DISCIPLINA SOCIOLOGIA EDUCATIEI

Modele subiecte examen

I. Definiţii :

1. Definiti conceptul de paradigmă.

Paradigmele - realizări ştiinţifice universal recunoscute care, pentru o perioadă de timp,
constituie soluţii model pentru o anumită categorie de probleme; cuprind în structura lor
elemente de natură teoretică, metodologică şi instrumental-practică/ „o paradigmă este ceea
ce împărtăşesc membrii unei comunităţi ştiinţifice şi, reciproc, o comunitate ştiinţifică este
compusă din oamenii care împărtăşesc o paradigmă” (T.Kuhn)

2. Definiti socializarea ca proces psiho-social.

Socializarea reprezintă "procesul prin care învăţăm să devenim membrii ai societăţii, atât
prin interiorizarea normelor şi valorilor societăţii cât şi prin deprinderea rolurilor noastre sociale“
(Dicţionar de sociologie Oxford).
Socializarea este un „proces complex de formare si dezvoltare a omului ca fiinţă socială,
de adaptare şi integrare treptată a individului în societate, prin asimilarea valorilor sociale şi
morale” (Dicţionar explicativ de psihologie şcolară, Filimon Turcu, Aurelia Turcu)

3. Definiţi cultura organizaţiei şcolare

Cultura organizaţiei şcolare - reprezintă un ansamblu de valori, convingeri, tradiţii prin
care o organizaţie şcolară se distinge de altele asemănătoare şi îşi asigură stabilitatea.

4. Definiţi parteneriatul educational

Parteneriatul educational este o relaţie formalizată ce are ca scop sporirea eficienţei
activităţilor instructiveducative, cu efecte directe asupra formării şi dezvoltării copiilor/elevilor.
 5. Definiţi climatul organizaţiei şcolare
Climatul organizaţiei şcolare - desemnează o serie de proprietăţi măsurabile ale
mediului şcolar, bazate pe percepţiile colective ale membrilor organizaţiei, ce se exprimă în
comportamentele acestora.

6. Definiţi familia ca microsistem social

Familia reprezintă un microsistem social, deoarece ea cuprinde aproape toate elementele
structural ale sistemului social global. Ea presupune : relaţii şi implicaţii de natură economică,
juridică, spirituală, afectivă, educaţională, biologică şi socială.

7. Definiţi managementul organizației școlare

Managementul organizației școlare reprezintă activitatea de conducere globală-optimă-
strategică a activității de educație/instruire proiectată și realizată în cadrul unității de bază a
sistemului de învățământ: grădinița, școala primară, școala gimnazială, școala profesională,
liceul, colegiul, facultatea etc. (S. Cristea)

8. Definiţi sănătatea organizației școlare

Sănătatea organizaţiei şcolare reprezintă capacitatea acesteia de a supravieţui, de a se
adapta la mediu, de a se dezvolta şi de a funcţiona în mod eficient;
 II Citate
1. Analizați citatul de mai jos:
a.” Într-adevăr socotesc ca un postulat al oricărei speculaţii pedagogice afirmaţia că
educaţia este ceva eminamente social, prin originile sale, ca şi prin funcţiile sale şi că,
prin urmare, pedagogia depinde de sociologie mai mult ca de orice altă ştiinţă.”
(Durkheim, E., 1980, p.63) și identificați cel puțin trei argumente care susțin această
afirmație.
b.”Educaţia este acţiunea exercitată de către generaţiile adulte asupra celor ce nu sunt
încă coapte pentru viaţa socială. Ea are ca obiect să provoace şi să dezvolte la copil un
număr oarecare de stări fizice, intelectuale şi morale, pe care le reclamă de la el atât
societatea politică în ansamblul ei, cât şi mediul special căruia îi este cu deosebire
destinat” (Durkheim, E., 1980)
c. Tot ce omul are mai caracteristic rezultă din istorie şi din viaţa comună (...) Omul este
un produs al istoriei şi deci, un produs al unei deveniri (...) Deci nu e nimic dat în el.”
(Durkheim E., 2003., p17)
d. „Este o dorinţă pioasă a tuturor părinţilor, ca ceea ce le-a lipsit să vadă realizat la fiii
lor, cam aşa ca şi cum ar trăi cineva pentru a doua oară şi ar dori abia acum să se
folosească temeinic de experienţele primului curs al vieţii” (Goethe) și precizați cărui
model parental îi aparține.
e. ”Un astfel de efort de descentralizare şi de deconcentrare nu va fi eficient decât dacă
va fi asigurat de o reglare naţională (în unele aspecte chiar europeană) care nu va putea
fi utilă decît dacă are un caracter ştiinţific, de comunicare şi de stimulare reciprocă şi nu
doar de natură birocratică şi reglementară.”(Peretti, A., 1996)

f.”Făcând primul pas în fructificarea disponibilităţilor copilului, familia, prin

socializare, îşi asumă un rol deosebit de important în trasarea traiectoriei de evoluţie a
copilului. Socializarea se desfăşoară atâta timp cât copilul rămâne membru al familiei,
continuîndu-se apoi în noua familie pe care o creează.” (Popovici, D., 2003, p.182)

g.”Orice sistem de educaţie, oricât ar fi el de savant, rămâne neputincios dacă se izbeşte

de indiferenţă, opoziţie, opinii divergente din partea părinţilor. Se pot construi clădiri, se
pot inventa metode de predare, se pot scrie manuale, se pot grupa copiii după un criteriu
sau altul, se poate prelungi durata şcolarizării, se pot mării fondurile alocate educaţiei.
Dar dacă toate acestea se ciocnesc de indiferenţa sau opoziţia părinţilor, efortul educativ
e frânat, deviat sau chiar total deformat.” (Stern, H., 1972, p.21)

h.“Şcoala eficientă este o şcoală în parteneriat cu elevul, prin valorizarea şi respectarea

identităţii sale, cu familia, prin recunoaşterea importanţei ei şi atragerea în procesul
didactic, şi cu toate resursele educative ale societăţii, pe care le identifică, le implică şi
le foloseşte activ.” (E.Vrăşmaş, 2008, p.220)

i.„Cu cât mai importantă este şcoala în reordonarea locului individului în cadrul
societăţii, cu atât mai mult tipul de implicare în rol al elevului are consecinţe mai
cruciale pentru societate” (B. Bernstein, 1978, p.132)
 III Perspective teoretice şi aplicative
1. Caracterizati succinct una dintre paradigmele specifice domeniului ştiinţelor
educatiei, la alegere.
Paradigma curriculumului se axează pe afirmarea rolului prioritar al finalităţilor
educaţiei, la nivelul oricărui proiect pedagogic. În funcţie de finalităţi se structurează şi celelalte
elemente ale modelului curricular de abordare a instruirii: conţinuturile, metodele de predare-
învăţare, strategiile de evaluare.
Magistrocentrismul reprezintă paradigma de bază a pedagogiei clasice sau tradiţionale;
ea valorizează în special activităţile de predare, în detrimentrul celor de învăţare şi evaluare, pe
care le consideră ca fiind subordonate. Relaţia pedagogică profesor-elev este una de tip autoritar,
bazată pe superioritatea profesorului şi distanţa socio-afectivă impusă de către acesta în
raporturile cu elevii săi.
Pedagogia existenţei configurează un alt model educaţional, care pune accent pe
potenţialităţile de dezvoltare ale celui educat, pe aptitudinile şi predispoziţiile de care el dispune
şi care îi conferă o “originalitate specifică”. Ea implică dezvoltarea individului “din interior”,
printr-o educaţie ancorată în realitate, cu respectarea particularităţilor psiho-individuale.

2. Alegeți un reprezentat al paradigmelor studiate, din domeniul sociologiei educației, și

caracterizati contribuția specifică a acestuia.

Emile Durkheim (1858 – 1917) - Funcţionalismul classic = Abordează societatea ca sistem,

ca ansamblu funcţional, bazat pe relaţiile de interdependenţă ce se constituie între componentele
sale/ Educaţiei îi revine un rol eminamente social, de socializare metodică a tinerei generaţii/
Educaţia face posibilă interiorizarea faptelor sociale. Ea are o funcţie psihosocială de formare-
dezvoltare a personalităţii, ceea ce conduce la construirea eului social.

Talcott Parsons (1902-1979) -Funcţionalismul sistemic = Pune accent pe integrarea acţiunilor

individuale în sisteme sociale cuprinzătoare, promovând conceptul de sistem al acţiunii/ Studiile
întreprinse de Parsons la nivelul clasei de elevi evidenţiază funcţia primară a acesteia de
„instanţă de socializare şi alocare”/ Fiecare sistem de acţiune presupune anumite condiţii absolut
necesare pentru supravieţuirea şi funcţionarea sa continuă şi obiective care pot fi create ca
urmare a nevoilor şi dorinţelor membrilor.
 3. Enumeraţi caracteristicile faptelor sociale și exemplificați un fapt social.

Caracteristicile faptelor sociale:

- faptele sociale sunt exterioare individului deoarece ele funcţionează la nivel social înainte
de existenţa fiecărui individ, iar acesta le interiorizează şi le include în conduitele sale,
prin intermediul educaţiei.
- sunt pe de o parte materiale, privite ca acţiuni externe, colective sau sociale şi pe de altă
parte, ideale ca acţiuni interne sau fapte de conştiinţă.
- au caracter de constrângere, care se raportează la ideea că nerespectarea regulilor atrage
după sine o anumită formă de sancţiune.
Exemplu: modul în care sunt educați copiii în școală, în familie, în societate

4. Enumeraţi etapele procesului de constituire a identităţii sociale a individului, după T.

Parsons.
- faza de adaptare: stabilirea dependenţei orale şi a identităţii primare mamă-copil (0-2
ani);
- faza de fixare a dependenţei afective şi autonomiei sinelui (2- 4 ani) ;
- faza de integrare: diferenţierea şi identificarea post-oedipale, internalizarea familiei ca
sistem structurat (4-6 ani);
- faza de latenţă: internalizarea sistemului social global prin intermediul sistemului
familie-şcoală-grupuri de egali (7-14 ani);
- faza depăşirii crizei adolescenţei şi a maturizării depline: importanţa cuplurilor de
adolescenţi, a sistemului de învăţământ şi a comunităţii locale (după 14 ani) ;

5. Enumeraţi caracteristicile tipului ideal de birocraţie, după M. Weber.

- Analiza lui Weber sugerează imperative metodologice clare privind raportarea
numeroaselor reacţii comportamentale ale actorilor educaţiei (profesori, elevi, părinţi,
manageri), la structura ideală de funcţionare a educaţiei, la modelele conceptuale
consacrate în literatura de specialitate.
 - Miza metodologică şi morală a demersului epistemologic iniţiat de Weber, prin
sublinierea necesităţii idealtipului, constă în alegerea fermă, în cadrul oricărei ştiinţe
socio-umane „între termeni confuzi şi termini clari”.
- Dacă ştiinţele socio-umane şi în cazul nostru ştiinţele educaţiei doresc să justifice punctul
de vedere scientist, specific, ele trebuie să opereze cu termeni clari, integraţi într-un ideal-
tip. (ex.-curriculum)

6. Identificaţi avantajele şi dezavantajele care decurg din autonomia relativă a

instituţiilor de învăţământ.

Avantajele vizează:
• autogestionarea resurselor,
• descentralizarea administrativă parţială,
• elaborarea propriilor politici sau procedure educaţionale etc..
Dintre dezavantaje enumerăm :
• efectele sociale şi psihologice, individuale ale decalajelor dintre cerinţele sociale şi oferta
educaţională,
• conservatorismul cadrelor didactice,
• menţinerea şi chiar accentuarea inegalităţilor sociale.

7. Explicaţi caracterul profund afectiv al socializării realizate în familie .

- socializarea copilului în familie se realizează într-un climat marcat de afectivitate, ceea ce

facilitează transmiterea şi însuşirea valorilor şi normelor sociale.
- rolul pozitiv al familiei în procesul socializării este demonstrate de natura legăturii
afective particulare şi diversificate care îi uneşte pe membrii şi de rolul securizant necesar
dezvoltării copilului;
- manifestările de tandreţe nu trebuie înfrânate sau blocate, pentru a nu se altera climatul
favorabil creşterii şi dezvoltării personalităţii copilului.
 8. Enumeraţi principalele caracteristici ale socializarii primare/secundare.

Socializarea primară
- formează individului un prim set de percepţii şi reprezentări sociale cu privire la sine, la
ceilaţi, despre lume şi viaţă;
- părinţii, profesorii şi alte persoane din mediul apropiat copilului reprezintă adevărate
filtre între el şi realitatea socială;
- principala achiziţie a acestei etape este limbajul, prin intermediul căruia copilul îşi
însuşește anumite modele de conduită;
- prin dimensiunea sa afectivă, socializarea primară îl face pe copil să se apropie subiectiv
de sine şi de lume, prin interiorizarea unor roluri şi atitudini pe care le observă la cei din
jurul său.

Socializarea secundară
- se realizează sub influenţa unor medii instituţionale, numite de E. Stănciulescu " sub-lumi
instituţionale";
- se bazează pe achiziţiile socializării primare şi pe relaţia dintre acestea şi informaţiile noi;
- presupune învăţarea unor roluri instituţionale şi a limbajului specific, instituţional;
- identificarea emoţională cu ceilalţi este mai redusă;
- este dominată de raţionalitate.

9. Exprimați în câteva rânduri un punct de vedere personal cu privire la afirmația

potrivit căreia ” școala este o organizație care învață.”
- Un demers de adaptare permanenta a cadrelor didactice la particularitatile psiho-
individuale ale elevilor;
- Adaptarea și acomodarea elevilor cu statutul de școlar și cu rolurile ce derivă din acesta;
 10. Identificați aspectele socio-educaționale pe care le implică democratizarea
învățământului/informatizarea/descentralizarea administrativă a învăţămîntului.

- constituirea unui trunchi comun de cultură general și a unui curriculum la decizia şcolii.
- facilitarea accesului la educaţie a tuturor categoriilor sociale prin: susţinerea educaţională
a populaţiei de etnie rromă, reluarea parcursului şcolar prin programe de tipul„ A doua
şansă.
- îmbunătăţirea relaţiilor pedagogice dintre toţi membrii comunităţii educative: profesori,
elevi, părinţi, manageri şcolari, reprezentanţi ai autorităţilor locale
- proiectarea curriculară a instruirii bazată pe rolul prioritar al finalităţilor educaţionale, în
raport cu celelalte componente
- instruirea diferenţiată, individualizată se raportează la: integrarea copiilor cu cerinţe
educative special, adaptarea curriculumului la particularităţile individuale ale elevului,
programe de susţinere a elevilor supradotaţi, lărgirea reţelei cabinetelor de asistenţă
psihopedagogică, a cabinetelor logopedice, manifestarea flexibilităţii, a adaptabilităţii şi
disponibilităţii la schimbare, de către cadrele didactice

11. Explicati necesitatea corelatiilor dintre demografia populatiei scolare și planificarea

invatamantului.
- Demografia se raportează la sistemul de învăţământ din perspectiva factorului natural,
adica a raportului dintre rata intrărilor şi cea a ieşirilor din sistem, înregistrate la un
moment dat;
- Efectele asupra învaţământului se raportează în special la: gradul de cuprindere a
populaţiei în sistemul de educaţie sau învăţământ; alfabetizarea populaţiei; fenomenul
de abandon şcolar sau de părăsire timpurie a şcolii.
- Planificarea presupune raportarea la sistemul social global şi la sistemul natural,
economic, politic şi cultural al societatii sau comunităţii;
 12. Argumentați succint abordarea socializării ca proces psiho-social.
- pe de o parte societatea exercită o acţiune externă complexă, menită să îl familiarizeze
pe individ cu normele, regulile, valorile sociale pe care acesta trebuie să le interiorizeze
încă de timpuriu, cu ajutorul familiei şi al şcolii.
- iar pe de altă parte, individul, pe măsură ce se dezvoltă din punct de vedere psihic ,
conştientizează importanţa acestei interiorizări şi o realizează în mod voluntar, ca pe o
acţiune de ordin intrinsec, prin autoimpunere, autoeducare, adică autosocializare.

13. Enumerați factorii care influenteaza climatul unei organizatii scolare.

- Factori structurali: mărimea şcolii, structura de vârstă a membrilor, gradul de
omogenitate al pregătirii profesionale, poziţia socială extraorganizaţională etc.;
- Factori instrumentali: condiţii materiale, timpul, spaţiul, relaţiile funcţionale dintre
membri, stilul de conducere, modalităţile de comunicare;
- Factori socio-afectivi: relaţii socioafective, satisfacţia profesională, tehnicile de motivare
a angajaților, modalităţile de promovare etc..

14. Identificaţi minim 3 condiţii necesare pentru realizarea unui parteneriat eficient între
şcoală şi familie.

- părinţii să fie priviţi ca participanţi activi, care pot aduce o contribuţie reală şi valoroasă
la educarea propriilor copii;
- părinţii să ia parte la adoptarea deciziilor privitoare la educația propriilor copii;
- să se recunoască şi să se aprecieze informaţiile date de părinţi, despre copiii lor;
- responsabilitatea să fie împărţită între părinţi şi profesori.

Roluri care revin școlii: Informează părinţii cu privire la situaţia şcolară a elevilor, oferta
educaţională a şcolii, proiecte şi acţiuni desfăşurate de şcoală; Acordă consultaţii părinţilor cu
privire la diferite probleme de natură psiho-pedagogică; Oferă elevilor manuale, burse sociale
sau de studiu şi premii.
Roluri care revin familiei: Oferă şcolii informaţii diverse despre elev, despre condiţiile
materiale de care dispune elevul în mediul familial; Acordă sprijin informaţional şcolii, în
diverse domenii profesionale; Contribuie la îmbunătăţirea bazei didactico-materiale şi la
organizarea activităţilor extraşcolare.