Modulul I

MODULUL I
Obiective cadru
1. Dezvoltarea abilitaţilor de utilizare a informaţiilor în procesul de
invitare
2. Dobândirea abilitaţilor de explorare si planificare a carierei
3. Exersarea abilitaţilor de management al unui stil de viata de
calitate
MODULUL I
Obiective de referinţa si exemple de activitati de învăţare
1. Dezvoltarea abilitaţilor de utilizare a informaţiilor în procesul de învăţare.
a) Managementul informaţiilor si al învatarii
Obiective de referinţa Exemple de activitati de învăţare

La sfârşitul modului 0 cursanţii vor fi capabili: Pe parcursul modulului 0 se recomanda
următoarele activitati:
1. sa foloseasca eficient timpul, ca resursa, pentru - fise de lucru individual sau pe echipe, realizarea
a obţine succes în învăţare unui plan individual de lucru pe zile/ săptămânal
sau semestrial, pentru diferite tipuri de activitati;
2. sa evalueze si dezvolte abilitatile de căutare si - discuţii de grup privind avantajele si limitele
utilizare a informaţiilor. utilizării TIC, pentru informarea cu privire la
diverse domenii de activitate.
- selectarea informaţiilor utile accesând diverse
portaluri (www.edu.ro, www.google.com)
3. sa identifice si utilizeze diferite modalităţi - fise de lucru pentru identificarea propriului stil
eficiente de optimizare a invatarii. de invatare.
- exerciţii concrete de aplicarea a unor strategii de
invatare.
2. Dobândirea abilitaţilor de explorare si planificare a carierei.
b) Planificarea carierei

următoarele activitati:
1. sa identifice valorile si interesele personale - utilizarea unor fise de lucru individuale si
precum si ocupaţiile care corespund acestora. chestionare
- utilizarea profilelor ocupationale.
2. sa analizeze paşii necesari in luarea de decizii - fise de lucru individuale si de grup; discuţii de
in cariera grup; chestionare;
3. sa dobândească abilitatile necesare promovării - fise de lucru cu CV-ul personal; scrisoarea de
personale atât a componentei instrumentale cat si intenţie; cartea de vizita, portofoliul personal
a celei atitudinale. - exerciţii de pregătire in vederea interviului de
selecţie.
4. sa identifice locuri si resurse pentru căutarea - fise de lucru
unui loc de munca. -utilizarea resurselor audio-vizuale, site-urile de
Internet, ziare locale
- discuţii de grup.
- activităţi dirijate de explorare a site-ului
www.go.ise.ro;
5. sa evalueze impactul factorilor sociali, - dezbateri, problematizări, studii de caz pe tema
culturali, economici si de mediu asupra propriilor influentelor factorilor sociali, culturali, economici
2
opţiuni profesionale si asupra evoluţiei în cariera si de mediu asupra evoluţiei în cariera;
3. Exersarea abilitaţilor de management al unui stil de viata de calitate.
c) Calitatea stilului de viata

următoarele activităţi:
1. înţelegerea complexităţii stării de sănătate - utilizarea unor fise de lucru si chestionare;
prezentarea unor filme de scurt metraj sau spoturi
pe problematica comportamentelor de risc pentru
sănătate.
- discuţii de grup.
2. sa identifice alternativa optima de soluţionare - exerciţii individuale si de grup de selectare a
a unei probleme personale, pornind de la alternativelor de soluţionare a unei probleme
resursele si interesele proprii. personale.
3. sa analizeze mecanismele eficiente de adaptare - discuţii de grup cu tema: „Cum facem fata
în situaţii de stres sau de criza. stresului?”
- exerciţii de identificare a modalităţilor de
adaptare în diverse situaţii potenţial stresante
- proiect de grup de promovare a sprijinului
social, în situaţii de criza (catastrofe naturale,
violenta, accidente etc.).
3
B. Conţinuturile învăţării
1. Dezvoltarea abilitaţilor de utilizare a informaţiilor în procesul de învăţare.

a) Managementul informaţiilor si al învăţării
a.1) Ce stil de învăţare am?
Cum îmi valorific stilul de învăţare
Organizarea si planificarea timpului de studiu
a.2) Cum sa caut eficient informaţii

Informaţii despre TIC
a.3) Motivaţia pentru învăţare

Strategii de învăţare:
- Mnemotehnicile
- Organizarea materialului
- Gândirea critica
2. Dobândirea abilitaţilor de explorare si planificare a carierei.

b) Planificarea carierei
b.1) Caracteristicile personale
- Interesele mele, alegerile mele
- Valorile mele
- Caracteristicile de personalitate
- Aptitudini, abilitaţi si deprinderi
b.2) Definirea carierei
Luarea de decizii in cariera
b.3) Promovarea personala

- CurriculumVitae –CV
- Scrisoarea de intenţie
- Cartea de vizita
- Portofoliul personal
- Interviul
b.4) Explorarea ocupaţionala
b.5) Sa depasim barierele
3. Exersarea abilitaţilor de management al unui stil de viata de calitate.

c) Calitatea stilului de viata
c.1) Sănătatea si comportamentele de risc pentru sănătate

Alcoolul, tutunul, drogurile si calitatea vieţii
Alimentaţia sănătoasa
Bolile secolului XX
Persoanele cu dizabilităţi
Fără prejudecaţi – Voluntariatul
4
Sănătatea ocupaţionala
c.2) Stereotipuri si diferente de gen

Violenta acasă, in şcoala si in comunitate
Cauzele si efectele violentei
Managementul conflictului – ca sa fac atunci când mă simt furios?
c.3) Sursele de stres din viata mea

Ce pot sa fac atunci când mă simt stresat.
Stres si decizie in cariera
5
CE STIL DE ÎNVĂŢARE AM?
Obiective:
- Intelegerea distinctiei dintre dintre diferitele stiluri de invatare
- Identificarea stilului de invatare dominant si a stilului de invatare mai putin
dezvoltat
Durata : 50 minute
Materiale: Fisa de lucru : “Inventarul stilurilor de invatare”.
Metoda: exercitiile se realizeaza individual
Desfasurarea activitatii:
a) Concepte teoretice
Termenul de stil de invatare se refera la preferinta constanta a unei persoane pentru anumite tehnici si
strategii de invatare. Cunoasterea stilului propriu de invatare permite adaptarea sarcinilor de invatare la
preferintele individuale si asigura cresterea eficientei invatarii.
In functie de modalitatea senzoriala in care persoanele prefera sal i se ofere informatia si sa lucreze
cu aceasta , distingem trei stiluri de invatare posibile: vizual, auditiv, kinestezic. O persoana poate opera
cu toate cele trei modalitati senzoriale , dar de regula prefera una sau doua.
Stilul de invatare Caracteristici Strategii de invatare

Stilul vizual • Vorbeste repede • Sublinierea ideilor principale, a
- procesarea informatiei se • Bun organizator cuvintelor, a formulelor
realizeaza mai usor prin utilizarea de • Observa detaliile matematice cu diferite culori.
imagini, diagrame, grafice. • Retine mai repede ceea ce a • Vizualizarea informatiei scrise
- persoana care prefera acest stil de vazut decat ceea ce a auzit • Transcrierea informatiei
invatare va folosi expresii de genul • Nu il distrage zgomotul • Utilizarea unor instrumente de
“vad” – cu sensul “am inteles”. • Uita instructiunile verbale studiu : harti, tabele, axa
• Este cititor bun si rapid timpului , grafice.
• Prefera sa citeasca nu sa i se
citeasca
Stilul auditiv • Invata ascultand conversatii sau •Explicarea noilor informatii,
- persoana care prefera acest stil de prezentari exprimarea verbala a ideilor
invatare va folosi expresii de genul • Vorbeste ritmat •Citirea cu voce tare
“am auzit”, “suna bine aceasta idee”. • Este usor distras de zgomot •Invatarea cu tutori sau intr.-un
• Ii place sa invete cu voce tare grup in care se pot adresa
• Este mai bun povestitor decat intrebari, sa ofere raspunsuri, sa
scriitor exprime modul de intelegere a
• Este vorbaret, ii plac discutiile informatiei orale
• Isi misca buzele si spune
cuvintele cand citeste
Stilul kinestezic • Invata prin manipulare •Manuirea obiectelor si uneltelor
- cel care prefera aceasta modalitate • Vrea sa incerce obiectele si •Vorbitul si plimbatul in timpul
de invatare invata implicandu-se in mecanismele repetarii cunostintelor
activitati si lucrand in grup. • Vorbeste rar •Invatarea prin aplicarea in
Construieste modele sau • Este atent la gesturi si practica a cunostintelor
manipuleaza obiecte pentru a-si gesticuleaza
explica o serie de concepte abstracte. • Are un scris urat
• Utilizeaza actiuni ale corpului
6
pentru a demonstra ceea ce a
invatat.
b) Activitati practice
Aceasta activitate va va ajuta sa va descoperiti si sa va descrieti mai bine propriul stil de invatare
dominant.
Completati fisa de lucru notand cu X in casuta corespunzatoare descrierii propriului stil de invatare. Dupa
completare calculati scorurile obtinute astfel: a) se incercuieste, in fiecare domeniu, numarul intrebarilor
la care raspunsul a fost DA; b) se calculeaza totalul intebarilor incercuite in fiecare domeniu; c) se
identifica stilul preferat astfel:
• Punctajul cel mai ridicat indica stilul de invatare preferat.
• Punctajul cel mai scazut indica stilul de invatare cel mai putin dezvoltat
• Doua puncatje ridicate sau foarte asemanatoare arata ca ambele stiluri pot fi preferate
• Trei scoruri identice indica ca persoana poate lucra la fel de bine cu oricare stil de invatare
• Scorurile de 10 sau mai ridicat indica faptul ca stilul respectiv este frecvent utilizat
• Scorurile mai mici de 10 indica faptul ca stilul respectiv nu este frecvent utilizat.
Intrebari care corespund stilurilor de invatare:
Vizual : 3, 4, 6, 7, 9, 13, 16, 20, 22, 32, 39, 43, 44, 48, 49, 51, 52, 54.
Auditiv: 1, 2, 8, 10, 11, 12, 14, 24, 26, 28, 34, 35, 36, 40, 41, 45, 47, 50.
Kinestezic: 5, 15, 17, 18, 19, 21, 23, 25, 27, 29, 30, 31, 33, 37, 38, 42, 46, 53.
7
8
CUM ÎMI VALORIFIC STILUL DE ÎNVĂŢARE
Obiective:
- identificarea strategiilor utilizate pentru dezvoltarea stilului propriu de invatare
- identificarea strategiilor adecvate stilului propriu de invatare.
Durata : 40 minute
Materiale: Fisa de lucru : “stilul meu de invatare”.
Metoda: exercitiile se realizeaza individual, apoi discutii de grup.
2. Activitati practice
Listele urmatoare contin activitati si strategii care pot fi utilizate pentru valorificarea stilului vostru de
invatare. Bifati strategiile pe care le utilizati. Puteti completa listele si cu alte strategii utilizate de
dumneavoastra.
Stil de invatare Stilul

meu
A. stil de invatare vizual:
1. caut imagini relevante pentru informatiile pe care trebuie sa le retin.
2. realizez desene sau pictograme si ilustrez informatiile pentru a le retine mai bine.
3. subliniez datele importante si informatiile esentiale pe care doresc sa le invat.
4. utilizez culori pentru ideile importante ale materialului.
5. imi realizez propriile benzi desenate.
6. creez postere pentru a retine mai usor informatiile
7. vizionez filme si documentare TV pentru subiectele care ma intereseaza.
8. proiectez harti mentale pentru informatiile care trebuie retinute.
9. scriu informatia esentiala pe cartonase pe care le pun in locuri vizibile (oglinda, frigider, dulap)
10. altele (exemplificati)
B. stil de invatare auditiv:

1. citesc cu voce tare materialul invatat.
2. cand citesc materialul de invatat in minte, ma aud vorbind.
3. inregistrez anumite texte, dialoguri, liste de cuvinte si asult inregistrarile de mai multe ori.
4. vorbesc cu cineva despre materialul pe care trebuie sa-l invat.
5. rog pe cineva sa imi puna intrebari despre materialul invatat.
6. aresez celorlalti intrebari despre materialul pe care l-am invatat.
7. creez rime si ritmuri pentru a invata mai repede anumite informatii.
8. invat in timp ce ascult muzica.
9. elimin zgomotele care mi-ar putea distrage atentia de la invatat.
10. ascult la radio abordarea unor teme care constituie subiectul meu de studiu.
C. stil de invatare kinestezic:

1.scriu cuvintele sau regulile ce trebuie invatate cu degetele in aer.
2. ma plimb prin camera in timp ce invat
3. ascult si privesc la modul in care ceilalti utilizeaza gesturi : saluta, zambesc, se incrunta. Incerc sa fac la
fel.
4. ma misc in jurul unor obiecte in mod regulat sau continuu.
9
5. imi reorganizez locul de munca.
6. in timp ce citesc evit pozitia tipica de citit (incerc sa stau si sa variez pozitiile corpului).
7. reactionez la ceea ce citesc: indic cuvintele cheie, dau din cap cand sunt de acord, ma incrunt , dau din
cap negativ cand nu sunt de acord, zambesc, fac comentarii pe marginea textului (fete suparate sau
zambitoare, semne de intrebare sau de exclamare.)
Discutii>
• Cum poate fi dezvoltat stilul de invatare preferat?
• Ce strategii utilizati pentru transformarea unui stil de invatare mai putin utilizat intr-unul preferat?
• Care ar fi modalitatea de a intari si a face mai mai eficienta invatarea?
10
ORGANIZAREA SI PLANIFICAREA TIMPULUI DE STUDIU
Obiective:
- constientizarea modului in care este utilizat timpul
- realizarea monitorizarii propriului program de activitate
- identificarea unor posibile probleme in modul de organizare a timpului
Durata : 90 minute
Materiale: Fisa de lucru : “organizarea timpului”.
Metoda: exercitiile se realizeaza individual, apoi discutii de grup.
Organizarea timpului de studiu se referă la deprinderile de utilizare eficientă a momentelor
dedicate învăţării. O bună planificare a timpului presupune:
A. Stabilirea scopurilor
Stabilirea scopurilor începe prin formularea celor de lungă durată, care pot fi atinse într-o perioadă
de timp mai îndelungată (de la câteva luni la ani). De exemplu: „Vreau să termin clasa a 8 a” Scopurile de
scurtă durată sunt etape în atingerea scopurilor de lungă durată. De exemplu,  „Voi lua note mari la
toate materiile.” . „Voi studia în plus la materiile care mi se par mai dificile: matematică şi engleza” ,
etc.
B. Identificarea priorităţilor
Dintre toate scopurile pe care le urmărim la un moment dat unele sunt mai importante, iar altele
mai puţin importante. De foarte multe ori există tendinţa de a aborda mai întâi scopurile mai usoare şi de a
amâna implicarea în cele mai dificile, chiar dacă acestea sunt mai importante. Acţionând astfel, există
pericolul să nu se realizeze activităţi importante pentru succesul personal.
C. Identificarea modalităţilor actuale de utilizare a timpului

Realizarea unui jurnal care să cuprindă activităţile desfăşurate zilnic, serveşte la identificarea şi
conştientizarea aspectelor pozitive şi negative ce ţin de organizarea timpului (de exemplu, a perioadelor
de eficienţă maximă, a activităţilor care nu sunt importante şi a timpilor morţi). Pornind de la aceste
informaţii, se poate începe optimizarea modului în care este planificată şi organizată activitatea.
D. Planificarea studiului
Programul săptămânal se poate realiza parcurgând următorii paşi:
1. Se notează toate activităţile fixe (Activităţile fixe sunt acele activităţi care nu se schimbă de la o
săptămână la alta. Orele de la şcoală, mesele, somnul)
2. Se notează toate perioadele fixe de studiu (Următorul pas este alocarea timpului de studiu.)
3. Se adaugă perioade flexibile de studiu(Acestea pot fi utilizate în cazul în care anumite sarcini
necesită mai mult timp decât li s-a alocat iniţial sau dacă apar unele solicitări neprevăzute.)
4.Se alocă timp pentru alte scopuri sau responsabilităţi(Activităţile care nu sunt relaţionate cu
şcoala trebuie şi ele incluse în programul săptămânal.)
5.Timp liber / familie / relaţii sociale(, tot timpul care a rămas poate fi programat pentru familie,
prieteni sau pentru propria persoană. Alocarea timpului necesar pentru activităţile recreative este şi ea
foarte importantă)
E. Identificarea dificultăţilor care pot apărea în aplicarea planului/programului
Uneori pot apărea dificultăţi în aplicarea programului de studiu, chiar dacă organizarea timpului s-
a realizat corect.
Anticiparea dificultăţilor şi obstacolelor care pot împiedica aplicarea planului are două avantaje:
 contribuie la elaborarea unor strategii de contracarare a obstacolelor. Atunci când apare situaţia
dificilă, elevul va avea deja pregătită o modalitate de acţiune şi nu vor mai fi cheltuite resurse
personale (efort, timp) pentru a face faţă acesteia;
 asigură o planificare temeinică a timpului de studiu, obligând la o examinare amănunţită a
întregului program.
11
F. Punerea în practică a programului. Automonitorizarea
Punerea în practică a unui program de studiu include: alegerea momentelor propice pentru studiu,
utilizarea eficientă a timpului acordat studiului, controlul contextului în care se realizează învăţarea şi
evitarea amânării sarcinilor de lucru.
• să se aleagă un loc propice pentru învăţare, cu cât mai puţini distractori (televizor, telefon,
zgomot); pe cât posibil acest spaţiu să fie destinat doar învăţatului, nu şi altor activităţi
• să se adopte o poziţie care să te menţină activ, treaz; o canapea confortabilă, un fotoliu sau un pat
sunt prea comode şi induc adesea o stare de somnolenţă şi deci nu sunt menite să stimuleze
studiul;
• să se aibă acces cu uşurintă la toate manualele, cărţile, caietele şi instrumentele de scris necesare,
pe tot parcursul activităţii de învăţare.
• să se comunice şi celorlalţi programul de studiu (eventual afişat pe uşa camerei);
• spune nu eventualelor tentaţii
• să se monitorizeze modul de utilizare a timpului.
Imaginati un grafic de organizare a timpului de studiu pe parcursul unei saptamani cu ajutorul fisei de
lucru .
Ziua/ data Activitatea Timpul alocat

LUNI - -
- -
- -
- -
- -
MARTI - -
- -
- -
- -
- -
MIERCURI - -
- -
- -
- -
- -
JOI - -
- -
- -
- -
- -
VINERI - -
- -
- -
- -
- -
Discutii>
• care sunt avantajele automonitorizarii modului de utilizare a timpului?
• Ce dificultati intalnesc in organizarea activitatilor zilnice?
• Ce rol are stabilirea de prioritati in organizarea activitatilor?
12
CUM SA CAUT EFICIENT INFORMAŢII?
Obiective:
- identificarea surselor variate de informare
- identificarea pasilor in cautarea eficienta a informatiilor
- elaborarea unor strategii de cautare a informatiilor.
Durata : 50 minute
Materiale: Fisa de lucru : “Cum sa caut eficient informatii?”.
Metoda: exercitiile se realizeaza pe grupe de 2-3 persoane, apoi discutii de grup.
Cautarea informatiilor presupune identificarea surselor utile de informatie si descoperirea in cadrul
acestora a informatiilor relevante pentru o sarcina data. In functie de suportul comunicarii exista mai
multe tipuri de informatii:
• Pe suport scris:carti, reviste, brosuri, pliante, culegeri de texte, etc.
• Informatie orala: participarea la prelegeri, cursuri, discutii, etc.
• Informatie in format electronic: poate fi accesata prin intermediul computerului, CD, discheta,
internet.
Strategiile de cautare a informatiilor sunt cu atat mai importante cu cat sursele de informatie
disponibile se diversifica. Informatiile pot fi obtinute din surse formale cum sunt de ex. manualele scolare,
bibliotecile, programele mass-media educative (ca de ex. programul de televiziune Discovery), si surse
informale cum sunt emisiunile de divertisment, experienta directa, reteaua sociala(priteni, rude, specialisti
intr-un domeniu).
Cea mai cunoscuta si mai eficienta strategie de cautare a informatiei este tehnica celor 6 pasi:
• 1. definirea problemei si identificarea in linii mari a tipului de infomatie cautat.
• 2. identificarea tuturor surselor disponibile, selectarea celor mai potrivite sau mai usor accesibile.
• 3. localizarea surselor informatiilor
• 4. extragerea informatiei relevante dintr-o sursa
• 5. organizarea informatilor din multiple surse si prezentarea rezultatelor
• 6.evaluarea rezultatelor si evaluarea eficientei procesului de rezolvare a problemei.
Veti elabora o strategie de cautare de informatii .
„Imaginati-va urmatoarea situatie : Orasul nostru a gazduit un eveniment cultural foarte important. Un
scriitor cunoscut si-a prezentat in fata unui numeros public cea mai cunoscuta carte. Grupului
dumneavoastra ii revine sarcina sa redacteze un articol pe aceasta tema pentru revista scolii. Articolul
trebuie sa contina cat mai multe informatii despre viata si activitatea scriitorului. Detaliati pe fisa de lucru
activitatile pe care le intreprindeti pentru a realiza sarcina primita.”
13
PASUL ACTIVITATILE INTREPRINSE
Pasul 1: Care este sarcina mea propriu-zisa?
definirea problemei si ______________________________________________________________
identificarea in linii Ce tip de informatie imi este utila pentru aceasta sarcina
mari a tipului de ______________________________________________________________
infomatie cautat
Pasul 2: Ce surse posibile mi-ar fi de ajutor in rezolvarea acestei sarcini?
identificarea tuturor _______________________________________________________________
surselor disponibile, _______________________________________________________________
selectarea celor mai Ce surse sunt disponibile si care ar fi mai potrivite pentru a le folosi?
potrivite sau mai usor _______________________________________________________________
accesibile. _______________________________________________________________
Pasul 3: Acum că am decis ce fel de surse utilizez, unde le găsesc şi cum le folosesc?
localizarea surselor _______________________________________________________________
informaţiilor(atât sursa _______________________________________________________________
de informaţie, cât şi a După ce am localizat sursele posibile, mi se pare cumva ca am prea multe sau
informaţiei dorite în prea puţine surse de informaţie?
cadrul acesteia) _______________________________________________________________
Ştiu exact unde să găsesc informaţia care mă interesează în cadrul fiecărei surse
identificate?
_______________________________________________________________
Pasul 4 Ce pot să folosesc din aceste surse?

extragerea informaţiei _______________________________________________________________
relevante dintr-o sursa _______________________________________________________________
Cum să mă asigur că valorific din plin ceea ce utilizez (i-au notiţe, înregistrez,
schematizez, citez sau reformulez).
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pasul 5 În ce formă va trebui să finalizez sarcina ? Să scriu referat, să pregătesc o

organizarea prezentare, să găsesc idei esenţiale?
informaţilor din ________________________________________________________________
multiple surse si Sub ce formă o să prezint informaţia?
prezentarea rezultatelor ________________________________________________________________
Care sunt etapele pe care ar trebui să le parcurg ca să realizez ceea ce mi-am
propus?
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pasul 6 Am îndeplinit toate cerinţele sarcinii?

evaluarea rezultatelor ________________________________________________________________
si evaluarea eficientei Am făcut o planificare bună în vederea prezentării finale?
procesului de rezolvare ________________________________________________________________
a problemei. Cum aş putea îmbunătăţi procesul de căutare pe viitor?
________________________________________________________________
________________________________________________________________
14
INFORMAŢII DESPRE TIC
Obiective:
- Identificarea rolului tehnologiei informatice şi de comunicare
- formularea de argumente privind rolul pozitiv vs. negativ al tehnologiei în
evoluţia societăţii.
Durata : 40 minute
Materiale:
Metoda: exercitiile se realizeaza pe 2 grupe
Serviciile societăţii informaţionale (Internet, e-mail, web site-uri, calculatoare…), au devenit obiecte de
largă utilizare deoarece asigură o comunicare mai rapidă şi asigură accesul la un volum imens de
informaţii. Argumentele pe care se sprijină afirmaţia de mai sus ţin de uriaşa capacitate a sistemelor
electronice de înmagazinare şi prelucrare a datelor, de posibilitatea de structurarea rapidă a acestora după
diferite criterii, etc.
Avantajele şi dezavantajele TIC:

Avantaje Dezavantaje
• facilitarea comunicării la distanţă (e-mai, chat-room) • dependenţa de tehnologie
• susţinerea acumulării de cunoştinţe (stocarea şi • confidenţialitatea informaţiilor (nu poate fi
organizarea informaţiilor) pe deplin asigurată)
• acces la surse variate de informaţii (biblioteci virtuale, • securitatea informaţiilor (pirateria)
site-uri, soft-uri educaţionale) • acces contra cost la informaţiile valoroase
• eliminarea constrângerilor legate de timp şi spaţiu • pierderea caracterului personal al relaţiilor
(învăţământul la distanţă) interumane (anonimatul)
b) Activităţi practice
Aduce-ţi argumente în favoarea uneia din următoarele afirmaţii:
Grupul 1: TIC prezintă un pericol pentru evoluţia societăţii.

Grupul 2: TIC este” descoperirea secolului” fără de care nu este posibilă evoluţia societăţii.
Răspundeţi individual la următoarele întrebări:

• Prezintă tehnologia informatică şi de comunicare un pericol pentru societate?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
• Este sau nu tehnologia informatică şi de comunicare” descoperirea secolului” ?

_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
• Care este rolul tehnologiei în evoluţia societăţii?

_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
15
MOTIVAŢIA PENTRU ÎNVĂŢARE
Obiective:
- Înţelegerea faptului că nivelul motivaţiei poate fi modificat
prin felul în care gândim asupra situaţiei.
Durata : 50 minute
Materiale:
Metoda: exercitiile se realizeaza individual; discutii de grup.
• Concepte teoretice:
Motivaţia este considerată unul din cei mai importanţi factori care stau la baza realizării unei
sarcini. Motivaţia pentru învăţare, ca imbold spre învăţare şi implicare susţinută în realizarea sarcinilor,
este rezultanta unui complex de factori, între care se includ factorii sociali şi culturali, convingerile şi
valorile personale şi factorii contextuali, specifici unei situaţii de învăţare.
• Factorii sociali şi culturali - valoarea pe care unii o acordă învăţării de tip şcolar (pentru unii
învăţarea în şcoală este foarte importantă, pentru alţii însă experienţa de viaţă are o importanţă mai
mare);
• Factorii contextuali - tipul sarcinilor de învăţare(sarcinile aplicative şi cele legate de activităţile
curente sunt mai atractive decât cele care nu au aplicaţie directa); utilizarea
recompenselor(recompensarea competenţei are un puternic rol motivaţional pe termen lung); timpul
acordat unei sarcini de învăţare (un interval de timp prea scurt are tendinţa de a demotiva);
• Factorii personali - Stabilirea scopurilor în învăţare; asteptarile legate de rezultatele învăţării;
Reacţiile emoţionale legate de sarcinile de învăţare (Anxietatea faţă de situaţia de învăţare poate
perpetua gânduri şi comportamente disfuncţionale. Cercetătorii arată că la unele persoane o
anxietate(teama) de intensitate scăzută poate facilita învăţarea, îi poate motiva, însă un nivel sporit de
anxietate poate fi în detrimentul achiziţiei şcolare)
Pentru a avea o motivaţie optima pentru invatare se pot utiliza următoarele tehnici:
1. Dezvoltarea unor convingeri adaptative prin dialog intern pozitiv. Utilizarea unor propoziţii de genul
„Ştiu ca pot sa obţin mai mult daca muncesc mai mult” poate determina creşterea motivaţiei pentru studiu.
Spunându-si mereu „Nu sunt bun de nimic” acea persoana se descurajează si se demotivează.
2. Formularea unor scopuri specifice. Pentru menţinerea unei motivaţii optime, se recoman
da sa se abandoneze stabilirea unor scopuri nerealiste cum ar fi: „azi voi rezolva 50 de exerciţii la
matematica”.
3. Crearea unei reţele de suport. Se ştie ca angajamentul facut in fata altor persoane se respecta mai uşor.
4. Evitarea suprasolicitării printr-un management eficient al timpului.
16
STRATEGII DE ÎNVĂŢARE: MNEMOTEHNICILE
Obiective:
- Analizarea diferentei in invatare la diferite materii
- Identificarea importantei utilizarii unor strategii de invatare
- Identifica metode de invatare noi pentru cresterea performantei pentru invatare.
Durata : 90 minute
Metoda: discutii de grup.
a) Concepte teoretice:
Orice metodă de învăţare selectată şi utilizată pentru a atinge un scop anterior stabilit poate fi
considerată drept strategie de învăţare. Strategiile de învăţare sunt, de cele mai multe ori, specifice
domeniului de studiu (istoria se învaţă diferit faţă de chimie). Există însă metode şi tehnici de învăţare
care au un caracter general (pot fi folosite pentru a studia domenii diferite) şi pot fi transferate dintr-un
domeniu de studiu în altul.
Mnemotehnicile sau strategiile de memorare sprijină fixarea informaţiilor şi accesul la cunoştinţe.

Aceste tehnici de memorare provin în special din valorificarea unor cunoştinţe legate de memorie şi
uitare:
 informaţia cu sens este reţinută mult mai uşor decât cea fără sens;
 uitarea are ritmul cel mai accelerat imediat după învăţare, după care rata de uitare scade simţitor;
 dintr-o serie de lucruri similare care trebuie memorate (de exemplu, o listă cu numele unor fructe:
banană, kiwi, portocale, prune, nectarine, curmale, pere, gutui, vişine, smochine, piersici, struguri,
pepeni, caise, cireşe, zmeură, agreşe, mere) vor fi reţinute cel mai bine cele de la începutul listei şi
cele de la sfârşitul listei.
 cifra optimă de elemente cu care o persoană poate „lucra” mental în acelaşi timp este 7 plus/minus
2.
De aici decurg o serie de strategii generale şi specifice de îmbunătăţire a memoriei.
a) Strategii generale pentru îmbunătăţirea performanţelor mnezice
1. Înţelegerea materialului de învăţat este foarte importantă pentru uşurinţa cu care este memorat şi
mai apoi redat.
2. Se recomandă organizarea studiului în sesiuni scurte şi apropiate în timp. Introducerea unor
pauze scurte (5-10 minute) pentru odihnă creşte eficienţa învăţării.
3. Este recomandat ca subiectele studiate consecutiv să fie cât mai diferite (de exemplu, e
preferabil să se studieze istoria după chimie, mai degrabă decât biologia).
4. Gruparea în secvenţe cu sens a materialului. Dacă trebuie reţinut un număr mare de informaţii
sau idei, este foarte util ca acestea să fie grupate în clase de aproximativ 5 elemente, în funcţie de
un anumit criteriu.
5. Se repetă de mai multe ori informaţiile aflate la mijlocul materialului de studiat, deoarece
acestea se uită mai uşor.
6. Se repetă materialul care trebuie reţinut şi după un interval mai mare de timp. Rata de
„aducere aminte” creşte foarte mult dacă materialul este repetat şi la intervale mari de timp – o zi
sau mai multe.
17
b) Strategii specifice pentru îmbunătăţirea performanţelor mnezice
În general, aceste strategii specifice, numite şi mnemotehnici, se utilizează atunci când textul
este dificil sau cuprinde multe idei importante.
 Acronimele
De exemplu, pentru a reţine ordinea culorilor din spectrul vizibil, putem apela la acronimul
ROGVAIV – roşu, orange, galben, verde, albastru, indigo, violet.
 Asocierea unei liste de cuvinte cu o melodie foarte cunoscută este o altă metodă de a reţine
elementele listei.
 Vizualizarea
Vizualizarea este un procedeu foarte eficient de a reţine informaţii cu un caracter mai abstract.
Pentru a reţine, de exemplu, data la care Mihai Viteazul preia tronul Ţării Româneşti, se poate
imagina intrarea acestuia în Bucureşti, pe sub o pancartă pe care scrie mare 11 octombrie 1593.
Chiar dacă uneori imaginile rezultate s-ar putea să fie bizare sau caraghioase, nu trebuie evitată
această situaţie, dimpotrivă, astfel de imagini se reţin şi mai uşor.
 Formarea de propoziţii, cu ajutorul cuvintelor care se asociază cu informaţia de reţinut. De

exemplu, prima literă a fiecărui cuvînt din propoziţia „Latră câinii după mâncare” semnifică
numeralele romane, iar ordinea cuvintelor dă ordinea crescătoare a numeralelor: L C D M.
18
STRATEGII DE ÎNVĂŢARE: ORGANIZAREA MATERIALULUI
Organizarea materialului se referă la gruparea informaţiilor relaţionate în categorii şi structuri
pentru a asigura o mai bună memorare a materialului. Materialul şcolar este de cele mai multe ori un
material organizat.
Există însă şi cazuri în care structura materialului nu este organizata si este dificil de memorat. În aceste
cazuri se impune utilizarea unor strategii de organizare a materialului:
 extragerea ideilor principale din materialul de învăţat şi ordonarea lor;
 schematizarea conţinutului pe baza relaţiilor existente între idei; relaţia poate fi de tip: cauză-
efect, supraordonare sau subordonare (parte-întreg), ordine cronologică;
 reprezentarea grafică a materialului sub formă de hartă, grafic, tabel (evenimentele istorice se
reţin mai uşor atunci când sunt relaţionate cu o hartă sau dacă sunt incluse într-un tabel);
 realizarea unui sumar al textului care să cuprindă ideile şi exemplele cele mai relevante, care vor
constitui suportul de reactualizare al celorlalte idei.
Tehnici care stau la baza organizării materialului:
A. Sublinierea
Scopul sublinierii este acela de a reduce cantitatea de material ce trebuie reactualizata precis si de a oferi o
ancora in reactualizarea informaţiilor adiacente.
Principii de subliniere:
• Paragraful se citeşte in întregime înainte de e decide care este ideea principala ce merita subliniata.
• Sublinierea acoperă întreg materialul, dar nu se subliniază o cantitate prea mare din text.
• Se utilizează diverse semne pentru a discrimina intre părţile textului. De ex. se încercuiesc
cuvintele cheie, se subliniază definiţiile, se delimitează printr-un alt semn exemplele. Aceste
semne trebuie folosite cu consecventa pe parcursul unui text.
B. Luarea de notiţe
Luarea de notiţe este una din deprinderile de bază pentru studiu. Aceasta întrucât notiţele luate constituie
o sursa importanta de studiu alături de manual si bibliografia aferenta.
Sistemul Cornell de luare a notiţelor:
1 Sectiunea 1
2 Sectiunea 2
3 Sectiunea 3
19
Secţiunea 1 , porţiunea cea mai mare, se afla in partea dreapta a paginii, in care se notează ideile aşa
cum sunt prezentate sau receptate.
Secţiunea 2, aflată în partea stângă a paginii, este porţiunea cuvintelor cheie.
Secţiunea 3, în partea de jos a paginii, este zona rezumatului format din 2-3 propoziţii care
sumarizează ideile din pagină.
STRATEGII DE ÎNVĂŢARE: GÂNDIREA CRITICA
Gândirea critică reprezintă deprinderea de a interacţiona cu textul/ informaţia în mod activ, de a
obţine, interpreta şi evalua informaţia conţinută într-un material. Când gândim critic, formulăm o serie de
întrebări la adresa textului.
Exemple de întrebări care demonstrează gândirea critică asupra unui material de învăţat:
 CE SEMNIFICAŢIE AU ACESTE IDEI?
 CUM E MAI PROBABIL SĂ CONTINUE TEXTUL DIN ACEST PUNCT?
 CE EXEMPLE SUSŢIN ACESTE IDEI?
 CUNOSC EXEMPLE CARE SUSŢIN/NU SUSŢIN ACESTE IDEI?
 CE IDEI SAU FAPTE ASEMĂNĂTOARE AM MAI ÎNTÂLNIT?
 ÎN CE FEL DIFERĂ ACESTE INFORMAŢII DE CEEA CE ŞTIAM DEJA ÎN LEGĂTURĂ CU
ACEST SUBIECT?
 CUM SE RELAŢIONEAZĂ ACESTE INFORMAŢII? ESTE O RELAŢIE DE TIP CAUZĂ-
EFECT SAU DE PARTE-ÎNTREG?
 CUM SE POT UTILIZA CUNOŞTINŢELE?
 CARE AR FI CONSECINŢELE APLICĂRII ÎN PRACTICĂ A ACESTOR IDEI,
PENTRU MINE ŞI PENTRU CEILALŢI?
A nu gândi critic înseamnă a nu pune întrebări legate de informaţiile sau ideile prezentate. O
persoană care nu gândeşte critic, tinde să accepte sau să refuze o informaţie sau o idee fără a o analiza în
prealabil.
Formulând întrebări asupra unui text, utilizăm de fapt următoarele operaţii mentale:
 reactualizarea informaţiilor şi a descrierilor lor – cum se numeşte fiecare obiect, cum poate fi
descris şi care este ordinea de apariţie a obiectelor;
 realizarea de analogii şi comparaţii – surprinderea elementelor care fac ca unul sau mai multe
obiecte, situaţii, idei, etc. să semene;
 surprinderea diferenţelor şi a contrastelor – examinarea elementelor care deosebesc una sau mai
multe situaţii, evenimente, fapte şi care le fac diferite;
 identificarea situaţiilor care au determinat un anumit eveniment sau o stare de lucruri;
20
CARACTERISTICILE PERSONALE:
A. INTERESELE MELE, ALEGERILE MELE
Obiective:
- Identificarea şi ierarhizarea propriilor interese ocupaţionale.
- Relaţionarea acestor interese cu domenii ocupaţionale în care
pot fi valorificate.
Durata : 90 minute
AUTOCUNOAŞTEREA reprezintă primul pas în planificarea carierei. Informaţiile despre sine sunt:
interesele, valorile, aptitudinile şi personalitatea, acestea reflectând cel mai bine aşteptările legate de
carieră şi atitudinea pe care persoana o are faţă de sine şi carieră în general.
INTERESELE
• Reprezintă preferinţele persoanei pentru anumite domenii de cunoştinţe sau de activitate. De
asemenea ele reprezintă şi factorii motivaţionali esenţiali în alegerea carierei, care determină
gradul de satisfacţie şi performanţă pe care le realizează persoana în activităţile pe care le
desfăşoară.
• Sunt determinate de factori genetici (aptitudinile cu care ne naştem), pe de o parte, şi oportunităţi
de învăţare (activităţile în care suntem implicaţi , mijloacele materiale şi instrumentele pe care le
avem la dispoziţie), pe de altă parte.
Tipuri de interese (Holland):

Holland consideră că oamenii manifestă interese diferite pentru lucrul cu oameni sau obiecte şi
preferinţa pentru lucrul cu idei sau fapte în funcţie de tipul lor de personalitate.
• Interese realiste (R) – tendinţa de a se îndrepta spre activităţi care presupun manipularea
obiectelor, maşinilor, instrumentelor
• Interese investigative (I) – atracţie spre cercetare, investigare sub diverse forme şi în cele mai
diverse domenii (biologic, fizic, social, cultural)
• Interese artistice (A) – atracţie spre activităţile mai puţin structurate, care presupun o rezolvare
creativă şi oferă posibilitatea de auto-expresie (poezie, pictură, muzică, design);
• Interese sociale (S) – orientarea spre activităţi care necesită relaţionare interpersonală (preferinţa
pentru predare sau pentru a ajuta oamenii să-şi rezolve diverse probleme);
• Interese antreprenoriale (E) – preferinţa pentru activităţi care permit iniţiativă şi posibilitate de
coordonare a propriei activităţi sau a activităţii unui grup;
• Interese de tip convenţional (C) – preferinţa pentru activităţi care necesită manipularea
sistematică şi ordonată a unor date sau obiecte într-un cadru bune organizat şi definit;
Principalele modalităţi de investigare a intereselor :

- Autobiografia
- Inventarele de interese
Marcaţi cu DA activităţile pe care v-ar place să le faceţi. Marcaţi cu NU acele activităţi care vă displac
sau vă sunt indiferente.
21
22
23
24
25
B. VALORILE MELE
Obiective:
- Identificarea şi ierarhizarea propriilor valori.
- Relaţionarea acestor valori cu domenii ocupaţionale în care pot fi valorificate.
Durata : 40 minute
Materiale: “Inventarul valorilor”
Valorile
• Reprezintă convingerile bazale ale unei persoane referitor la ceea ce este important în viaţă, în
relaţiile interpersonale şi în muncă.
• Exemple de valori: responsabilitate, iniţiativă, performanţă, timpul liber, confortul, mediul
familial, banii, puterea, autoritatea, recunoaşterea, etc.
Modalităţi de investigare a valorilor personale:

1. ierarhizarea unor valori – Se dă o listă de valori pe care persoana să noteze cu „+” valorile
importante pentru sine, ţi cu „--”pe cele neiportante. Se poate realiza apoi o ierarhie a primelor 5
valori importante.
2. analiza alegerilor anterioare – Următoarele întrebări pot fi utile pentru evaluarea valorilor
implicate în alegerile anterioare:
- Ce tip de activitate preferi în timpul liber? De ce ?
- Când îţi alegi prietenii ce caracteristici te aştepţi să aibă?
- Care a fost cea mai importantă decizie pe care ai luat-o?
- Care a fost cea mai bună decizie pe care ai luat-o?
- Care a fost cea mai rea decizie pe care ai luat-o?
3. Analiza fanteziilor personale legate de carieră – Fanteziile personale reprezintă o foarte bună
sursă de identificare a valorilor şi de proiecţie în viitor (job-ul ideal)
4. Relaţia dintre valori şi planificarea carierei
Valori Cerinţe faţă de mediile de activitate
Valorificarea Sarcini care permit exersarea abilităţilor şi deprinderilor

abilităţilor
Autorealizare Ocupaţii care conferă prestigiu
Independenţă Medii de muncă în care se lucrează individual
Securitate Medii de muncă ce garantează continuitatea
Avansare Medii de muncă în care există posibilitatea de a promova pe baza performanţelor
Colaborare Medii de muncă în care sunt apreciate interacţiunile sociale
Structură Medii de muncă în care strategiile de lucru sunt clar explicate şi sistematic
organizate
Activitate Ocupaţii care conferă prestigiu
b) Activităţi practice.
26
INVENTARUL VALORILOR:
Marchează cu „+” valorile importante şi cu „--” pe cele neimportante:
Varietate în viaţa mea + / --

Activităţi de rutină
Ajutarea celorlalţi
Independenţă(autonomie la slujbă)
Prietenie (colegialitate)
Împlinire morală
Afiliere (recunoaştere ca parte a grupului de muncă)
Securitate
Putere şi autoritate
Echilibru între rolurile deţinute (în familie, profesie , societate)
Creativitate artistica
Stabilitate
Senzaţii tari, risc
Profit , bani
Ambianţa, mediul înconjurător (clima)
Statutul intelectual
Competiţie
Influenţă asupra celorlalţi
Altruism
Realizează un top 5 al valorilor marcate cu Realizează un top 5 al valorilor marcate cu

„+” „--”
1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.
27
C. APTITUDINI, ABILITAŢI SI DEPRINDERI
Obiective:
- Identificarea propriilor aptitudini şi deprinderi.
- Relaţionarea acestor aptitudini şi deprinderi cu domenii ocupaţionale în care pot fi valorificate.
Durata : 30 minute
Aptitudini şi deprinderi
• Aptitudinea – potenţialul unei persoane de a învăţa şi obţine performanţă într-un anumit domeniu.
Dezvoltată prin învăţare şi exersare , aptitudinea devine abilitate.
• Abilitatea – cunoştinţe declarative şi procedurale deja dobândite, se dezvoltă prin învăţarea şi
exersarea aptitudinii.
• Abilitatea transferabilă – deşi dobândită în cadrul unor activităţi specifice, poate fi utilizată şi în
realizarea altor sarcini şi activităţi
• Deprinderea – operarea eficientă cu cunoştinţele, se dezvoltă prin aplicarea în practică şi
automatizarea abilităţii.
Fiecare persoană are anumite aptitudini. Pentru mulţi însă este dificil să le recunoască şi să le pună în
valoare. Putem însă identifica în discursul unor persoane expresii de genul „ştiu să…; pot să…; mă pricep
să….”. Acestea desemnează de fapt aptitudinile, abilităţile şi deprinderile pe care le are persoana
respectivă.
Modalităţi de identificare a aptitudinilor:
- Testele de atitudini (aplicate de către psihologi)
- Completarea unor chestionare
- Inventarierea activităţilor pe care o persoană le poate face cel puţin la nivel mediu
Relaţia dintre aptitudine şi carieră

• aceeaşi aptitudine poate fi implicată în mai multe activităţi. Acest fapt este important în alegerea
alternativelor ocupaţionale, pentru a nu se îngusta artificial sfera de ocupaţii luate în considerarea
în alegerea carierei
• performanţa într-o ocupaţie e dată nu de o aptitudine singulară, ci de un set de aptitudini
• aptitudinea se dezvoltă prin învăţare şi exersare
• între abilităţile percepute şi cele obiective nu există întotdeauna o suprapunere perfectă, ceea ce
poate conduce la luarea unor decizii de carieră nepotrivite
Calităţi pe care le evaluează angajatorii: cooperare, toleranţă, adaptare la schimbare, loialitate,
sinceritate, perspicacitate, spirit de observaţie, diplomaţie, entuziasm în muncă, exprimare clară,
responsabilitate pentru munca realizată, respect faţă de colegi, bună dispoziţie, imaginaţie bogată,
discreţie, etc
28
A. CARACTERISTICILE DE PERSONALITATE
Obiective:
- Identificarea propriilor caracteristici de personalitate.
- Relaţionarea acestor caracteristici de personalitate cu domenii ocupaţionale în care pot fi
valorificate.
Durata : 30 minute
Caracteristicile de personalitate
• Reprezintă modalităţi tipice de gândire, comportament, afectivitate şi relaţionare pe care le
manifestă o persoană
• Mediile de muncă acceptă o diversitate de tipuri de personalitate. Persoane cu caracteristici de
personalitate similare pot să obţină performanţe şi să fie mulţumite în ocupaţii diferite, aşa cum
persoane cu caracteristici diferite pot să prefere aceeaşi ocupaţie şi să obţină performanţe similare
Relaţia dintre caracteristicile de personalitate şi carieră
• Caracteristicile de personalitate sunt criterii importante în selectarea mediului de muncă şi
circumscrierea sarcinilor în cadrul unei ocupaţii, dar nu în alegerea profesiei.
• Comportamentul unei persoane, ca manifestare a caracteristicilor de personalitate, este dependent
de context
Caracteristicile de personalitate sunt doar unul din aspectele importante în deciziile de carieră, ce trebuie
coroborate cu informaţii despre celelalte aspecte personale, relevante pentru carieră (ca de ex. interesele,
aptitudinile, valorile unei persoane)
Răspundeţi cu cuvintele dumneavoastră la următoarele întrebări?
1. Ce sunt aptitudinile?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
2. Ce sunt abilităţile şi deprinderile?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
3. Relaţia dintre aptitudine şi carieră este……
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
4. Ce sunt caracteristicile de personalitate?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
5. Care sunt caracteristicile pe care le evaluează angajatorii?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
29
LUAREA DECIZIEI PRIVIND CARIERA
Obiective :
 identificarea paşilor luării deciziei
 identifiacrea stilului decizional propriu
 îmbunăţăţirea abilităţilor de luare a deciziei
Materiale necesare : chestionar de Stiluri decizionale
Durata : 90 minute
Decizia în carieră reprezintă procesul care duce la selecţia unei alternative de carieră din mulţimea de
variante disponibile la un moment dat.
Paşii luării deciziei în carieră:
1. Identificarea problemei în legătură cu care trebuie luată decizia

 Ce alegere trebuie să fac ?
2. Autocunoaşterea, explorarea propriului potenţial

Analizează-ţi interesele, valorile, abilităţile, caracteristicile de personalitate !
 Interese : Ce sunt interesat să fac; Ce activităţi îmi plac / nu îmi plac; În ce mediu de
muncă m-aş simţi cel mai bine etc.
 Valori : Care sunt lucrurile importante pentru mine; Ce vreau să obţin de la carieră etc
 Abilităţi : Ce pot să fac cel mai bine; Care sunt cele mai importante aptitudini; Care sunt
punctele mele tari şi slabe etc.
 Personalitate : Ce calităţi am care m-ar ajuta în muncă ; Cum va influenţa stilul meu
personal alegerile pe care le voi face etc.
3. Identificarea opţiunilor (explorarea carierei)

 În acest moment care sunt alternativele care mă interesează, care mi se potrivesc ?
 Alcătuieşte o listă de opţiuni pe care intenţionezi să le explorezi mai profund.
4. Acumularea de date şi informaţii despre fiecare opţiune

 Examinează datele şi informaţiile pe care le ai deja.
 Identifică resursele şi informaţiile de care ai mai avea nevoie.
5. Evaluarea opţiunilor
 Identifică avantajele şi dezavantajele fiecărei opţiuni.
 Identifică valorile şi nevoile care îţi sunt satisfăcute de fiecare opţiune.
 Identifică riscurile şi posibilele consecinţe negative ale fiecărei opţiuni.
6. Selectarea unei opţiuni

 Ai destule informaţii pentru a lua decizia ?
 Dacă nu, continuă să aduni şi să analizezi informaţii.
7. Formularea unui plan de acţiune

 Care sunt paşii care trebuie urmaţi pentru realizarea deciziei mele ?
 Ce informaţii şi resurse trebuie să am pentru fiecare pas ?
30
 Care sunt posibilele bariere şi cum le depăşesc ?
b) Activităţi practice:
Răspundeţi cu DA sau NU
CHESTIONAR DE IDENTIFICARE A STILURILOR DECIZIONALE
Când iau decizii tind să mă bazez pe intuiţia mea.

De obicei nu iau decizii importante fără să mă consult cu alţi oameni.
Când iau o decizie este mai important să simt că decizia este corectă
Înainte de a lua decizii verific de mai multe ori sursele de informaţie pe care mă bazez.
5. Ţin cont de sfaturile altor oameni atunci când iau decizii importante.
6. Amân luarea deciziilor pentru că mă nelinişteşte să mă tot gândesc la ele.
7. Iau decizii în mod logic şi sistematic.
8. Când iau decizii fac ceea ce mi se pare potrivit pe moment.
9. De obicei, iau decizii foarte rapid.
10. Prefer să fiu ghidat de altcineva când trebuie să iau decizii importante.
11. Am nevoie de o perioadă mare de gândire atunci când iau o decizie.
12. Când iau o decizie am încredere în sentimentele şi reacţiile mele.
13. Opţiunile pe care le iau în considerare atunci când decid sunt ghidate de scopurile mele.
14. Iau decizii numai sub presiunea timpului.
15. Adesea iau decizii în mod impulsiv.
16. Când iau decizii mă bazez pe instinct.
17. Amân să iau decizii cât de mult pot.
18. Iau rapid decizii
19. Dacă am sprijinul altora, mi-e mai uşor să iau decizii.
20. În general analizez care sunt dovezile pro şi contra când iau o decizie
Grila de cotare:
STIL DECIZIONAL ITEMII CORESPUNZĂTORI

Stilul raţional 4, 7, 13, 20
Stilul dependent 2, 5, 10, 19
Stilul evitativ 6, 11, 14, 17
Stilul intuitiv 1, 3, 12, 16
Stilul spontan 8, 9, 15, 18
Caracteristici ale stilurilor decizionale :
STILUL DECIZIONAL CARACTERISTICI

Stilul raţional Iau decizii utilizând o abordare logică şi organizată;
Realizează planuri amănunţite pentru punerea deciziei luate în
practică.
Stilul dependent În luarea deciziei, se bazează mai mult pe sfaturile, sprijinul şi
îndrumarea celor din jur decât pe propria părere.
Stilul evitativ Amână pe cât posibil luarea unei decizii, evită să ia decizii
Stilul intuitiv Pune accent pe impresii, intuiţii, sentimente în luarea unei decizii
(„Aşa am simţit”);
Nu caută dovezi logice pentru a-şi argumenta decizia.
Stilul spontan Iau decizii sub impulsul momentului, rapid, fără să se gândească
prea mult.
.
31
PROMOVAREA PERSONALA:
1. CURRICULUM VITAE
Obiective:
- Oferirea de informaţii privind întocmirea unui Curriculum Vitae şi a unei scrisori de motivaţie sau
intenţie.
- Oferirea de informaţii privind pregătirea pentru a putea participa cu succes la un interviu privind
ocuparea unui loc de muncă.
- Oferirea de informaţii privind elaborarea unui portofoliu.
Materiale necesare: coli A3, carioca, markere, fişe şi modele CV, scrisoare de intenţie, portofoliu.
Durata: 90 minute
Curriculum Vitae – o prezentare detaliată şi structurală a experienţei educaţionale şi profesionale a
persoanei, precum şi a competenţelor, deprinderilor şi calificărilor dobândite
Aspecte importante care se urmăresc în întocmirea unui bun Curriculum Vitae :

- CV-ul trebuie scris pe hârtie albă (fără dungi sau pătrăţele), coală A4 de calitate bună.
- Ideal este să fie scris pe o singură filă, să fie clar şi coerent, nu foarte lung sau stufos.
- Trebuie să fie redactat pe calculator, cu spaţii între paragrafe, fără greşeli de ortografie;
- Să fie adecvat postului pentru care candidaţi, să includă informaţiile utile în acest cadru;
- CV-ul nu se semnează.
Aspecte care trebuie evitate în întocmirea unui bun Curriculum Vitae :
- Numele de domnişoară (pentru femeile căsătorite), numele copiilor sau soţului/soţiei.
- Date referitoare la aspectul fizic.
- Rezultatele (notele) de pe diplomă nu trebuie trecute.
- Dacă aţi absolvit mai multe cursuri, nu trebuie menţionate decât cele care au legătură cu postul vizat.
- La activitatea profesională, se insistă mai mult pe aceea experienţă care se leagă direct de postul pentru
care aplicaţi CV-ul.
- Cunoştinţele speciale (limbi străine, operare PC etc.) să vă fie corect (auto)evaluate.
Pe baza modelului prezentat mai jos, realizaţi un CV personal respectând toate indicaţiile primite
la fiecare punct.
32
CURRICULUM VITAE
INFORMAŢII PERSONALE
Nume____________________________Prenume_____________________________________
Domiciliul (numărul, strada, cod postal, oraş, ţara)___________________________________
Data şi locul naşterii (ziua, luna, anul)______________________________________________
Naţionalitate_____________________________Starea civilă____________________________
Stagiul militar (***dacă este cazul)_________________________________________________
EDUCAŢIE ŞI FORMARE
***Descrieţi separat fiecare formă de învăţământ şi program de formare profesională urmate,
specialitatea şi anul absolvirii, începând cu cea mai recentă)
Perioada (de la__ până la __)
***Domeniul studiat / aptitudini ocupaţionale_____________________________________
***Tipul calificării/diplomei obţinută___________________________________________
***Nivelul de calificare a formei de instruire studii-medii, postliceale, universitare, postuniversitare
APTITUDINI ŞI COMPETENŢE PERSONALE

***Dobândite în cursul vieţii şi carierei, dar care nu sunt recunoscute neapărat printr-un certificat sau o
diplomă, iar dacă există diplomă sau certificat se trece şi specialitate, durata, anul absolvirii.
Limba maternă
Limba străine cunoscute (***enumeraţi limbile cunoscute şi indicaţi nivelul: excelent, bine, satisfăcător
pentru fiecare din următoarele abilităţi citit-scris-vorbit)
Aptitudini şi competenţe artistice (muzică, desen, pictuă, literatură, etc.)
Aptitudini şi competenţe sociale (descrieţi aceste aptitudini şi contextul în care le-aţi dobândit, deoarece
poate urma să ocupaţi o poziţie în care comunicarea este foarte importantă sau în care munca în echipă
este esenţială etc.)
Aptitudini şi competenţe organizatorice (descrieţi aceste aptitudini şi contextul în care le-aţi dobândit
ex. coordonarea sau conducerea activităţii altor persoane, proiecte, gestionarea bugetelor) Aptitudini şi
competenţe tehnice (descrieţi aceste aptitudini şi contextul în care le-aţi dobândit
ex. utilizarea calculatorului (ce programe şi ce nivel), anumite tipuri de echipamente, maşini etc.) Permis
de conducere (***ce categorie, anul obţinerii, dacă conduceţi sau nu, dacă aveţi maşină personală şi
eventual, dacă sunteţi dispus să o folosiţi în interesul serviciului dacă este cazul
Alte aptitudini şi competenţe (care nu au fost menţionate anterior
EXPERIENŢE PROFESIONALE (MENŢIONAŢI PE RÂND FIECARE EXPERIENŢĂ

PROFESIONALĂ PERTINENTĂ, ÎNCEPÂND CU CEA MAI RECENTĂ DINTRE ACESTEA)
***Perioada (de la – până la) _________________________________________________
*** Numele şi adresa angajatorului_____________________________________________
*** Tipul activităţii sau sectorul de activitate_____________________________________
*** Funcţia sau postul ocupat_________________________________________________
*** Principalele activităţi şi responsabilităţi______________________________________
INFORMAŢII SUPLIMENTARE INDICAŢI ALTE INFORMAŢII UTILE CARE NU AU FOST
MENŢIONATE
EX.REFERINŢE, PERSOANE DE CONTACT CU NUME ŞI NR. DE TELEFON ETC.
_______________________
ANEXE- SE VOR ENUMERA DOCUMENTELE ATAŞATE CV-ULUI, DACĂ ESTE CAZUL.
!!!Tot ceea ce este notat la început cu *** sau ex. sunt indicaţii sau îndrumări suplimentare !!!
33
2. SCRISOAREA DE INTENŢIE SAU MOTIVAŢIE
Poate vă întrebaţi DE CE? mai este necesară o scrisoare de motivaţie/intenţie dacă oricum aveţi
notate în CV tot ceea ce trebuie să se ştie despre biografia d-voastră? Cele mai multe persoane care caută
un loc de muncă se plâng mai curând de dificultatea scrierii unei astfel de scrisori, decât de compunerea
unui Curriculum Vitae.
Rolul scrisorii de intenţie este în primul rând personalizarea dumneavoastră, se trimite numai
împreună cu CV-ul, astfel poate etala unele calităţi mai deosebite pe care le aveţi, în raport cu necesităţile
firmei pentru care aplicaţi CV-ul.
În scrisoarea de intenţie aveţi posibilitate să prezentaţi intenţiile, calificările şi disponibilitatea
dumneavoastră unui potenţial angajator, motivele pentru care doriţi să vă angajaţi într-o anumită firmă, pe
un anumit post şi vă permite să stabiliţi un contact cu persoana responsabilă de angajări. În plus, scrisoare
de intenţie este văzută de intervievator drept o probă, un exemplu al muncii dumneavoastră, expune
capacitatea dumneavoastră de a construi o frază, de a vinde o idee şi de a demonstra un vocabular
profesional.
! Câteva idei pentru redactarea unei Scrisori de intenţie:

- Ideal este ca scrisoare de intenţie să se adreseze persoanei care se ocupă de selecţie
- Să fie scrisă de mână
- Trebuie scrisă pe hârtie de calitate bună, coală A4
- Să nu depăşească o pagină
- Personalizată în funcţie de firmă şi de postul vizat
- Subliniaţi punctele forte, care vă fac să fiţi diferiţi
- NU etalaţi informaţii negative (conflicte personale cu angajatorii...) şi NU
adăugaţi nimic despre salariu decât dacă vi se cere.
Pe baza modelului prezentat mai jos, realizaţi o scrisoare de intenţie respectând toate indicaţiile
primite.
34
Model SCRISOARE DE INTENŢIE
SCRISOARE DE INTENŢIE
Numele şi Prenumele ex.Popescu Vasile

Adresa ex.loc.Cluj-Napoca str.Gh.Dima nr.7
Tefelon, e-mail 0264-******, e-mail *****
Numele instituţiei ex.SC Celina SRL

Adresa instituţiei ex.loc.Cluj-Napoca str.Emil Isac nr.9
Telefonul sau e-mailul ex.0264-****** e-mail******
În atenţia dlui ex.referent resurse umane
Stimate domnule ex.referent resurse umane Nesteriuc Adrian,
1.Postul pentru care candidaţi şi modul în care aţi aflat despre post ex.de posturi-agent comercial,
responsabil recepţie, asistent manager, casier…ex.de moduri în care s-a aflat despre post-din ziar,
de la o agenţie de plasare a forţei de muncă, de la un târg de forţă de muncă, etc.
2.Pregătirea de specialitate pe care o aveţi pentru postul respectiv (experienţa în muncă,
alte realizări profesionale-ex. de pregătiri de specialitate-calificarea de pe diplome, certificate
absolvite sau în curs de absolvire, ex. de experienţă în muncă-coordonare de diverse activităţi în timpul
studiilor, ex. de realizări profesionale concursuri, competiţii câştigate).
3. Calităţi şi motivaţia personală pe care le aveţi pentru acest post ex. de calităţi ideal să se precizeze
calităţile necesare postului vizat-seriozitate, punctualitate, abilităţi de comunicare, ex. de motive care
conduc la o motivaţie puternică ptr.a vă dori acel post-postul permite manifestarea aptitudinilor pe care
la deţin, posibilitatea de afirmare şi avansare….
4. Exprimarea aşteptării unei întâlniri viitoare faţă în faţă ex.Aştept răspunsul d-voastră cu privire la
solicitarea de înscriere la interviu pentru ocuparea acestui post sau Vă stau la dispoziţie pentru mai
multe informaţii sau eventuale clarificări, oricum aştept din partea d-voastră o programare la un
interviu.
Cu stimă, Data
numele şi prenumele (de exemplu Popescu Vasile) (de exemplu 27.10.2005)
semnătura…………
35
3. INTERVIUL
Interviul este pasul cel mai important pe care îl aveţi de făcut atunci când doriţi să obţineţi un loc
de muncă. După ce aţi aflat de un loc de muncă disponibil, aţi trimis CV-ul şi Scrisoarea de intenţie
urmează să fiţi chemat la interviu.
Interviul în vederea angajării este o conversaţie între un angajator şi un candidat la angajare, care
serveşte unor scopuri bine definite (examinare şi selecţie), fiind totodată şi un un mijloc de obţinere a unor
informaţii suplimentare atât pentru candidat cât mai ales pentru angajator. Este nelipsit la orice proces de
recrutare şi selecţie personal.
Interviul este o întâlnire în care trebuie să îl convingeţi pe potenţialul angajator că sunteţi persoana
cea mai potrivită pentru compania respectivă.
Indicaţii privind abordarea unui interviu pentru angajare
Paşii pe care trebuie să-i urmaţi pentru a avea succes la interviu:
• Programarea la interviu: Fie că vi se comunică telefonic sau personal când depuneţi dosarul,
în ambele cazuri trebuie să fiţi atent la data, ora şi locul unde o să se desfăşoare interviul (adresa, numărul
sălii, etajul, camera etc.) şi eventual o persoana de contact (pe cine căutaţi).
Dacă la telefonul scris în CV au acces şi alte persoane, nu uitaţi să instruiţi persoana care răspunde
la telefon să noteze toate informaţiile (sus amintite).
• Prezentarea la interviu:
1. Punctualitatea: a respecta ora fixată pentru interviu este primul pas înspre succes.
2. Ţinuta: să aveţi un aspect cât mai îngrijit (o îmbrăcăminte adecvată şi curată)
având în vedere faptul că trebuie să faceţi o impresie bună.
3. Atitudinea:
- manifestaţi optimism şi încredere în sine, în abilităţile şi competenţa dumneavoastră;
- prezenţă demnă (evitaţi atitudinea umilă dar şi cea foarte îndrăzneaţă);
- manifestaţi respect pentru propria persoană dar şi pentru interlocutorul dumneavoastră;
- încercaţi să vă controlaţi emoţiile;
- luaţi loc pe scaun dacă vi se oferă (nu vă aşezaţi fără să fiţi invitat şi nici nu refuzaţi să luaţi
loc dacă vi se solicită acest lucru);
- răspundeţi la întrebările intervievatorului, încercând, în acelaşi timp să vă prezentaţi
într-o lumină căt mai favorabilă propriile calităţi.
4. Dosarul: Chiar dacă aţi prezentat deja un dosar, ideal este să mai aveţi unul la dumneavoastă (în
care să aveţi un CV, copie după Scrioarea de intenţie, alte acte care vi s-au cerut). În cazul în
care sunteţi întrebat date exacte din CV sau alte informaţii, nu trebuie să vă panicaţi, vă puteţi
consulta propriul dosar.
5. Alte informaţii: Ideal este să ştiţi ce presupune un interviu şi în ce constă el. Este necesar să vă
informaţi, cât mai bine, despre profilul şi specificul instituţiei la care candidaţi, despre cerinţele
locului de muncă pentru care candidaţi.
CE AŢI PUTEA FI ÎNTREBAT LA UN INTERVIU :

- De ce aţi ales acea instituţie şi de ce vă interesează acel post?
- Ce avantaje credeţi că puteţi aduce firmei? Ce calităţi deosebite aveţi?
- Ce aşteptări aveţi de la institu]ie? Ce dorinţe, pretenţii aveţi?
- Când veţi fi disponibil pentru a începe munca?
- Care este situaţia familială? Dacă acceptaţi deplasări
- De ce firma în cauză v-ar acorda respectivul loc de muncă dumneavoastră şi nu altuia?
36
CE NU TREBUIE SĂ FACEŢI LA UN INTERVIU :
- Să-i criticaţi pe foştii şefi / patroni (este inutil şi lipsit de diplomaţie);
- Să vă plângeţi în legătură cu pierderea locului de muncă;
- Să încercaţi să-l înduioşaţi pe angajator evocând problemele d-voastră personale;
- Să manifestaţi aroganţă, îndrăzneală exagerată.
CE PUTEŢI SĂ ÎNTREBAŢI LA UN INTERVIU :

- Natura exactă a postului, aptitudinile şi competenţele cerute;
- Cerinţele postului: locul de muncă, mediul, deplasările, orarul, atribuţiile;
- Durata angajării (perioadă determinată/nedetermiantă);
- Situarea în ierarhie şi perspective de avansare;
- Salarizarea şi avantajele oferite.
MĂ PREGĂTESC PENTRU UN INTERVIU DE ANGAJARE !
DE CE GREŞELI AR TREBUI SĂ MĂ FERESC ?

CARE SUNT CELE 6 GREŞELI ALE UNUI INTERVIU DE ANGAJARE ?
1.Vorbeşti prea mult

Avantajul faptului că eşti extrovertit şi decis să demonstrezi că eşti cel mai bun se poate întoarce
împotriva ta. Există riscul ca, oferind prea multe detalii, să plictiseşti şi chiar să pară că nu ai capacitatea
de a te concentra pe elementele esenţiale ale unui anunţ.
2. Nu asculţi
Asigură-te că răspunsul pe care il dai este chiar acela vizat de întrebarea angajatorului. Este un test
care ii va demonstra acestuia ca pe viitor, proiectele de care te vei ocupa vor respecta chiar paşii la care se
aşteapta el.
3. Cazi în capcană
Un recrutor cu experienţă iţi va întinde capcana relaxării, lasându-te să crezi că este vorba despre
un interviu fară prea mare "greutate". Aceasta nu inseamnă că trebuie să eviţi glumele sau afirmaţiile care
nu ţin neaparăt de zona profesională, dar trebuie să revii întotdeauna, prompt, la subiectul discuţiei.
4. Încerci să preiei conducerea interviului
Dacă încerci acest lucru poţi părea arogant. Tendinţa companiilor este aceea de a căuta oameni
care pot dovedi că pot lucra eficient în echipă. Vorbind despre realizările de la locurile de muncă
anterioare, încearcă de foloseşti cât mai des pronumele "noi" în loc de "eu".
5. Nu pui întrebări
Încearcă să te angajezi într-o discuţie profesionistă, punând întrebări cât mai la subiect. Fă
observaţii realiste legate de strategia companiei şi evita platitudinile.
6. Întârzii
Mulţi angajatori nu înteleg de ce candidaţii continua să întărzie, deşi punctualitatea sau lipsa ei au
greutatea lor în decizia de angajare. Dacă nu poţi sosi la ora stabilită, sună şi încearcă să reprogramezi
întalnirea, în funcţie de programul persoanei care vă conduce interviul.
37
PORTOFOLIUL PERSONAL
Portofoliul personal cuprinde cele mai relevante produse ale activităţii unei persoane în raport cu
un anumit scop (evidenţierea evoluţiei persoanei în dobândirea unei competenţe sau în cristalizarea
intereselor; punerea în evidenţă a nivelului actual de performanţă sau a intereselor actuale ale persoanei;
evidenţierea realizărilor persoanei pe o anumită perioadă de timp)
Componentele unui portofoliu personal:
* pagina de introducere, care cuprinde numele persoanei şi date de identificare (adresa, vârsta, şcoala-
acestea sunt actualizate atunci când intervin modificări)
* o scurtă descriere a caracteristicilor personale ale persoanei
* o sumarizare a conţinutului portofoliului
* produse ale activităţii sale, selectate în funcţie de scopul portofoliului, însoţite de o scurtă descriere
privind:
- ce a învăţat din activitatea respectivă?
- de ce a ales această activitate pentru portofoliu?
- ce poate optimiza în activitatea respectivă?
- suportul primit în realizarea activităţii (munca în echipă, asistenţă din partea
profesorilor, părinţilor, prietenilor)
- perioada de timp în care a fost realizată activitatea
* planuri şi scopuri de carieră
Tipuri de portofoliu:
a.portofoliu de dezvoltare-conţine produse din diverse etape ale dezvoltării persoanei

(cursantului/elevului) care să scoată în evidenţă procesul care a avut loc în dezvoltarea sa (exemplu: în
dezvoltarea intereselor-cărţi citite, cursuri alese, produse ale muncii etc.)
b.portofoliu de performanţă-conţine produsele cele mai recente şi semnificative privind nivelul de

dezvoltare al persoanei (ex.în domeniul jurnalistic-articole în revista şcolii, reportaje, compuneri etc.)
c.portofoliul de celebrare-conţine realizările şi produsele deosebite ale activităţii elevului în diverse

domenii (premii, diplome, recompense, produse deosebite) pe o anumită perioadă de timp (1-5 ani).
38
EXPLORAREA EDUCAŢIONALĂ ŞI OCUPAŢIONALĂ
Obiective:
- Familiarizarea cu modalitatile de explorare ocupationala’
- Realizarea distinctiei intre sursele formale si informale de exploatare
Durata : 40 minute
Materiale: surse de explorare
Metoda: discutii de grup
• Comportamentul sistematic de colectare de informaţii referitoare la oportunităţile educaţionale şi

la ocupaţii
• Aceste informaţii vizează:
- natura muncii ce urmează a fi efectuată
- cerinţe educaţionale pentru a accede la un post
- perspective de angajare
- mediul muncii
- câştiguri
Surse de explorare
Surse formale Surse informale

• materiale tipărite: broşuri, pliante,• interviuri informaţionale – conversaţie focalizată pe
nomenclatoare, profile ocupaţionale, obţinerea de informaţii necesare iniţiatorului pentru
monografii, reviste de specialitate clarificarea opţiunilor sale de carieră
• sisteme computerizate de informare: site-uri de• experienţa directă: activităţi de voluntariat, asistenţă la
internet, cursuri şi proiecte, observarea persoanei în timpul
• materiale audiovizuale: casete audio-video, realizării sarcinii, muncă pe perioada vacanţei
CD-uri, emisiuni radio şi TV • reţeaua socială: persoane cunoscute
(membri ai familiei, vecini, profesori), de
legătură(prieteni, angajatori ai membrilor reţelei), de
contact (persoane din instituţii)
Utilizarea surselor de explorare a traseelor educaţionale şi ocupaţionale

1. Explorarea ofertelor educaţionale şi de formare continuă
• Oferta educaţională cuprinde descrieri ale modalităţilor de organizare a sistemului de învăţământ
şi componentelor acestuia (şcoli generale, licee, facultăţi), cu toate facilităţile oferite: specializări,
cursuri, şcoli de vară, burse, formare continuă.
• Formarea continuă reprezintă una din cerinţele actuale ale pieţii muncii, contribuind la:
stabilizarea locurilor de muncă existente, actualizarea competenţelor profesionale, promovarea
unor noi posturi de muncă şi profesii, dezvoltarea economică şi ocuparea forţei de muncă.
Modalităţi de explorare a ofertelor educaţionale
- consultarea materialelor elaborate de MEC, Inspectoratele Şcolare Judeţene, Instituţii educaţionale
de stat şi private;
- participarea la cursuri sau activităţi realizate în cadrul instituţiilor respective;
- discuţii cu alti cursanti, profesori din cadrul instituţiei.
Informaţii pe care cursantii le solicită despre instituţiile educaţionale
• profiluri oferite şi diversitatea materiilor, certificarea studiilor
• facilităţi oferite (bibliotecă, sală de sport, laboratoare, asistenţă medicală şi psihologică)
• resurse materiale (calculatoare, aparatură audio-video, internet, materiale didactice)
39
• calitatea predării şi a relaţiei profesor-elev
• standardele de performanţă şi cerinţele de învăţare, organizarea orarului
• numărul claselor şi al elevilor în clasă
• securitatea în şcoală, accesul la mijloace de transport
2. Explorarea ocupaţiilor şi profesiilor
profesia – specialitatea (calificarea) pe care o persoană o dobândeşte prin studiu
ocupaţia – activitatea pe care o desfăşoară efectiv o persoană, într-o unitate economico-socială şi care
reprezintă pentru aceasta sursa de existenţă
Modalităţi de explorare a unei ocupaţii sau profesii

• informarea generală asupra ocupaţiilor prin consultarea clasificărilor ocupaţionale, monografii
profesionale, profile ocupaţionale
• iniţierea unui interviu informaţional
• voluntariat sau muncă pe perioada vacanţei în domeniul de interes
Informaţii de interes despre ocupaţii şi profesii: cerinţele educaţionale pe care le impun,
competenţele cerute, sarcinile şi atribuţiile specifice, natura şi mediul muncii, programul de lucru,
salarizarea, statutul oferit, stilul de viaţă permis, posibilităţi de promovare, cererea actuală pe piaţa
muncii, relaţia cu alte profesii şi ocupaţii, deprinderile pe care le dezvoltă, aspecte legate de etica
profesională
3. Explorarea pieţei muncii
Piaţa muncii – configuraţia specifică a cererii şi ofertei de locuri de muncă existente la un moment
dat. Se află într-o dinamică permanentă.
Modalităţi de explorare a pieţei muncii în vederea identificării unui loc de muncă:
• apelarea la o agenţie de plasare a forţei de muncă care oferă servicii de mediere a muncii: oferă
informaţii privind locurile de muncă vacante şi condiţiile de ocupare a acestora prin publicarea,
afişarea şi organizarea de burse a locurilor de muncă sau prin mediere electronică
• consultarea reţelei sociale
• identificarea şi consultarea cu regularitate a anunţurilor cu oferte de locuri de muncă
• publicarea unui anunţ într-o publicaţie specializată
• participarea la târgurile de locuri de muncă organizate periodic de agenţiile de ocupare a forţei de
muncă
• iniţierea unor interviuri informaţionale
• consultarea site-urilor electronice specializate
4. Explorarea aspectelor juridice legate de muncă

legislaţia muncii – actele normative ce reglementează relaţiile sociale ce apar în legătură cu
folosirea dreptului de muncă, condiţiile muncii, angajării şi salarizării, drepturile şi obligaţiile angajaţilor
şi ale angajatorilor.
contractul individual de muncă – actul ce reglementează raporturile de muncă dintre angajat şi
angajatori.
Modalităţi de explorare a legislaţiei muncii
• consultarea documentelor legislative
• iniţierea interviurilor informaţionale care să aibă ca obiect obţinerea de informaţii legate de
aspecte legislative ale muncii
40
ALCOOLUL, TUTUNUL, DROGURILE
SI CALITATEA VIEŢII
Obiective:
- identifica efectele nocive pe care le are fumatul si consumul de alcool
asupra sanatatii si calitatii vietii;
- constientizarea cauzelor care determina o persoana sa consume droguri, alcool
sau tutun
- constientizarea faptului ca rezolvarea problemelor nu se realizeaza prin
consumul de droguri, alcool sau tutun.
Durata : 90 minute
Materiale:fise de lucru “fumatul si dependenta de nicotina”, alcoolul si dependenta de
alcool”, “drogurile si dependenta de droguri”
Ce sunt tigarile?
Amestec a aproximativ 4000 compusi toxici pentru organism dintre care cei mai importanti sunt:
-nicotina- substanta care este responsabila de dependenta fizica a organismului prin stimularea sistemului
nervos,
-gudronul- substanta cu puternic efect cancerigen, se fixeaza in plamani determinand scleroza epiteliului
alveolar
-monoxid de carbon -determina reducerea cantitatii de oxigen necesara pentru oxigenarea sangeluiducand
la afectarea arterelor si inimii
-acetona, amoniac, butan, DDT, cian hidrogenat, pluma, metanol, Polonia, radon, acid sulfuric, etc.
Efectele fumatului
• Provoaca peste 90% din decesele produse prin cancer pulmonar; cu cat fumatul se incepe mai
devreme cu atat riscul este mai mare, riscul se reduce daca se renunta la fumat.
• Determina peste 25%din decesele provocate de bolile cardio-vasculare, riscul de atac de cord e
mai mare de 2-3 ori decat la nefumatori.
• Boli cardio-vasculare: hipertensiune arteriala, tulburari de ritm cardiac, infarct miocardic,
cardiopatie ischemica, accidente vasculare cerebrale
• Determina 75% din decesele provenite din bronsite cronice si enfizem.
• Provoaca mai multe decese decat consumul ilegal de droguri, accidente de circulatie, sinucideri,
tulburari mentale si SIDA.
• Determina aparitia “sindromului respirator al fumatorului” care se manifesta prin tuse,
expectoratii, dispnee, dureri vagi toracice.
• Poate determina aparitia ulcerului sau agravarea unuia existent
• Determina infertilitate
Alte efecte ale fumatului

Asupra fumatorului:
-face respiratia si hainele sa miroasa neplacut.
-ingalbeneste dintii.
-afecteaza gustul si mirosul.
-duce la aparitia “tusei fumatorului”.
-imbatranire prematura a pielii cu ingalbenirea ei si a unghiilor.
-buget mai scazut.
41
Asupra persoanelor din jur =fumatori pasivi
-sporeste riscul cancerului pulmonar.
-iritarea ochilor, nasului, gatului, plamanilor.
-produce ameteli, dureri de cap, greata.
-poate creea crize astmatice sau sa le inrautateasca.
-cresc riscul imbolnavirilor copiilor si a femeilor insarcinate.
Efecte fizice ale renuntarii la fumat

• Tuse, dureri de cap, dificultate de concentrare, laringe uscat sau iritat, nervozitate sau sensibilitate
constipatie, oboseala
Ce sunt drogurile?
 Drogurile sunt substanţe naturale sau sintetice folosite de consumatori pentru acţiunea lor asupra
psihicului, ca stimulent sau ca sedative ale activităţii mentale.
 Ele modifica senzatiile si perceptiile, atentia, gandirea, imaginatia, vointa, genereaza tulburari in
intreaga viata afectiva, emotionala, in intregul comportament al celor care le consuma.
 Are consecinte dezastruoase asupra sanatatii fizice, psihice si sociala a celor care le utilizeaza, ce
poate duce chiar la MOARTE
 Consumul regulat duce dupa un timp la farmaco-dependenta
Dependenta
 Dependeta poate sa fie fizica sau psihica
 Toleranta-apare ca urmare a repetarii administrarii drogului; efectul acestuia scade si ca urmare
necesita cresterea dozei pentru a obtine efectul scontat
 Sindromul de sevraj-apare la intreruperea sau scaderea dozei de drog si este caracterizat prin
tulburari fizice si psihice, uneori foarte grave, putandu-se ajunge chiar la moarte
CONSECINTE FIZICE ALE CONSUMULUI DE DROGURI

 malnutritie(scadere actentuata in greutate)(heroina)
 Tulburari de memorie, scaderea intelectului(marihuana), tulburari psihice, scaderea concentratiei
si a atentiei
 Scadera capacitatii de functionare a sistemului imunitar(cancere, imbolnaviri frecvente)(cannabis,
heroina).prin injectare se pot transmite:HIV, hepatita B si C
 Aparatul respirator:tuse cronica, bronsita,cancer bronhopulmonar
 Aparatul cardiovascular:accidentvascular cerebral(cocaina),tahicardie, stop cardiac
 Renal:blocaj renal(LSD)
 MOARTE
MODALITATI DE ADMINISTRARE A DROGURILOR
 Fumat-tutun, opiu, marijuana

 Inhalare-solventi, gaze volatile
 Prizare-cocaina
 Ingerare(inghitire)-alcool, cafea, tranchilizante
 Injectare(intravenos sau intramuscular)-heroina, morfina, barbiturice
 Absorbtie-transcutanat-plasture cu nicotina
-lingual-ecstasy
42
Cititi cu atentie urmatoarele afirmatii si indicati daca sunt adevarate sau false.
Fisa 1
“FUMATUL SI DEPENDENTA DE NICOTINA”
1) Fumatul te relaxeaza ________

2) Fumeaza previne ingrasarea _________
3) Fumatul duce la dependenta de nicotina ________
4) Nicotina este un drog ________
5) Majoritatea tinerilor pot sa se lase usor de fumat ________
6) Nicotina produce dependenta in aceeasi masura ca si drogurile
_______
7) Este mult mai greu sa renunti la consumul de alcool decat la fumat
_______
8) Este periculos sa fumezi in timp ce conduci masina _________
9) Femeile fumatoare au un risc crescut pentru pierderea sarcinii
________
10) Persoanele care stau in locuri unde se fumeaza au la fel de multe riscuri de sanatate
ca si persoanele fumatoare _______
11) Fumatul previne consumul de alcool si droguri _________
Fisa 2
“ALCOOLUL SI DEPENDENTA DE ALCOOL”
1) Alcoolul este un drog ________
2) Daca consumi alcool cand esti suparat sau trist, te inveselesti si problemele dispar
_____
3) Un dus sau o cafea elimina efectele consumului de alcool_______
4) Majoritatea alcoolicilor sunt someri ________
5) Betia si alcoolismul este acelasi lucru _______
6) Consumul moderat de alcool nu afecteaza sanatatea femeii insarcinate ______
7) Daca o persoana inceteaza sa mai consume alcool ea nu mai este alcoolica _____
Fisa 3
“DROGURILE SI DEPENDENTA DE DROGURI”
1) Consumul de droguri te face mai creativ _______

2) Nu poti deveni dependent dupa o singura doza ______
3) Drogurile afecteaza creierul si procesele cognitive _______
4) Marijuana nu duce la dependenta _______
5) Tinerii nu pot deveni dependenti _______
6) Poti renunta oricand la consumul de droguri, trebuie doar sa vrei acest lucru _____
7) Persoanele dependente au risc crescut pentru infectarea cu HIV ______
43
8) Drogurile te fac sa comunici mai usor ______
VIOLENTA ACASĂ, IN ŞCOALA SI IN COMUNITATE

CAUZELE SI EFECTELE VIOLENTEI
Obiective:
- definirea conceptului de violenta sub variate forme
- identificarea cauzelor comportamentului violent
- identificarea efectelor violentei
Durata : 90 minute
Materiale: fisa de lucru “Perceptia asupra violentei”
Agresivitatea este o formă de conduită orientată cu intenţie către obiecte, persoane sau spre
sine , cu scopul de a produce răniri, distrugeri si daune.
FORME ALE AGRESIVITĂŢII

Agresivitate fizică:
 Privire dură, fixă, ameninţătoare;
 Lovitul cu piciorul;
 Aruncarea cu obiecte;
 Împingerea cu umărul pentru dezechilibrare;
 Ciupit , zgâriat, tras de păr;
 Pălmuirea, bătaia.
Agresivitate verbală:
 Batjocura ; Jignirea;
 Cuvinte grosolane; Ironia;
 Ameninţarea indirecta sau directa
 Bârfa, calomnia,
 Imitarea în scop denigrator;
 Refuzul contactului social, al ajutorului , al discuţiilor
Agresivitatea:se învaţă, provoacă violenţă şi e distrugătoare;este un răspuns la frustrare;

Surse ale agresivităţii:
 frustrarea;
 durerea fizică şi morală;
 alcoolul şi drogurile;
 atacul; bătaia;
 modele comportamentale;
 programe TV;
 publicaţii, presa.
PREVENIREA ŞI COMBATEREA VIOLENŢEI
Pentru a putea preveni şi combate agresivitatea este necesară:

 păstrarea calmului şi autocontrolului;
44
 gândirea pozitivă;
 menţinerea deschisă a căilor de comunicare;
 evitarea jignirilor, umilirilor, durităţii excesive şi nemotivate;
 orientarea spre activităţi sportive, de relaxare, activităţi plăcute, discuţii cu o altă persoană sau cu
un psiholog
SĂ NU UITĂM CĂ ,, BLÂNDEŢEA ESTE LEACUL CRUZIMII” (CICERO)
Fisa de lucru
PERCEPTIA ASUPRA VIOLENTEI
Completează fraza: „Pentru mine violenta înseamnă _____________________________________

____________________________________________________________________________________”
Întocmeşte o lista care sa cuprindă formele violentei, răspunzând la întrebările:
- Cum se manifesta violenta?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
- Unde se manifesta violenta?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Care sunt cauzele violentei?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Cum apreciaţi manifestarea violentei in rândul oamenilor?
a) foarte scăzuta
b) scăzuta
c) in limite acceptabile
d) ridicata
e) foarte ridicata
Unde consideraţi ca se manifesta mai frecvent violenta ?
a) In baruri
b) In discoteci
c) Pe strada
d) In scoala
45
e) Acasa, in familie
f) In alte locuri (care?) ______________________________________________
SURSELE DE STRES DIN VIATA MEA

CE POT SA FAC ATUNCI CÂND MĂ SIMT STRESAT.
Obiective:
- să enumere situaţii de stres;
- să identifice alternative optime de soluţionare a unor probleme personale pornind de la resurse şi
interese proprii.
Durata : 90 minute
Materiale: prezentare power point : Stresul
Ce este stresul?
- Discrepanţa dintre capacitatea de adaptare a organismelor şi solicitări;
- Solicitare, presiune,dificultate, încordare, tensiune, uzură, boală;
In timpul unei situaţii stresante , organismul semnalizează eliberarea unor hormoni de stres
energetic : nivelul glicemiei este mai ridicat , pulsul devine mai rapid şi tensiunea arterială creşte .
Muşchii se încordează pentru acţiune . Rezerva de sânge este redirecţionată către extremităţi pentru a
ajuta organismul să se adapteze situaţiei date . Stresul ne însoţeşte permanent. El derivă din activitatea
emoţională , cât şi din activitatea fizică . Este unic şi adaptat fiecărei persoane . Este atât de particular
fiecăruia dintre noi , încât ceea ce unii consideră relaxant , alţii consideră stresant . Spre exemplu , pentru
o persoană aflată într-un post de conducere care este permanent ocupată , o zi de pauză petrecută pe plajă
poate părea extrem de frustrantă , neproductivă şi supărătoare . Poate fi debusolat de faptul că nu face
nimic .
Stadii:
• De alarmă: stresul e trăit ca un şoc;
• De rezistenţă: organismul îşi creează şi îşi consolidează armele de apărare şi se adaptează acestor
solicitări;
• De epuizare :organismul e învins;apar afecţiuni datorate acţiunii prelungite a stresului:dischinezii
biliare, ulceraţii digestive, tulburări cardiovasculare,dificultăţi de concentrare a atenţiei, labilitate
afectivă, tendinţe spre agresivitate şi autoagresivitate.
Percepţia noastră asupra stresului este importantă ; orice factor pe care-1 putem considera o
ameninţare , reală sau imaginară , va creşte nivelul de anxietate . Modul cum reacţionăm este influenţat de
o serie de factori , dintre care unii pot fi controlaţi , în timp ce alţii nu . Sănătatea fizică şi mentală ,
predispoziţia genetică , experimentele din trecut , regimul alimentar, susţinerea socială determină care
stimuli externi vor fi interpretaţi de către organism drept agenţi stresori într-un anume moment al vieţii
noastre . O persoană sănătoasă , echilibrată , provenită dintr-o familie armonioasă şi fără probleme de
sănătate , care trăieşte o viaţă liniştită , se hrăneşte raţional şi are relaţii normale cu cei din jur , va
46
răspunde mult mai bine la stres şi are mult mai puţine şanse să dezvolte o afecţiune legată de stres decât
un om la care cel puţin unul din factorii amintiţi este deviat de la normal.
Atunci când ne gândim la stres , ne vin în minte termeni ca „ tensiune , povară, solicitare , efort,
presiune , încordare , forţă, constrângere ".
Caracteristicile indivizilor aflaţi într-o stare cronică de stres
- Sentiment constant de urgenţă , grabă , lipsa timpului pentru relaxare .

- Tensiune în toate relaţiile , rezultând certuri , neînţelegeri , jigniri, etc .
- Mania „ evadării "(în camera personală, maşină, parc , etc.).
- Senzaţia că timpul curge prea repede , copiii cresc prea rapid , etc .
- Dorinţa constantă de a avea o viaţă mai simplă şi mai liniştită ; discuţii permanente cu cei din
jur despre vremurile mai bune (care au trecut sau care vor veni).
- Prea puţin timp dedicat propriei persoane sau cuplului.
- Sentiment de vinovăţie determinat de ideea că nu aţi reuşit să faceţi tot ce aţi fi putut pentru
cei dragi din jurul vostru .
Ce e de făcut cu stresul ?
Trebuie să înţelegem că stresul psihic este cauzat doar de noi înşine , de reacţiile noastre la acţiunea
mediului înconjurător : cantitatea stresului resimţit depinde doar de natura gândurilor noastre ! Alungaţi din
mintea voastră gândurile sumbre , nehotărârea şi şovăiala . Înlocuiţi-le cu gânduri pozitive , vesele ,
constructive .
- încetează să te învinovăţeşti pe tine şi pe cei din jur pentru cele trecute , trage doar învăţăminte
pentru viitor şi apoi ţine cont de ele.
- Nu fi îngrijorat pentru ziua de mâine : să te preocupe e ok , dar să nu ajungă să te streseze
viitorul . Gândeşte-te doar că astăzi este ziua pentru care te îngrijorai ieri . Cât s-a adeverit
din temerile tale ? Trăieşte doar pentru ziua de azi , scoate maximul . Doar aşa îţi poţi
pregăti viitorul .
- Fii tu însuţi ! Nu încerca să îi imiţi pe alţii . Aminteşte-ţi că eşti
unic : ceea ce poţi face tu , nu poate nimeni în afară de tine !
- Să nu te supere criticile: înseamnă că ai fost remarcat! Mai bine
ascultă-le şi mulţumeşte celor ce te critică . Astfel dai două
lovituri deodată : îţi dezarmezi criticul şi ai o şansă să îţi
corectezi greşelile şi să le perfecţionezi .
- Alcătuieşte – ţi un program de acţiune pentru fiecare zi şi
urmăreşte-l viguros .
În concluzie :
Dacă vom putea depăşi simpla rezolvare a stresului , trecând de la managementul lui creativ , există
posibilitatea obţinerii unor rezultate superioare . Desigur , acest lucru nu este deloc uşor . Procesul trebuie
condus cu atenţie , pentru a evita extrema stagnării , pe de o parte , şi a haosului , pe de altă parte .
Ca urmare , fiecare individ trebuie să ştie cine este, ce trebuie să facă ,
cine este responsabil şi pentru ce rezultate .
47
Sugestii metodologice
Unul dintre obiectivele curriculumului de Consiliere si orientare este stimularea abilitaţilor de

învăţare permanenta, în scopul dezvoltării personale si al integrării socio-profesionale viitoare, de succes.
Cursanţii experimentează practic, în cadrul orelor de Consiliere si orientare, diferite tehnici de învăţare, de
relaţionare, de comunicare eficienta, abilitaţi de explorare a resurselor personale si a carierei, apoi aplica
ceea ce au asimilat în cadrul cursurilor, în situaţii de viata diverse si îşi evaluează propriul progres. Învaţă
astfel sa îşi asume responsabilitatea propriei învăţări.
Procesul didactic se focalizează atât pe asimilarea de cunoştinţe si abilitaţi specifice disciplinei, cât
si pe dezvoltarea atitudinilor si a mecanismelor învăţării personalizate, conştiente si eficiente, pe care
cursanţii sa le aplice si în diferite contexte de viata, nu doar în cadrul cursurilor.
Procesul de predare-învăţare specific Consilierii si orientării este orientat de principiile învăţării
active, centrate pe elev. În acest scop, metodele recomandate pentru orele de Consiliere si orientare sunt
cele
activ-participative. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi sau în echipa, prin activităţi
independente sau asistate, precum:
• jocul de rol, simularea,
• brainstorming-ul,
• metode art-creative,
• exerciţiul,
• chestionarul de interese si abilitaţi,
• conversaţia, discuţia, dezbaterea.
Modalităţi de evaluare
În cadrul orelor de Consiliere si orientare NU se utilizează notarea. Evaluarea va urmări progresul

personal în ceea ce priveşte integrarea şcolară si sociala, atitudinile fata de lumea înconjurătoare si fata de
propria persoana, interesele privind evoluţia personala si diferite activităţi si obţinerea succesului în
propria activitate.
Se recomanda utilizarea următoarelor metode de evaluare:
• exprimarea ideilor si a argumentelor personale prin postere, desene, colaje, compuneri;
• proiectul individual si de grup;
• activităţile practice;
• administrarea de fise individuale de (auto)evaluare;
• testarea în vederea orientării şcolare si profesionale;
• realizarea de portofolii.
Elementul inovativ central al curriculumului actual îl reprezintă deschiderea spre comunitate,
conţinuturile învăţării prevăzute incluzând aspecte legate de: implicare comunitara si voluntariat, domenii
de activitate, direcţii de evoluţie şcolara si profesionala, elaborare de proiecte individuale si de grup, cu
relevanta sociala. Activităţile propuse reprezintă cai de asumare de către cursanţi, la acest nivel de
şcolaritate, a rolului de cetăţean activ si responsabil, informat si pregătit pentru a participa la configurarea
48
propriului traseu de formare si pentru realizarea, de opţiuni şcolare si profesionale, în cunoştinţa de cauza.
Bibliografie generala
Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitive BTPAC. Cluj-Napoca, Editura ASCR 2002.
Baban, A.; Petrovai, D.; Lemeni, G. Consiliere si orientare. Bucuresti, Humanitas Educational, 2002.
Bogorin Veronica; Tudose R.; Jocul de-a viata . Exerciţii pentru orele de dirigenţie. Editura Eikon. Cluj –
Napoca. 2003.
Consiliere educaţionala. Baban, A. (coord.). Cluj Napoca, Editura Imprimeria Ardealul, 2001.
Consiliere si orientare. Ghid de educaţie pentru cariera. Activitati pentru clasele V-VIII. Lemeni,
Gabriela;
Porumb, Mihaela (coord.). Cluj-Napoca, Editura ASCR, 2004.
Consiliere si orientare. Ghid de educaţie pentru cariera. Activitati pentru clasele IX-XII. Lemeni,
Gabriela;
Mihalca, Loredana; Mih, Codruta (coord.). Cluj-Napoca, Editura ASCR, 2005.
Consiliere si orientare. Ghid de educaţie pentru cariera. Lemei, Gabriela; Milea, Mircea (coord.). Cluj-
Napoca, Editura ASCR, 2004.
Faber, A.; Mazlish, E. Comunicarea eficienta cu copiii, acasă si la scoala. Bucureşti, Editura Curtea
Veche, 2002.
Goleman, D. Inteligenta emoţionala. Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2002.
Jigau, Mihaela. Factorii reuşitei şcolare. Bucureşti, Editura Grafoart, 1998.
Jigau, Mihai. Consilierea carierei. Bucureşti, Editura Sigma, 2001.
Plosca Marin, Augusta Mois. Consiliere Privind Cariera. Colecţia Didactica. Editura Dacia . Cluj-Napoca.
2001
Radu, Gh. Psihopedagogia dezvoltării şcolarilor cu handicap. Bucureşti, EDP., 1999.
Shapiro, D. Conflictele si comunicarea, Un ghid prin labirintul artei de a face fata conflictelor. Bucureşti,
Editura Arc, 1998.
Stanton, N. Comunicarea. Bucureşti, SC Stiinta si Tehnica, 1995.
Super, D. E. Dezvoltarea carierei. În: Psihologia procesului educaţional. (Joel R. Davitz si Samuel Ball).
Bucuresti,EDP, 1978.
Tehnologiile informatice si de comunicare în consilierea carierei. Jigau, Mihai (coord.). Bucureşti, Editura
Afir, 2003.
Tobias, J. M.; Tobias, E. S.; Friendlander, S. B. Inteligenta emoţionala în educaţia copiilor. Bucureşti,
Editura Curtea Veche, 2002.
Tudoran, Dan. Consiliere educaţionala. Timişoara, Presa Universitara Româna, 2002.
www.cde.ca.gov/ci Curriculum and Instruction. Sacramento, California.
www.csee.net/SEL_Home_school/IPGuidelines.pdf Respect. Interpersonal Violence Prevention Resource
Guide. New York State Center for School Safety, 2002.
www.doe.mass.edu/frameworks/health/1999 Massachusetts Comprehensive Health Curriculum
Framework.
Massachusetts Guiding Principles of Comprehensive Health Education Linked with National Standards in
Health
Education, Physical Education, and Family and Consumer Sciences Education, October, 1999.
www.edu.gov.on.ca/eng/document/curricul/ecu85107.pdf Personal Life Management: Curriculum
Guideline.Ontario Ministry of Education, 1985.
www.edu.ro Învatamânt gimnazial. Planuri-cadru.
www.edu.ro Învatamânt gimnazial. Programe şcolare. Aria curriculara „Om si societate”.
49
www.eycb.coe.int/compass Manual on Human Rights Education with Young People.
www.ncpublicschools.org/curriculum/guidance Guidance Curriculum for the Comprehensive School
Counselling Program, North Carolina, 2001.
50

Modulul I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modulul I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODULUL I

1. Dezvoltarea abilitaţilor de utilizare a informaţiilor în procesul de învăţare.

a) Managementul informaţiilor si al învatarii

Obiective de referinţa Exemple de activitati de învăţare

2. Dobândirea abilitaţilor de explorare si planificare a carierei.

Obiective de referinţa Exemple de activitati de învăţare

3. Exersarea abilitaţilor de management al unui stil de viata de calitate.

c) Calitatea stilului de viata

Obiective de referinţa Exemple de activitati de învăţare

1. Dezvoltarea abilitaţilor de utilizare a informaţiilor în procesul de învăţare.

a.2) Cum sa caut eficient informaţii

a.3) Motivaţia pentru învăţare

2. Dobândirea abilitaţilor de explorare si planificare a carierei.

b.3) Promovarea personala

3. Exersarea abilitaţilor de management al unui stil de viata de calitate.

c.1) Sănătatea si comportamentele de risc pentru sănătate

c.2) Stereotipuri si diferente de gen

c.3) Sursele de stres din viata mea

Stilul de invatare Caracteristici Strategii de invatare

Stil de invatare Stilul

B. stil de invatare auditiv:

C. stil de invatare kinestezic:

C. Identificarea modalităţilor actuale de utilizare a timpului

Ziua/ data Activitatea Timpul alocat

Pasul 4 Ce pot să folosesc din aceste surse?

Pasul 5 În ce formă va trebui să finalizez sarcina ? Să scriu referat, să pregătesc o

Pasul 6 Am îndeplinit toate cerinţele sarcinii?

Avantajele şi dezavantajele TIC:

Aduce-ţi argumente în favoarea uneia din următoarele afirmaţii:

Grupul 1: TIC prezintă un pericol pentru evoluţia societăţii.

Răspundeţi individual la următoarele întrebări:

• Este sau nu tehnologia informatică şi de comunicare” descoperirea secolului” ?

• Care este rolul tehnologiei în evoluţia societăţii?

4. Evitarea suprasolicitării printr-un management eficient al timpului.

Mnemotehnicile sau strategiile de memorare sprijină fixarea informaţiilor şi accesul la cunoştinţe.

De aici decurg o serie de strategii generale şi specifice de îmbunătăţire a memoriei.

a) Strategii generale pentru îmbunătăţirea performanţelor mnezice

 Formarea de propoziţii, cu ajutorul cuvintelor care se asociază cu informaţia de reţinut. De

Tehnici care stau la baza organizării materialului:

STRATEGII DE ÎNVĂŢARE: GÂNDIREA CRITICA

Tipuri de interese (Holland):

Principalele modalităţi de investigare a intereselor :

Modalităţi de investigare a valorilor personale:

Valorificarea Sarcini care permit exersarea abilităţilor şi deprinderilor

Independenţă Medii de muncă în care se lucrează individual

Securitate Medii de muncă ce garantează continuitatea

Avansare Medii de muncă în care există posibilitatea de a promova pe baza performanţelor

Colaborare Medii de muncă în care sunt apreciate interacţiunile sociale

Varietate în viaţa mea + / --

Realizează un top 5 al valorilor marcate cu Realizează un top 5 al valorilor marcate cu

Relaţia dintre aptitudine şi carieră

Răspundeţi cu cuvintele dumneavoastră la următoarele întrebări?

Paşii luării deciziei în carieră:

1. Identificarea problemei în legătură cu care trebuie luată decizia

2. Autocunoaşterea, explorarea propriului potenţial

3. Identificarea opţiunilor (explorarea carierei)

4. Acumularea de date şi informaţii despre fiecare opţiune

6. Selectarea unei opţiuni

7. Formularea unui plan de acţiune

CHESTIONAR DE IDENTIFICARE A STILURILOR DECIZIONALE

Când iau decizii tind să mă bazez pe intuiţia mea.

STIL DECIZIONAL ITEMII CORESPUNZĂTORI

Caracteristici ale stilurilor decizionale :