UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

ESEC ȘCOLAR

PREDISPOZANT AL VIITORULUI TERORIST

STOICA LAVINIA-ALINA Conf. Univ. Dr. Urea

Psihopedagogie specială Ionela Roxana

Anul II

1
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

Cuprins

I.Eșec școlar-Introducere.........................................3

II. Cauze ale eșecului școlar......................................4

III. Eșecul psihologic și social al eșecului școlar-Relația dintre educație și

terorism......................................................................7

IV. Terorism-Introducere......................................9

V. Personalitatea teroristului………………………10

VI. Cum putem preveni eșecul scolar………….......11

VII. Bibliografie……………………………………..13

2
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

Eșecul școlar-Introducere

Baza intelectuală a societății noastre este formată din capacitățile intelectuale ale membrilor
societății, iar progresul social depinde de nivelul de valorificare al acestui potențial. Aici
intervin instituțiile de învățământ, care, alături de cadrele didactice au menirea de a crea
condițiile optime pentru valorificarea potențialului intelectual al fiecărui elev. Datoria școlii
este acela de a modela oameni competenți, de a forma persoane capabile de a utiliza și
valorifica realizările științei.

Eșecul școlar reprezintă, din perspectiva cadrelor didactice, imposibilitatea elevului de a

îndeplini obiectivele propuse la nivel de clasă și materie, deconectându-se treptat de sistemul
educațional. Elevii pot începe să se îndepărteze de școală în orice moment, dar eșecul este mai
probabil să apară în etapele de tranziție, ca de exemplu atunci cand copilul termină școala
primară și trece la alt stadiu, sau cand familia îl transfera la altă instituție, obligându-l sa se
adapteze la un nou sistem școlar. Eșecurile sunt de obicei simptome ale unor probleme
emoționale, comportamentale sau de învățare. (Stoltz, 2000)

S-a constatat că ,în perioada ultimilor ani, școala românească are predispunerea de a se
evalua cu ajutorul numărului de premianți, de olimpici, ignorând și acceptând cu prea mare
ușurință abandonul școala, eșecurile școlare.

Numeroși factori pot contribui la eșecul copilului de a învăța. Anumite cauze ale eșecului
școlar, cum ar fi dizabilitățile specifice de învățare, retard mintal, tulburări senzoriale și bolile
cronice pot fi considerate ca fiind caracteristicile intriseci ale copilului.Alte cauze, cum ar fi
disfuncția familială, problemele sociale și educatia ineficientă, sunt caracteristicile mediului
din care face parte copilul. Totuși, alte influențe, cum ar fi problemele de temperament,
deficitul de atenție și afecțiunile emoționale, pot fi privite ca o consecință a interacțiunii dintre
copil și mediul său. Motivele unui eșec școlar al unui copil nu trebuie luate în considerare în
mod izolat, ci mai degrabă în contextul condițiilor sociale și de mediu.Evaluarea trebuie să ia
în considerare nenumăratele motive care au contribuit la eșecul copilului și să încerce să
idNentifice exact factorii care influențează negativ performanțele școlare. Informații detaliate
trebuiesc extrase de la elev, părinți și cadrele didactice care sunt implicate în procesul de

3
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

învățare, prin intermediul examinării psihologice. De asemenea, chestionarele sunt utile în

colectarea de date.(Melrose, 2013)

Școala actuală nu-și atribuie nici o responsabilitate pentru faptul că elevii aceștia părăsesc
școala, urmând să devină niște adulți dezavantajați, o țintă sigură la sărăcie, vulnerabili la
schimbările sociale, prezentând risc de manifestări antisociale.Școlarii care prezintă dificultați
de învățare sunt, din păcate, percepuți de către sistemul educațional ca pierderi inerente, firești
în societatea actuală, societate angajată în procesul tranzitiei.Institutiile de invățământ nu
prezintă o atitudine responsabilă față de eșecul școlar, acesta fiind atribuit elevului și familiei
sale. S-ar produce o schimbare dacă sistemul educațional ar deveni preocupat de consecintele
eșecului școlar la nivel social, daca s-ar realiza o analiză a cauzelor care influentează negativ
elevul astfel elaborandu-se strategii și practici de remediere.

Atunci când formele si dimensiunile de manifestare ale eșecului școlar prind proportții
semnificative, el se datorează instituției de învățământ care nu și-a îndeplinit principalele
obiective educaționale. Astfel, din eșec al elevului, acesta devine eșec al școlii, apoi eșec al
societății în care s-a format. (Stoltz, 2000)

Cauze ale eșecului școlar.

Persoanele care nu reușesc să țină pasul cu obiectivele școlii se pot simți mai puțin
inteligenți decăt ceilalți, dar problemele de sănătate emoțională sau psihică și tulburările de
învățare ascunse, nu inteligența scăzută, reprezintă adesea cauzele profunde ale incapacității
lor de a respecta standardele unei școli. Există mai mulți factori care pot duce la eșecul școlar,
printre care depresia, anxietatea, problemele din familie și dizabilitățile de învățare.

Depresia

Depresia este una dintre cele mai frecvente cauze ale eșecului școlar. Aceasta ii poate face
pe elevi sa se simtă triști pentru perioade lungi de timp conducând la o energie scăzută, la
pierderea interesului pentru activități care le oferă în mod normal plăcere, în acest caz școala.
Persoanele care suferă de depresie continuă să aibă gânduri negative despre ei înșiși și despre

4
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

viitorul lor, ea poate afecta programul elevilor de somn și de masă dar și capacitatea lor de a
se concentra și de a lua decizii. Depresia poate provoca eșecul școlar atât în rândul copiilor
cu probleme de învățare, cât și in cazul celor care nu au întâmpinat dificultăți până acum.

Anxietatea

Anxietatea este un sentiment de îngrijorare excesivă cu privire la un posibil pericol sau la o

situație incomodă care este suficient de intensă pentru a interfera cu capacitatea unei persoane
de a se concentra. Elevii pot avea motive serioase de a fi anxiosi. Cei care au fost hărțuiți în
mod repetatn se tem ca s-ar putea întâmpla din nou. Își pot face griji în legătură cu situația de
acasă, un părinte bolnav sau părinții ce trec printr-un proces de divorț. Anxitatea poate
influența așa de mult comportamentul, încât elevii pot ajunge să absenteze doar ca să evite o
situație jenantă sau incomodă. Anxietetea în oricare dintre formele sale poate interfera cu
performanța elevului în școală.

Problemele din familie.

Elevii își pot aduce problemele de acasă, la școală. Dacă în familia unui elev au loc violențe,
abuzuri, părinții nu au loc de muncă, cosnuma alcool sau droguri, sau există probeme legate
de lege sau de orice altă experienșă supărătoare, acestuia îi poate fi dificil să se concentreze
asupra activităților școlare. Mulți elevi care au probleme în familie întâmpină dificultăți în a-
și controla mânia și frustrarea la școală, ajungând în necazuri din cauza comportamentului.
Unii copii sunt suprasolicitați acasă, unde trebuie sa realizeze treburile casnice și să aibă grija
de frații mai mici, devenind imposibil pentru ei să țină pasul cu școala. De multe ori elevii
sunt copleșiți de aceste probleme și aleg să nu împărtașsească cu nimeni, deși consilierii
școlari îi pot ajuta să previna eșecul dacă sunt conștienți de existența acestei probleme.

Dificultăți de învățare

Difcultățile în învățare sunt condiții care interferează cu obținerea de abilități academice

specifice, cum ar fi citirea sau scrierea. Acestea pot impiedica capacitatea unei persoane de a
se concentra, de a procesa sau de a-și aminti infromațiile. Atunci cănd aceste dificultăți sunt
5
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

recunoscute devreme, anumite metode și strategii de predare pot ajuta elevul să le depășească
.Din nefericire, multe probleme de învățare pot merge nediagnosticate sau pot fi diagnosticate
incorect ca probleme de comportament. Frustrarea și depresia generate de aceste dificultăți de
învățare nedetectate reprezintă o cauză majoră a eșecului școlar sau a abandonului.

Inteligența și socialul

Diferențele dintre performanțele cognitive ale ființelor umane sunt prezente și de

necontestat. În psihologie, teoria afirmă ca inteligența este produsul relației stabilite dintre
ereditate și mediu. Deci, ca societatea sa continue să evouleze, trebuie să se asigure că fiecărui
individ îi sunt asigurate strategiile optime de valorificare a potențialului cognitiv.

În ceea ce privește influența ereditații si a mediului asupra inteligenței, ereditariștii erau de

parere ca potentialul cognitiv este determinat de gene, nu credeau ca acesta poate fi
modificata pe parcursul vietii, în timp ce ambientaliștii acordau mare parte din credite
factorilor de mediu, în special educației. De asemenea, ei susțineau ideea unor medii propice
dezvoltării. Cele doua tabere, nu neagă total rolul unuia dintre cei doi factori, mediul și
ereditatea, ci numai ponderea lor.

Copilul, înzestrat cu o pondere ereditară, se modelează ca personalitate cu ajutorul relațiilor

din mediul social, în care se dezvoltă. Așadar important nu este să stabilim cu exactitate
partea fiecărei determinări, ci să acceptăm legătura între social și cognitiv și felul în care se
completează reciproc.

Este aproape imposibil ca o conduită umană sa fie descrisă fară să se apeleze la mediul în
care s- a organizat, deci la originea inteligenței se află 80% ereditate și 20% influența
mediului. (Stoltz, 2000)

Alte cauze

Mulți factori socilai pot crește riscul de eșec școlar. Aceștia includ persoanele fără adăpost,
sărăcia, distanța mare dintre casă și școală pe care elevul trebuie să o parcurgă în fiecare zi și
incapacitatea de a înțelege limba predată. Alte circumstanțe , cum ar fi sarcina adolescentină
și bolile cronice afecteaza capacitatea elevului de a obține rezultate bune la școală. (Stoltz,
2000)

6
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

Toate aceste cauze pot determina eșecul școlar care duce la numeroase consecințe negative
profesionale și personale. Ce vor deveni acești copii când ajung la maturitate? Ce șansă au ei
să trăiască vieți pașnice și productive? Cum vor rezista vocilor intunecate care îi îndeamna să
se implice în violența și extremism? Educația le oferă tinerilor rezistența și abilitățile critice
de care au nevoie pentru a respinge ura și violența. De asemenea, le oferă cel mai important
instrument de care vor avea nevoie pentru a-și găsi drumul într-o lume complexă și în
schimbare: o minte rațională și pregătită.

Eșecul psihologic și social al eșecului școlar-Relația dintre educație și

terorism.

Insuccesul școlar are doua dimensiuni, una socială și una psihologică. De către individ
eșecul este trăit ca insatisfacție, generând stări de frustrare tensionale a căror intensitate
depinde de importanța nerealizării.

Neîncrederea de sine, sentimentele de suferință datorate insuccesului și al incapacității sunt

produse atunci când are loc eșecul. Tot atunci are loc o scădere a nivelului de aspirație și
voință, individul adoptănd o atitudine de evitare a situațiilor generatoare de eșec. În cadrul
instituției de învățământ, se manifestă printr-o atitudine constant negativă față de un profesor,
sau față de școală, în general. Toate acestea în perioada în care elevul are nevoie de afecțiune,
are nevoie să se simtă în siguranță, să fie acceptat de restul copiilor, se produce eșecul avănd o
importanță majoră în formarea personalității. Insuccesele școlare repetate marchează profund
elevul, atăt în planul cunoștințelor cât și în cel al personalității și al imaginii de sine. În cele
mai multe cazuri se ajunge la abandonul școlar, individul angajându-se în activități
periculoase. (Melrose,2013)

Pe baza celor menționate mai sus, putem considera că un elev cu eșecuri școlare repetitive,
avănd experințele negative cu societatea în care a fost respins, marginalizat și etichetat ca
idezirabil, prezintă un potențial crescut de reeditare a eșecurilor și în viața de adult. Datorită
necalificării profesionale, nu-si va putea găsi un loc de muncă și să-și intemeieze o familie iar

7
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

individului îi va fi dificil să-și găsească un scop în viață, neavând nimic de pierdut se poate
înrola cu ușurință în acțiuni teroriste.

Cunoașterea comună sugerează că persoanele care nu au nimic de pierdut, au mai multe

șanse sa se angajeze în ocupații auto-distructive. În alte cuvinte, este de așteptat ca persoanele
care au parte de mai puține oportunități să comită crime, să se sinucidă sau să se alăture
sectelor religioase. Terorismul este adesea explicat printr-o rațiune similară și anume,
așteptarea intuitivă este ca organizațiile teroriste să fie populate de acei indivzi care au cele
mai mici oportunități și așsteptări în societate.

Pe de altă parte, dovezile empirice colectate până acum nu ne dau prea multe motive să
credem că îmbunătățirea educației indivizilor va contribui la reducerea dorinței persoanelor de
a participa la activități teroriste. Unele studii arată că cei cu studii superioare sunt mai
predispuși să se alăture misiunilor teroriste. Grupuri teroriste palestiniene, spaniole și
uruguayene active în perioada 1966-1976, au fost testate pentru a realiza ca doua treimi dintre
persoane au o pregătire universitară, sunt absolvenți sau studenți. (Ariel, 2001)

Indiferent dacă lipsa de educație în sine este un motor al terorismului, se pare că există un
consens general și acela că educația este unul dintre instrumentele cele mai importante pentru
a ajunge la tineri, deci prin umare poate fi folosită la impingerea tinerilor spre extremismul
violent. Dacă ne uităm la biografiile celor care au părăsit Europa și America de Nord să se
alature grupurilor extremiste, observăm că nemulțumirile și neajunsurile personale joacă aici
un rol crucial. Majoritatea tinerilor care părăsesc Europa pentru a se alătura cauzei unui grup
extremist, sunt tineri furioși, înstrăinați și frustrațim majoritatea avănd vârste sub douazeci și
doi de ani. Ei sunt angajați ideologic cauzei și s-au angajat într- o nouă viață în timp ce o
resping în totalitate pe cea precedentă. (Delcea, 2008)

În multe părți ale lumii, tinerii și copiii trăiesc vieți pline de disperare. Un sfert din toți
copiii de vârstă școlară trăiesc în țări devastate de conflicte, milioane sunt refugiați, iar alții
cresc în comunități afectate de sărăcie. În consecință, mai mult de 263 de milioane de copii și
tineri nu au parte de o educație corectă, căci, de cele mai multe ori aceștia renunță la școală.
(Ariel, 2001)

Educația este cheia care deschide potențialul uman. Pentru copiii care trăiesc în comunitățile
cele mai dezavantajate aceasta oferă speranță pentru un viitor mai bun. Eșecul școlar are un
rol crucial aici ,căci, fără o educație, tinerii se vor confrunta cu un viitor plin de ambiții

8
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

impiedicate și de vise distruse. Ei nu vor avea abilitățile necesare pentru a obține un loc de
muncă semnificativ și satisfăcător, căci nu le-au putut dobândi pe parcursul școlii, iar din furie
si frustrare unii dintre ei se vor întoarce la extremism și violența.( Melrose,2013)

Tristul adevăr este că terorismul pare să ofere celor rătăci și un sens în viață, un scop, celor
disperați și fără speranță. Mai mult, în comunitățile marginalizate și dezavantajate, terorismul
se poate răspândi ca un virus.

Literatura extinsă privind economia criminalității ne oferă anumite motive să fim de parere
că sărăcia și lipsa de educație sunt legate de activitatea ilegală. Alte considerente importante
includ remunerarea relativă a persoanelor calificate și necalificate pentru particiarea la
organizațiile teroriste și selectarea acestora în funcție de calitățile fiecăruia. De exemplu
indivizii bine educați pot participa în grupurile teroriste dacă cei ce îi selectează considera că
pot ocupa un rang de lider, pe cănd cei cu mai puțină educație sunt mai ușor de convins să se
alăture organizației chiar dacă nu vor avea un rol elementar în acțiunile acestora. Aparent
grupurile, cînd vine vorba de misiunile sinucigașe, resping membrii care au sub opsprezece
ani, care sunt singurii salariați din familiile lor sau care sunt casătoriți și au responsabilități
familiale. (Ariel,2001)

Cred cu desăvârșire că radăcinile terorismului sapă adânc unde există săracie, ignoranță,
unde oamenii nu zăresc nici o speranță în viața lor

Terorism-Introducere

Acțiunea teroristă ca fiind folosirea calculate a violenței împotriva civililor și a altor ținte
simbolice, între care se infiltrează unul sau mai mulți membri ai unei grupări subnaționale, cu
scopul psihologic de a face publică o cauză politică, sau a determina un govern să accepte
drepturi în numele cauzei. Conceptul de terrorism a devenit pur si simplu un cuvant al
denigrării, desi pentru unii înseamna acțiuni violente , pentru alții semnifică o eliberare
națională în numele unei ideologii propuse. (Ariel,2001)

9
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

Acest concept provine din latinescul “terror” care se traduce prin violența, spaimă, teroare
provocate prin acțiuni de violență publică, folosirea unor mijloace capabile să ducă la un
pericol comun. Teroarea se caracterizeaza prin violență și amenințarea cu violență, folosirea
persistentă a acesteia, intimidare prin agresivitate și ură (Delcea, 2008). Lupta de lungă durată
în scopul atingerii unor obiective religioase prin atacuri repetate asupra non- combatantilor,
răpirea, omuciderea, incendieri, atentate cu explozivi, sunt alte manifestări ale terorismului.

Dacă am încerca să sintetizăm formele de manifestare ale terorismului acestea ar fi

următoarele:

- violența, forța (apar în 83,5% din definiții)

- politicul (65% din definiții)
- frica accentuată, teroarea (51% din definiții)
- amenințarea (47% din definiții)
- frica accentuată, teroarea (51% din definiții)
- discrepanța între ținte și victime (37% din definiții)

Terorismul este cel mai periculos si nociv efect al puterii „în sensul ca că se
legitimează prin forța cea mai brutală și folosirea ei lipsită de orice scrupul, în
condițiile în care singura regulă este cea dictată de terorist, fie el individ, grup sau
stat” (Măgureanu, 2003).
Personalitatea unui terorist are următoarele caracteristici:
- este premeditat și obiectivul lui este să creeze un mediu de teamă și teroare;
- este lansat către un anumit grup-țintă;
- este violent;
- este antisocial;
- trebuie sa fie influențabil pentru a-și atinge scopul. (Delcea,2008)

Personalitatea teroristului.

Particularitatea personalității teroristului este reprezentată de sentimental e

autoeficacitate. La acestea se adaugă capacitatea de a face față anumitor împrejurări ,
urmărind obiectivul, atingerea scopului, fără a se gândi la consecințe sau la propria
viață. Mai pes curt, aceste persoanee ajung să se dezumanizeze pentru a-si finaliza

10
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

misiunile. În atacurile grupurilor teroriste, a ieșit la iveală că subiecții dețin abilităși de

forța, energie, de păstrare a vigorii, a prospețimii fizice și pshice, putere de a depăși
obstacolele. De asemenea, este știut faptul că persoanele selectate au unele competențe
în domenii specific, dar în unele nu, și de accea sunt nevoiți să lucreze în echipă,
completându-se reciproc pentru a reuși planuri de atac . (Delcea,2008)
Adesea teroristul prezintă caracteristici precum refuzul unui compromise,
respingerea de vedere alternative, o mentalitate rigidă și o percepție despre lume ce
reflect o minte îngustă, acestea putând fiind efecte ale lipsei de educație
Deși ne putem alinta cu gândul ca teroristii nu sunt oameni ca noi, nu putem evita
crudul adevăr, și anume că procele psihologice care imping un individ sa recurgă la
semenea fapte, zac în noi toți.
Mulți cred că oamenii se alătură grupărilor teroriste pentru ceea ce fac ei (datorita
actelor violente) dar motivația profundă de a se alătura oricărui grup este Acela de a se
simți social conectați cu cineva, nevoia de a se simți integrați. Din această perspectivă,
persoanele cele mai expuse riscului de a se alătura unei asemena mișcări nu sunt cele
sărace sau violente, ci cele care sunt înstrăinate, singure, devenind astfel atrase de un
aranjament care poate oferi camaderie, alinare. (Măgureanu,2006)
Anumite calități trebuiesc luate în considerare când vine vorba de un terorist care
reușește să-și ducă misiunile la bun sfârșit:
1. Dedicarea- pentru a fi un terorist de „succes” , un terorist trebuie să fie dispus să
fie dispus să lucreze de fiecare dată când este nevoie de el și implică o ascultare
absolută față de liderul mișcării.
2. Curajul- individul trebuie să se aștepte să fie capturat, torturat, rănit și chiar ucis
de-a lungul misiunii și să fie împăcat cu asta.
3. Să fie lipsit de emoții și remușcare- din moment ce majoritatea victimilor sale vor
fi copii nevinovați pe care trebuie sa îă ucidă cu sânge rece, fără ezitare, individul
trebuie sa aibă instinctul criminal.
4. Să posede o parte echitabilă de cunoștințe generale (Delcea, 2008)

Cum putem preveni eșecul scolar

Elevii care prezintă un risc de eșec școlar trebuiesc identificați cât mai curînd posibil
în cariera lor școlară ca să poata primi ajutrul de care au nevoie. Această sarcină
11
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

revine, în mod obișnuit, profesorului, consilierului școlar sau părinților, deoarece mulți
elevi care sunt în prag de eșec, sunt ostili, deconectați de la sistemul educational și nu
știu cum pot cere ajutor. Pentru a le crește șansele de success, cauzele eșecului trebuie
să fie cunoscute și remediate.
Părinții, profesorii , si consilierii pot interveni și ajuta prin:

- având un interes autentic în viața școlară a copiilor lor și participând la evenimentele

școlare;
- ascultarea și înțelegerea preocupărilor copilului față de școală, fiind atenți la orice
schimbare bruscă de comportament, în programul de somn sau de masă;
- să ia atitudine atunci cănd elevul nu se simte în siguranță la școală, când acel mediu îi
declanșează stări de anxietate dorind sa evite școala;
- stabilind împreună obiective realiste în ceea ce privește participarea la școală și
îmbunătațirea academică;
- lucrând împreună cu profesorii și conslieri pentru a obține ajutorul corespunzîtor
copiilor;
- ajutând copiii să-și identifice punctele forte, alegându-si pe baza lor o carieră;
- elaborarea de planuri de predare care să sprijine punctele forte ale elevului;
- angajarea unui mentor care sa sprijine elevul;
- promovarea unui mediu școlar tolerant, fără violență;
- efectuarea de evaluări pentru depistarea timpurie a deficitului de atenție și a
dificultățile de învățare. (Stoltz, 2000)

Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a ne asigura că tinerii, atat bărbati cât
și femei, din cele mai dezavantajate și marginalizate medii nu li se refuză posibilitatea
de a obține o educație și să-i susținem să rămână în școală. Trebuie să realizăm acest
lucru nu doar pentru copii, ci și pentru noi înține. Dacă vrem să trăim într-o lume
pașnică, liberă de amenințarea teroristă, trebuie să facem mai mult pentru a ne asigura
ca acești copii nu se alătură extremismului.

12
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

Bibliografie

1. Ariel, M.(2001). Terrorism as a Strategy of Insurgency, Londra : Frank Cass

2. Delcea, C. (2008). Psihologia terorismului. Cluj-Napoca: Editura Risoprint.
3. Măgureanu, M (2006). Declinul sau apoteza puterii?. București:RAO
4. Melrose, R. (2013). Elevii problemă: trauma și eșec școlar. București: Editura
Trei.
5. Stoltz, G. (2000). Eșec școlar.Risc de eșec social. București: Victor.

13