O3 - să enumere diverse activităţi care îi determină un anumit sentiment;
O4 - să găsească diverse cauze ale unor comportamente şi stări sufleteşti manifestate de o
persoană , la un moment dat;
O 5 - să stabilească comportamentul cel mai potrivit pentru o situaţie delicată.

Metode şi procedee: citirea cu predicţii, conversaţia, tehnica reţelei de discuţie, dezbaterea, jocul de rol,
exerciţiul, jocul didactic, explicaţia, descoperirea, problematizarea.

Mijloace de învăţământ: textul suport fragmentat “Veşnic trist”, imagini ale copiilor care sugerează
diverse sentimente, Fişe cu tabelul pentru reţeaua de discuţie, Planşe
cu DA şi NU, Fişe colorate diferit pentru sfaturi, Fişe de evaluare,
Fişe de autoevaluare, Fişe de observare sistematică

Moduri de organizare a activităţii: frontal, grupal, individual


Nr Momentele Ob Conţinutul activităţii
crt lecţiei op Metode şi Material Evaluare
procedee didactic

1. Momentul  Se asigură condiţiile necesare desfăşurării Explicaţia Imagini Observarea


organizatoric optime a activităţii Jocul sistematică
 Se prezintă imagini cu figuri de copil care didactic
sugerează veselie, tristeţe, mirare,
iniferenţă/plictiseală, enervare şi se
solicită copiilor să spună cum se simt în
acest moment şi de ce.
2. Captarea şi O3 I. EVOCAREA Problemati Observarea
orientarea  Se cere elevilor să răspundă la întrebările: zarea sistematică
atenţiei „Ţi-a fost vreodată frică de cineva?De Conversaţia
cine?De ce?
3. Anunţarea  Se anunţă subiectul lecţiei: “Controlul Explicaţia Observarea
subiectului emoţiilor” sistematică
lecţiei şi a  Se explică elevilor că vor învăţa să se
obiectivelor comporte normal şi atunci când au emoţii.
operaţionale se va citi textul “Veşnic trist” şi se vor
formula întrebări, răspunsuri, sfaturi
referitoare la conţinutul textului, fiecare
copil exprimându-şi propriile opinii,
gânduri, sentimente în legătură cu faptele
şi acţiunile personajelor.
4. Dirijarea II. REALIZAREA SENSULUI: Citirea cu Text Observarea
învăţării şi O1  Se citeşte textul suport pe fragmente, cu predicţii suport sistematică
obţinerea O2 predicţii. (Ce crezi că se va întâmpla? De fragment
performanţel O 4 ce?) at
or  După fiecare fragment se lămuresc Explicaţia „Veşnic Observarea
eventualele cuvinte necunoscute şi se Conversaţia trist” sistematică
solicită răspunsuri la întrebări.
 Se citeşte FRAGMENTUL 1 Exerciţiul Fragm. 1 Observarea
Se formulează următoarele întrebări: Despre Conversaţia sistematică
O1 cine este vorba în acest fragment? Ce a păţit Explicaţia
O2 băiatul? Ce i s-a cerut copilului să scrie? De Descoperirea
O4 ce credeţi că scria încet? Ce se va întâmpla Problematiza
în continuare? rea
 Se citeşte FRAGMENTUL 2 Fragm. 2 Observarea
Se formulează următoarele întrebări: De ce sistematică
plângea copilul? Ce credeţi că simţea? Ce va Exerciţiul
O1 face mama când va vedea calificativul Conversaţia
O2 „Insuficient”? Explicaţia
O4  Se citeşte FRAGMENTUL 3 Descoperirea Observarea
Se formulează următoarea întrebare: Ce ai Problematiza Fragm. 3 sistematică
simţit când ai aflat că băiatul a fost pedepsit? rea
III. REFLECŢIA Exerciţiul
O1  Se formulează întrebarea dilematică: Eşti Conversaţia
O2 de acord cu modul în care s-a comportat Explicaţia
O4 mama băiatului? De ce? Descoperirea
 Se solicită fiecărui elev formularea a cel Problematiza Fişe cu Observarea
puţin două argumente pentru DA şi două rea tabelul sistematică
pentru NU, completând reţeaua de discuţie. pentru
 După discuţia în grup şi împrumutarea reţeaua
O2 argumentelor acceptate, se solicită reflecţie de
O4 individuală şi alegerea unui răspuns: DA discuţie
O5 sau NU. Se argumentează.
 În funcţie de alegerea făcută, elevii se Chestiona
împart în două grupuri (DA şi NU). Reţeaua de rea orală
 Fiecare grup alege câte două argumente, discuţie Planşe cu
considerate cele mai puternice, care să le DA şi Observarea
susţină alegerea. NU sistematică
 Un grup prezintă un argument, apoi grupul
advers formulează contraargumentul, până
ce ambele grupuri îşi expun şi îşi susţin Observarea
ambele argumente. Dezbaterea sistematică
 În urma discuţiei se trage o concluzie, prin
cernerea argumentelor prezentate. Chestionar
ea orală
 Elevii care îşi schimbă punctul de vedere
Exerciţiul
pot trece în celălalt grup, motivând
Fişe Proba
schimbarea de opinie.
colorate scrisă
 Se solicită elevilor să formuleze în scris cel
diferit
puţin un sfat pentru persoanele fricoase,
pentru
care plâng adesea.
O3 sfaturi Observarea
O5  Se solicită modificarea finalului poveştii Jocul de rol sistematică
şi prezentarea scenariului.
5. Evaluarea O1  Se solicită elevilor să unească simbolul Problematiza Fişe de Proba
performanţel O2 care exprimă sentimentul cu propoziţia Rea evaluare scrisă
or O3 corespunzătoare:
O4 Plec la joacă.
O5 Toată ziua am stat în casă.
La test am primit calificativul „Insuficient”.
Am văzut un căţeluş şchiop.
Nu ştiu să rezolv această problemă. Autoevaluar Fişe de
Am primit un cadou. ea autoeval Autoevalu
 Se solicită elevilor să completeze o fişă uare area
de autoevaluare a activităţii din lecţie.
6. Asigurarea O1  Se analizează împreună cu elevii fişa de Conversaţia Fişe de Observare
retenţiei O2 observare sistematică completată de către Explicaţia autoeval sistematică
O3 învăţător şi fişele de autoevaluare Evaluarea uare Autoevalu
O4 completate de către elevi. formativă Fişe de are
O5 observar
e
sistemati

7. Asigurarea O3  Se solicită completarea unor propoziţii: Explicaţia Fişe de Observarea
transferului O4 Mă bucur când………… Conversaţia lucru sistematică
O5 Nu-mi place când……….
Sunt trist când……………
Mi-e teamă când…………..
Sunt fericit când……….
Am fost uimit când………………
8. Discuţii de  Se fac aprecieri asupra modului în care Conversaţia Observarea
încheiere elevii s-au implicat în desfăşurarea Autoevalua sistematică
activităţii. rea
Interevalua
rea

PROIECT DIDACTIC
Clasa: a IVa
Curriculum la decizia scolii(CDS): consiliere si orientare-„Portretul meu”
Unitatea de invatare: autocunoastere si dezvoltare personala
Tema: Perceptia asupra persoanei din mai multe puncte de vedere
Tipul lectiei: de dobandire de noi cunostinte
Obiective de referinta:
O1.1-sa-si perfectioneze abilitatile de autocunoastere realista a propriilor caracteristici;
O1.3-sa-si perfectioneze abilitatile de autoreglare emotionala si comportamentala in situatii diferite
legate de viata

Obiective operationale:
O1-sa identifice caracteristici personale pozitive si negative;
O2-sa identifice la persoane apropiate sau din texte propuse, caracteristici pozitive si negative;
O3 - sa accepte o persoana prin faptul ca poate avea atat caracteristici pozitive,cat si negative;
O4 - sa dea dovada de obiectivitate si corectitudine in relatiile cu colegii
Strategii didactice:
a) Metode si procedee: exercitii de autocunoastere, completare de fise, discutia in diada, imageria mintala, joc de
miscare, brainstorming, tehnica ciorchinelui, turul galeriei...
b) Mod de organizare: frontal, pe echipe, in diada, individual
c) Mijloace de invatamant: fisa „Palatul oglinzilor”, fise pe echipe
d) Forme de evaluare: observarea sistematica, analiza raspunsurilor orale si scrise, autoevaluarea, chestionarul

Bibliografie:”Consiliere si orientare-ghid pentru invatatori, clasele I-IV”-L.Bevzan. T.Vintur/ed.”George Tofan”-


Suceava, 2007
„Cunoasterea elevului”-M.Druta/ed.Aramis,Bucuresti, 2004
„Consilierea in scoala-dezvoltarea inteligentei emotionale prin educatie rational-
Emotiva si comportamentala”-A.vernon/ed.ASCR, cluj-Napoca, 2004
Volumul de lecturi pentru clasele I I-IV
Ob.
Etapele lectiei Continuturile invatarii Strategii didactice
Op.
Moment Exercitii de spargere a ghetii-„Oglinda fermecata”(fiecare discutia in diada
organizatoric copil ii spune colegului de banca o trasatura fizica sau
sufleteasca care ii place la el si ii daruieste un desen , fiind
luna cadourilor)
Provocarea(captarea O1 Pe tabelul din fisa, fiecare elev completeaza prima conversatia
atentiei) O2 rubrica(se bifeaza doar calitatile reprezentative, care completarea fiselor de
considera fiecare ca il descriu cel mai bine, apoi se face lucru
schimb cu un prieten sau colegul de banca si se
completeaza a doua rubrica ceruta)
Anuntarea temei de O2 Elevii citesc cele doua rubrici ale tabelului, comparand conversatia
dezbatere si a O3 parerea personala despre sine cu imaginea pe care o au brainstormingul
obiectivelor despre un coleg(de banca).
In urma completarii tabelului, copiii sunt incurajati sa-si
clarifice anumite aspecte:
„De ce ma vezi astfel?”
„Cand ti-am dovedit ca sunt asa?”
„De ce crezi despre mine asta?”etc.
Le voi explica de ce e necesar ca sa se perceapa corect(cu
calitati si cu defecte), si de ce trebuie sa adopte un
comportament adecvat si nu doar pretentii.
Anunt tema si le citesc de la tabla obiectivele si explicatia
termenului de „perceptie”
„a percepe”= a sesiza cu ajutorul simturilor si a gandirii
perceperea unei persoane se face prin:
- autocaracterizare
- caracterizarea altor persoane
- prin faptele sale
- trasaturi sufletesti
- trasaturi fizice
- preferinte
- hobby-uri etc
perceptia poate fi corecta sau eronata
Dirijarea invatarii O3 Le voi supune atentie un text educativ „Catelul”, apoi vor observatia
O4 sesiza perceptia avuta de doua persoane asupra aceluiasi studiul de caz
catel. jocul imagistic
perceptia vanzatorului despre perceptia copilului
catel despre catel
-nu era frumos -era frumos
-nu era dragalas -era dragalas
-era schiop -perfect
-nu avea valoare -valoros

Joc imagistic
Sunt in fata unei fantani fermecate. Isi pun o dorinta despre
cum ar vrea sa fie si se va implini.
Sunt intr-un palat fermecat, plin de oglinzi care le arata si
trasaturile negative. Gasesc un cufar fermecat, pun
trasaturile de care nu sunt mandri in el si le incuie.
Jocul „Masina de spalat”
-isi cer iertare unui coleg pe care l-au jignit sau l-au ignorat.
Obtinerea O2 Se dau patru fise cu cerinte diferite celor patru echipe. fise
performantei O3 Le citesc si incearca impreuna sa le rezolve. Un tehnica ciorchinelui
reprezentant al echipei va iesi in fata clasei si va citi turul galerie
rezolvarea, apoi vor expune fisa la tabla. La final se va

face „turul galeriei” si vor lipi semnele sau


dupa cum vor considera ca s-a rezolvat cerinta
propusa spre rezolvare echipei.
Feed-back-ul O4 Elevii explica ca au invatat sa fie sinceri cu ei insisi si cu conversatia
cei din jur. Daca vrem sa ii spunem cuiva un adevar mai
putin placut, trebuie sa o facem in asa fel incat sa nu il
ranim. Este important sa fie toleranti si sa-i accepte si pe cei
ce nu sunt ca ei.
Activitate de relaxare O1 Primesc fise de completat cu referiri la faptul de cum s-ar
simti daca ar fi cu totul altceva (o floare, un instrument
muzical, un fenomen al naturii).
Evaluare O1 -autoevaluare/ fiecare copil completeaza pe fisa de lucru
O4 „Cum m-am simtit astazi?”
Fac aprecieri asupra activitatii si cei care doresc pot sa
completeze in continuare fisa din portofoliu.

PROIECT DIDACTIC
CLASA: a IV-a
SUBIECTUL:Cum efectuez temele?
TIPUL LECŢIEI: mixtă
SCOPUL: identificarea şi conştientizarea importanţei realizării temelor
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- să precizeze câteva norme ( reguli ) care ajută la efectuarea temelor;
- să aleagă dintre modalităţi diverse de efectuare a temelor pe cele corecte şi să motiveze soluţia aleasă;
- să răspundă cu sinceritate la întrebări legate de modul cum îşi rezolvă temele;
- să argumenteze importanţa realizării temelor.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, ciorchinele, explicaţia, problematizarea, exerciţiul, eseul de cinci
minute
MATERIALE: fişe de lucru, chestionare
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupe
DURATA: 45 min

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. Moment organizatoric
Se pregătesc materialele necesare.
Se stabileşte liniştea în clasă.
2. Captarea atenţiei
Se prezintă elevilor fragmentul din anexa 1. Se discută pe marginea fragmentului audiat.
3. Anunţarea temei şi a obiectivelor
Se anunţă titlul lecţiei şi obiectivele.
4. Desfăşurarea activităţii
Se propune elevilor un ciorchine care are ca temă cuvântul „ temă”.

cuvânt
colaborare

TEMĂ condiţii de realizare


exerciţii sarcină

probleme sarcină sprijin


timp

Se împarte clasa în trei grupe. Se distribuie fişe cu sarcini de lucru:


Grupa 1: Enumeră câteva norme (reguli) care te ajută la efectuarea temelor – condiţii de climat ( unde
învăţ ?).
Grupa 2: Enumeră câteva norme (reguli) care te ajută la efectuarea temelor – regimul zilnic al şcolarului
( când învăţ ?).
Grupa 3: Enumeră câteva norme (reguli) care te ajută la efectuarea temelor – metode aplicate ( cum învăţ ?).
Vor fi desemnaţi reprezentanţi din fiecare grupă, care vor prezenta şi celorlalţi colegi părerile lor.
Se va prezenta elevilor o planşă ( anexa 2 ). Se va stabili soluţia corectă şi se va justifica alegerea făcută.

5. Evaluarea
Se va aplica elevilor un chestionar ( anexa 3 ). Se va desprinde ideea că „ efectuarea corectă şi sistematică a
temelor te ajută să aplici cunoştinţele învăţate”.
Eseul de cinci minute ( anexa 4 ).
5. Tema pentru acasă
Tema constă în completarea unor fişe cu următoarea cerinţă:
„ Notează în cele două coloane, părerea ta despre realizarea temelor !”

AVANTAJE DEZAVANTAJE

Anexa 1
„ Există cineva să-şi închipuie că e şcolar doar sub acoperişul şcolii, că disciplina se diluează proporţional cu
depărtarea de catedră, că pe coridor interesează mai puţin, în curtea şcolii doar în ochii profesorului de serviciu, pe
stradă, doar pentru că mai purtăm ghiozdanul în spinare, dar acasă o lăsăm în cuier alături de uniformă, până a doua zi,
la ora primului clopoţel ? Nu cred. Nu cred să fie vreunul care să nu-şi fi dat seama că munca şcolară are doi poli – la
şcoală şi acasă, că între ei se mişcă o permanentă suveică, ce îi sporeşte neîncetat încărcătura în acest « du-te – vino »
cât se poate de riguros.
Spune-mi ce faci acasă... ca să-ţi spun ce fel de elev eşti – s-ar putea parafraza un cunoscut proverb.”
( Mircea Sântimbreanu – „ Să stăm de vorbă fără catalog”
Anexa 2
 După părerea ta, care dintre cele trei modalităţi de efectuare a temei este corectă? Justifică!
a) înainte de a învăţa lecţia;
b) după învăţarea lecţiei;
c) fără a învăţa lecţia.
Anexa 3

CHESTIONAR

A. Răspunde cu sinceritate cum îţi efectuezi temele. Bifează răspunsul care ţi se potriveşte.
singur;
cu sprijinul părinţilor;
copiindu-le după colegi „ binevoitori”;
în fiecare zi;
câteodată;
rareori;
cu atenţie;
în grabă;
superficial.
B. Răspunde cu „ da” sau „nu”:
 Înainte de a începe să redactezi răspunsul la o temă dată, citeşti cu atenţie sarcina de lucru, pentru a şti
exact ce ai de făcut ? ________
 Ai întotdeauna răbdare să rămâi la masa de lucru până la efectuarea integrală a temei la o anumită
materie ? ______
Anexa 4
1. Notează un lucru pe care consideri că l-ai învăţat în această activitate!
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

2. Formulează o întrebare pe care o mai ai în legătură cu tema discutată astăzi!


_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

S-ar putea să vă placă și