Universitatea SPIRU HARET PDF

GHID DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ

INFORMATICĂ

2013
Cuprins
1. Universitatea SPIRU HARET - componentă de bază a învăţământului românesc .… ..5

2. Facultatea de Matematică şi Informatică …………………………………………….12
2.1. Cadrul legislative de funcţionare a facultăţii ………………………… ……12
2.2. Programe de studii şi studenţi ……………………………………………....12
2.3. Cercetarea ştiinţifică ……………………………………………………..….13
3. Prezentarea programului de studii universitare de licenţă în Informatică …………...15
4. Alte informaţii ……………………………………………………………………….27
4.1. Calificări ……………………………………………………………..………27
4.2. Baza materială ……………………………………………………..………..27
4.3. Date de contact …………………………………………………..…………..29
Anexe ………………………………………………………………………………...30
Anexa 1 Cadrul legislativ de funcţionare …………………………………………...31
Anexa 2 Metodologia de admitere …………………………………………………...35
Anexa 3 Structura anului universitar ………………………………………………...40
Anexa 4 Planul de învăţământ ……………………………………………………….42
Anexa 5 Fisele disciplinelor …………………………………………………………46
Anul 1 ………………………………………………………………………47
Anul 2 ………………………………………………………………………95
Anul 3 ……………………………………………………………………...127
1. Universitatea SPIRU HARET - componentă de bază a învăţământului românesc
1.1. Cadrul juridic de organizare şi funcţionare a Universităţii Spiru Haret
La 19 ianuarie 1991 a luat fiinţă Fundaţia România de Mâine, instituţie social-umanistă de cultură,
ştiinţă şi învăţământ cu caracter nonprofit, potrivit prevederilor Legii pentru persoanele juridice nr. 21/1924
şi, în cadrul acesteia, Universitatea Spiru Haret.
Universitatea Spiru Haret a fost creată şi organizată după modelul Universităţii Harvard, având
drept spirit tutelar pe marele om de ştiinţă, reformator şi ctitor al învăţământului modern în România, Spiru
Haret, a cărui activitate ştiinţifică, educativă şi social-culturală a avut şi are o deosebită însemnătate şi
rezonanţă în societatea românească.
În cadrul Universităţii Spiru Haret au luat fiinţă şi funcţionează, în prezent, 25 facultăţi cu 53
specializări, care au parcurs, conform legii, etapele de autorizare provizorie şi acreditare.
La 14 februarie 2000, Universitatea Spiru Haret a fost acreditată de Consiliul Naţional de Evaluare
Academică şi Acreditare. Legea nr. 443 din 5 iulie 2002 consfinţeşte faptul că Universitatea Spiru Haret
este „ instituţie de învăţământ superior, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a
sistemului naţional de învăţământ".
Întreaga activitate a Universităţii s-a întemeiat pe recunoaşterea şi aplicarea măsurilor legislative
prioritare cu privire la învăţământ şi cercetare, dintre care menţionăm pe cele mai importante:
- Legea nr. 1/2011- Legea educaţiei naţionale;
- Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare;
- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată
prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, modificată prin
Ordonanţa de Guvern nr. 6/2011;
- Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare;
- Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi
inovare, etc.
Universitatea Spiru Haret are relaţii de interdependenţă organică în plan academic, administrativ şi
economico-financiar cu celelalte structuri instituţionale din cadrul Fundaţiei România de Mâine:
Televiziunea TvH2.O şi Radioul HFM2.0, posturi naţionale cu caracter educaţional, ştiinţific şi cultural,
Institutul de Sociologie şi Opinie Publică (ISOP) şi alte entităţi de cercetare ştiinţifică, Editura şi Tipografia
Fundaţiei România de Mâine, Revista Opinia Naţională - săptămânal de opinie, informaţie şi idei de interes
naţional, căminele şi Clubul studenţesc, Complexul sportiv multifuncţional etc .
Toate acestea asigură suportul necesar pentru desfăşurarea unui proces de învăţământ performant,
competitiv, de înaltă calitate, precum şi condiţii deosebite de studiu, cazare, masă şi recreere pentru studenţi.
1.2. Misiunea şi obiectivele Universităţii Spiru Haret
Asumându-şi, de la înfiinţare, misiunea de învăţământ şi cercetare, orientate pe valori, creativitate,

obţinerea de cunoştinţe fundamentale, dar şi de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă în
profesie şi în societate, Universitatea Spiru Haret a urmărit şi urmăreşte permanent dezvoltarea integrală şi
armonioasă a individualităţii umane, asumarea unui sistem de valori capabil să contribuie la împlinirea
personală, dezvoltarea spiritului antreprenorial, participarea activă la viaţa comunităţii şi a societăţii, la
succesul în competiţia pentru angajare pe piaţa muncii. Drept urmare, Universitatea a devenit o instituţie de
învăţământ superior şi cercetare ştiinţifică, abilitată să acorde titlurile prevăzute de lege, potrivit autonomiei
universitare şi libertăţii academice.
Misiunea generală a Universităţii Spiru Haret, ca instituţie de învăţământ superior, este de a genera
şi de a transfera cunoaştere către societate prin:
 formarea iniţială şi continuă la nivel universitar şi postuniversitar în scopul dezvoltării personale, al
inserţiei profesionale a beneficiarului procesului educaţional şi al satisfacerii nevoii de competenţe a
mediului socio-economic;
5
 cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea, inovarea şi transferul tehnologic;
 creaţia individuală şi colectivă, în domeniul ştiinţelor, artelor şi literelor prin realizarea
performanţelor şi dezvoltarea fizică şi sportivă;
 valorificarea şi diseminarea rezultatelor.
Misiunea proprie a Universităţii Spiru Haret, ca instituţie de învăţământ superior particulară,

reflectă, pe lângă misiunea generală, şi elemente care derivă din tradiţia universitară românească:
 să contribuie la dezvoltarea învăţământului ştiinţei şi culturii şi să creeze condiţiile şi cadrul necesar
pentru dezbaterea publică şi confruntatarea de idei pe probleme teoretice şi practice de larg interes
naţional;
 să fie un centru în jurul căruia să se dezvolte o activitate ştiinţifică cât mai intensă şi valoroasă;
 să se dezvolte ca o autentică tribună de educaţie, cultură şi civilizaţie care să genereze o mişcare
socio-culturală a ţării, în cea mai bună tradiţie haretiană.
Sintetizând, misiunea Universităţii Spiru Haret se exprimă pe trei direcţii esenţiale: didactică,
cercetare ştiinţifică şi socio-culturală.
Opţiunea strategică a Universităţii constă în orientarea spre viitor şi centrarea educaţiei pe

student, în sensul că:
– oferă tinerilor şansa unei pregătiri superioare, în condiţii care să permită valorificarea capacităţilor şi
înclinaţiile acestora;
– pune accent pe acele domenii şi programe de studii pentru care tinerii manifestă interes deosebit şi care
răspund necesităţilor actuale şi viitoare ale României;
– realizează un învăţământ superior dinamic, în măsură să integreze operativ, în curricula universitară şi în
programele de învăţământ, cuceririle noi, semnificative pe plan mondial, ale cunoaşterii şi culturii;
– valorifică tradiţiile înaintate ale învăţământului românesc şi contribuţiile româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi
culturii;
– promovează interdisciplinaritatea în desfăşurarea procesului de învăţământ şi cercetării ştiinţifice;
– asigură un învăţământ formativ, capabil să ofere viitorilor absolvenţi deprinderea
de a-şi perfecţiona pregătirea de specialitate şi de cultură generală;
– contribuie la educarea studenţilor în spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi valorilor
fundamentale ale omului;
– aduce aportul propriu la cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice
şi a respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural.
Prin conţinutul şi modalităţile de realizare a misiunii şi obiectivelor sale strategice Universitatea
Spiru Haret se individualizează în spaţiul naţional şi european al învăţământului superior.
1.3. Structura Universităţii

În prezent, Universitatea Spiru Haret are, în structura sa 25 de facultăţi cu 85 de programe de studii
universitare de licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze în conformitate cu prevederile legale şi 24
programe de studii universitare de masterat acreditate de către ARACIS.
1.4. Managementul instituţional – premisă şi factor determinant în realizarea

obiectivelor strategice şi asigurarea calităţii procesului de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică
Organizarea şi activitatea managerială în Universitatea Spiru Haret au la bază prevederile Legii nr.
1/2011-Legea educaţiei naţionale şi ale Cartei Universităţii Spiru Haret în care se stipulează principiile,
normele de funcţionare, structurile componente, relaţiile dintre ele, competenţele şi responsabilităţile ce
revin fiecăreia.
La nivelul Universităţii Spiru Haret există o echipă managerială competentă care militează pentru
creşterea calităţii învăţământului superior. Toate structurile de conducere, lucrând în echipă, se implică activ
în atingerea obiectivelor stabilite şi în rezolvarea problemelor apărute.
Structurile de conducere ale Universităţii Spiru Haret au caracter reglementativ – deliberativ,
atribuţiile acestora, durata mandatelor sunt stabilite în Carta universitară şi îşi desfăşoară activitatea pe baza
unor regulamente proprii ce detaliază principiile Cartei.
Structurile de conducere sunt asistate în activitatea lor de comisii permanente sau comisii ad-hoc,
după caz.
6
Universitatea are următoarele structuri de conducere:
 Senatul universitar şi Consiliul de administraţie, la nivelul Universităţii;
 Consiliul facultăţii;
 Consiliul departamentului;
 Consiliul ştiinţific, la nivelul Institutului central de cercetare ştiinţifică;
 Consiliul pentru studiile universitare de doctorat, la nivel de IOSUD.
Funcţiile de conducere din Universitatea Spiru Haret sunt:

 rectorul, preşedintele Consiliului de administraţie, prorectorii, directorul general administrativ, la
nivelul Universităţii;
 decanul, prodecanii, la nivelul facultăţii;
 directorul de departament, la nivelul departamentului de studii;
 directorul Institutului central de cercetare ştiinţifică;
 Organismele deliberativ-decizonale ale Universităţii sunt: Senatul universitar, Consiliul de
administraţie, consiliile facultăţilor.
Hotărârile Senatului sunt transparente, fiind comunicate operativ de către membrii Senatului decanilor
iar aceştia personalului didactic. Hotărârile consiliilor facultăţilor sunt aduse imediat la cunoştinţa membrilor
departamentelor.
Organismele executiv-operative sunt: rectorul, preşedintele Consiliului de administraţie, decanul,
directorul de institut, directorul de departament.
Organismele consultative sunt formate din reprezentanţi ai mediului economic şi personalităţi din
mediul academic, cultural şi profesional extern.
Prin Hotărârea Senatului din 8 iunie 2010, conf. univ. dr. Aurelian A. Bondrea a fost ales rectorul
Universităţii Spiru Haret, alegere confirmată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
prin Ordinul ministrului nr. 4237/17.06.2010.
În structurile de conducere ale Universităţii studenţii sunt reprezentaţi, proporţia fiind cea prevăzută de
dispoziţiile legale în vigoare. Alegerea studenţilor este efectuată în mod democratic, transparent şi
nediscriminatoriu, urmărindu-se neîngrădirea dreptului studenţilor de a fi reprezentaţi.
Pe pagina web a Universităţii Spiru Haret sunt prezentate atât informaţiile de interes public cât şi cele de
interes pentru membrii comunităţii academice. Pentru entităţile din structura Universităţii este rezervat
spaţiu de prezentare pe pagina web.
1.5. Asigurarea calităţii procesului de învăţământ

1.5.1. Calitatea procesului de învăţământ
Ca semnatară a Magna Charta Universitatum, Universitatea Spiru Haret a implementat conţinutul
Procesului Bologna: structurarea studiilor universitare pe trei cicluri - licenţă, masterat, doctorat (L-M-D),
cu o durata de 3, 2, şi, respectiv, 3 ani.
S-au depus eforturi constante pentru restructurarea curriculei universitare, perfecţionarea sistemului
de credite (ECTS), creşterea calităţii actului educaţional - conţinutul, modalităţile de predare şi evaluare a
pregătirii studenţilor, schimbarea accentului operaţional de instruire superioară pe student, trecerea de la
indicatori de intrare la indicatori de ieşire ş.a.
Activităţile de învăţământ ale Universităţii au în vedere armonizarea operaţională, instituţională cu
cerinţele societăţii bazate pe cunoaştere şi pe informatizare.
În acest cadru, Universitatea urmăreşte: creşterea calităţii cunoştinţelor studenţilor reflectate de noile
paradigme, teorii şi concepte educaţionale; dezvoltarea cunoaşterii ştiinţifice şi realizarea
interdisciplinarităţii; corelarea conţinutului studiilor cu exigenţele generate de restructurările economice,
politice şi sociale contemporane, de noile forme de organizare a vieţii sociale din România, de dinamica
profesiilor şi ocupaţiilor pe plan naţional şi european.
Pe baza procedurilor specifice cuprinse în Sistemul de management al calităţii la Universitatea Spiru
Haret, sunt evaluate, anual, la nivelul facultăţilor, de către comisiile calităţii: planurile de învăţământ,
programele de studiu, fişele disciplinelor, metodele de predare şi seminarizare, modul în care sunt asigurate
disciplinele cu cursuri şi materiale suport, gradul de satisfacţie a studenţilor, în urma cărora se adoptă acţiuni
corespunzătoare corective şi de creştere a calităţii.
În cadrul evaluării interne se urmăreşte respectarea cerinţelor normative obligatorii, îndeplinirea
standardelor de performanţă, o mai bună corelare a programelor de studii şi a competenţelor dobândite cu
cerinţele pieţei muncii.
7
De asemenea, se are în vedere: coerenţa, aprofundarea, continuitatea între ciclurile de studii;
includerea rezultatelor cercetării ştiinţifice în cursuri, seminarii şi dezbateri; utilizarea tehnologiilor moderne
de predare, seminarizare şi învăţare, ca şi raportul între disciplinele teoretice şi cele practice, aplicative;
perfecţionarea sistemului de credite de studiu transferabile; construcţia unui sistem de evaluare a pregătirii
studenţilor bazat pe folosirea celor mai performante tehnologii informaţionale ş.a.
Într-un asemenea context, Universitatea Spiru Haret pune la dispoziţia studenţilor săi o gamă largă
de categorii de resurse de învăţare, precum:
 carte tipărită, asigurată prin Editura şi Tipografia Fundaţiei România de Mâine, care realizează
acoperirea cu manuale a tuturor programelor de studii în timp real şi la preţuri accesibile tuturor
studenţilor;
 programe TV şi radio cu caracter didactic, consultaţii, dezbateri ş.a., realizate de Televiziunea
proprie, post naţional universitar şi cultural, singurul cu acest profil din audio-vizualul românesc;
 platforma de e-learning Blackboard, achiziţionată de Universitate în anul 2006, care permite
utilizarea celor peste 6000 de computere racordate la Internet, pentru derularea procesului de
învăţământ.
Platforma e-learning Blackboard răspunde în context ultramodern în totalitate criteriilor de calitate
privind educaţia, fiind un sistem integrat care asigură comunicarea sincronă, cât şi cea asincronă cu studenţii,
prin conexiuni diferite, care funcţionează continuu şi oferă:
 posibilitatea derulării activităţii didactice online;
 posibilitatea organizării evaluării computerizate a pregătirii studenţilor;
 posibilităţi efective de creare a materialelor didactice (grafică extrem de atractivă, imagine şi sunet,
datorită performanţelor software ale programului; cursurile pot fi transmise în format de document,
fişiere audio sau fişiere audio-video, iar interfaţa, deosebit de prietenoasă, nu creează dificultăţi
utilizatorilor, chiar dacă nu sunt destul de experimentaţi);
 un fond bogat de carte din literatura de specialitate din ţară şi din străinătate, reviste de
specialitate aflate în cadrul bibliotecilor facultăţilor.
În sprijinul studenţilor, pentru creşterea calităţii comunicării în procesul educaţional s-au
implementat:
 sistemul ultramodern, actualizat de gestiune a studenţilor (Student Information System) şi a
activităţii didactice, bazat pe soluţia University Management Solutions (UMS), integrată cu toate
celelalte sisteme informatice utilizate în Universitate;
 sistemul de telefonie IP -CISCO, în regim intranet;
 sistemul POLYCOM de video-conferinţă prin Internet, tip VPN, pentru teleîntâlniri didactice de
lucru (cursuri, seminarii, dezbateri, consultaţii) care face posibilă modernizarea procesului didactic,
asigurând legătura audio-video între oricare dintre cadrele didactice şi studenţi
1.5.2. Calitatea personalului didactic

Printr-o politică susţinută de recrutare, formare şi promovare a cadrelor, Universitatea Spiru Haret
şi-a asigurat un valoros corp de cadre didactice proprii, în măsură să acopere la nivel teoretico-ştiinţific şi
aplicativ ridicat ansamblul activităţilor didactice.
În facultăţile Universităţii, politica de personal a urmărit respectarea prevederilor legale care privesc
învăţământul superior, ceea ce a condus la atragerea, motivarea şi încadrarea cu normă de bază a unor
profesionişti de valoare, cu vocaţie didactică, experienţă ştiinţifică şi pedagogică incontestabile, capabili să
asigure o calitate superioară a instruirii şi educaţiei studenţilor şi să desfăşoare la nivelul standardelor actuale
activităţi inovative de cercetare ştiinţifică.
La Universitatea Spiru Haret, peste 88% dintre cadrele didactice au titlul de doctor sau sunt
doctoranzi. Cadrele tinere, în majoritatea lor, posedă pregătirea masterală şi au absolvit modulul de pregătire
a personalului didactic.
1.5.3. Beneficiarii procesului educaţional-studenţii

Evoluţia numărului de candidaţi admişi la studii de licenţă şi masterat în cadrul Universităţii Spiru
Haret confirmă prestigiul, recunoaşterea şi audienţa de care se bucură instituţia şi faptul că aceasta este
pregătită, prin condiţiile create şi facilităţile oferite studenţilor, să răspundă cerinţelor unui învăţământ
superior la nivelul standardelor contemporane de calitate pe plan naţional şi internaţional.
Totodată, Universitatea a dovedit, prin gradul ridicat de absorbţie pe piaţa muncii a absolvenţilor săi
că îşi îndeplineşte cu succes misiunea asumată.
8
1.6. Cercetarea ştiinţifică
Obiective esenţiale ale cercetării ştiinţifice desfăşurate în Universitatea Spiru Haret au în vedere:
integrarea acesteia în aria europeană a cercetării, dezvoltării şi inovării; îmbunătăţirea permanentă a calităţii
cercetării ştiinţifice, în concordanţă cu cerinţele învăţământului superior modern la nivel european şi
mondial; dezvoltarea relaţiilor pragmatice dintre învăţământ -cercetare şi comunitate, în folosul celei din
urmă.
Cercetarea ştiinţifică în Universitatea Spiru Haret se desfăşoară în conformitate cu Strategia
cercetării ştiinţifice pe perioada 2007-2013, aprobată de Senatul Universităţii şi se încadrează în liniile
directoare ale Planului naţional al cercetării, dezvoltării, inovării pentru perioada 2007-2013 şi Strategiei
Naţionale de Dezvoltare Durabilă a României.
Universitatea Spiru Haret a fost atestată să desfăşoare activitate de cercetare ştiinţifică de către
ANCS şi CNCSIS şi este înscrisă în registrul CORDIS FP7 al Uniunii Europeane.
Implementarea concretă a măsurilor de dezvoltare şi monitorizare a cercetării ştiinţifice prevăzute în
Strategia Universităţii Spiru Haret se realizează pe baza regulamentelor, metodologiilor şi procedurilor
specifice, ţinând seama de Codul etic de bune practici pentru derularea activităţilor de cercetare ştiinţifică în
Universitate.
Conducerea, desfăşurarea, monitorizarea şi evaluarea cercetării ştiinţifice sunt asigurate de
prorectorul pentru cercetarea ştiinţifică, Comisia pentru cercetare ştiinţifică a Senatului şi consiliile ştiinţifice
ale institutelor de cercetări ştiinţifice care raportează, semestrial, Senatului Universităţii realizările.
La nivelul departamentelor funcţionează centre de cercetare, dotate corespunzător, coordonate
metodologic de Institutul Central de Cercetări Ştiinţifice.
În cadrul lor îşi desfăşoară activitatea de cercetare colectivele de cadre didactice, cercetători,
doctoranzi, masteranzi şi studenţi.
Universitatea Spiru Haret a investit în pregătirea profesională a responsabililor cu cercetarea
ştiinţifică şi a directorilor de centre de cercetare, în vederea dobândirii cunoştinţelor necesare alcătuirii şi
gestionării de proiecte cu finanţare din fonduri europene structurale, nerambursabile şi au fost extinse
oportunităţile de finanţare a proiectelor de cercetare, inclusiv prin dezvoltarea cooperării cu companii private
şi autorităţile locale.
Finanţarea cercetării ştiinţifice se realizează din:
 sume obţinute din granturi/ proiecte de tip european (FP7, Erasmus, Leonardo da Vinci, COST,
Fondul Social European, POSDRU, ş.a.) ori naţionale (Academia Română, CNCSIS, ANCS ş.a.),
din cercetarea ştiinţifică aplicativă (pe bază contractuală);
 contracte cu diferiţi parteneri privaţi sau comunităţi locale;
 un fond special, în funcţie de necesităţi, aprobat de către Senatul universitar, dedicat finanţării unor
proiecte de cercetare ştiinţifică de interes pentru Universitate.
Ţinta de viitor în sfera cercetării ştiinţifice vizează diversificarea surselor interne şi externe de finanţare,
perfecţionarea activităţii de identificare şi atragere a granturilor şi proiectelor de cercetare corespunzătoare
ofertei de angajament inovativ a Universităţii. În acest sens, a fost publicată şi difuzată o broşură care
prezintă potenţialul de cercetare ştiinţifică al Universităţii Spiru Haret, aceasta adresându-se deopotrivă,
organelor administraţiei publice centrale şi locale, agenţilor economici din domeniul privat şi de stat,
agenţiilor de dezvoltare regională şi locală, instituţiilor de cercetare ştiinţifică, universităţilor.
Din anul 2009 a fost instituit un Registru unic al proiectelor/contractelor de cercetare şi consultanţă
ştiinţifică în conformitate cu criteriile CNCSIS şi adaptat practicilor interne ale Universităţii. Acest
instrument permite o mai bună cunoaştere şi monitorizare a activităţii de cercetare ştiinţifică precum şi o
evaluare corectă a potenţialului, a domeniilor de interes ştiinţific şi a partenerilor ori finanţatorilor.
Cercetarea ştiinţifică în cadrul Universităţii Spiru Haret cuprinde două direcţii majore de active, şi
anume: a) cercetarea ştiinţifică fundamentală (focalizată pe îmbunătăţirea permanentă a cursurilor
universitare şi a dezvoltării ştiinţei, în general) şi
b) cercetarea ştiinţifică aplicată, reflectată în volumul din ce în ce mai mare de contracte de
cercetare şi consultanţă ştiinţifică.
Urmărind realizarea obiectivelor strategice, stabilite prin Strategia de consolidare a
excelenţei în cercetarea ştiinţifică 2007-2013, şi în mod special obiectivul vizând integrarea în
European Research Area (ERA), Universitatea Spiru Haret a făcut toate demersurile necesare
pentru a deveni partener eligibil în Programul Cadru 7 (FP7), respectiv obţinerea şi validarea
codului PIC 986311521 precum şi desemnarea LEAR (Legal Entity Representative) pentru a avea
9
acces în portalul electronic al participanţilor.
În anul 2012, USH a fost acceptată în grupul de lucru 4 al HR Strategy for Research,
participând, în 29 octombrie 2012, la prima întâlnire de lucru de la Bruxelles. Universitatea Spiru
Haret a fost singura universitate din Romînia a cărei candidatură a fost acceptată, având astfel şansa
de a se implixca direct în fundamentarea strategiei de Resurse Umane în cercetare la nivel
european.
În ultimii ani Universitatea Spiru Haret a derulat peste 100 de contracte de cercetare, cu finanţare
naţională şi europeană.
Universitatea colaborează cu comunităţi locale, organizaţii profesionale, cu mediul privat de afaceri
în domeniul cercetării şi consultanţei ştiinţifice în cadrul a peste 50 contracte.
Rezultatele cercetării sunt diseminate în reviste de specialitate, volume de comunicări ştiinţifice,
cărţi, manuale, în resurse de studiu oferite studenţilor ş.a.
În prezent, în cadrul Universităţii Spiru Haret, există un număr de 19 de publicaţii ştiinţifice
active. Dintre publicaţiile ştiiţifice active, 17 publicaţii sunt în limba engleză (89,5%), iar una dintre
reviste publică articole în limbile romană, engleză şi franceză. Un număr de 16 de publicaţii au vizibilitate
online, iar 12 au website propriu (aproximativ 63,5%), 7 publicaţii sunt indexate în baze de date
internaţionale de prestigiu (37%), un număr de 4 publicaţii fiind cotate CNCSIS în categoria B+
(21%). In ultima perioadă au fost propuse 8 titluri noi de publicaţii ştiinţifice, dintre care 4 în
limba engleză.
1.7. Baza materială

Universitatea Spiru Haret şi-a dezvoltat şi consolidat an de an baza materială proprie, astfel încât, în
prezent dispune de 34 imobile cu o suprafaţă de peste 112.702 m² , pentru desfăşurarea, în condiţii optime, a
procesului de învăţământ, a activităţii de cercetare ştiinţifică, cultural-educative şi sportive în Bucureşti,
Braşov, Constanţa, Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Câmpulung-Muscel.
Cele 75 amfiteatre şi săli de curs, 182 săli de seminar, peste 168 laboratoare cu peste 6.000 de
calculatoare racordate la Internet, Institutul Central de Cercetare Ştiinţifică şi Centrele de cercetare, dotate cu
mobilier, aparatură, echipamente, tehnică şi tehnologie de ultimă oră, oferă cele mai bune condiţii pentru
învăţământ şi cercetare.
În Universitatea Spiru Haret funcţionează 19 biblioteci cu 21 săli de lectură, având un fond de
peste 150.000 de volume (manuale, tratate şi cărţi de specialitate) şi reviste de specialitate în limba română
şi în limbi de circulaţie internaţională.
Universitatea oferă studenţilor săi condiţii deosebite de cazare, servirea mesei, destindere,
practicarea activităţilor cultural-sportive, în cadrul căminelor studenţeşti, Clubului multifuncţional şi
Complexului sportiv, care cuprinde: stadion cu o capacitate de 10.000 mp cu 6000 de locuri, terenuri de
fotbal, tenis, volei, handbal, baschet.
1.8. Colaborarea externă

Universitatea Spiru Haret are preocupări constante în identificarea nevoii educaţionale reale a pieţei
muncii şi adaptarea flexibilă a programelor de studiu pe care le oferă. Din punct de vedere al relaţiilor
internaţionale, obiectivul central al strategiei USH este multi-dimensional: ● creşterea vizibilităţii
universităţii prin reducerea discrepanţei dintre cunoaşterea oferită şi nevoile pieţei muncii,● adăugarea de
valoare educaţională, publicistică şi ştiinţifică cuantificabilă şi recognoscibilă.
Iniţiator al Alianţei Universităţilor din Europa Centrală şi de Răsărit, USH depune eforturi de a-şi
dovedi, transparent, potenţialul de angajare regională şi transfer de cunoaştere orientat pe responsabilizare
asumată creativ, la nivelul întregii comunităţi. Procesul de regândire a curriculei este proactiv, bazat pe: ●
validitate, ● reinserţia cunoaşterii de top în domeniu, ● comparabilitate cu programele curriculare din
universităţile europene de elită, ● fezabilitate şi motivarea aplicării creative cu ajutorul reprezentanţilor
IMM. Lărgirea numărului de schimburi academice este de asemenea, o preocupare permanentă.
După crearea unei infrastructuri şi a unei logistice puternice, USH a intrat într-o nouă eră în care
priorităţile sunt: ● creşterea vizibilităţii, ● dobândirea recunoaşterii pe care o merită, ● alinierea la
standardele internaţionale, ● creşterea ofertei de programe naţionale şi internaţionale oferite studenţilor prin
noi şi strategice colaborări şi parteneriate. Universitatea Spiru Haret este, printre altele, membră a
numeroase organisme internaţionale: Agenţia Universităţilor Francofone (AUF), Asociaţia Internaţională
Universităţilor, Association of European Institution of Higher Education,etc.
Semnatară a Cartei de la Bologna, USH este afiliată, prin corpul profesoral care îşi desfăşoară
10
activitatea în diferite facultăţi, în peste 50 de asociaţii profesionale şi ştiinţifice internaţionale. Numărul a
crescut in fiecare an cuprinzând universităţi europene (Italia, Franţa, Serbia, Bulgaria, Grecia, Elveţia,
Israel), dar şi cu universităţi din Asia, America Latină, Statele Unite ale Americii. In prezent USH
desfăşoară o activitate concertată de deschidere internaţională atât în cadrul Alianţei Universităţilor din
Europa Centrală şi de Răsărit, a Clubului Euro-Asiatic al oamenilor de ştiinţă înfiinţat cu ocazia Forumului
Mondial de la Astana (din care fac parte şi 30 de laureaşi ai Premiului Nobel), al Institutului Euro-
Mediteranean de Cercetare, al Societăţii de Studii Complexe cu sediul la Paris.
În corpul profesoral USH se află cadre didactice cu expertiză şi experienţă didactică în universităţi
reprezentative din întreaga lume.
USH a fost promotor al tuturor acţiunilor Programului European FuturICT fiind iniţiatorul
proiectului FuturICT meeting Romania. De asemenea,, USH este susţinător al Strategiei Dunării şi
Dezvoltării Oraşelor – lansată în prezenţa Cancelarului Angela Merkel şi a comisarului Hahn prin
organizarea primului Forum SUERD la Regensburg în noiembrie 2012. Catedra onorifică SUERD
organizează în prezent cursuri de formatori în domeniul strategiei Dunării la universitatea noastră.
Activitatea de creştere a vizibilităţii activităţii de cercetare ştiinţifică internaţională se reflectă şi prin
semnarea contractului de colaborarea cu Institutul Mediteranean de Cercetare EMRBI împreună cuc are se
pregătesc mai multe proiecte educative – ERASMUS; şcoli de vară etc – în care USH este partener
principal.
De asemenea organizarea, la Bucureşti, în cadrul Conferinţei Internaţionale EMRBI de la Estoril
Spania – a unui workshop virtual – cu participarea reprezentanţilor USH din toate facultăţile noastre, în
domeniul Social Innovation Facing the Bio Economy, reprezintă un livrabil autentic cu vizibilitate ISI
Thomson în zona cercetării internaţionale.
Au fost încheiate acorduri cu 56 de instituţii academice, de cercetare ştiinţifică, de promovare a
relaţiilor culturale, etc. ce prevăd schimburi de profesori, cercetători şi studenţi pentru stagii didactice,
susţinere de cursuri şi conferinţe, proiecte comune de cercetare, schimb de publicaţii ş.a.
În cadrul Programului ERASMUS au fost încheiate acorduri bilaterale cu o serie de universităţi
europene, care oferă posibilitatea atât studenţilor cât şi profesorilor să efectueze stagii de studii, perioade de
predare, să participe la proiecte comune de implementare de curriculă.
Universitatea Spiru Haret a participat şi participă la manifestări ştiinţifice de anvergură naţională, la
evenimente educaţionale internaţionale, ceea ce asigură vizibilitatea Universităţii în spaţiul european şi
internaţional al educaţiei.
Dintre evenimentele la care Universitatea Spiru Haret a fost, de-a lungul vremii, prezentă, sunt
semnificative următoarele:
 Decernarea titlului de Doctor Honoris Causa Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al Il-lea, cu prilejul
celebrării a 25 de ani de Pontificat; primirea la Roma a Preşedintelui şi Rectorului Universităţii
Spiru Haret de către Suveranul Pontif, dar şi de către Papa Benedict al XVI-lea;
 Participarea la lucrările Consiliului American pentru Educaţie (ACE), alături de preşedinţii
universităţilor americane, de preşedinţi şi rectori ai altor universităţi din lume (Washington şi
Phoenix);
 Participarea la a 16-a Conferinţă Permanentă a Preşedinţilor Universităţilor Deschise şi la Distanţă
(SCOP), Barcelona;
 Prezenţa la Târgurile Mondiale ale Educaţiei de la Lisabona, Beirut, Beijing, Berlin, Nisa ş.a.
USH se preocupă şi de informarea studenţilor în legătură cu cele mai importante procese şi
fenomene economice ale vremii. Astfel, a organizat, şi primit vizite din străinătate ale unor profesori
renumiţi care au conferenţiat în faţa studenţilor şi cadrelor noastre didactice. Un simplu exemplu este
evident – profesorul Steve Keen de la University of Western Sydney – unul din primii 7 specialişti în
economie şi finanţe care au anunţat crila încă din anul 2005, şi care, alături de Nouriel Roubini, a primit în
2012 celebrul Premiu Revere.
Întreaga comunitate a Universităţii Spiru Haret dovedeşte prin preocupările sale o atitudine pro-
activă responsabilă, contribuie la realizări de vârf în domeniile de activitate cu puternică tentă realistică în
raport cu nevoile economiei şi societăţii, participă la conferinţe internaţionale recunoscute ISI Thomson,
organizează sesiuni şi workshop-uri ştiinţifice de recunoaştere internaţională, face parte din echipe de lucru
inter-universitare în proiecte FP7 în cadrul cărora promovează valorile europene, ca surse ale propriilor
valori, în diferite stadii de recunoaştere dincolo de marginile ţării USH susţine şi adaugă, astfel, valoarea
educaţională la cea europeană, contribuind la îmbunătăţirea imaginii învăţământului românesc pe plan
european şi internaţional, şi al creşterii prestigiului României pe scena internaţională contemporană.
11
2. Facultatea de Matematică şi Informatică
2.1. Cadrul legislative de funcţionare a facultăţii
Facultatea de Matematică şi Informatică a fost autorizată să funcţioneze prin Hotărârea de

Guvern (H.G.) 294/16.06.1997 publicată în Monitorului Oficial al României nr. 130/25.06.1997 p.I şi
reconfirmată prin H.G. nr.410/25.09.2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 313/13.05.2002
p.I.
Prin Legea privind acreditarea Universităţii Spiru Haret din Bucureşti nr. 443 din 5 iulie 2002,
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 491 din 9 iulie 2002, Universitatea Spiru Haret este
definită ca „instituţie de învăţământ superior, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică,
parte a sistemului naţional de învăţământ”.
Facultatea de Matematică şi Informatică a fost acreditată în anul 2005 cu două specializări
matematică şi informatică prin H.G. 916/11.08.2005 (Monitorul Oficial al României 766/23.08.2005).
În anul universitar 2005-2006, România a trecut la noua formă de organizare a învăţământului
superior (licenţă, masterat, doctorat). În acest sens, Facultatea a organizat programele de studii
universitare de licenţă în specializările Matematică şi Informatică cu durata de trei ani (180 credite).
Astfel au intrat în vigoare noile planuri de învăţământ pentru studiile universitare de licenţă, începând cu
anul I de studii.
Începând cu 1 Octombrie 2011, programele de studii universitare de licenţă şi masterat în
domeniile Matematică şi Informatică, funcţionează în baza hotărârii nr. 966 din 29 septembrie 2011
pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare, a
structurii instituţiilor de învăţământ superior, a domeniilor şi programelor de studii universitare acreditate
sau autorizate să funcţioneze provizoriu, a locaţiilor geografice de desfăşurare, a numărului de credite de
studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ sau limbă de
predare, precum şi a numărului maxim de studenti care pot fi şcolarizaţi, publicată în Monitorul Oficial
nr. 697 din 1 octombrie 2011.
Incepand cu anul universitar 2012-2013 baza legala a programelor de studii universitare de
licenta este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, Nr. 525/30.VII.2012 (pag. 97, pozitia
18). Incepand cu anul universitar 2013-2014 baza legala a programelor de studii universitare de licenta
este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, Nr. 447/22.VII.2013 (pag. 87, pozitia 18).
Incepand cu anul universitar 2012-2013, baza legala a studiilor masterale este reprezentata de
Ordinul MECTS 4945 din 31 Iulie 2012 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, Nr
564/9.VIII.2012, pag. 73 (numar de locuri: cate 50 la fiecare program de masterat; durata unui program de
masterat: 2 ani, numarul creditelor obtinute: 120, forma de invatamant: cu frecventa). Studiile
universitatre de masterat se desfasoara conform H.G. 581 din 30.VII.2013, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Nr. 500/8.VIII.2013 (pag. 83). Incepand din acest an programele de masterat continua sub
denumirile: Matematica - Matematici aplicate in economie (2 ani, 120 de credite, 50 de locuri), respectiv
Informatica - Tehnologii Moderne in Ingineria Sistemelor Informatice (2 ani, 120 credite, 50 locuri).
2.2. Programe de studii şi studenţi
Domeniul fundamental al facultăţii este: Ştiinţe exacte. Programele de studii universitare de licenţă ale
facultăţii sunt:
1. Matematică (Titlul conferit: Licenţiat în matematică);
2. Informatică (Titlul conferit: Licenţiat în informatică)
Facultatea organizeaza studii universitare de masterat (acreditate ARACIS) in specializarile:
1. Matematici aplicate in economie (domeniul Matematica)
2. Tehnologii moderne in ingineria sistemelor informatice (domeniul Informatica)
12

Vacanţele de iarnă, intersemestriale, de primăvară şi de vară, precum şi sesiunile de examene de
iarnă, vară, toamnă, de credite şi diferenţe precum şi cele de finalizare a studiilor sunt prevăzute în
structura fiecărui an universitar şi se anunţă din timp. Structura anului universitar current este prezentată
în Anexa 3. Activităţile didactice (cursuri, seminarii şi laboratoare de specialitate), de cercetare (seminarii
ştiinţifice, elaborare de studii şi proiecte, participare la competiţii de specialitate etc.) şi culturale se
desfăşoară în spaţiile specifice din Bucureşti, strada Ion Ghica, Nr. 13, sectorul 3. Activităţile sportive se
desfăşoară în cadrul bazei sportive a universităţii.
Prin implementarea sistemului Bologna, Universitatea Spiru Haret, deci şi Facultatea de
Matematică şi Informatică, a adoptat sistemul European de credite transferabile (ECTS).
Numărul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referinţă pe care universităţile îl pot
utiliza în recunoaşterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate anterior în acelaşi
domeniu fundamental în scopul echivalării şi transferării creditelor de studiu transferabile şi a eventualei
continuări a studiilor dintr-un program de studii.
Numărul minim de credite necesar promovării în anul următor de studii este 30. Numărul de
credite necesar absolvirii unui program de studii universitare de licenţă este 180, creditele fiind acumulate
numai din discipline obligatorii şi la alegere (opţionale). Numărul de credite necesar absolvirii unui
program de studii universitare de masterat este 120, creditele fiind acumulate numai din discipline
obligatorii şi la alegere (opţionale). În calculul numărului de credite necesare promovării nu se iau în
calcul creditele accumulate prin promovarea disciplinelor facultative.
Beneficiind de acces gratuit la tehnologiile informatice Microsoft (programul Dream Spark
Premium) şi Oracle (prin programul Oracle Academy), de programe internship (prin intermediul
parteneriatelor cu agenţi economici) şi de programe extracurriculare propuse de angajatori şi de
certificate profesionale în domeniu, absolvenţii programelor de studii deţin un evantai de competenţe şi
abilităţi care facilitează angajarea în domeniu.
Cadre didactice de prestigiu, doctori în ştiinţe cu titluri obţinute la instituţii de prestigiu din ţară
(Academia Română, Universitatea din Bucureşti, Universitatea din Piteşti) şi strainătate (University of
Pittsburgh, University of Alabama şi Universite Paris XII - Val de Marne), cu bogată experienţă didactică
şi de cercetare oferă cursuri, seminarii şi consultanţă (mentorat) care vă îndreaptă spre o carieră de succes
în domeniu.
Cei mai buni absolvenţi ai facultăţii ocupă poziţii profesionale în firme ca IBM, Oracle, Axway,
It Smart Systems, unităţi de învăţământ şi cercetare, unii sunt masteranzi la universităţi din ţară şi
străinătate, unii sunt doctoranzi, iar unul a obţinut titlul de doctor în Matematică. Activitatea didactică a
fiecărui an universitar începe, de regulă, la 1 Octombrie. Cu excepţia ultimului semestru din anul terminal
care are 12 săptămâni de activitate didactică şi 2 săptămâni de activităţi de evaluare finală, toate celelalte
semestre au câte 14 săptămâni de activitate didactică şi 3/4 săptămâni de activităţi de evaluare finală.
Evaluarea finală este de tip examen (E) sau Colocviu (Cv). Colocviile se susţin, de regulă, în ultimele
două săptămâni de activitate didacrtică, din semestru.
2.3. Cercetarea ştiinţifică
Strategia de cercetare a Facultăţii de Matematică şi Informatică face parte integrantă din strategia de
cercetare a Universităţii Spiru Haret şi este compatibilă cu cerinţele naţionale şi europene privind crearea
unei competitivităţi crescute în domeniul cercetării fundamentale şi aplicative prin:
• dezvoltarea direcţiilor de cercetare în matematică teoretică, matematici financiare, actuariale şi
teoria riscului, matematici aplicate în mecanică şi ştiinţe socio-umane.
• dezvoltarea direcţiilor de cercetare în informatică teoretică şi informatică aplicată în vederea
asigurării participării la programele de cercetare naţionale şi internaţionale.
13

Facultatea de Matematică şi Informatică editează revista: Analele Universităţii Spiru Haret, Seria
Matematică-Informatică, clasificată B+ in anii 2010 şi 2011 fiind înregistrată şi în bazele de date SCIPIO,
Index Copernicus, ZBLMATH şi MathsciNet.
Conferinţa de Matematici Aplicate şi Informatică şi-a extins aria de cuprindere şi ăn anul 2013 s-
a desfăşurat sub auspiciile Anului International al Statisticii, fiind afiliata Organizaţiei Internaţionale
privind Anul Internaţional al Statisticii (http://camai.spiruharet.ro). Studenţii şi masteranzi beneficiază de
diseminarea rezultatelor cercetărilor întreprinse atât prin intermediul revistei cât şi în cadrul Sesiunii de
Comunicări Ştiintifice ale Tinerilor Cercetători. De asemenea, activitatea de cercetare este prezentată în
cadrul Seminariilor ştiintifice ale facultăţii.
14

3. Prezentarea programului de studii universitare de licenţă în
Informatică
Obiectivul principal al programului de studii universitare de licenta in Informatica este
reprezentat de formarea de specialisti in Informatica competenti pentru:
• Programare în limbaje de nivel înal
• Dezvoltare şi întreţinere de aplicaţii informatice
• Utilizare de instrumente informatice in context interdisciplinar
• Utilizare a bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale
• Proiectare şi gestiune a bazelor de date
• Proiectare si administrare a reţelelor de calculatoare
• Planificare şi monitorizare a proiectelor informatice
• Concepere de modele matematice pentru descrierea unor fenomene
In acest context se urmareste transmiterea de cunostinte teoretice si formarea deprinderilor de

aplicare in diverse contexte.
1. Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale domeniului şi ale ariei de
specializare; utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională:
• Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de limbaj specifice,
precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin semantic şi sintactic.
• Identificarea de metodologii adecvate de dezvoltare a sistemelor software.
• Descrierea de concepte, teorii si modele folosite in domeniul de aplicare.
• Definirea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii, precum şi a teoriilor şi modelelor
matematice.
• Identificarea conceptelor de bază pentru organizarea datelor în baze de date.
• Identificarea conceptelor si modelelor de baza pentru sisteme de calcul si retele de calculatoare.
• Descrierea adecvată a conceptelor şi teoriilor specifice managementului de proiect
• Identificarea tipurilor de date şi a structurii modelelor.
2. Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de concepte,
situaţii, procese, proiecte etc. asociate domeniului:
• Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, pachete, clase,
metode) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază.
• Identificarea şi explicarea mecanismelor adecvate de specificare a sistemelor software.
• Identificarea si explicarea modelelor informatice de baza adecvate domeniului de aplicare.
• Interpretarea de modele matematice şi informatice (formale).
• Identificarea şi explicarea modelelor de bază pentru organizarea şi gestiunea datelor în baze de
date.
• Identificarea si explicarea arhitecturilor de bază pentru organizarea şi gestiunea sistemelor si a
retelelor.
• Identificarea modelelor şi metricilor adecvate pentru estimarea efortului de dezvoltare.
• Explicarea şi interpretarea modelelor matematice.
3. Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii bine definite, tipice
domeniului în condiţii de asistenţă calificată:
15

• Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente într-un limbaj de
programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de proiectare date.
• Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare şi a mediilor de dezvoltare pentru
realizarea aplicaţiilor informatice
• Utilizarea modelelor si instrumentelor informatice si matematice pentru rezolvarea problemelor
specifice domeniului de aplicare.
• Identificarea modelelor si metodelor adecvate pentru rezolvarea unor probleme reale.
• Utilizarea metodologiilor si mediilor de proiectare a bazelor de date pentru probleme particulare.
• Utilizarea tehnicilor pentru instalarea, configurarea si administrarea sistemelor si retelelor.
• Realizarea de estimări ale efortului pentru aplicaţii existente; estimarea efortului şi a necesarului
de resurse pentru aplicaţii noi; planificarea realizării acestora.
• Construirea unui model matematic folosind metode, tehnici şi instrumente adecvate.
4. Utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de evaluare, pentru a aprecia calitatea, meritele şi
limitele unor procese, programe, proiecte, concepte, metode şi teorii:
• Testarea unor aplicaţii pe baza unor planuri de test.
• Utilizarea de criterii şi metode adecvate pentru evaluarea aplicaţiilor informatice.
• Analiza datelor si a modelelor.
• Utilizarea simulării pentru studiul comportamentului modelelor realizate si evaluarea
performantelor.
• Evaluarea calitatii diferitelor sisteme de gestiune a bazelor de date din punctul de vedere al
structurii, funcţionalităţii si extensibilitatii.
• Efectuarea de măsurători de performanţă pentru timpi de răspuns, consum de resurse; stabilirea
drepturilor de acces.
• Monitorizarea procesului de dezvoltare a aplicaţiei şi compararea planului cu realitatea;
măsurarea efortului real.
• Evaluarea critică a rezultatelor implementării modelului, compararea cu diferite abordări
alternative.
5. Elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea unor principii şi metode consacrate în domeniu:

• Dezvoltarea de unităţi de program şi elaborarea documentaţiilor aferente.
• Realizarea unor proiecte informatice dedicate.
• Elaborarea componentelor informatice ale unor proiecte interdisiciplinare.
• Încorporarea de modele formale în aplicaţii specifice din diverse domenii.
• Realizarea unor proiecte de baze de date.
• Realizarea unor proiecte de reţele de calculatoare.
• Gestionarea eficientă a resurselor umane şi de timp disponibile pentru proiect.
• Realizarea de proiecte pentru modelarea matematică a unei probleme concrete.
6. Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul
didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a
normelor de etică profesională.
7. Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea
capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse.
8. Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a
capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de
comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
La finalul programului de studii, absolventii vor fi capabili, cel putin, sa:
16

• implementeze şi documenteze unităţi de program în limbaje de programare de nivel înalt şi
folosirea eficientă a mediilor de programare;
• realizeze şi sa întreţina aplicaţii informatice pentru rezolvarea unor probleme reale de
complexitate medie;
• realizeze componente informatice pentru o aplicatie dedicata de complexitate medie;
• modelareze si sa rezolve probleme cu grad mediu de complexitate, folosind cunoştinţe de
matematică si informatica;
• realizeze şi administreze baze de date de complexitate medie;
• realizeze si administreze o reţea de calculatoare de dimensiune medie;
• instaleze sisteme de operare (Windows/Linux);
• planifice şi sa monitorizeze realizarea unui proiect informatic de dimensiuni reduse;
• modeleze matematic o problema cu grad redus de dificultate;
• realizeze şi sa susţina un proiect pe o temă de specialitate, într-o manieră riguroasă şi inteligibilă;
• participe activ la realizarea unui proiect în echipă, demonstrând capacităţi de comunicare
interpersonală şi asumare a rolurilor atribuite;
• elaboreze şi sa prezinte o lucrare pe o temă de specialitate cu evidenţierea metodelor/tehnicilor
folosite, în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
Admiterea la programul de studii universitare de licenţă se desfăşoară conform metodologiei de

admitere prezentată în Anexa 2.
Planul de învăţământ elaborat conform normelor in vigoare si pe baza procedurilor descrise in
Manualul Calitatii este prezentat in Anexa 4. Acest plan de invatamant este rezultatul evaluarilor
planurilor de invatamant anterioare si corespunde evolutiei domeniului fiind realizat in conformitate cu
standardele internationale (AMS, ACM-IEEE) si prin comparare cu programe de studii similare oferite de
universitati din tara si strainatate.
Informatică - anul I
Cunoştinţe şi abilităţi dobândite: Concepte şi principii de bază ale informaticii, precum şi teorii şi
modele matematice. Se vor aplica principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii bine
definite, tipice domeniului în condiţii de asistenţă calificată.
Nr. Denumire Tip Teme studiate (selectie) Nr. Forma

crt. credite eval.
1 Algebră 1 O În cadrul acestui curs se studiază: structuri algebrice 6 E

relaţii funcţionale, relaţii de echivalenţă, mulţime
factor; monoizi: monoid liber generat de o mulţime,
monoid factor, morfisme de monoizi; grupuri: grup,
Semestrul I
subgrup, teorema lui Lagrange, subgrup normal, grup

factor, teorema fundamentală de izomorfism, ordinul
unui element într-un grup, grupuri ciclice; inele,
corpuri, algebre: teorema fundamentală de izomorfism,
teorema fundamentală a algebrei.
17

2 Analiză O În cadrul acestui curs se studiază: corpul numerelor 6 E
matematică 1 reale; şiruri de numere reale:; serii de numere reale;
elemente de topologie a spaţiilor metrice; funcţii reale
de o variabila reală: proprietatea lui Darboux; funcţii
derivabile: formula lui Taylor; şiruri şi serii de funcţii;
funcţii analitice: dezvoltare îin serie Taylor, Mac
Laurin; integrala nedefinită şi integrala Riemann;
integrala Riemann improprie.
3 Arhitectura O În cadrul acestui curs se studiază: bazele aritmetice ale 6 E

sistemelor de sistemelor de calcul: codificarea informaţiei, algoritmi
calcul de conversie, standardul IEEE 754; bazele logice ale
sistemelor de calcul: latice, algebre Boole; bazele
arhitecturale ale sistemelor de calcul: arhitecturi clasice
şi moderne; procesorul MMIX: setul de instructiuni,
întreruperi, intrări-ieşiri; introducere în programarea în
limbaj de asamblare: MMIXAL şi simulatorul MMIX.
4 Logică O În cadrul acestui curs se studiază: algebre booleene; 6 E

computaţională sintaxa şi semantica limbajului calculului cu propoziţii:
demonstraţii formale, teorema deducţiei; abordarea
axiomatică în formalizarea raţionamentelor; sisteme
deductive: teorema de consistenţă – completitudine
pentru calculul cu propoziţii; sistemul deducţiei
naturale Gentzen; validabilitate; formalizarea
computaţională a logicii binare cognitive şi problema
satisfiabilităţii booleene; introducere în limbajele de
primul ordin.
5 Algoritmi şi O În cadrul acestui curs se studiază: algoritmi: 6 E

programare caracteristici; limbaje de programare: exemple:
FORTRAN, C, Pascal, Lisp, Prolog, Python, C++,
Java; limbajul de programare C; directive de
preprocesare: pachetele: stdio.h, math.h, string.h;
alocare statică – alocare dinamică; operaţii de intrare-
ieşire: pachetul iostream.h (C++); corectitudinea
programelor C: metoda aserţiunilor; complexitatea
programelor: time.h, metrici software; testarea
programelor C; utilizarea bibliotecilor; metode de
proiectarea programelor.
18

6 Algebră 2 O În cadrul acestui curs se studiază: spaţii vectoriale: 4 E
aplicaţii liniare, teorema de izomorfism; baze intr-un
spaţiu vectorial: dimensiunea unui spaţiu vectorial;
aplicaţii multiliniare alternate; teorema împărţirii cu
rest în Z şi K[X]; algebra endomorfismelor unui spaţiu
vectorial finit dimensional: vectori şi valori proprii,
polinomul caracteristic şi polinomul minimal;
teoremele Hamilton-Cayley şi Frobenius: matrice
asemenea, forma canonică Jordan.
7 Geometrie O În cadrul acestui curs se studiază: elemente de algebră 5 E

analitică şi liniară: spaţii vectoriale, aplicaţii liniare, forme
diferenţială biliniare şi forme pătratice, procedeul de ortogonalizare
Gram-Schmidt; geometrie afină şi euclidiană: spaţii
afine. aplicaţii afine, conice şi cuadrice; elemente de
geometrie diferenţială: reprezentarea curbelor in spatiu,
elementul de arc, triedrul lui Frenet, curbura şi
torsiunea, reprezentarea unei suprafete, linii de curbură,
asimptotice şi geodezice ale unei suprafeţe.
8 Analiză O În cadrul acestui curs se studiază: continuitate şi limită 4 E

matematică 2 pentru funcţii de mai multe variabile; derivate partiale
de ordin superior, formula lui Taylor pentru funcţii de
două variabile, teorema funcţiilor implicite, extreme
locale şi cu legături; integrale curbilinii; independenţa
de drum a integralei curbilinii, integrale multiple pe
intervale în spaţiul n-dimensional, integrale duble,
triple pe domenii simple, formula lui Green.
9 Limbaje O În cadrul acestui curs se studiază: limbaje, expresii 5 E

formale şi regulate şi mecanisme generative fundamentale;
automate mecanisme pentru recunoaşterea limbajelor regulate,
proiectarea optimală a automatelor; transformări asupra
gramaticilor formale; automate pushdown, automate
liniar mărginite şi maşini Turing; proprietăţi de
închidere ale limbajelor la principalele operaţii cu
Semestrul II
limbaje; introducere în analiza lexicală şi sintactică;

utilizarea teoriei limbajelor formale şi automatelor în
alte domenii.
19

10 Structuri de O În cadrul acestui curs se studiază: elemente de teoria 5 E
date analizei algoritmilor: algoritmi iterativi şi algoritmi
recursivi; structuri de date fundamentale: tablouri, liste
liniare, structuri de date neliniare, stive. cozi; metode
de sortare: interschimbare, interclasare, inserţie, sortare
rapidă; algoritmi de căutare; interclasare; clase speciale
de algoritmi: algoritmi probabilişti, algoritmi
evoluţionişti; structuri de date şi algoritmi pentru
stocări externe, managementul memoriei.
11 Sisteme de O În cadrul acestui curs se studiază: introducere în studiul 5 E

operare sistemelor de opereare: definire, clasificare, funcţii;
arhitectura sistemelor de operare: componentele
sistemelor de operare, suport hardware, întreruperi,
programare; procese şi fire de execuţie; managementul
procesoarelor, planificarea proceselor; comunicare
între procese; managementul memoriei: memorie reală,
segmentare, paginare, memorie virtuală; gestiunea
echipamentelor, sistemul de gestiune a fişierelor.
12 Engleză de A În cadrul acestui curs se studiază: computers today; bits 2 Cv.

specialitate/ and bytes, buying a computer; input/output devices;
Comunicare storage devices; basic software; creative software;
profesională programming; computers tomorrow./ ştiinţa
comunicării: principii, mijloace şi tehnici, obiective;
comunicarea scrisă; comunicare orală: expunerea şi
interviul, prezentări multimedia; managementul
comunicării: dinamica grupului, dezvoltarea lucrului în
echipă.
Informatică - anul II
Cunoştinţe şi abilităţi dobândite: Programarea în limbaje de nivel înalt, Dezvoltarea şi întreținerea

aplicațiilor WEB, Proiectarea şi gestiunea bazelor de date, Proiectarea si administrarea reţelelor de
calculatoare. Se vor aplica principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii bine definite,
tipice domeniului în condiţii de asistenţă calificată.
Nr. Denumire Tip Teme studiate (selecţie) Nr. Forma

crt. credite eval.
20

1 Tehnologii O În cadrul acestui curs se studiază: HTML: structura 4 E
WEB unei pagini, caractere HTML, stiluri fizice şi logice de
text, liste; CSS (Cascading Style Sheets): crearea
stilurilor inline, casete în CSS; JAVASCRIPT: tipuri de
date şi variabile, obiecte create de utilizator în
JavaScript, interacţiunea dintre HTML şi JavaScript;
PHP: date, variabile şi operatori, crearea formularelor
web şi manipuloarea datelor introduse prin intermediul
lor.
2 Proiect – O În cadrul acestui curs se realizează un proiect. 1 Cv.

Tehnologii
WEB
3 Reţele de O În cadrul acestui curs se studiază: introducere, 5 E

calculatoare clasificare: tipuri de reţele; modelul de referinţă OSI,
TCP/IP; nivelul legăturii de date: subnivelul Mac şi
LLC; nivelul de reţea; nivelul de transport: gestiunea
dialogului; nivelul sesiune, nivelul de prezentare:
prezentarea şi protecţia datelor; nivelul aplicaţie:
programare in reţea; serviciul de poştă electronică:
Semestrul I
SMTP, POP3, IMAP; sistemul numelor de domenii;

aplicaţii web, HTTP.
4 Probabilităţi şi O În cadrul acestui curs se studiază: algebra boole, corp 5 E

statistică de părţi, câmp de probabilitate; variabile aleatoare,
caracteristici numerice: funcţia de repartiţie, corelaţie şi
coeficient de corelaţie; legea numerelor mari: tipuri de
convergenţă; funcţii caracteristice: teorema de unicitate
a funcţiilor caracteristice; funcţii generatoare; repartiţii
clasice: Bernoulli, Poisson, hipergeometrică, normală,
gama, beta, student, exponentială; selectie; estimaţie;
regresie liniară: dreapta de regresie.
5 Programare O În cadrul acestui curs se studiază: introducere în PPOO; 5 E

orientată pe declararea claselor: constructori şi destructori;
obiecte operatori: supraîncarcarea cu funcţii membre şi cu
funcţii prietene; fluxuri: operaţii de intrare - ieşire în
C++; moştenire: clase derivate, clase de bază virtuale;
polimorfism: funcţii virtuale; interfeţe: funcţii virtuale
pure, clase abstracte; tratarea excepţiilor; programare
generică: biblioteca standard de şabloane; modele de
proiectare şi UML.
21

6 Algoritmica O În cadrul acestui curs se studiază: noţiuni generale de 5 E
grafurilor teoria grafurilor: grafuri neorientate şi orientate, grafuri
conexe, tare conexe, ciclice, complementare şi
izomorfe; grafuri aciclice: arbori şi arborescenţe,
algoritmul lui Kruskal; algoritmi în grafuri şi digrafuri:
algoritmii Warshal şi Dantzig, Bellman-Kalaba, Ford,
Dijkstra, grafuri hamiltoniene şi euleriene, algoritmi în
reţele: reţele de transport, algoritmul Ford-Fulkerson,
metoda drumului critic, metoda potenţialului.
7 Ecuaţii A În cadrul acestui curs se studiază: ecuaţii diferenţiale de 5 E

diferenţiale şi ordinul I; ecuaţii de ordin superior; sisteme liniare şi
cu derivate omogene; ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul I;
parţiale / ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul II: ecuaţii de tip
Sisteme hiperbolic şi de tip parabolic; ecuaţii de tip eliptic /
dinamice sisteme dinamice continue şi discrete; sisteme dinamice
discrete: familii de functii parametrizate; sisteme
dinamice continue.
8 Baze de date O În cadrul acestui curs se studiază: noţiuni introductive 4 E

în domeniul bazelor de date: limbaje pentru baze de
date, SQL; proiectarea bazelor de date relaţionale:
modelarea Entitate-Relaţie, normalizare, dependenţe
funcţionale; prezentarea limbajului SQL: concepte
SQL, limbajul de definire a datelor – DDL, limbajul de
interogare a datelor – DQL, clauza JOIN, limbajul de
manipulare a datelor- DML, limbajul de control al
datelor- DCL.
Semestrul II
9 Proiect – Baze O În cadrul acestui curs se realizează un proiect. 1 Cv.

de date
10 Tehnici de O În cadrul acestui curs se studiază: inginerie software: 5 E

proiectare definiţie, scopuri: satisfacerea cerinţelor utilizatorilor;
software procese software: modelulul liniar-secvenţial, modelul
prototipului, modelul RAD, modele pentru software
evolutiv; proiectare orientată pe obiecte si Unified
Modeling Language (UML): modelare statică, agregare
cu parametri, diagrame use-case, modelare dinamică,
diagrame de interacţiune, de stare, de activitate;
aplicaţia Microsoft VISIO.
22

11 Analiză O În cadrul acestui curs se studiază: metode numerice 5 E
numerică pentru ecuatii algebrice neliniare: metoda bisecţiei, a
aproximatiilor succesive; metode numerice pentru
sisteme algerice liniare: metoda retrosubstiţutiei, a lui
Gauss, a lui Ritz,; metode de interpolare: polinomul de
interpolare al lui Lagrange; metode de integrare
numerică: Newton-Cotes, a Trapezului, a Simpson;
metode de rezolvare a ecuatiilor diferenţiale; metode
pentru determinarea valorilor proprii.
12 Tehnici O În cadrul acestui curs se studiază: maşini virtuale: 5 E

avansate de ierarhii de maşini virtuale, limbaje intermediare,
programare securitatea maşinilor virtuale; maşina virtuală Java
(JVM) şi limbaje JVM: instrucţiuni bytecode,
verificator bytecode; platforma Java: sintaxa şi
programare; programare avansată în Java: exceptii, fire
de executare, colecţii, socketuri, interfeţe grafice şi
programare orientată pe evenimente, servleturi, JSP,
JDBC. Programarea aplicatiilor Android.
13 Practică O În cadrul acestui curs se realizează un proiect. 5 Cv.
14 Fundamentele A În cadrul acestui curs se studiază: privire de ansamblu 5 E

limbajelor de asupra limbajelor de programare; declaraţii şi tipuri;
programare/ mecanisme de abstractizare: proceduri, mecanisme de
Coduri şi parametrizare; translatarea limbajelor de programare;
criptografie semantica limbajelor de programare; proiectarea
limbajelor de programare / coduri; coduri liniare;
coduri ciclice: polinom generator, coduri BCH, coduri
Reed-Solomon; criptosisteme; criptosisteme cu cheie
publica: criptosistemul RSA, criptosistemul ElGamal;
semnături digitale; curbe eliptice si criptografie.
Informatică - anul III
Cunoştinţe şi abilităţi dobândite: Metode algoritmice şi modele ale complexităţii, procesarea inteligentă
a datelor, utilizarea eficientă a sistemelor de gestiune a bazelor de date, tehnici de optimizare a
activităţilor, proceselor, planificarea proiectelor informatice, asigurarea securităţii sistemelor, metodologii
avansate de dezvoltare a aplicaţiilor. Studenţii vor participa activ la realizarea unui proiect în echipă,
demonstrând capacităţi de comunicare interpersonală şi asumarea rolurilor atribuite.
23

Nr. Denumire Tip Teme studiate (selecţie) Nr. Forma
crt. credite eval.
1 Algoritmi I O În cadrul acestui curs se studiază: strategii de rezolvare 6 E

a problemelor: strategia „Brute-Force”, strategia
„Greedy”, elemente avansate privind strategiile
„Divide et Impera” şi „Backtracking”, strategia
„Branch & Bound”, strategii euristice; algoritmica
şirurilor: algoritmii DFA, Boyer-Moore (BM), Turbo
BM, Karp-Rabin, Knuth-Moriss-Pratt, Reverse factor,
direct & reverse Collusi; algoritmi geometrici:
problema intersecţiei, proximitate, convexitate,
diagrame şi triangularizări (Voronoi, Delaunay, etc.).
2 Tehnici de O În cadrul acestui curs se studiază: algoritmul Simplex; 6 E

optimizare dualitatea în programarea liniară; problema
transporturilor: determinarea soluţiilor optime pentru
Semestrul I
problemele de transport, degenerarea în problemele de

transport; programare neliniară: funcţii convexe şi
generalizări, teorema lagrangeanului, condiţiile Kuhn-
Tucker, dualitatea în optimizarea neliniară, algoritmi de
optimizare.
3 Sisteme de O În cadrul acestui curs se studiază: SGBD-uri 5 E

gestiune a compatibile SQL: sisteme client-server, paralelisme şi
bazelor de date particularităţi; Oracle SQL: limbajul de controlul al
datelor (DCL), securitatea bazelor de date Oracle,
arhitectura de securitate Oracle 9i; Oracle PL/SQL:
blocuri şi tipuri de date în PLSQL, gestiunea
cursoarelor, a declanşatorilor; modularizarea aplica-
ţiilor: SQL dinamic, tratarea erorilor în PLSQL.
4 Proiect - SGBD O În cadrul acestui curs se realizează un proiect. 1 Cv.
24

5 Ingineria A În cadrul acestui curs se studiază: programare folosind 6 Cv.
programării / API-uri; programare generică în limbaje orientate
Securitatea obiect: STL; programare C Sharp si .NET: aspecte
informaţiei sintactice, moştenire, interfeţe, delegare, evenimente;
durata de viata a obiectelor:remote objects; şabloane în
proiectarea software-lui; programare orientată pe
aspecte / politici de securitate: protecţia datelor
personale; protocoale de autentificare; autorizarea
accesului; securitatea reţelelor de calculatoare ;
vulnerabilităţi software; malware; protecţia
programelor.
6 Calcul numeric A În cadrul acestui curs se studiază: aproximare 6 Cv.

avansat / polinomială şi raţională; aproximări în spaţii normate;
Modelare şi analiza Fourier: transformarea Fourier, algoritmul FFT;
simulare metode pentru analiza matriceală / introducere în
simulare: modele matematice; variabile (pseudo)
aleatoare: generatorul congruenţial liniar; simularea
variabilelor aleatoare neuniforme; simularea vectorilor
aleatori: simularea vectorilor uniformi; simularea
proceselor Stochastice: lanţuri şi procese Markov;
metode Monte Carlo; modele de aşteptare cu
aplicabilitate la probleme practictice
7 Algoritmi II O În cadrul acestui curs se studiază: capitole speciale de 5 E

analiza algoritmilor: analiza amortizată a algoritmilor,
algoritmi online şi offline, algoritmi stochastici,
Semestrul II
programare dinamică şi optimizare combinatorială;

căutare aproximativă: algoritmii Needleman-Wunsch şi
Smith-Waterman; modele ale calculului paralel:
PRAM, teorema lui Brent; tehnici utilizate în calculul
paralel: tehnica Divide et Impera în calculul paralel;
algoritmi paraleli.
25

8 Managementul O În cadrul acestui curs se studiază: proiect software: 4 E
proiectelor definiţie, particularităţi faţă de alte proiecte,
software clasificarea proiectelor software, scopurile unui proiect
software, evaluarea proiectului, estimarea costurilor şi
beneficiilor, design-ul software, planificarea
activităţilor, monitorizarea şi controlul, monitorizarea
riscului, elemente ale calităţii software, testarea
software, managementul contractelor, managementul
persoanelor şi al echipelor; introducere în Microsoft
Project: prezentarea generală a programului.
9 Inteligenţă O În cadrul acestui curs se studiază: arhitecturi feed- 5 E

artificială forward multistrat: modele de neuroni artificiali;
modele de instruire adaptivă pentru un singur neuron;
modele de instruire adaptivă pentru arhitecturi feed-
forward fără straturi ascunse: algoritmii MADALINE
şi MLP; modele de instruire adaptivă pentru arhitecturi
feed-forward cu straturi ascunse; arhitecturi recurente
uni-strat şi bi-strat; arhitecturi specializate pentru
compresie /decompresie; arhitecturi specializate pentru
instruire nesupervizată.
10 Calculabilitate O În cadrul acestui curs se studiază: modele generale ale 5 E

şi complexitate calculabilităţii, maşini cu stări finite: arhitecturi de tip
RAM, maşini Turing, indecidabilitatea problemei
opririi; calculabilitate: modelul standard de maşină
Turing; clase de complexitate: complexitate – timp,
clasele P, NP, co-NP, teorema Cook-Levin,
completitudine PSPACE, problema QBF; ierarhizarea
claselor de complexitate: teorema privind ierarhizarea
complexitatii in timp, respectiv în spaţiu.
11 Elaborarea O Se elaboreaza lucrarea de licenţă. 5 Cv.

lucrării de
licenţă
26

12 Proiectarea A În cadrul acestui curs se studiază: programarea 6 Cv.
interfeţelor orientată pe evenimente; limbaje de programare
grafice / orientate pe evenimente; programarea interfeţelor
Grafică pe grafice în Java; proiectarea interfetelor grafice folosind
calculator Swing; proiectarea interfeţelor grafice pentru aplicaţii
Web şi mobile/ tipuri de sisteme grafice şi standarde
grafice; transformări de modelare şi vizualizare grafică;
fluxul prelucrării grafice; structuri de date spaţiale;
umbrire şi texturare; modele de colorare şi iluminare;
tehnici de animaţie.
Fişele disciplinelor, incluse în planul de învăţământ, sunt prezentate in Anexa 5. Acestea se

actualizează anual pentru a include ultimele noutăţi în domeniul tehnologiilor informatice, precum şi
rezultate ale cercetărilor întreprinse de cadrele didactice titulare.
Fisele disciplinelor sunt elaborate pe baza metodologiei CNCS-RNCIS si descriu rezultatele în
învăţare exprimate în forma competenţelor cognitive, tehnice sau profesionale şi afectiv-valorice care sunt
realizate de o disciplină (http://www.rncis.ro).
Modul de examinare şi evaluare la fiecare disciplină, ţinând cont de rezultatele planificate este
descris in Fisa disciplinei si evaluarea se desfasoara conform metodologiei specifice facultatii (Anexa 6).
Modul de organizare şi conţinuturile examenului de finalizare a studiilor, ca examen sumativ care
certifică asimilarea competenţelor cognitive şi profesionale care corespund calificării universitare, sunt
descrise in Anexa 7.
Activitatea profesională a studeţilor este reglementată de Regulamentul specific prezentat în
anexa 8.
4. Alte informaţii
4.1. Calificări
Conform Registrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior, calificările posibile ale
absolvenţilor programului studii universitare de licenţă în Informatică sunt: Profesor în învăţământul
gimnazial - 232201; Analist - 213101; Programator - 213102; Proiectant sisteme informatice - 213103;
Administrator de reţea de calculatoare - 213902; Administrator baze de date - 213903; Asistent de
cercetare în matematică informatică - 249110; Asistent de cercetare în informatică – 250102.
Studenţii beneficiază de pregătire pentru certificarea în informaticată (CERTIPORT) şi au acces
la programe extracurriculare. În acest sens, toti studenţii si masteranzii programelor de studii furnizate de
Facultatea de Matematică şi Informatică, după semnarea contractului de studii, beneficiază de acces şi
utilizare gratuită a tehnologiilor Microsoft ( http://e5.onthehub.com/WebStore./).
4.2. Baza materială
Facultatea de Matematică şi Informatică funcţionează în imobilul din Str. Ion Ghica nr. 13,
proprietate a Universităţii Spiru Haret. În acest imobil, studenţii beneficiază de amfiteatre şi numeroase
săli de curs şi seminar cu dotare modernă; sălile de seminar sunt dimensionate pentru grupe de 20-30 de
27

studenţi, iar ambientul creează condiţii optime pentru studiu. Laboratoarele de informatică se desfăşoară
pe semigrupe. Se asigură cel puţin un calculator per student. Imaginile alăturate sunt elocvente.

Studenţii şi masteranzii Facultăţii de Matematică şi Informatică interesaţi de cazare în timpul
studiilor (activitate didactică, dar şi pe perioada vacanţei) beneficiază de serviciile oferite de căminele
studenteşti ale Universităţii Spiru Haret din Bucureşti, str. Moldoviţa nr. 5 – 10, sector 4. Pentru detalii se
poate accesa: http://ushfmi.wordpress.com/studenti/camine-studentesti/, iar prin telefon se pot obţine
informaţii la numărul: +40214610543.
Studenţii şi masteranzii pot servi masa la cantină, aceştia beneficiind de tarife subvenţionate de
către Universitate. Mai multe detalii sunt disponibile pe pagina Clubului România de Mâine:
http://www.clubromaniademaine.ro/prezentare.html.
28

4.3. Date de contact
Adresa : Bucureşti, Str. Ion Ghica, Nr. 13, 030045, sectorul 3.

Telefon : +40213140075 sau +40213140076 interior 121, 306; +40214551033
Fax : +40213140075 sau +40213140076 interior 121;
E-mail : ushmi@spiruharet.ro .
FB: http://www.facebook.com/fmi.spiruharet.ro
TW: http://twitter.com/fmispiruharetro
WP: http://ushfmi.wordpress.com/
Clubul de informatică: http://tech.groups.yahoo.com/group/ush_cs_club/
29

ANEXE

ANEXA 1
Cadrul legislativ de funcţionare
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 447/22.VII.2013 85
0 1 2 3 4 5 6 7
4 Facultatea de Științe Administrarea afacerilor Economia comerțului, turismului și serviciilor A IF 180 75

Economice
Economia comerțului, turismului și serviciilor A ID 180 50
Contabilitate Contabilitate și informatică de gestiune A IF 180 50
Contabilitate și informatică de gestiune A ID 180 50
Economie și afaceri Afaceri internaționale A IF 180 50
internaționale
Afaceri internaționale A ID 180 50
Finanțe Finanțe și bănci A IF 180 80
Finanțe și bănci A ID 180 50
Management Management A IF 180 100
Management A ID 180 75
5 Facultatea de Arte Cinematografie și media Cinematografie, fotografie, media (Regie de A IF 180 100
film și TV, Imagine de film și TV)
Teatru și artele Artele spectacolului (actorie) A IF 180 25
spectacolului
6. UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” DIN BUCUREȘTI
Număr
Acreditare (A)/ Număr
Specializarea/Programul de studii universitare de licență maxim de
Nr. Autorizare de Forma de de credite
Facultatea Domeniul de licență (locația geografică de desfășurare1) studenți
crt. funcționare învățământ3) de studii
și limba de predare2)) care pot fi
provizorie (AP) transferabile
școlarizați
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Facultatea de Litere Limbă și literatură Limba și literatura engleză — Limbi și A IF 180 50

literaturi moderne (franceză, germană,
spaniolă, italiană, rusă)/clasică (latină)
Limba și literatura franceză — Limbi și A IF 180 50
literaturi moderne (engleză, germană,
spaniolă, italiană, rusă)/clasică (latină)
Limba și literatura modernă (engleză, AP IF 180 25
franceză) — Limba și literatura modernă
(arabă)
Limba și literatura modernă (engleză, AP IF 180 25
franceză) — Limba și literatura modernă
(japoneză)
Limba și literatura română — O limbă și A IF 180 150
literatură modernă (engleză, franceză)
Limba și literatura română — O limbă și A IFR 180 75
literatură modernă (engleză, franceză)
Limba și literatura franceză — Limba și AP IF 180 75
literatura română
2 Facultatea de Drept și Drept Drept A IF 240 300
Administrație Publică
Drept A IFR 240 100
Științe administrative Administrație publică AP IF 180 50
3 Facultatea de Educație Educație fizică și sport Educație fizică și sportivă A IF 180 150
Fizică și Sport
Educație fizică și sportivă AP IFR 180 75
Sport și performanță motrică AP IF 180 60
Kinetoterapie Kinetoterapie și motricitate specială A IF 180 150
4 Facultatea de Marketing și Economie și afaceri Afaceri internaționale AP IF 180 150
Afaceri Economice internaționale
Internaționale
Marketing Marketing A IF 180 300
Marketing AP IFR 180 75
Marketing AP ID 180 75
86 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 447/22.VII.2013
0 1 2 3 4 5 6 7
5 Facultatea de Contabilitate Contabilitate și informatică de gestiune A IF 180 300

Management Financiar-
Contabil Contabilitate și informatică de gestiune AP IFR 180 75
Contabilitate și informatică de gestiune AP ID 180 120
6 Facultatea de Finanțe și Finanțe Finanțe și bănci A IF 180 450
Bănci
Finanțe și bănci AP IFR 180 100
Finanțe și bănci AP ID 180 100
7 Facultatea de Medicină Medicină veterinară Medicină veterinară A IF 360 50
Veterinară
8 Facultatea de Relații Filosofie Filosofie A IF 180 100
Internaționale, Istorie și
Filosofie Filosofie A IFR 180 50
Istorie Istorie A IF 180 50
Istorie A IFR 180 50
Istorie AP ID 180 50
Relații internaționale și Relații internaționale și studii europene A IF 180 100
studii europene
Relații internaționale și studii europene AP IFR 180 50
Relații internaționale și studii europene AP ID 180 50
9 Facultatea de Sociologie- Psihologie Psihologie A IF 180 200
Psihologie
Psihologie AP IFR 180 125
Sociologie Sociologie A IF 180 125
Sociologie AP IFR 180 100
Management din Brașov
Contabilitate și informatică de gestiune A IFR 180 75
Contabilitate și informatică de gestiune AP ID 180 50
Management A IFR 180 75
Management AP ID 180 50
11 Facultatea de Arte Muzică Pedagogie muzicală A IF 180 60
Pedagogie muzicală A IFR 180 50
Teatru și artele Artele spectacolului (actorie) A IF 180 35
spectacolului
12 Facultatea de Geografie Geografie Geografia turismului AP IF 180 75
Geografia turismului AP IFR 180 75
Geografie A IF 180 125
Geografie AP ID 180 75
Contabil din Constanța Finanțe Finanțe și bănci A IF 180 100
Finanțe și bănci A IFR 180 75
Administrarea afacerilor Administrarea afacerilor în comerț, turism, AP IF 180 100
servicii, merceologie și managementul
calității
14 Facultatea de Științe Drept Drept A IF 240 100
Juridice și Administrative
din Brașov Drept AP IFR 240 100
Științe administrative Administrație publică A IF 180 150
Administrație publică A IFR 180 75
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 447/22.VII.2013 87
0 1 2 3 4 5 6 7

Contabil din Craiova Contabilitate și informatică de gestiune AP IFR 180 75
Economie și afaceri Afaceri internaționale AP IF 180 100
internaționale
16 Facultatea de Drept și Drept Drept AP IF 240 200
Administrație Publică din
Craiova Științe administrative Administrație publică AP IF 180 100
17 Facultatea de Contabilitate Administrarea afacerilor Administrarea afacerilor AP IF 180 100

și Finanțe din Câmpulung
Contabilitate Contabilitate și informatică de gestiune A IF 180 125
Contabilitate și informatică de gestiune A IFR 180 50
18 Facultatea de Matematică Informatică Informatică A IF 180 150
și Informatică
Matematică Matematică A IF 180 100
19 Facultatea de Arhitectură Arhitectură Arhitectură A IF 360 120
Constanța Drept A IFR 240 100
21 Facultatea de Psihologie și Psihologie Psihologie A IF 180 100

Pedagogie din Brașov
Psihologie AP IFR 180 50
Științe ale educației Pedagogie A IF 180 100
Râmnicu Vâlcea
23 Facultatea de Contabilitate Contabilitate Contabilitate și informatică de gestiune A IF 180 50
și Finanțe din Râmnicu
Vâlcea Contabilitate și informatică de gestiune A IFR 180 50
24 Facultatea de Științe Administrarea afacerilor Administrarea afacerilor AP IF 180 100
Economice din Blaj
25 Facultatea de Jurnalism și Științe ale comunicării Comunicare și relații publice AP IF 180 60
Științele Comunicării
Jurnalism A IF 180 60
Jurnalism A IFR 180 100
7. UNIVERSITATEA „BIOTERRA” DIN BUCUREȘTI
Număr
Acreditare (A)/ Număr
Specializarea/Programul de studii universitare de licență maxim de
Nr. Autorizare de Forma de de credite
Facultatea Domeniul de licență (locația geografică de desfășurare1) studenți
crt. funcționare învățământ3) de studii
și limba de predare2)) care pot fi
provizorie (AP) transferabile
școlarizați
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Facultatea de Inginerie și management Inginerie și management în alimentația A IF 240 300

Management Agroturistic în agricultură și dezvoltare publică și agroturism
rurală
Inginerie și management în alimentația A IFR 240 75
publică și agroturism
2 Facultatea de Inginerie și management Inginerie și management în alimentația A IF 240 100
Management Agroturistic în agricultură și dezvoltare publică și agroturism
din Focșani rurală

ANEXA 2
Metodologia de admitere

ANEXA 3
Structura anului universitar

ANEXA 4
Planul de învăţământ

ANEXA 5
Fişele disciplinelor

ANUL 1
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Facultatea de Matematică şi Informatică
1.3.Departamentul Departamentul de Matematică şi Informatică
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
2.Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Algebră 1
2.2. Codul disciplinei MI/INF/1/1
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5. Anul de studiu 1 2.6Semestrul 1 2.7 Tipul de evaluare E 2.8Regimul O
S disciplinei
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7 Total ore studiu individual 94
3.9 Total ore pe semestru 150
3.10 Număr de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum • nu este cazul
4.2 de competenţe • nu este cazul
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a • Sală de curs dotată conform cerinţelor
cursului
5.2. de desfăşurare a • Sală de seminar dotată conform cerinţelor
seminarului/laboratorului
6. Competenţele specifice acumulate
•
profesionale
Competenţe
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

• Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene
transversale
Competenţe
• nu este cazul
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Dobandirea de catre cursanti a cunostiintelor fundamentale
din domeniul algebrei (studiul structurilor algebrice de
bază – monoid, grup, inel, corp) aplicabile in disciplinele
aferente planului de învăţământ..
7.2 Obiectivele specifice • La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să
enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul
semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod
optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar
pentru studiul structurilor algebrice de bază. - Studentul este
capabil să demonstreze că stăpâneşte noţiuni şi rezultate
• Studentii vor putea sa realizeze proiecte pentru modelarea
matematică a unei probleme concrete..
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Relaţii funcţionale, compunerea funcţiilor, Prelegerea participativă,
proprietăţi dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia.
2. Relaţii de echivalenţă, mulţime factor. Prelegerea participativă,
dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia
3. Monoizi: legi de compoziţie, monoid, submonoid, Prelegerea participativă,
monoidul liber generat de o mulţime, congruenţe pe un dezbaterea, expunerea,
monoid, problematizarea,
demonstraţia
4. Monoid factor, morfisme de monoizi, teorema Prelegerea participativă,
fundamentală de izomorfism. dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia
5.Grupuri: grup, subgrup, teorema lui Lagrange. Prelegerea participativă,
Subgrup normal dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia
6. Grup factor, teorema fundamentală de izomorfism. Prelegerea participativă,
problematizarea,
demonstraţia
7. Ordinul unui element într-un grup Grupuri ciclice. Prelegerea participativă,
problematizarea,
demonstraţia
8. Grupul permutărilor unei mulţimi finite. Prelegerea participativă,
problematizarea,
demonstraţia
9. Inel, subinel, ideal Morfisme de inele, teorema Prelegerea participativă,
fundamentală de izomorfism. dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia
10 Corpuri. Prelegerea participativă,
problematizarea,
demonstraţia
11. Inele booleene Prelegerea participativă,
problematizarea,
demonstraţia
12. Corpul fracţiilor unui domeniu Prelegerea participativă,
problematizarea,
demonstraţia
13.Algebre, algebra matricelor, Algebra polinoamelor. Prelegerea participativă,
Rădăcini ale polinoamelor, corpul rădăcinilor unui dezbaterea, expunerea,
polinom. problematizarea,
demonstraţia
14. Corpuri finite. Teorema fundamentală a algebrei Prelegerea participativă,
problematizarea,
demonstraţia
Bibliografie
1. 1. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2004
2. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula II, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2005
3. I.D. Ion, S. Bârză, R. Ioan,-Fundamentele algebrei, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2012
4. I.D.Ion, N.Radu – Algebră, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991
5. C.Năstăsescu, C.Niţă, C.Vraciu – Bazele algebrei, Editura Academiei, Bucureşti, 1986
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

1. Relaţii funcţionale, compunerea funcţiilor, Exerciţiul, discuţiile şi
proprietăţi dezbaterea.
2. Relaţii de echivalenţă, mulţime factor. Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
3. Monoizi: legi de compoziţie, monoid, submonoid, Exerciţiul, discuţiile şi
monoidul liber generat de o mulţime, congruenţe pe un dezbaterea
monoid,
4. Monoid factor, morfisme de monoizi, teorema Exerciţiul, discuţiile şi
fundamentală de izomorfism. dezbaterea
5.Grupuri: grup, subgrup, teorema lui Lagrange. Exerciţiul, discuţiile şi
Subgrup normal dezbaterea
6. Grup factor, teorema fundamentală de izomorfism. Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
7. Ordinul unui element într-un grup Grupuri ciclice. Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
8. Grupul permutărilor unei mulţimi finite. Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
9. Inel, subinel, ideal Morfisme de inele, teorema Exerciţiul, discuţiile şi
fundamentală de izomorfism. dezbaterea
10 Corpuri. Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
11. Inele booleene Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
12. Corpul fracţiilor unui domeniu Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
13.Algebre, algebra matricelor, Algebra polinoamelor. Exerciţiul, discuţiile şi
Rădăcini ale polinoamelor, corpul rădăcinilor unui dezbaterea
polinom.
14. Corpuri finite. Teorema fundamentală a algebrei Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
Bibliografie
1. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004
2. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula II, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Conţinutul disciplinei este în concordanţă conţinuturile disciplinei din în alte centre universitare din ţară şi
din străinătate. Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţii la curent cu stadiul actual de dezvoltare al
domeniului, acoperind materia aferentă examenului de titularizare/definitivat pentru viitorii profesori din
învăţământul preuniversitar
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din
nota finală
10.4 Curs Implicarea în prelegere Se înregistrează frecvenţa şi 20%
cu întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la orele
exemple de analiză. de curs.
10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea Se înregistrează frecvenţa şi 20%
şi discutarea soliditatea interacţiunii la orele
problemelor de seminar.
10.6 Standard minim de performanţă
• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului;
• studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate;
• studentul este capabil să efectueze calcule simple
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ………………………………
Data avizării în departament Semnătura şefului de departament
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Analiză matematică 1
S disciplinei

Tutoriat 2
Examinări 4


cursului
•
profesionale
Competenţe

transversale
Competenţe
• nu este cazul

7.1 Obiectivul general al disciplinei • În cadrul disciplinei „Analiză matematică 1” se urmăreşte
dezvoltarea gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor
matematice, precum şi formarea deprinderilor de calcul necesare
în modelarea matematică a unor probleme şi situaţii din viaţa
reală: problema tangentei, determinarea vitezei şi a acceleraţiei
unui mobil, calculul lungimii unei curbe, a ariei unei suprafeţe
sau a volumului unui corp.
pentru: determinarea naturii unui şir /a unei serii de numere
reale, stabilirea anumitor proprietăţi de natură analitică a unei
funcţii reale (limită, continuitate, integrabilitate), studiul
proprietăţilor unui şir/ unei serii de funcţii, etc.
8. Conţinuturi
Corpul numerelor reale: mulţimi ordonate, corpuri Prelegere
complet ordonate, supremumul şi infimumul unei
mulţimi; Şiruri de numere reale: siruri convergente
(definiţie şi proprietăţi), trecerea la limită în
inegalităţi, criterii de convergenţă (teorema lui Stolz,
criteriul radicalului, lema lui Cesaro, criteriul lui
Cauchy), limita superioară, limita inferioară, puncte
limită
Serii de numere reale: definiţii, termenul general, şirul Prelegere
sumelor parţiale
Serii cu termeni pozitivi: criterii de convergenţă, Prelegere
criteriul raportului, criteriul rădăcinii, criteriile de
comparaţie, criteriul Raabe-Duhamel, criteriul
logaritmic, criteriul lui Kummer
Serii alternate: criteriul lui Leibniz, serii absolut Prelegere
convergente, serii semiconvergente; serii cu termeni
oarecare: criteriul Abel-Dirichlet; operaţii cu serii de
numere reale
Elemente de topologie în mulţimea numerelor reale: Prelegere
vecinătăţi, mulţimi deschise, închise, compacte,
proprietăţi topologice în corpul numerelor reale
Funcţii de o variabilă reală: limită şi continuitate, Prelegere
definiţii şi proprietăţi, proprietatea lui Darboux
Funcţii de o variabilă reală: derivata, operaţii cu Prelegere
funcţii derivabile, proprietăţile funcţiilor derivabile,
derivate de ordin superior, formula lui Taylor.
Diferenţiala. Construcţia graficului unei funcţii
Şiruri de funcţii: convergenţa simplă, convergenţa Prelegere
uniformă
Serii de funcţii: mulţimea de convergenţă, convergenţă Prelegere
simplă şi uniformă pentru serii de funcţii, criterii de
convergenţă
Serii de puteri: definiţie, mulţimea de convergenţă, Prelegere
teoremele Abel şi Cauchy-Hadamard, raza de
convergenţă, seria Taylor (Mac-Laurin)
Integrala nedefinită: definiţie, proprietăţi, integrarea Prelegere
prin părţi, schimbarea de variabilă, integrarea
funcţiilor raţionale
Integrala definită: diviziune, norma unei diviziuni, Prelegere
sumă Riemann, interpretarea geometrică a sumelor
Riemann, formula Leibniz-Newton, integrarea prin
părţi, schimbarea de variabilă
Aplicaţii ale integralei definite: aria subgraficului unei Prelegere
funcţii, lungimea graficului, aria unei suprafeţe de
rotaţie, volumul corpului de rotaţie
Integrale improprii: definiţii, integrala în sensul valorii Prelegere
principale, integrale absolut convergente, integrale
semiconvergente, criterii de convergenţă
Bibliografie
1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007
2. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2010
3. Duda I., Trandafir R., Analiză matematică – Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2007
4. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007
Mulţimea R; şiruri de numere reale Exerciţii
Serii de numere reale Exerciţii
Serii cu termeni pozitivi Exerciţii
Serii alternate şi serii cu termeni oarecare Exerciţii
Elemente de topologie Exerciţii
Funcţii reale: limite şi continuitate Exerciţii
Funcţii reale: derivabilitate, construcţia graficului Exerciţii
Şiruri de functii Exerciţii
Serii de functii Exerciţii
Serii de puteri. Dezvoltări în serie Exerciţii
Integrala nedefinită Exerciţii
Integrala definită Exerciţii
Aplicaţii ale integralei definite Exerciţii
Integrale improprii Exerciţii
Bibliografie
1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007
2. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2010
3. Duda I., Trandafir R., Analiză matematică – Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2007

Cursul le oferă studenţilor noţiuni care sunt necesare pentru analiza algoritmilor şi calculul ştiinţific.
10. Evaluare
nota finală
• studentul este capabil să efectueze calcule simple (calcul de limite de şiruri şi de funcţii, derivarea unei
funcţii, calculul unei primitive)
…………………. ………………………………
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret
1.2.Facultatea Matematică şi Informatică
1.3.Departamentul Matematică şi Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă (Ciclul I Bologna)

2.1.Denumirea disciplinei Arhitectura sistemelor de calcul
2.3. Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de
seminar
2.5. Anul de studiu I 2.6. Semestrul I 2.7. Tipul de evaluare Examen 2.8. Regimul O
disciplinei

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 0/2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 28 3.6 seminar/laborator 0/28
curs
Distribuţia fondului de timp Ore
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi………

4.1 de curriculum • Nu este cazul
4.2 de competenţe • Nu este cazul

5.1. de desfăşurare a • Proiector şi acces la internet în sala de curs
cursului
5.2. de desfăşurare a • Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet si avand instalat
seminarului/laboratorului mediul de programare MinGW
•
profesionale
Competenţe
Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar

• Proiectarea si administrarea reţelelor de calculatoare
• Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
•
transversale
Competenţe
Nu este cazul

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Dobandirea de catre cursanti a cunostiintelor fundamentale
privind sistemele de calcul (bazele aritmetice si logice,
bazele organizationale si functionale) si formarea
deprinderilor de utilizare eficienta a acestora in disciplinele
aferente planului de învăţământ
7.2 Obiectivele specifice • Insusirea de catre studenti a principiilor numerice si logice ale
sistemelor de calcul precum si a modelelor arhitecturale ale
calculatoarelor.
• Initiere in programarea in limbaj de asamblare MMIX, ceea ce
asigura intelegerea arhitecturii si functionarii unui microprocesor
RISC.
• Initiere in arhitecturile sistemelor de intreruperi, cu
particularizare la procesorul MMIX.
8. Conţinuturi
1. Codificarea informatiei Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
problematizarea, demonstraţia.
2. Algoritmi de conversie Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
3. Standardul IEEE 754 Prelegerea 2 ore
4. Structuri algebrice in informatica. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
Latice problematizarea, demonstraţia.
5. Algebre Boole. Reguli de calcul intr-o Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
algebra Boole problematizarea, demonstraţia.
6. Functii booleene. Simplificarea Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
functiilor booleene problematizarea, demonstraţia.
7. Circuitele sistemelor de calcul Prelegerea 2 ore
8. Arhitecturi clasice Prelegerea 2 ore
9. Arhitecturi moderne Prelegerea 2 ore
10. Procesorul MMIX. Setul de Prelegerea 2 ore
instructiuni
11. Procesorul MMIX. Intreruperi. Prelegerea 2 ore
Operatii de intrare-iesire
12. MMIXAL si simulatorul MMIX Prelegerea 2 ore
13. Programare imperativa in MMIX Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
14. Programare modulara in MMIX Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
Bibliografie
1. Albeanu G., Arhitectura sistemelor de calcul, Editura FRM, 2007 (integral)
2. D. E. Knuth, Arta programarii calculatoarelor: MMIX – un calculator RISC pentru noul mileniu,
Editura Teora, 2005 (integral)
3. A.S.Tanenbaum, Organizarea structurala a calculatoarelor, Computer Press Agora, 1999
4. J. Henessy & D. Patterson, Computer Architecture: A Quantative Approach, Morgan Kaufman, 2002
5. D. E. Knuth, MMIXware: A RISC Computer for the Third Millennium, Springer, 1999

1. Familiarizare cu echipamentele de calcul din laborator. Structura Prezentarea, discuţiile şi 2 ore
si functionarea acestora dezbaterea.
2. Baze de numeratie. Aplicatiile Calculator si Debug (Windows). Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
Implementarea algoritmilor de conversie a bazelor pentru numere dezbaterea.
intregi
3. Tipuri de date suportate de catre procesoarele sistemelor de Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
calcul din laboratorul de informatica. dezbaterea.
4. Aritmetica in precizie multipla Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
dezbaterea.
5. Functii booleene si circuite. Simplificarea functiilor si Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
optimizarea circuitelor dezbaterea.
6. Principalele entitati ale sistemelor de operare care functioneaza Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
in laboratorul de informatica: procese si fisiere Windows dezbaterea.
7. Principalele entitati ale sistemelor de operare care functioneaza Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
in laboratorul de informatica: procese si fisiere Linux/Unix dezbaterea.
8. MMIXAL, simulatorul MMIX. Ciclul de viata al programelor Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
scrise in limbaj de asamblare. dezbaterea.
9. Programe MMIX cu structura liniara Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
dezbaterea.
10. Programe MMIX cu decizii si instructiuni de salt. Probleme cu Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
date simple dezbaterea.
11. Implementarea mecanismelor repetitive in MMIX. Probleme cu Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
tablouri dezbaterea.
12. Operatii de intrare-iesire in MMIX. Probleme cu fisiere Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
dezbaterea.
13. Instructiuni MMIX avansate. Tratarea intreruperilor si Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
devierilor. dezbaterea.
14. Comunicarea MMIX-C. Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
dezbaterea.
Bibliografie (facultativă)
1. Böttcher A. (2002), Das MMIX-Buch, Springer.

2. Ceruzzi P.E. (2003): A history of modern computing (ed. 2), The MIT Press.
3. Stallings W. (2003): Computer organization and architecture. Designing for Performance (ed. 6), Prentice
Hall.

• Cursul oferă cunoştinţele necesare pentru operarea si programarea sistemelor de calcul moderne si
pune bazele teoretice si applicative utile in alte discipline din planul de invatamant precum: Sisteme
de operare, Retele de calculatoare etc.
10. Evaluare
nota finală
10.4 Curs Implicarea în Se înregistrează frecvenţa şi 20%
prelegere cu întrebări, soliditatea interacţiunii la orele
comentarii, exemple de curs.
de analiză.
10.5 Laborator Implicarea în Se înregistrează frecvenţa şi 20%
pregătirea, soliditatea interacţiunii la orele
experimentarea şi de laborator.
discutarea temelor de
laborator
• Capacitatea de a utiliza iinformatia codificata binar, octal si hexazecimal
• Capacitatea de a utiliza un sistem de calcul
• Capacitatea de a concepe algoritmi si de a-i implementa in programe MMIX de complexitate medie
…………………. ……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI
1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET
1.2.Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3.Departamentul Departamentul de Matematica si Informatica
1.4.Domeniul de studii Informatica
1.5.Ciclul de studii Licenta (Ciclul 1 Bologna)
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatica

2.1.Denumirea disciplinei Logică computaţională
2.5. Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul O
disciplinei

Tutoriat 6
Examinări 4


5.1. de desfăşurare a • Sala de curs dotata cu videoproiector si conexiune la Internet
cursului
5.2. de desfăşurare a • Sala de laborator cu videoproiector si conexiune la Internet
• Programarea în limbaje de nivel înalt

profesionale
Competenţe
• Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice

• Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar
• Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale
•
transvers
Compete
nţe
ale

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cursul isi propune sa modeleze gândirea logică a studentilor,
pregătindu-i pentru abordarea si rezolvarea problemelor
practice, pentru proiectarea de algoritmi si aplicatii software
robuste.
7.2 Obiectivele specifice • dobândirea de cunostinte specifice,
• dobândirea capacitatii de a rationa inductiv si deductiv, critic
constructiv, logic consistent, creativ si inovatoar despre diferite
fenomene, probleme practice sau teoretice.
8. Conţinuturi
1. Notiuni introductive : gandirea, limbajul Prelegerea participativă, dezbaterea,
expunerea, problematizarea, demonstraţia.
2. Introducere in logica simbolica Prelegerea participativă, dezbaterea,
3. Latici si algebre booleene Prelegerea participativă, dezbaterea,
4. Functii booleene. Forme normale Prelegerea participativă, dezbaterea,
5. Axiomatizarea logicii propozitiilor: preliminarii, Prelegerea participativă, dezbaterea,
sistemul axiomatic Hilbert-Ackerman expunerea, problematizarea, demonstraţia.
6. Proprietatile sistemelor axiomatice Prelegerea participativă, dezbaterea,
7. Proprietatile sistemelor axiomatice: teorema de Prelegerea participativă, dezbaterea,
consistenta expunerea, problematizarea, demonstraţia.
8. Calculul axiomatic al predicatelor: forme normale Prelegerea participativă, dezbaterea,
9. Calculul axiomatic al predicatelor: sistemul Prelegerea participativă, dezbaterea,
axiomatic Hilbert-Ackerman, proprietatile sistemului expunerea, problematizarea, demonstraţia.
axiomatic al predicatelor
10. Limbajul PROLOG si logica predicatelor: Prelegerea participativă, dezbaterea,
introducere, forma clauzala expunerea, problematizarea, demonstraţia.
11. Tipuri de date si mecanisme PROLOG: structura Prelegerea participativă, dezbaterea,
programelor PROLOG expunerea, problematizarea, demonstraţia.
12. Tipuri de date si mecanisme PROLOG: predicate Prelegerea participativă, dezbaterea,
predefinite, tipuri de obiecte (simple, compuse) , expunerea, problematizarea, demonstraţia.
mecanismul Backtracking, predicatele ! si fail
13. Fisiere si baze de date in PROLOG Prelegerea participativă, dezbaterea,
14. Fisiere si baze de date in PROLOG: baze de date Prelegerea participativă, dezbaterea,
interne, baze de date externe. expunerea, problematizarea, demonstraţia.
Bibliografie
1. Albeanu G., Algoritmi si limbaje de programare, Editura FRM, 2000.
2. State, L., Introducere în programarea logica, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2004
3. State, L. Elemente de logica matematica şi demonstrarea automata a teoremelor; T.U.B. , 1988
4. Clocksin W. Mellish C, Programming in Prolog, Springer Verlag, Berlin, 1981.
5. Meszaros J, Turbo prolog 2.0, Ghid de utilizare, Editura Albastra Cluj-Napoca, 1996.
6. Malita M., Antrenamente Prolog, Editura Universitatii din Bucuresti, 2000.
7. Zaharie D., Nastase P., Albescu F., Bojan I., Sisteme expret, Societatea Stiinta si tehnica, 1998
8. Novikov PS, Elemente de logica matematica, Bucuresti, 1966.
9. Enescu Gh. Logica simbolica, Ed. Stiintifica, Bucuresti 1971.
1. Probleme de logica Exemple, aplicaţii, teme
2. Tautologii, propozitii logice Exemple, aplicaţii, teme
3. Structura programului prolog Exemple, aplicaţii, teme
4. Predicate predefinite Exemple, aplicaţii, teme
5. Functii aritmetice Exemple, aplicaţii, teme
6. Operatori Exemple, aplicaţii, teme
7. Predicate de intrare-iesire Exemple, aplicaţii, teme
8. Predicate de conversite Exemple, aplicaţii, teme
9. Obiecte compuse Exemple, aplicaţii, teme
10. Mecanismul Backtracking Exemple, aplicaţii, teme
11. Fisiere strandard Exemple, aplicaţii, teme
12. Baze de date interne Exemple, aplicaţii, teme
13. Baze de date externe Exemple, aplicaţii, teme
14. Grafica in Prolog Exemple, aplicaţii, teme
Bibliografie
1. Albeanu G., Algoritmi si limbaje de programare, Editura FRM, 2000.
2. State, L., Introducere în programarea logica, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2004
3. State, L. Elemente de logica matematica şi demonstrarea automata a teoremelor; T.U.B. , 1988
4. Clocksin W. Mellish C, Programming in Prolog, Springer Verlag, Berlin, 1981.
5. Meszaros J, Turbo prolog 2.0, Ghid de utilizare, Editura Albastra Cluj-Napoca, 1996.
6. Malita M., Antrenamente Prolog, Editura Universitatii din Bucuresti, 2000.
7. Zaharie D., Nastase P., Albescu F., Bojan I., Sisteme expret, Societatea Stiinta si tehnica, 1998
8. Novikov PS, Elemente de logica matematica, Bucuresti, 1966.

Continutul disciplinei permite dezvoltarea gandirii logice; se are in vedere sincronizarea cu tendintele de
actualitate care se pot constata analizand programele analitice pe baza carora se studiaza logica computationala in
cadrul unor facultati si universitati de renume.
10. Evaluare
nota finală
• studentul este capabil să realizeze programe diverse in Prolog.
…………………. ……………………………… …………………………………..

……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Algoritmi şi programare
seminar
2.5. Anul de studiu I 2.6. Semestrul I 2.7. Tipul de evaluare Examen 2.8. Regimul O
disciplinei

curs
Tutoriat 2
Examinări 4


cursului
5.2. de desfăşurare a • Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet si avand
seminarului/laboratorului instalat mediul de programare MinGW
•
profesionale
Competenţe
Programarea în limbaje de nivel înalt
•
transversale
Competenţe
Nu este cazul

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Formarea deprinderilor de programare structurata în
limbaje de programare clasice şi moderne.
7.2 Obiectivele specifice • Comunicarea cu computerul folosind limbajul de
programare C – dată fiind o problemă, generarea
instrucţiunilor C necesare pentru a rezolva problema
• Stabilirea complexităţii unui algoritm
• Recunoaşterea unei probleme comune (de ex. sortarea) când
intervine într-o aplicaţie reală
• Aplicarea unei tehnici des întâlnite (de ex. divide et impera)
într-un algoritm nou pentru a rezolva o problemă nouă
8. Conţinuturi
Algoritmi: caracteristici, descriere, complexitate, Prelegere
corectitudine.
Limbaje de programare: caracteristici. Exemple: Prelegere
FORTRAN, C, Pascal, Lisp, Prolog, Python, C++,
Java.
Limbajul de programare C: entităţi sintactice, Prelegere
operatori, expresii, instructiuni, funcţii (definire si
declarare, transferul parametrilor).
Directive de preprocesare: tablouri şi pointeri. Prelegere
Directive de preprocesare: funcţia main cu argumente, Prelegere
pachetele: stdio.h, math.h, string.h.
Alocare statică – Alocare dinamică: structuri de date Prelegere
dinamice (liste şi arbori).
Alocare statică – Alocare dinamică: aplicaţii ale Prelegere
utilizării tipurilor de date structurate (struct, union,
typedef) cu ajutorul pointerilor: crearea şi explorarea
structurilor de date.
Alocare statică – Alocare dinamică: pachetele: Prelegere
stdlib.h, alloc.h.
Operaţii de intrare-ieşire: fişiere în C şi aplicaţii, Prelegere
pachetul iostream.h (C++).
Corectitudinea programelor C: metoda aserţiunilor Prelegere
(assert.h).
Complexitatea programelor: time.h, metrici software. Prelegere
Testarea programelor C. Prelegere
Utilizarea bibliotecilor: biblioteci statice (.LIB), Prelegere
biblioteci dinamice (.DLL).
Metode de proiectare a programelor. Prelegere
Bibliografie
1. Albeanu, G. (2000): Algoritmi şi limbaje de programare. Bucureşti, Editura Fundatiei România de mâine;
2. Popa M., Popa M. (2006): Programare procedurală (Aplicaţii C si C++ în structuri de date şi grafică).
Bucuresti, Editura Fundatiei România de mâine;
3. Kernighan, B.W., Ritchie, D.M. (1988): The C programming language, 2nd edition. Prentice Hall;
5. Prata, S. (2004): C primer plus. SAMS ;
7. Van der Linden P. (1994): Expert C programming. Prentice Hall;
8. Perry, G. (2000): C by examples. Que.

Mediul de programare MinGW. Structura programelor Exerciţii 1S+2L
C. Tipuri de date şi instrucţiuni. Operaţii de intrare-
ieşire. Funcţii standard.
Programarea aplicaţiilor care necesită tablouri Exerciţii 2S+3L
unidimensionale. Algoritmi de sortare şi căutare.
Programarea aplicaţiilor care necesită tablouri Exerciţii 3S+3L
bidimensionale. Algoritmi pentru calcul matriceal.
Tablouri şi pointeri. Aplicaţii cu înregistrări, uniuni şi Exerciţii 2S+4L
fişiere.
Subprograme utilizator. Transferul parametrilor. Exerciţii 2S+4L
Unităţi de translatare. Funcţia main cu argumente.
Comunicare cu module scrise în limbaj de Exerciţii 2L
asamblare sau în alte limbaje de programare.
Funcţii cu numar variabil de argumente. Programarea Exerciţii 2L
aplicaţiilor cu fişiere binare.
Aplicaţii ale pointerilor. Programarea aplicaţiilor Exerciţii 2S+4L
care manipuleaza liste şi arbori.
Corectitudinea şi complexitatea programelor C. Exerciţii 2S
Testarea programelor C. Exerciţii 2L
Biblioteci statice şi biblioteci dinamice. Exerciţii 2L
1. Deshpande, P.S., Kakde O.G. (2004): C and Data structures, Charles River Media;
2. Kernighan, B.W., Pike, R. (1999): The practice of programming. Addison-Wesley;
3. Salus, P. (1998): Handbook of Programming Languages: Vol. II: Imperative Programming Languages.
Macmillan Technical Publishing;

• Cursul oferă cunoştinţele necesare pentru lucrul în domeniul dezvoltării de software: de la
conceperea unui algoritm pentru rezolvarea unei probleme concrete şi determinarea complexiţăţii lui
pâna la scrierea şi testarea de programe în C
10. Evaluare
nota finală
10.4 Curs Verificarea însuşirii Înregistrearea frecvenţei şi 20%
cunoştinţelor interacţiunii la orele de curs
10.5 Seminar/laborator Verificarea însuşirii Seminar: lucrări de control şi teme 20%
cunoştinţelor Laborator: lucrari de control, teme
si proiecte de complexitate medie
• Capacitatea de a scrie instrucţiuni simple în C
• Capacitatea de a utiliza tablouri şi funcţii în C
• Capacitatea de a concepe un algoritm ca soluţie la o problemă dată de dificultate medie
…………………. ……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Algebră 2
S disciplinei

Tutoriat 2
Examinări 4

4.1 de curriculum • Algebra 1

cursului
•
profesionale
Competenţe

transversale
Competenţe
• nu este cazul

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim
tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar
pentru rezultate si metode specifice algebrei liniare, atât din
punctul de vedere al unui capitol de sine statator al
algebrei, cat si ca instrumente indispensabile altor ramuri
ale matematicii precum si studiilor aplicative..
pentru Algebra liniară.
• Studentii vor putea sa realizeze proiecte pentru modelarea
matematică a unei probleme concrete..
8. Conţinuturi
1. Spaţii vectoriale. Aplicaţii liniare. Prelegerea participativă,
problematizarea,
demonstraţia.
2.. Subspaţii vectoriale. Subspaţiu vectorial factor. Prelegerea participativă,
problematizarea,
demonstraţia
3. Teorema de izomorfism Prelegerea participativă,
problematizarea,
demonstraţia
4.. Baze intr-un spaţiu vectorial. Prelegerea participativă,
problematizarea,
demonstraţia
5. Dimensiunea unui spaţiu vectorial Transformarea Prelegerea participativă,
coordonatelor la schimbarea bazelor.Determinanţi dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia
6. Determinanţi Prelegerea participativă,
problematizarea,
demonstraţia
7. Matrici inversabile. Regula lui Cramer. Rangul unei Prelegerea participativă,
matrice dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia
8.. Sisteme de ecuaţii liniare Prelegerea participativă,
problematizarea,
demonstraţia
9. Teorema împărţirii cu rest în Z şi K[X]. Prelegerea participativă,
problematizarea,
demonstraţia
10. Polinoame ireductibile. Descompunerea unui Prelegerea participativă,
polinom în produs de polinoame ireductibile dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia
11. Algebra endomorfismelor unui spaţiu vectorial Prelegerea participativă,
finit dimensional dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia
12. Vectori şi valori proprii. Polinomul Prelegerea participativă,
caracteristic şi polinomul minimal dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia
13. Teoremele Hamilton-Cayley şi Frobenius Prelegerea participativă,
problematizarea,
demonstraţia
14. Matrice asemenea. Forma canonică Jordan Prelegerea participativă,
problematizarea,
demonstraţia
Bibliografie
1. 1. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2004
2. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula II, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2005

1. Spaţii vectoriale. Aplicaţii liniare Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2. Subspaţii vectoriale. Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
3., Teorema de izomorfism Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
4.. Baze intr-un spaţiu vectorial. Dimensiunea Exerciţiul, discuţiile şi
unui spaţiu vectorial dezbaterea
5. Transformarea coordonatelor la schimbarea Exerciţiul, discuţiile şi

bazelor dezbaterea
6.. Aplicaţii multiliniare alternate: determinanţi Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
7.. Matrice inversabile. Regula lui Cramer Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
8.. Rangul unei matrice. Sisteme de ecuaţii liniare. Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
9.. Metoda lui Gauss de rezolvare a sistemelor de Exerciţiul, discuţiile şi
ecuaţii liniare dezbaterea
10 Descompunerea unui polinom în produs de Exerciţiul, discuţiile şi
polinoame ireductibile dezbaterea
11. Vectori şi valori proprii ale unui endomorfism Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
12. Polinomul caracteristic şi polinomul minimal Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
13.. Matrice asemenea Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
14. Forma canonică Jordan Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
Bibliografie
1. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004
2. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula II, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005

domeniului, acoperind materia aferentă examenului de titularizare/definitivat pentru viitorii profesori din
învăţământul preuniversitar
10. Evaluare
nota finală
• studentul este capabil să efectueze calcule simple
…………………. ………………………………
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Geometrie analitica si diferentiala
S disciplinei

Tutoriat 2
Examinări 4


cursului
•
profesionale
Competenţe

transversale
Competenţe
• nu este cazul

7.1 Obiectivul general al disciplinei • În cadrul disciplinei „Geometrie analitica si diferentiala” se
urmăreşte dezvoltarea gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor
geometrice, precum şi formarea deprinderilor de calcul necesare
în modelarea matematică a unor probleme şi situaţii din viaţa
reală: calcul de lungimi, arii si volume; probleme legate de
pozitii ale unor drepte fata de plane sau fata de alte drepte;
probleme de tangenta, etc.
optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar: spre
exemplu sa prezinte interpretarile din punct de vedere geometric
a diverselor notiuni de algebra liniara prezentate in prima parte a
cursului; sa-si insuseasca notiunile de geometrie afina si
euclidiana prezentate via algebra liniara, sa fie capabili sa
recunoasca si sa utlizeze tipurile de aplicatii afine studiate;sa
calculeze distante, unghiuri; sa clasifice hipercuadricele din
punct de vedere afin sau metric;sa aduca la forma canonica
conicele si cuadricele.
Sa determine triedrul lui Frenet intr-un punct regulat al
unei curbe pe o suprafata; sa calculeze prima si a doua
forma fundamentala a unei suprafete, sa clasifice tipurile de
puncte ale unei suprafete. Sa calculeze curburile, liniile de
curbura, asimptotice si geodezice ale unei suprafete
8. Conţinuturi
Spatii vectoriale. Subspatii vectoriale. Operatii cu Prelegere
subspatii vectoriale.
Interpretari geometrice.
Sistem liniar independent. Sistem de generator. Prelegere

Combinatii liniare. Baze si repere. Matricea de
schimbare a bazei. Dimensiune
Aplicatii liniare.Imaginea si nucleul unei aplicatii Prelegere

liniare.Vectori si valori proprii. Exemple de
aplicatii liniare: proiectia, simetria .Forme
biliniare si forme patratice.
Spatii vectoriale euclidiene. Subspatii vectoriale Prelegere

ortogonale. Complementul ortogonal al unui
subspatiu vectorial euclidian
Baze ortogonale si ortonormate.Procedeul de Prelegere
ortogonalizare Gram-Schmidt.
Aplicatii ortogonale: proiectii ortogonale, simetrii Prelegere
ortogonale, rotatii.
Spatii afine. Combinatii afine. Repere afine si Prelegere
carteziene.Subspatii afine. Operatii cu subspatii
afine.
Ecuatiile varietatilor liniare.
Aplicatii afine. Grupul afin. Translatii, omotetii, Prelegere
simetrii.Spatii euclidiene.Varietati liniare
perpendiculare.
Conice in R^2. Prelegere
Cuadrice in R^3 Prelegere
Geometria diferentiala a curbelor in Prelegere
spatiu:Reprezentarea curbelor in spatiu.
Elementul de arc si lungimea unui arc de curba in
spatiu. Triedrul lui Frenet asociat unei curbe in
spatiu. Curbura si torsiunea unei curbe in spatiu.
Geometria diferentiala a Prelegere
suprafetelor:Reprezentarea unei suprafete. Plan
tangent al unei suprafete. Prima forma patratica
fundamentala.
A doua forma patratica fundamentala a unei Prelegere
suprafete.
Curbura normala. Curbura geodezica.Curbura
totala si curbura medie a unei suprafete.
Linii de curbura pe o suprafata.Linii asimptotice Prelegere

si linii geodezice ale unei suprafete
Bibliografie
1. Duda I, Dunca A, – Lectii de geometrie analitică, EdituraFundatiei România de Mâine 2007
2. Duda I., Sterian A., Copil V. Geometrie analitică -caiet de seminar, Editura Fundatiei România de
Mâine 2010
3. I. Duda, S. Gradinaru-Lectii de geometrie diferentiala, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2007

Spatii vectoriale. Exerciţii
Baze, dimensiune. Exerciţii
Aplicatii liniare Exerciţii
Spatii vectoriale euclidiene Exerciţii
Baze ortogonale si ortonormate Exerciţii
Aplicatii ortogonale. Exerciţii
Spatii afine. Exerciţii
Aplicatii afine. Exerciţii
Conice Exerciţii
Cuadrice Exerciţii
Curbe in spatiu Exerciţii
Suprafete. Prima forma fundamentala Exerciţii
A doua forma patratica fundamentala Exerciţii
Linii de curbura, linii asimptotice, linii geodezice Exerciţii
pe suprafete
Bibliografie
1.Duda I., Sterian A., Copil V. Geometrie analitică -caiet de seminar, Editura Fundatiei România de Mâine
2010
2. Ornea L.,Turtoi A. – O introducere in geometrie, Editura Theta, 2000.


10. Evaluare
nota finală
• studentul este capabil să efectueze calcule simple (calcule cu vectori)
…………………. ………………………………
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Analiză matematică 2
2.5. Anul de studiu 1 2.6Semestrul 2 2.7 Tipul de evaluare ES 2.8Regimul disciplinei O

Tutoriat 2
Examinări 4

4.1 de curriculum • Analiză matematică 1
4.2 de competenţe • Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

cursului

• Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
•
profesionale
Competenţe
Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

transversale
Competenţe
• nu este cazul

7.1 Obiectivul general al disciplinei • În cadrul disciplinei „Analiză matematică 2” se urmăreşte dezvoltarea
gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor matematice, precum şi
formarea deprinderilor de calcul necesare în modelarea matematică a
unor probleme şi situaţii din viaţa reală: rezolvarea unor probleme de
economie, fizică, determinarea centrului de greutate, al lucrului
mecanic, calculul lungimii unei curbe plane sau din spaţiu, al ariei unei
suprafeţe plane sau din spaţiu sau al volumului unui corp.
7.2 Obiectivele specifice • La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe
şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se
urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi
metodele prezentate la curs şi la seminar pentru: calculul limitei unei
funcţii de mai multe variabile într-un punct, determinarea derivatelor
parţiale de ordinul întâi şi de ordin superior, a punctelor de extrem liber
şi cu legături pentru o funcţie de mai multe variabile, calculul
integralelor curbilinii precum şi al integralelor multiple, etc
8. Conţinuturi
Spaţiul vectorial R^n: produs scalar, normă, distanţă Prelegere
Funcţii de mai multe variabile, şir convergent, şir Prelegere
Cauchy în R^n, limită şi continuitate
Diferenţiabilitatea funcţiilor de mai multe variabile, Prelegere
derivate parţiale, derivata după o direcţie, derivarea
funcţiilor compuse
Interpretarea geometrică a diferenţialei, derivate de Prelegere
ordin superior, formula lui Taylor pentru funcţii de
mai multe variabile, funcţii implicite
Punctele de extrem ale unei funcţii de mai multe Prelegere
variabile: puncte de extrem libere
Puncte de extrem condiţionat; multiplicatori Lagrange Prelegere
Integrale cu parametru pe interval compact/ Prelegere
necompact; integrale euleriene
Drumuri, curbe, lungimea unui drum. Integrala Prelegere
curbilinie de primul tip
Integrala curbilinie de al doilea tip; independenţa de Prelegere
drum a integralei curbilinii
Integrala dublă pe dreptunghi Prelegere
Integrala dublă pe domenii simple Prelegere
Integrale triple; formula de schimbare de variabilă Prelegere
Formula lui Green; aria unei suprafeţe în spaţiu Prelegere
Integrale de suprafaţă, formulele Stokes, Gauss- Prelegere
Ostrogradski
Bibliografie
1. Duda I., Trandafir R., Ioan R., Gonciulea A., – Analiză matematică. Calcul integral, Ed. Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2009.
2.Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., - Matematici pentru economişti, Ed. Fundaţiei România de
3. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică –Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2007
Spaţiul R^n; limită şi continuitate pentru funcţii de Exerciţii
mai multe variabile
Derivatele parţiale şi diferenţiala unei funcţii de mai Exerciţii
multe variabile; derivate de ordin superior, formula lui
Taylor, derivarea funcţiilor compuse; interpretare
geometrică
Determinarea punctelor de extrem liber şi condiţionat Exerciţii
pentru o funcţie de mai multe variabile
Integrale euleriene, lungimea unui drum, integrale Exerciţii
curbilinii
Integrale multiple pe domenii dreptunghiulare din R^n Exerciţii
Integrale multiple pe domenii simple din R^n Exerciţii
Formula lui Green, aria unei suprafeţe Exerciţii
Bibliografie
1. Duda I., Trandafir R., Ioan R., Gonciulea A., – Analiză matematică. Calcul integral, Ed. Fundaţiei România de
2.Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., - Matematici pentru economişti, Ed. Fundaţiei România de
3. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică –Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2007

10. Evaluare
nota finală
• studentul este capabil să efectueze calcule simple (calcul de derivate parţiale şi determinarea unor puncte
de extrem libere, calculul unor integrale duble pe dreptunghiuri)
…………………. ………………………………
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI
1.2.Facultatea Matematicǎ şi Informaticǎ
1.3.Departamentul Matematicǎ şi Informaticǎ
1.4.Domeniul de studii Informaticǎ
1.5.Ciclul de studii Licenţǎ
1.6.Programul de studii/Calificarea Informaticǎ

2.1.Denumirea disciplinei Limbaje formale şi automate
2.2.Codul disciplinei MI/INF/1/9

3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14/14
Tutoriat 2
Examinări 4

4.1 de curriculum • Arhitectura sistemelor de calcul
• Algoritmi şi programare
4.2 de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a • Videoproiector, calculator cu soft aferent.
cursului
5.2. de desfăşurare a • Existenţa unui compilator de C.

• C2 - Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice.
profesionale
Competenţe
• C3 - Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar.

• C4 - Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale.
• CE2 - Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene.
Competenţe • Nu este cazul.
transversa

7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor de bazǎ ale teoriei limbajelor formale şi automatelor şi
înţelegerea utilitǎţii acestora în formalizarea anumitor fenomene, domenii
ale ştiinţei şi tehnicii, în studiul complexităţii calculului.
7.2 Obiectivele specifice • Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor de limbaj, limbaj regulat,
expresie regulată, automat finit, automat push-down, gramatică
formală, gramatică liniară, gramatică independentă de context.
• Evidenţierea unor legături între noţiunile menţionate mai sus şi
utilitatea acestora în scrierea compilatoarelor, în procesarea limbajului
natural sau a limbajului profesional, în studiul complexităţii
calculului.
• Elaborarea unor algoritmi de operare cu noţiunile teoretice specifice
domeniului.
8. Conţinuturi
1. Alfabet. Cuvânt. Limbaj. Operaţii cu limbaje. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
Mulţimi regulate şi expresii regulate
2. Gramatici formale. Clase de gramatici. Arbori de Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
derivare, ambiguitate şi recursivitate.
3. Automat finit determinist (AFD). Automat finit Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
nedeterminist (AFN). Puterea de acceptare.
4. Automate cu λ-deplasări. Sistemele AFN şi Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
expresiile regulate.
5. Automate finite: stări accesibile, stări utile. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
6. Congruenţe şi limbaje regulate. Lema de pompare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
7. Transformări asupra gramaticilor formale Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
8. Forme normale (Chomsky, Greibach). Lema Bar- Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
Hillel
9. Automate pushdown şi limbaje independente de Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
context
10. Maşini Turing şi automate liniar mărginite Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
11. Proprietăţi de închidere ale limbajelor la principalele Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
operaţii cu limbaje.
12. Introducere în analiza lexicală şi sintactică. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
13. Specificarea sintaxei limbajelor. Limbajul C Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
14. Noţiuni de complexitatea calculului Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
Bibliografie
• G. Albeanu, Limbaje formale şi automate, Editura FRM, Bucureşti, 2009.
• D. Ding-Zhu, K. Ker-I, Problem Solving in Automata, Languages, and Complexity, John Wiley & Sons, Inc.,
2001.
• J. E. Hopcroft, R. Motwani, J.D. Ullman, Introduction to Automata Theory, Languages, and Computation, 2nd
ed., Addison-Wesley, 2001.
• T. Jucan, S. Andrei, Limbaje formale şi teoria automatelor, Ed. Univ. "Al. Ioan Cuza", Iaşi, 2002.
• P. Parkes, A Concise Introduction to Languages and Machines, Springer, 2008.
• C. Popovici, S. Rudeanu, H. Georgescu, Bazele Informaticii, Vol. II, Ed. Univ. Bucureşti, 1991.
• M. Sipser, Introduction to the Theory of Computation, 2nd ed., Thomson Course Technology, 2006.
Seminar1: Expresii şi mulţimi regulate. Exemple, exerciţii, teme
Seminar2: Gramatici, limbaj generat. Exemple, exerciţii, teme
Seminar3: AFD, limbaj acceptat. Exemple, exerciţii, teme
Seminar4: AFN, limbaj acceptat. Exemple, exerciţii, teme
Seminar5: Automate finite şi expresii regulate. Exemple, exerciţii, teme
Seminar6: Gramatici liniare şi automate. Exemple, exerciţii, teme
Seminar7: Automate pushdown. Maşina Turing. Exemple, exerciţii, teme
Laborator1: Simularea funcţionǎrii unui AFD. Dezvoltare aplicaţie C
Laborator2: Simularea funcţionǎrii unui AFN. Dezvoltare aplicaţie C
Laborator3: Sistem tranziţional asociat unei expresii Dezvoltare aplicaţie C
regulate.
Laborator4: Normalizare Chomsky a unei gramatici Dezvoltare aplicaţie C
regulate.
Laborator5: Alegere şi elaborare proiect: Dezvoltare aplicaţie C. Echipǎ de 2 studenţi.
transformarea unui AFN într-un AFD, transformarea Elaborare de specificaţii şi Echipa şi tema se stabilesc
unui sistem tranziţional într-un AFN, normalizarea documentaţie a proiectului. în cadrul laboratorului 5.
Greibach a unei gramatici regulate, APD asociat unei Predarea se face cu
gramatici independente de context, analizor lexical prezentarea aplicaţiei în
pentru un limbaj simplu, proiect propus de studenţi. cadrul laboratorului 7.
Laborator6: Elaborare proiect Dezvoltare aplicaţie C. Continuarea pproiectului
Elaborare de specificaţii şi din laboratorului 5.
documentaţie a proiectului.
Laborator7: Finalizare şi prezentare proiect. Dezvoltare aplicaţie C. Predarea se face cu
Elaborare de specificaţii şi prezentarea aplicaţiei,
documentaţie a proiectului. însoţitǎ de documentaţia
aferentǎ.
Bibliografie
• G. Albeanu, Limbaje formale şi automate, Editura FRM, Bucureşti, 2009.
• A. Atanasiu, Al. Mateescu, Limbaje formale. Culegere de probleme, Ed. Univ. Bucureşti, 1990.
• A. Atanasiu, D. Raiciu, R. Sion şi I. Mocanu, Limbaje formale şi automate. Îndrumar pentru aplicaţii,
MATRIX ROM, Bucureşti, 2002.
• D. Ding-Zhu, K. Ker-I, Problem Solving in Automata, Languages, and Complexity, John Wiley & Sons, Inc.,
2001.
• J. E. Hopcroft, R. Motwani, J.D. Ullman, Introduction to Automata Theory, Languages, and Computation, 2nd
ed., Addison-Wesley, 2001.
• T. Jucan, S. Andrei, Limbaje formale şi teoria automatelor, Ed. Univ. "Al. Ioan Cuza", Iaşi, 2002.
• P. Parkes, A Concise Introduction to Languages and Machines, Springer, 2008.
• Popovici, S. Rudeanu, H. Georgescu, Bazele Informaticii, Vol. II, Ed. Univ. Bucureşti, 1991.
• M. Sipser, Introduction to the Theory of Computation, 2nd ed., Thomson Course Technology, 2006.

Cursul oferǎ informaţiile necesare înţelegerii noţiunilor specifice teoriei limbajelor formale şi automatelor
utilitǎţii acestora în modelarea compilatoarelor, în procesarea limbajului natural sau a limbajelor profesionale, în
studiul complexităţii calculului.
10. Evaluare
nota finală
cu întrebări, comentarii, solidi-tatea interacţiunii la
exemple de analiză. orele de curs.
şi discutarea solidi-tatea interacţiunii la
problemelor orele de seminar.
• cunoaşterea noţiunilor de bază ale teoriei limbajelor formale şi automatelor,
• capacitatea de identificare a unor legături cu domeniile de aplicabilitate ale formalismelor studiate,
• capacitatea de aplicare a algoritmilor studiaţi.
…………………. ……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Structuri de date

Tutoriat 2
Examinări 4

4.2 de competenţe •

5.1. de desfăşurare a • Videoproiector, calculator cu software aferent.
cursului
5.2. de desfăşurare a

• C1 - Programarea în limbaje de nivel înalt.
profesionale
Competenţe
• C2 - Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.

• C4 - Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale.
• CE2 - Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene.
• Nu este cazul.
transversale
Competenţe

7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor legate de structuri de date concepţie, prelucrare,
utilitate (tip de problemǎ, structurǎ de date adecvatǎ).
7.2 Obiectivele specifice • Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor de date fundamentale şi a
algoritmilor de bază asociaţi acestora.
• Dezvoltarea gândirii algoritmice.
• Dezvoltarea capacităţii de formalizare a datelor în structuri
corespunzătoare, identificarea structurilor adecvate şi a algoritmilor
corespunzători pentru rezolvarea unor probleme reale.
• Implementarea şi testarea structurilor de date şi a algoritmilor de
procesare a lor.
• Înţelegerea utilităţii structurării adecvate a datelor în aplicaţii practice.
8. Conţinuturi
1. Introducere în proiectarea algoritmilor. Algoritmi Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
iterativi şi algoritmi recursivi
2. Analiza şi complexitatea unui algoritm. Evaluarea Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
complexităţii. Clase de complexitate
3. Tablouri Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
4. Liste liniare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
5. Stive Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
6. Cozi Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
7. Structuri arborescente Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
8. Arbori binari Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
9. Arbori binari de cǎutare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
10. Grafuri Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
11. Interclasare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
12. Sortare şi cǎutare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
13. Structuri de date şi algoritmi pentru stocǎri externe Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
14. Managementul memoriei Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
Bibliografie
• Aho, A. V., Hopcroft, J. E., Ullman, J. D., Data Structures and Algorithms,
• Albeanu, G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. FRM, 2000
• Bârză, S., Morogan, L.-M., Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007
• Cormen, T. H., Leiserson, C., Rivest R., Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora, Cluj-Napoca,
2000
• Deshpande, P. S., Kakde, O. G., C & Data Structures, Charles River Media, 2004
• Drozdek, A., Data structures and algorithms in C++, Brooks/Cole, 2001
• Knuth, D. E., The Art of Computer Programming, Vol 1: Fundamental algorithms, Vol 3: Sorting and
Searching, Addison-Wesley
• Tomescu, I., Data Structures, Bucharest Univ. Press, Bucharest, 1997, 2004
1. Seminar: Introducere în proiectarea algoritmilor. Algoritmi Exemple, exerciţii, teme
iterativi şi algoritmi recursive
2. Seminar: Analiza şi complexitatea unui algoritm. Evaluarea Exemple, exerciţii, teme
complexităţii. Clase de complexitate
3. Seminar: Tablouri Exemple, exerciţii, teme
4. Seminar: Liste liniare Exemple, exerciţii, teme
5. Seminar: Stive Exemple, exerciţii, teme
6. Seminar: Cozi Exemple, exerciţii, teme
7. Seminar: Structuri arborescente Exemple, exerciţii, teme
8. Seminar: Arbori binari Exemple, exerciţii, teme
9. Seminar: Arbori binari de cǎutare Exemple, exerciţii, teme
10. Seminar: Grafuri Exemple, exerciţii, teme
11. Seminar: Interclasare Exemple, exerciţii, teme
12. Seminar: Sortare şi cǎutare Exemple, exerciţii, teme
13. Seminar: Structuri de date şi algoritmi pentru stocǎri externe Exemple, exerciţii, teme
14. Seminar: Managementul memoriei Exemple, exerciţii, teme
Bibliografie
• Aho, A. V., Hopcroft, J. E., Ullman, J. D., Data Structures and Algorithms,
• Albeanu, G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. FRM, 2000
• Bârză, S., Morogan, L.-M., Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007
• Cormen, T. H., Leiserson, C., Rivest R., Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora, Cluj-Napoca,
2000
• Deshpande, P. S., Kakde, O. G., C & Data Structures, Charles River Media, 2004
• Drozdek, A., Data structures and algorithms in C++, Brooks/Cole, 2001
• Knuth, D. E., The Art of Computer Programming, Vol 1: Fundamental algorithms, Vol 3: Sorting and
Searching, Addison-Wesley
• Tomescu, I., Data Structures, Bucharest Univ. Press, Bucharest, 1997, 2004

Cursul oferǎ informaţiile necesare înţelegerii diferitelor structuri de date şi a prelucrǎrii lor., precum şi utilitatea şi
aplicabilitatea acestora într-o arie largǎ de domenii de activitate.
10. Evaluare
nota finală
10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi 20%
întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la orele de
exemple de analiză. curs.
10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi Se înregistrează frecvenţa şi 20%
discutarea problemelor soliditatea interacţiunii la orele de
seminar.
• cunoaşterea diferitelor tipuri de structuri de date,
• capacitatea de identificare a structurilor de date corespunzǎtoare unor aplicaţii practice.
…………………. ……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI


2.1.Denumirea disciplinei Sisteme de operare
seminar
2.8.Regimul
2.5. Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare ES O
disciplinei

Tutoriat 2
Examinări 4


5.1. de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată cu videoproiector
5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor
•
profesionale
Competenţe
Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice.

• Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar.
• Planificarea şi monitorizarea proiectelor informatice
transversale •
Competenţe
Nu este cazul.

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Identificarea şi explicarea mecanismelor adecvate de specificare a
sistemelor software.
• Realizarea unor proiecte informatice dedicate.
• Utilizarea de criterii şi metode adecvate pentru evaluarea aplicaţiilor
informatice.
• Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare şi a mediilor
de dezvoltare pentru realizarea aplicaţiilor informatice.
• Elaborarea componentelor informatice ale unor proiecte
interdisiciplinare.
• Identificarea si explicarea modelelor informatice de baza adecvate
domeniului de aplicare.
7.2 Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice şi a principiilor
de funcţionare a sistemelor de operare.
• Înţelegerea şi explicarea modului de funcţionare a unor sisteme de
operare existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură,
subsisteme) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază.
• După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să administreze
sisteme de operare de tip UNIX şi să dezvolte aplicaţii de sistem în
limbajul C/C++, cu fire multiple de execuţie şi sincronizare.
8. Conţinuturi
1. Introducere în studiul sistemelor de operare. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
2. Arhitectura sistemelor de operare. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
3. Serviciile sistemelor de operare. Api-ul Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
sistemelor Unix/Win32.
4. Procese şi fire de executie. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
5. Managementul procesoarelor. Schema generala Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
de planificare.
6. Algoritmi de planificare a proceselor. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
7. Mecanisme de comunicare între procese. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
8. Detecţia şi evitarea interblocărilor, primitive de Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
aşteptare şi sincronizare, mutex, semafoare,
secţiuni critice.
9. Problema producător – consumator, Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
problema filosofilor chinezi, scriitori-cititori
10. Managementul memoriei. Segmentare. Paginare. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
Memorie virtuală. Algoritmi de înlocuire a
paginilor.
11. Sistemul de gestiune a fişierelor. Sisteme de Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
fişiere.
12. Securitate şi protecţia datelor în sisteme de Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
operare.
13. Sisteme de operare distribuite. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
14. Studii de caz: Linux / Windows Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
Bibliografie
• A. Silberschatz, P.B. Galvin and G. Gagne, Operating Systems Concepts, 8th edn. John Wiley & Sons, 2009
• A. S. Tanenbaum, Sisteme de operare moderne, Ed.Teora, 2004
• Mark E. Russinovich, David A. Solomon and Alex Ionescu, Windows Internals, Part 1: Covering Windows
Server 2008 R2 and Windows 7, Microsoft Press, (april 2012)
• Mark E. Russinovich, David A. Solomon and Alex Ionescu, Windows Internals, Part 2, Microsoft Press, ( sept.
2012)
• A. S. Tanenbaum, Goodman, J. R., Organizarea structurata a calculatoarelor, Ed. Byblos, 2004
• A. S. Tanenbaum, Maarten Van Steen, Distributed systems: principles and paradigms(second edtion), Pearson
Education. Inc., 2007
1. Instalare sisteme de tip UNIX, utilizarea maşinii virtuale. Exemple, aplicaţii, teme
2. UNIX shell. Exemple, aplicaţii, teme
3. Configurare, instalare şi configurare aplicaţii. Exemple, aplicaţii, teme
4. Utilizarea compilatoarelor, compilare kernel drivere şi Exemple, aplicaţii, teme
aplicaţii.
5. Funcţii UNIX, aplicaţii. Exemple, aplicaţii, teme
6. Construcţie de biblioteci de funcţii Exemple, aplicaţii, teme
7. Partajarea memoriei, comunicare prin mesaje. Exemple, aplicaţii, teme
8. Primitive de aşteptare şi sincronizare. Exemple, aplicaţii, teme
9. Problema producător – consumator. Exemple, aplicaţii, teme
Problema scriitori – cititori.
10. Cina filosofilor chinezi. Exemple, aplicaţii, teme
11. Sisteme de fişiere. Operaţii cu fişiere şi directoare. Exemple, aplicaţii, teme
12. Protecţia datelor în sisteme Unix. Exemple, aplicaţii, teme
Administrare drepturi.
13. Protecţia serverelor Unix în reţea. Exemple, aplicaţii, teme
14. Prezentare Linux, Windows. Exemple, aplicaţii, teme
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor

profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica prezintă stadiul actual de dezvoltare al sistemelor de operare, laboratoarele urmăresc să familiarizeze
studenţii cu instalarea şi administrarea sistemelor de operare moderne de tip UNIX (FreeBSD, AIX, Solaris) utilizate
în companii medii şi mari (telecomunicaţii, distribuţie de date).
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota
finală
10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa, 20%
întrebări, comentarii. interacţiunea la orele de curs.
10.5 Seminar/laborator Se înregistrează frecvenţa Se notează solutiile propuse, 20%
implicarea în rezolvarea rezolvarea şi prezentarea
exerciţiilor de laborator şi a exerciţiilor şi a temelor.
temelor.
• Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului.
• Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate.
• Studentul este capabil să opereze cu sistemele de operare de tip server sau desktop.
• Studentul este capabil sa utilizeze un compilator de C/C++ şi să creeze aplicaţii de prelucrare pe sisteme de
tip UNIX.
........................... ……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI


2.1.Denumirea disciplinei Engleza de specialitate
seminar
2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare C 2.8.Regimul Opt.
disciplinei

3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care: curs 1 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 3.5 din care: curs 14 3.6 seminar/laborator 14
Tutoriat 4
Examinări 2
Alte activităţi: Elaborarea unui proiect de unitate de învăţare -

4.1 de curriculum • Din cadrul ciclului 1 – licenţă se vor face referiri la următoarele curriculum-uri:
Limba engleza (Nivel I)
4.2 de competenţe Cunoştinţe foarte bune ale limbilor moderne exprimate în următoarele
competenţe deprinse în timpul studiilor de licenţă:
• abilitatea de a comunica în scris şi verbal, de a înţelege şi a-i face pe alţii să
înţeleagă diferite mesaje în situaţii variate;
• abilitatea de a iniţia şi susţine conversaţii pe subiecte diverse;
• abilitatea de a citi şi înţelege texte scrise de nespecialişti sau texte specializate
în domeniul informatic.

cursului

- Planificarea şi monitorizarea proiectelor informatice
profesionale
Competenţe
transversal
Competenţ
e

7.1 Obiectivul general al disciplinei Generale: Să asigure studenţilor cadrul autentic în care să-şi
consolideze nivelul de performanţă prin comunicare ăn limba engleză
privind teme din domeniul de specialitate
7.2 Obiectivele specifice • Specifice:
• Comunicare în domeniul informaticii pe teme ca: sisteme de
calcul (hardware, software), reţele de calculatoare, programare,
interrnet
• Inţelegerea unui text din domeniul de specialitate
• Traducerea de texte de specialitate
• Efectuarea de comentarii în limba engleză asupra unui
subiect din domeniul de specialitate
• Formularea de întrebări şi răspunsuri complexe, clare şi
precise în limba engleză
• Evaluarea fluenţei, corectarea abaterilor de la normele discursului
8. Conţinuturi
Unit 1. Computers today Prelegerea presupune o Se recomandă studenţilor
interacţiune permanentă cu parcurgerea suportului de curs
studenţii. pentru a facilita interacţiunea
în timpul predării / discuţiilor.
Unit 2. Input/Output devices Prelegerea presupune o Se recomandă studenţilor
Unit 3. Storage devices Prelegerea presupune o Se recomandă studenţilor
Unit 4. Basic software Prelegerea presupune o Se recomandă studenţilor
. în timpul predării / discuţiilor.
Unit5. Creative software Prelegerea presupune o Se recomandă studenţilor
Unit 6. Programming Prelegerea presupune o Se recomandă studenţilor
7. Computers tomorrow Prelegerea presupune o Se recomandă studenţilor
Bibliografie minimală obligatorie
Oxford English for computing, Keith Boeckner, Charles Brown.Oxford Univ. Press, 1999
English for Computer Science, Charles Brown, Norma Mullen. Oxford Univ. Press, 1998
Bibliografie facultativă:
English for Computer Users, Cambridge Univ. Press, 2001
Bibliografie suplimentara
A Practical English Grammar, Thomson and Martinet, Oxford Univ. Press, 1994
Levitchi, Leon, Gramatica Limbii Engleze, Teora, Bucuresti, 2003
Traian, Anghel, Dictionar de Informatica, Corint, 2012
Dictionar Explicativ pentru Stiinţele Exacte, Ed. Academiei Române, 2000
1.Computer Applications. Grammar: The Article, Understanding,
The plural of Nouns Communication,
Translation
2.Capture your favourite image. Viewing the output Understanding,
Grammar: Adjectives and Adverbs Communication,
Translation
3. Floppies, harddrives, optical devices. Grammar: Understanding,
Present Tenses Communication,
Translation
4. Operating systems, word processing, spreadsheets. Understanding,
Grammar: Past Tenses Communication,
Translation
5.Graphics and design, desktop publishing. Understanding,
Grammmar: Future Tenses Communication,
Translation
6. Program design, languages, postscript Understanding,
revolution.Grammar: Modal Verbs Communication,
Translation
7. Internet issues, new technologies.Grammar: If Understanding,
Clauses. The Passive Voice Communication,
Translation

Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul şedinţelor de catedră, cu comunitatea ştiinţifică anglistă, cu diverși
angajatori și experți.
10. Evaluare
nota finală
10.4 Curs Implicarea în timpul Se înregistrează frecvenţa şi 20%
cursurilor cu intrebări, soliditatea interacţiunii la orele de
comentarii. curs.
seminar.
Traducerea cu acurateţe a unui document specializat in limba engleza si analiza gramaticala a unui
text in limba engleza
Data completării: Semnătura titularului de curs,
…………………. ………………………………
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI


2.1.Denumirea disciplinei Comunicare profesională
seminar
2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul Opt.
disciplinei

3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care: curs 1 3.3 seminar/laborator
Tutoriat 5
Examinări 2
Alte activităţi: -

4.1 de curriculum
4.2 de competenţe

5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor
cursului
5.2. de desfăşurare a Sală de seminar dotată conform cerinţelor

profesionale
Competenţe
Planificarea şi monitorizarea proiectelor informatice

transversale
Competenţe

7.1 Obiectivul general al disciplinei Utilizarea curentă a tehnicilor de comunicare în relaţiile profesionale.
Formarea abilităţilor de lucru în echipă
7.2 Obiectivele specifice
1. Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini
responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea
creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de
etică profesională
2. Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup
interdisciplinar şi dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-
personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse
3. Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare,
cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de
adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de comunicare în limba
română şi într-o limbă de circulaţie internaţională
8. Conţinuturi
1. Ştiinţa comunicării Prelegerea presupune o
Principii, mijloace şi tehnici, obiective interacţiune permanentă cu
studenţii.
2. Comunicarea scrisă Prelegerea presupune o
Structurarea şi redactarea documentelor interacţiune permanentă cu
profesionale (raport, articol ştiinţific, poster studenţii.
ştiinţific, C.V., scrisoare de intenţie, carte de
vizită)
3. Comunicarea scrisă Prelegerea presupune o .

Structurarea şi redactarea documentelor interacţiune permanentă cu
profesionale (scrisoare de intenţie, carte de vizită) studenţii.

Standarde interacţiune permanentă cu
studenţii.

Procesarea textelor cu ajutorul calculatorului interacţiune permanentă cu
studenţii.
6. Comunicare orală Prelegerea presupune o

Expunerea si interviul interacţiune permanentă cu
Prezentari multimedia studenţii.
7. Managementul comunicării Prelegerea presupune o

Dinamica grupului. Dezvoltarea lucrului în echipă interacţiune permanentă cu
studenţii.
Bibliografie
1. Evelina Graur, Tehnici de comunicare, Ed. Mediamira, Cluj, 2001
(http://www.eed.usv.ro/assets/fisiere/carti%20incot/Tehnici-de-comunicare.pdf)
2. N.Stanton, Communication, Macmillan Education, 1990;
3. Irina Munteanu, Comunicare profesională – Planşe de prezentare, Casa Cărţii de Ştiinţă, 1998,
4. IEEE, Professional Communication Society, http://www.ieeepcs.org
5. English for Professional Communication, http://ec.hku.hk/epc
6. M.Fayet, J-D. Commeignes, Rediger des rapports efficacies, Ed. DUNOD, 2002
7. Mireille Brahic, Mieux rediger les ecrits proffessionnels, Editions d’Organisation, Paris, 2001
8. Jerome Bocquet, Philippe Coste, Communiquer pour s’exprimer, dialoguer, convaincre, Eikos Concepts,
2002
9. Eikos Concepts, Anime une reunion, Eikos Concepts, 2002
1. Elaborarea unei oferte personale pentru piaţa Prelegerea, dezbaterea,

muncii (C.V., scrisoare de intenţie, carte de vizită). expunerea
2. Elaborarea unei comunicări orale pentru un Prelegerea, dezbaterea,
subiect tehnic expunerea
3. Elaborarea unor comunicări scrise -lucrare Prelegerea, dezbaterea,
ştiinţifică expunerea
4.Elaborarea unor comunicări scrise (raport de Prelegerea, dezbaterea,
practică, referat de laborator etc.). expunerea
5. Pregătirea unui interviu (pentru obţinerea unei Prelegerea, dezbaterea,
burse) expunerea
6. Pregătirea unui interviu (pentru angajare) Prelegerea, dezbaterea,
expunerea
7. Exersarea lucrului în echipă în vederea atingerii Prelegerea, dezbaterea,
unui obiectiv precizat, în condiţii de concurenţă expunerea

Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu conţinuturile disciplinei din alte centre universitare din ţară şi din
străinătate.
10. Evaluare
nota finală
comentarii. curs.
seminar.
- studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului
- studentul este capabil să structureze şi să redacteze un document profesional
- studentul este capabil să proceseze un text cu ajutorul calculatorului
- studentul este capabil să elaboreze o comunicare scrisă
- studentul este capabil să să susţină un interviu pentru pentru obţinerea unei burse, angajare etc
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,,
…………………. ……………………………… …….……………..
……………………………… ……………………………………

ANUL 2
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Tehnologii WEB
2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O

Tutoriat 2
Examinări 4

4.1 de curriculum • Algoritmi şi programare
4.2 de competenţe • nu e cazul

5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector, calculator şi soft adecvat
5.2. de desfăşurare a Videoproiector, calculatoare, soft adecvat, server Apache
• C2 - Dezvoltarea şi întreținerea aplicațiilor informatice.

profesionale
Competenţe
• C3 - Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar

• C5 - Proiectarea şi gestiunea bazelor de date
• CE1- Planificarea şi monitorizarea proiectelor informatice
transversale
Competenţe
• Nu este cazul

7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul “Tehnologii Web” are ca obiectiv însuşirea cunoştinţelor
de programare HTML, CSS, JavaScript şi PHP, necesare
realizării paginilor WEB atractive (fişiere HTML şi scripturi php).
Cu ajutorul scripturilor PHP, se poate extinde manipularea
paginilor web dintr-un browser pe partea de server, realizând
astfel, pagini web dinamice.
7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să manipuleze conceptele
fundamentale privind:
• proiectarea paginilor web statice cu limbajul HTML
• înfrumuseţarea site-urilor cu ajutorul stilurilor CSS
• dinamizarea paginilor utilizând evenimente JavaScript precum şi
scripturi PHP.
• aplicarea în mod optim a tehnicilor şi metodelor prezentate la curs şi
la laborator , pentru realizarea site-uri atractive şi dinamice
8. Conţinuturi
1. INTERNET noţiuni de bază
2. Sspaţiul World Wide Web (www); Prelegere
Protocoale (HTTP, FTP) şi adrese URL;
Obţinerea unui site gratuit/sau pe server;
Structura unui fişier HTML
3. HTML Prelegere
Structura unei pagini ; Stiluri fizice si logice de
Text ; Liste ,Tabele, Imagini, Legături, Ancore
4. HTML Elementele avansate: Prelegere
META STYLE, frameset; formulare ; Harţi de
imagini
5. HTML 5 Prelegere
Trecerea de la HTML4 la HTML5
6. CSS (Cascading Style Sheets) Prelegere
Crearea stilurilor: inline, foilor de stil interne
unei pagini, foilor de stil externe (fisiere .css) ;
proprietaţi de Fonturi , Text, Culoare
7. CSS3 Prelegere
Arborele unei pagini ; casete şi poziţionare ;
Trecerea de la CCS2 la CSS3
8. JAVASCRIPT Prelegere
Tipuri de date şi variabile ; operatori ; instrucţiuni ;
Funcţii ; Imagini
9. Tratarea Enenimentelor JavaScript Prelegere
10. PHP Prelegere
Date, Variabile şi Operatori, Instrucţiuni; Funcţii
Şiruri de caractere şi tablouri
11. PHP Prelegere
Crearea formularelor web şi procesarea datelor
introduse prin intermediul lor
12. Realizarea şi utilizarea fişierelor PHP Prelegere
13. Grafică Web Prelegere
14. Legatura dintre tehologiile CSS, JS, PHP, MySQL Prelegere
Bibliografie
1. Florentina Rodica Niculescu, PROIECTAREA PAGINILOR WEB – HTML, CSS, JavaScript, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucuresti 2007”;
2. Florentina Rodica Niculescu,PROIECTAREA PAGINILOR WEB DINAMICE UTILIZÂND PHP, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti 2009
3. Jason Crawford Teaque , DHTML şi CSS, Teora, 2008
4. Teodoru Gugoiu , HTML, XHTML, CSS Şi XML, Editura Teora, 2005
5. Teodoru Gugoiu , HTML prin exemple, Editura Teora, 2003
6. Richard Wagner,R Allen Wyke, JAVASCRIPT , Editura Teora, 2001
7. Jim Keogh, JavaScript fără mistere, Editura Rosetti Educaţional, 2006
8. Steven Holzner, Iniţiere în PHP, Editura Teora, 2005
1 Introducere în reţeaua Internet şi în spaţiul World Exemple, Exerciţii
Wide Web (www).
2 Însuşirea cunoştinţelor de programare HTML, Exemple, Exerciţii
necesare realizării paginilor WEB
3 Tag-urile OL, UL, DL,TABLE, A, IMG, FRAME, Exemple, Exerciţii
FONT, etc
4 Realizarea Formularelor în HTML Exemple, Exerciţii
5 Lucru cu FRAME-uri, Harţi de Imagine Exemple, Exerciţii
6 Trecera de la HTML4 la HTML5 Exemple, Exerciţii
7 Realizarea paginilor web atractive, utilizând stiluri Exemple, Exerciţii
CSS ( Cascading Style Sheets)
8 Poziţionarea obiectelor în pagină Exemple, Exerciţii
9 Limbajul JavaScript Exemple, Exerciţii
10 Tratarea evenimentelor în JavaScript (onload, Exemple, Exerciţii
onunload, onmouseover, onmouseout,
onmousemove, onmouseup, onmousedown,
onfocus, onblur, onkeypress, onkeydown,
onkeyup, onselect, onchange, onsubmit, onreset).
11 PHP elementele de baza (Variabile, Operatori, Exemple, Exerciţii
Instrucţiuni ,şiruri de caractere , tablouri şi
Funcţii)
12 PHP - Lucru cu fişiere Exemple, Exerciţii
13 Grafică în PHP Exemple, Exerciţii
14 Realizareaunei pagini web, cu elemente JS şi Exemple, Exerciţii
utilizând PHP si apelând o bază MySQL
Bibliografie
4. Richard Wagner,R Allen Wyke, JAVASCRIPT , Editura Teora, 2001

Cursul ofera infornaţii suficiente pentru insuşirea limbajelor HTML, CSS, JS şi PHP, pentru proiectarea şi
realizarea de site-uri pe tematici diverse, cunoştinţe necesare pentru a putea lucra într-un domeniul IT, foarte
solicitat şi anume Design WEB
10. Evaluare
nota finală
şi discutarea exemplelor soliditatea interacţiunii la orele
de laborator.
• Insuşirea noţiunilor studiate pe parcursul semestrului;
• Capacitatea de a da exemple referitoare la noţiunile studiate;
• Capacitatea de a proiecta un site dinamic, folosind tehnologii web: HTML, CSS, JavaScript, PHP
…………….. ……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Proiect-Tehnologii WEB
2.5. Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei O

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri
Tutoriat 1
Examinări 2
Alte activităţi (proiect) 8

4.1 de curriculum • Algoritmi şi programare
4.2 de competenţe • nu e cazul

5.1. de desfăşurare a cursului nu este cazul
5.2. de desfăşurare a Videoproiector, calculatoare, soft adecvat (server Apache)

profesionale
Competenţe
• C2 - Dezvoltarea şi întreținerea aplicațiilor informatice.

• C3 - Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar
• CE1 - Planificarea şi monitorizarea proiectelor informatice
transversale
Competenţe
• Nu este cazul

7.1 Obiectivul general al disciplinei Disciplina “Proiect - Tehnologii Web” are ca obiectiv realizarea
unor site-uri atractive, utilizâd cunoştinţele dobândite la cursul de
Tehnologii Web (HTML, CSS, JavaScript şi PHP). Cu ajutorul
scripturilor PHP, se extinde manipularea paginilor web dintr-un
browser pe partea de server, realizând astfel, pagini web dinamice.
7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului “Proiect - Tehnologii Web”, studenţii vor şti să
proiecteze site-uri atractive şi dinamice. Pentru atractivitatea acestora se
utilizează stilurile CSS2 sau CSS3, iar pentru dinamizarea paginilor se
utilizează evenimente JavaScript precum şi scripturi PHP. Se urmăreşte
ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele
prezentate la curs şi la laborator
8. Conţinuturi
8.2 Laborator Metode de predare Observaţii

1. Internet şi spaţiul World Wide Web (www). Exemple şi exerciţii
2. Proiectarea unui site personalizat Indrumare proiect
3. Introducerea elementelor HTML 4 sau HTML5 Indrumare proiect
4. Realizarea unui formular cu ajutorul căruia vor fi Indrumare proiect
transmise dae server-ului
5. Realizarea unei Hărţi de Imagine specifice site- Indrumare proiect
ului proiectat
6. Introducerea Stilurilor CSS site-ului proiectat Indrumare proiect
7. Introducerea unor evenimente, dintre cele 18 Indrumare proiect
evenimente importante JS (onload, onunload,
onmouseover, onmouseout, onmousemove,
onmouseup, onmousedown, onfocus, onblur,
onkeypress, onkeydown, onkeyup, onselect,
onchange, onsubmit, onreset).
8. Introducerea unor funcţii speciale JS şi apelarea Indrumare proiect
lor ca raspuns la evenimentele JS introduse
9. Poziţionarea elementelor unei pagini utilizănd Indrumare proiect
arborele paginii
10. Utilizarea scripturilor PHP, pentru comunicare cu Indrumare proiect
serverul utilizat
11. Lucru cu fişiere PHP, dacă este utila facilitatea Indrumare proiect
limbajului PHP de utilizare a fişierelor
12. Introducerea unor elemente de grafică utilizând Indrumare proiect
uncţiile PHP specifice
13. Realizarea unei baze de date (de exemplu MySql) Indrumare proiect
necesare gestionarii datelor
14. Legătura site-ului realizat cu baza de date MySQL Indrumare proiect
Teme pentru proiect:
Proiectarea unui site pentru:
1. activitatea unei firme
2. o bibliotecă
3. un lanţ de magazine online
4. un spital
5. o universitate
6. o şcoală
7. o activitate de aprovizionare dintr-un depozit
8. o baza auto
9. o editură
10. o şcoala de şoferi
11. controlul activitatea dintr-un aeroport
12. un magazin de închirieri casete şi DVD-uri cu filme
13. o galerie de artă
14. un campionat de fotbal
Bibliografie
4. Richard Wagner,R Allen Wyke, JAVASCRIPT, Editura Teora, 2001
5. Jim Keogh, JavaScript fără mistere, Editura Rosetti Educaţional, 2006
6. Steven Holzner, Iniţiere în PHP, Editura Teora, 2005

Proiectele tratate urmăresc să aducă studenţii la curent cu proiectarea şi realizarea de site-uri pe tematici diverse,
cunoştinţe necesare pentru a putea lucra într-un domeniul IT, foarte solicitat şi anume Design WEB
10. Evaluare
nota finală
10.4 Curs Implicarea în prelegere Se înregistrează frecvenţa şi
10.5 Laborator Implicarea în pregătirea Se înregistrează frecvenţa şi 100%
propuse de laborator.
• studentul este capabil să realizeze un site dinamic atractiv, folosind tehnologii web moderne : HTML,
CSS, JavaScript, PHP şi MySQL,etc
……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Proiect - Baze de Date
2.5. Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei O

Tutoriat 1
Examinări 2
Alte activităţi : realizare proiect 8

4.1 de curriculum •
4.2 de competenţe • Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale
• Proiectarea şi gestiunea bazelor de date

5.1. de desfăşurare a cursului Nu este cazul
5.2. de desfăşurare a Videoproiector, Calculatoare şi soft ORACLE
• C1 - Programarea în limbaje de nivel înalt

profesionale
Competenţe
• C3 - Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale

transversale
Competenţe
nu este cazul

7.1 Obiectivul general al disciplinei - Lucru cu limbaje de manipulare a datelor relaţionale, SQL
- Proiectarea unei bazelor de date relaţionale (modelul relaţional, regulile
lui Codd, normalizare), utilizand SGBD-ul ORACLE
- Gestionarea bazei de date proiectate
7.2 Obiectivele specifice - Proiectarea bazelor de date relaţionale
- Aplicarea în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi
la laborator pentru realizarea unor baze de date ORACLE
particulare.
8. Conţinuturi
Nu este cazul

1. Aplicaţie- Proiectarea unei baze de date Exemplificare video
relaţionale (modelarea Entitate-Relaţie,
diagrama E/R, modelul relaţional, regulile lui
Codd, caracteristicile modelului
relaţionalonal, normalizare, forme normale,),
pe baza noţiunilor introduse la cursul ”Baza de
Date”.
2. Aplicaţie- Proiectareaunei baze de date Exemplificare video
relaţionale orientate obiect (modelarea
orientata pe obiect cu UML(Unify Modeling
Language), desenarea diagramelor de clasă cu
programul Visio).
3. Descrierea unei baze de date particulara Îndrumare proiect
4. Realizarea diagramei Entitate/Relaţie şi a Îndrumare proiect
diagramei Conceptuale pentru baza de dată
aleasă.
5. Folosirea instrucţiunilor DDL(Limbajul de Îndrumare proiect
definire a datelor ) pentru crearea şi actualizarea
tabelelor bazei de date.
6. Folosirea instrucţiunilor DDL pentru crearea şi Îndrumare proiect
actualizarea vizualizărilor, secvenţelor,indecşilor
bazei de date.
7. Introducerea de constrângeri bazei de date. Îndrumare proiect
8. Popularea bazei de date cu date, utilizând Îndrumare proiect
diferite forme ale instrucţiunii INSERT;
Actualizarea datelor şi eliminarea unora,
utilizând diferite forme ale instrucţiunilor
UPDATE şi DELETE.
9. Interogarea obiectelor bazei de date, folosind Îndrumare proiect
instrucţiunea SELECT simpla(pentru un obiect).
10. Realizarea interogarilor complexe, folosind Îndrumare proiect
Uniuni (JOIN-uri) şi Subcereri .
11. Folosirea instrucţiunilor de control al datelor si a Îndrumare proiect
functiilor de sumare(CUBE, ROLLUP,
GROUPING); securizarea bazei de date.
12. Realizarea de formulare pentru baza de date Îndrumare proiect
proiectata .
13. Realizarea de apoarte pentru baza de date Îndrumare proiect
proiectata.
14. Prezentare proiect Notare
Teme pentru proiect

Realizarea unui Baze de Date pentru:
1. activitatea unei firme
2. o bibliotecă
3. un lanţ de magazine online
4. un spital
5. o universitate
6. o şcoală
7. o activitate de aprovizionare dintr-un depozit
8. o baza auto
9. o editură
10. o şcoala de şoferi
11. controlul activitatea dintr-un aeroport
12. un magazin de închirieri casete şi DVD-uri cu filme
13. o galerie de artă
14. un campionat de fotbal
Bibliografie
1. Ileana Popescu, Letiţia Vercescu, Proiectarea bazelor de date, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2007
2. Florentina Rodica Niculescu, Modelarea sistemelor software Visio, UML, Ed. Universităţii din
Bucureşti, 2007
3. Mariana Popa, Baze de date (Fundamente, exemple, teste de verificare), Ed. FRM, 2006
4. Popescu Ileana, Modelarea bazelor de date, Ed. Tehnică, 2001
5. Andy Oppel, SQL fară mistere, Ed.Rosetti Educational, 2006
6. Dan Hotka, dezvoltarea Bazelor de date în Oracle 9i, Ed. BIC ALL, 2004
7. http://www.oracle.com/index.html → site-ul oficial ORACLE

Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţii la curent cu stadiul actual de dezvoltare al bazelor de date,
prezentând unul din cele mai moderne SGBD-uri, Oracle, în vederea reuşitei pe piaţa forţei de muncă în
domeniul IT.
10. Evaluare
nota finală
10.4 Curs
Nu este cazul
de laborator.
• studentul este capabil să realizeze o bază de date relaţională, utilizând Oracle
• studentul este capabil să aplice în proiect noţiunile studiate la cursul ”Baze de date”;
……………… ……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Tehnici de proiectare software
disciplinei

Tutoriat 2
Examinări 4

4.1 de curriculum • cunoaşterea principiilor programării orientate obiect.

cursului

profesional
Competenţ

e
e
transversale
Competenţe

7.1 Obiectivul general al disciplinei • La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească ce este UML,
unde se poate folosi, care este sintaxa și semantica limbajului.
7.2 Obiectivele specifice
• Studenţii vor putea concepe diagrame statice sau dinamice
pentru modelarea diferitelor probleme. De asemenea, studenţii
vor putea identifica ce tip de proces software e potrivit unei
anume probleme.
8. Conţinuturi
Inginerie software. Definiţie, scopuri. Prelegere, exemple,
prezentari PowerPoint
Procese software. Modele de procese software: Prelegere, exemple,
Proiectare orientată pe obiecte si Unified Modeling Prelegere, exemple,
Language (UML). Vizualizări (Views) ale modelului. prezentari PowerPoint
Semantica, sintaxa.
Modelarea cerinţelor: Cazuri de utilizare (Use Cases) Prelegere, exemple,
Modelarea fluxului de activităţi: diagrame de activitate Prelegere, exemple,
Modelarea structurii logice a unui sistem: clase şi Prelegere, exemple,
diagrame de clasă. Diagrame de obiecte. prezentari PowerPoint
Modelarea interacţiunilor ordonate: Diagrame de Prelegere, exemple,
secvenţă prezentari PowerPoint
Interactiunea dintre participanti. Diagrame de Prelegere, exemple,
comunicare prezentari PowerPoint
Diagrame de timp Prelegere, exemple,
Modelarea structurii interne a claselor: structuri de tip Prelegere, exemple,
compozit prezentari PowerPoint
Diagrame de componente Prelegere, exemple,
Organizarea modelului: pachete (Packages) Prelegere, exemple,
Modelarea stărilor obiectelor: diagrame de stare Prelegere, exemple,
Diagrame de desfăşurare Prelegere, exemple,
Bibliografie
1. P. Jalote, An Integrated Approach to Software Engineering, Springer, 2005.
2. R.Niculescu, Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007.
3. R. Pressman, Software Engineering: A Practitioner's Approach, 5th Edition, McGraw-Hill, 2001.
4. K. Hamilton, R. Miles, Learning UML 2.0, O'Reilly, 2006.
5. Grady Booch, James Rumbaugh, Ivar Jacobson - The User Guide of Unified Modeling Language, Addison
Wesley, 1998
Procese software. Exemple, exerciţii
Microsoft Visio. Prezentare generală Exemple, exerciţii
Modelarea cerinţelor: Cazuri de utilizare. Exemple, exerciţii
Modelarea fluxului de activităţi: diagrame de activitate Exemple, exerciţii
Modelarea structurii logice a unui sistem: clase şi Exemple, exerciţii
diagrame de clasă.
Diagrame de obiecte. Exemple, exerciţii
Modelarea interacţiunilor ordonate: Diagrame de Exemple, exerciţii
secvenţă
Diagrame de comunicare Exemple, exerciţii
Diagrame de timp Exemple, exerciţii
Modelarea structurii interne a claselor: structuri de tip Exemple, exerciţii
compozit
Diagrame de componente Exemple, exerciţii
Organizarea modelului: pachete (Packages) Exemple, exerciţii
Modelarea stărilor obiectelor: diagrame de stare Exemple, exerciţii
Diagrame de desfăşurare Exemple, exerciţii
Bibliografie
1. P. Jalote, An Integrated Approach to Software Engineering, Springer, 2005.
2. R.Niculescu, Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007.
3. R. Pressman, Software Engineering: A Practitioner's Approach, 5th Edition, McGraw-Hill, 2001.
4. K. Hamilton, R. Miles, Learning UML 2.0, O'Reilly, 2006.
5. Grady Booch, James Rumbaugh, Ivar Jacobson - The User Guide of Unified Modeling Language, Addison
Wesley, 1998
6. R.C. Martin – UML for Java Programmers, Prentice Hall, 2002.

• Cursul le oferă studenţilor noţiuni de folosire a instrumentelor specifice pentru modelarea diverselor
proiecte software.
10. Evaluare
nota finală
10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi 20%
întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la orele de
exemple de analiză. curs.
seminar.
• studentul este capabil să construiască tipul de diagramă potrivit unei anumite situaţii
…………………. ………………………………
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI


2.1.Denumirea disciplinei Analiză numerică
2.2 Codul disciplinei MI/INF/2/10

Tutoriat 2
Examinări 4

4.1 de curriculum Analiză matematică 1, Analiză matematică 2, Ecuatii diferentiale si cu derivate
partiale

cursului
5.2. de desfăşurare a • Sală de laborator dotată conform cerinţelor

Com
peten Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar
ţe Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene
profe
siona
le
Com
peten
ţe •
trans
versa
le

7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul ANALIZA NUMERICA are ca scop prezentarea de scheme
numerice si algoritmi pentru rezolvarea de probleme matematice ce apar in
aplicatii din domeniul ingineriei.
7.2 Obiectivele specifice Studentii vor deprinde baza teoretica a metodelor numerice
prezentate precum si felul in care aceste metode sunt implementate
pe calculator in sectiunea de laborator atasata cursului. Se va pune
accent pe proiectarea de algoritmi pentru rezolvarea de probleme
practice cu continut matematic, analiza eficientei si modalitati de
testare a acestor algoritmi, implementarea pe calculator a acestor
algoritmi folosind limbajul de programare Matlab.
8. Conţinuturi
Metode numerice pentru ecuatii algebrice neliniare: Prelegere
Metoda bisectiei, metoda aproximatiilor succesive.
Metode numerice pentru ecuatii algebrice neliniare: Prelegere
Metoda lui Newton, metoda secantei.
Metode numerice pentru sisteme algebrice liniare . Prelegere
Metode directe: metoda retrosubstitutiei, metoda lui
Gauss.
Metode numerice pentru sisteme algebrice liniare : Prelegere
metoda lui Ritz, metoda lui Cholesky
Metode iterative: metoda lui Jacobi, metoda lui Gauss- Prelegere
Seidel
Metode de interpolare: Prelegere
Polinomul de interpolare al lui Lagrange.
Diferente divizate, polinomul de interpolare in forma Prelegere
Newton
Functii spline cubice Prelegere
Metode de integrare numerica: Prelegere
Metode Newton-Cotes. Metoda Trapezului, Metoda
lui Simpson.
Metode de integrare numerica. Metode summate. Prelegere
Metoda de cuadratura Gauss-Legendre. Prelegere
Metode de rezolvare a ecuatiilor diferentiale: metoda Prelegere
lui Euler, metoda Cauchy-Euler
Metode de rezolvare a ecuatiilor diferentiale: metoda Prelegere
lui Taylor, metode Runge-Kutta
Metode pentru determinarea valorilor proprii. Metoda Prelegere
rotatiilor a lui Jacobi.
Bibliografie
Berbente, S. Mitran, S. Zancu, Metode Numerice, Editura Tehnica, 1997
Grigore Gh., Lectii de analiza numerica - Tipografia Universitatii Bucuresti, 1984, editia a doua 1990
Rosca I., Elemente de analiza numerica matriceala, Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 2001.
ISBN 973-582-408-6
Introducere in Matlab. Metoda bisectiei Lucrare de laborator
Metoda aproximatiilor succesive, Lucrare de laborator
metoda lui Newton, metoda secantei Lucrare de laborator
Metoda retrosubstitutie, metoda lui Gauss. Lucrare de laborator
Metoda lui Ritz Lucrare de laborator
metoda lui Cholesky Lucrare de laborator
Metoda lui Jacobi, metoda Gauss-Seidel Lucrare de laborator
Polinomul de interpolare al lui Lagrange Lucrare de laborator
Diferente divizate, polinomul de interpolare in forma Lucrare de laborator
Newton
functii spline cubice Lucrare de laborator
Metoda trapezului, metoda lui Simpson. Metode Lucrare de laborator
sumate
formula de cuadratura Gauss-Legendre Lucrare de laborator
Metode pentru ecuatii diferentiale Lucrare de laborator
Metode pentru determinarea valorilor proprii Lucrare de laborator
Bibliografie
Rosca I., Elemente de analiza numerica matriceala, Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti,
2001. ISBN 973-582-408-6

Subiectele tratate urmăresc să pregateasca studenţii pentru formularea de modele matematice pentru
anumite probleme practice, proiectarea de algoritmi pentru analiza acestor modele, implementarea pe
calculator a acestor algoritmi si testarea lor folosind limbajul de programare Matlab.
10. Evaluare
nota finală
problemelor si de seminar.
elaborarea proiectelor
propuse.
• studentul este capabil să enunte conceptele si metodele studiate pe parcursul
semestrului;
• studentul este capabil să dea exemple referitoare la aceste concepte si metode;
• studentul este capabil să aplice pe modele simple aceste metode.
………………….
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Tehnici avansate de programare
seminar
2.5. Anul de studiu II 2.6. Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare Examen 2.8. Regimul O
disciplinei

curs
Tutoriat 2
Examinări 4

4.1 de curriculum • Algoritmi si programare, Structuri de date, Programare orienta obiect

cursului
5.2. de desfăşurare a • Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet si avand instalat
seminarului/laboratorului mediul de programare Eclipse/Java
profesional
Competenţ

• Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
e
•
transversale
Competenţe
Nu este cazul

7.1 Obiectivul general al disciplinei Valorificarea cunostintelor acumulate in cadrul cursurilor de
Algoritmi si programare, Structuri de date, Programare orientata
pe obiecte in vederea programarii avansate
7.2 Obiectivele specifice 1. Intelegerea mecanismelor specifice masinilor virtuale

2. Cresterea nivelului profesional prin programare generica
folosind limbajul Java.
8. Conţinuturi
1. Conceptul de masina virtuala.Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
Ierarhii de masini virtuale problematizarea, demonstraţia.
Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea,
2. Limbaje intermediare. Securitatea 2 ore
masinilor virtuale problematizarea, demonstraţia.
3. JVM. Instructiuni bytecode Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
4. Verificator bytecode Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
5. Platforma Java (ME, SE, EE): Prelegerea 2 ore
Sintaxa si programare
6. Exceptii Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
7. Fire de executare Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
8. Colectii Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
9. Socketuri Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
10. Programare orientata pe Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
evenimente problematizarea, demonstraţia.
11. Interfete grafice Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
12. Servleturi, JSP, JDBC Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
13. Platforma Android Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
14. Specificul aplicatiilor Android Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
Bibliografie
1. Albeanu G., Algoritmi si limbaje de programare, Editura FRM, 2000 (pag. 207- 233)
2. Doina Logofatu, Algoritmi fundamentali in Java/C++. Aplicatii. Polirom, 2007
3. Valeriu Iorga, Cristian Opincaru, Corina Stratan, Alexandru Chirita, Structuri de date si algoritmi.
Aplicatii in C++ folosind STL, Polirom, 2005
4. Java, Using and Programming Generics in J2SE 5.0, http://java.sun.com/developer/technicalArticles/J2
SE/generics/
5. Tim Lindholm, Frank Yellin, The Java Virtual Machine Specification,
http://java.sun.com/docs/books/jvms/second_edition/html/VMSpecTOC.doc.html
6. Calvin Austin & Monica Pawlan, Advanced Programming for the Java 2 Platform,
http://java.sun.com/developer/onlineTraining/Programming/JDCBook/
7. Hejna M. (2011), Using Eclipse for Android C/C++ Development,
http://mhandroid.wordpress.com/2011/01/23/using-eclipse-for-android-cc-development/

1. Algoritmi si structure de date liniare Prezentarea, discuţiile şi 2 ore
dezbaterea - folosind
Eclipse/Java
2. Algoritmi si structure de date neliniare Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
Dezbaterea – folosind
Eclipse/Java
3. Aplicatii folosind fire de executare I Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
dezbaterea.
4. Aplicatii folosind fire de executare II Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
dezbaterea.
5. Aplicatii folosind socketuri I Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
dezbaterea.
6. Aplicatii folosind socketuri II Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
dezbaterea.
7. Programare generica I Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
dezbaterea.
8. Programare generica II Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
dezbaterea.
9. Programarea interfetelor grafice I Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
dezbaterea.
10. Programarea interfetelor grafice II Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
dezbaterea.
11. Conectarea la baze de date. Aplicatii Java asupra bazelor de Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
date dezbaterea.
12. Arhitectura aplicatiilor Android Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
dezbaterea.
13. Programarea aplicatiilor Android Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
dezbaterea.
14. Testarea aplicatiilor Android Exerciţiul, discuţiile şi 2 ore
dezbaterea.
1. Zigurd Mednieks, Laird Dornin, G. Blake Meike & Masumi Nakamura, Programming Android, O.
Reilly, 2011.
2. Android Developers- Design: http://developer.android.com/design/index.html
3. Ableson F., Develop Android applications with Eclipse,
http://www.ibm.com/developerworks/opensource/tutorials/os-eclipse-android/
• Cursul isi propune sa creasca capabilitatea studentilor in dezvoltarea aplicatiilor Java pentru
platforme desktop si mobile. Tehnicile de programare orientate pe obiecte, evenimente si de tip
generic sunt solicitate de angajatori.
10. Evaluare
nota finală
de analiză.
10.5 Laborator Implicarea în Se înregistrează frecvenţa şi 20%
pregătirea, soliditatea interacţiunii la orele
experimentarea şi de laborator.
discutarea temelor de
laborator
• Capacitatea de a utiliza platforme de dezvoltare bazate pe Java
• Capacitatea de a implementa aplicatii distribuite orientate pe evenimente cu interfata grafica
• Capacitatea de a dezvolta aplicatii de complexitate medie pentru platforma Android
…………………. ……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Practica
laborator (indrumare proiecte de
practica)
2.5. Anul de studiu II 2.6. Semestrul 2 2.7. Tipul de Colocviu 2.8. Regimul O
evaluare disciplinei

curs
Tutoriat 1
Examinări 2

4.1 de curriculum • Algoritmi si programare, Structuri de date, Programare orienta obiect
• Tehnologii Web
• Sisteme de operare, Retele de calculatoare
• Limbaje formale si automate, Algoritmica grafurilor

cursului
5.2. de desfăşurare a • Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet si avand
seminarului/laboratorului instalate medii de programare in functie de tema de practica

C1: Programarea in limbaje de nivel inalt
C2: Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice
C3: Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar
profesionale
Competenţe
C4: Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale

C5: Proiectarea si gestiunea bazelor de date
C6: Proiectarea si administrarea retelelor de calculatoare
C7: Planificarea si monitorizarea proiectelor informatice
C8: Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene
1. Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională
transversale
Competenţe
2. Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar și

dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare
cu grupuri diverse

7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu mediul de lucru corespunzǎtor ocupaţiilor date de
calificarea în informaticǎ la nivel licenţǎ.
7.2 Obiectivele specifice Punerea în practicǎ a cunoştinţelor acumulate în cadrul disciplinelor de

studiu în situaţii reale.
Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de
autonomie restrânsă şi asistenţă calificată.
Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şi
distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate.
8. Conţinuturi
1. Organizarea si managementul Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
activitatii companiilor de informatica problematizarea, demonstraţia.
2. Etape in dezvoltarea proiectelor Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
informatice problematizarea, demonstraţia.
3. Metodologii de dezvoltare a Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
proiectelor informatice: Modelul problematizarea, demonstraţia.
Cascada
proiectelor informatice: Extreme problematizarea, demonstraţia.
programming
proiectelor informatice: Agile problematizarea, demonstraţia.
programming
proiectelor informatice: SOA problematizarea, demonstraţia.
7. Documentarea proiectelor Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 2 ore
informatice problematizarea, demonstraţia.
Bibliografie
1. Resurse on-line: http://en.wikipedia.org/wiki/Software_development_methodology
2. Comunitati specializate: http://developer.android.com/guide/components/index.html,
http://developers.facebook.com/, http://msdn.microsoft.com/en-US/windows/apps/br229512
3. Referinte bibliografice specifice temei abordate la recomandarea indrumatorului de practica.
8.2 Practica (Se alege o tema. Cele din lista de mai jos Metode de predare Observaţii
au caracter orientativ)
Aplicaţii informatice utilizate în companii, generale sau 70 de ore
specifice, studii de caz privind analiza fluxurilor Metodologii specifice dezvoltarii si
informaţionale (familiarizare, utilizare, dezvoltare de monitorizarii proiectelor
componente simple). informatice, Dezbaterea
Aplicaţii informatice utilizate în secretariat (familiarizare, Metodologii specifice dezvoltarii si 70 de ore
utilizare, dezvoltare de componente simple). monitorizarii proiectelor
informatice, Dezbaterea
Aplicaţii informatice utilizate în contabilitate Metodologii specifice dezvoltarii si 70 de ore
(familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple). monitorizarii proiectelor
Aplicaţii informatice utilizate la bibliotecǎ (familiarizare, Metodologii specifice dezvoltarii si 70 de ore
utilizare, dezvoltare de componente simple). monitorizarii proiectelor
Aplicaţii informatice utilizate în media (tehnici multimedia; Metodologii specifice dezvoltarii si 70 de ore
familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple). monitorizarii proiectelor
Aplicaţii informatice utilizate în scop editorial (Procesoare Metodologii specifice dezvoltarii si 70 de ore
de text, tehnoredactare reviste, carti; familiarizare, utilizare, monitorizarii proiectelor
dezvoltare de componente simple). informatice, Dezbaterea
Aplicaţii informatice utilizate în elaborarea solutiilor web Metodologii specifice dezvoltarii si 70 de ore
(situri, manuale electronice; familiarizare, utilizare, monitorizarii proiectelor
dezvoltare de componente simple). informatice. Dezbaterea
Aplicaţii pentru teme de cercetare din cadrul unor proiecte Metodologii specifice dezvoltarii si 70 de ore
de cercetare (dezvoltare de componente simple). monitorizarii proiectelor
informatice. Dezbaterea
Dezvoltarea de aplicaţii corespunzǎtoare cursurilor (mai Metodologii specifice dezvoltarii si
70 de ore
mult decât la nivelul didactic al unei teme de laborator), ce monitorizarii proiectelor
pot fi utilizate pentru exemplificarea aplicaţiilor practice ale informatice. Dezbaterea
acestora.
Dezvoltarea de aplicaţii pe domenii conexe cursurilor. Metodologii specifice dezvoltarii si 70 de ore
monitorizarii proiectelor
Studiul componentelor fizice şi al instrumentelor soft din Metodologii specifice dezvoltarii si 70 de ore
reţele locale şi largi şi administrarea acestora. monitorizarii proiectelor
Formarea deprinderilor de lucru cu diverse sisteme de Metodologii specifice dezvoltarii si 70 de ore
operare: instalare sistem, instalare şi întreţinere aplicaţii, monitorizarii proiectelor
configurǎri de securitate etc. informatice. Dezbaterea
Programarea aplicatiilor Android Metodologii specifice dezvoltarii si 70 de ore
Testarea aplicatiilor Facebook Metodologii specifice dezvoltarii si 70 de ore
La recomandarea indrumatorului de practica

• Disciplina isi propune sa creasca capabilitatea studentilor in dezvoltarea aplicatiilor de complexitate
medie propuse de cadre didactice si angajatori
10. Evaluare
nota finală
de analiză.
10.5 Laborator Implicarea în Se evalueaza metoda de 35%
pregătirea, realizarea proiectare, tehnicile de
si sustinerea programare folosite si
proiectului de practica respectarea metodologiei de
elaborare a proiectului
informatic
- Demonstrarea de abilităţi de comunicare eficientă la nivelul unui grup de lucru în contextul
dezvoltării unui proiect şi rezolvării de aplicaţii.
- Realizarea de proiecte şi aplicaţii (dezvoltări) cu grad mediu de dificultate.
- Elaborarea unei lucrări care să evidenţieze capacitatea de definire a referenţialului asociat temei şi
capacitatea de a identifica tendinţele de dezvoltare curente în domeniul informaticii şi ariilor de
cercetare corelate.
…………………. ……………………………… …………………………………..
……………………………… …………………………………
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Fundamentele limmbajelor de programare
2.5. Anul de studiu 2 2.6Semestrul 2 2.7 Tipul de evaluare ES 2.8Regimul disciplinei A

Tutoriat 2
Examinări 4

4.1 de curriculum • Algoritmi si programare
• Limbaje formale si automate
• Programare orientata pe obiecte
4.2 de competenţe

cursului

• C1 – Programarea în limbaje de nivel înalt
profesionale
Competenţe
• C2 - Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice

Competenţe • Nu este cazul.
transversa

7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobandirea de cunostinte asupra conceptelor generale si fundamentale
relative la proiectarea si implementarea limbajelor de programare.
Analiza critica a elementelor de limbaj dezvoltate pana in prezent cu
accent pe o comparatie a avantajelor si dezavantajelor prezentate de
fiecare dintre acestea.
7.2 Obiectivele specifice • Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor
de limbaj specific.
• Identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin semantic şi sintactic.
• Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare
(arhitectură, pachete, clase, metode).
8. Conţinuturi
1. Privire de ansamblu asupra limbajelor de programare. Paradigme Prelegerea, proiecţie
de programare în amfiteatru
2. Declaraţii şi tipuri: concepere tipuri, verificare tipuri, modele Prelegerea, proiecţie
declarative, colectarea obiectelor inutile în amfiteatru
3. Mecanisme de abstractizare: proceduri, funcţii şi iteratori; Prelegerea, proiecţie
mecanisme de parametrizare (referinţe vs valoare) în amfiteatru
4. Mecanisme de abstractizare: managementul memoriei; parametri Prelegerea, proiecţie
tip şi tipuri parametrizate; module în limbaje de programare în amfiteatru
5. Translatarea limbajelor de programare: interpretare vs compilare; Prelegerea, proiecţie
fazele translatarii limbajelor; dependenta de procesor în amfiteatru
6. Translatarea limbajelor de programare: analizǎ lexicalǎ folosind Prelegerea, proiecţie
expresii regulate în amfiteatru
7. Translatarea limbajelor de programare: analizǎ sintactica folosind Prelegerea, proiecţie
clase adecvate de gramatici în amfiteatru
8. Translatarea limbajelor de programare: generarea codului Prelegerea, proiecţie
folosind explorarea arborelui de derivare; algoritmi de în amfiteatru
optimizarea codului
9. Semantica limbajelor de programare. Semantica denotationalǎ Prelegerea, proiecţie
în amfiteatru
10. Semantica limbajelor de programare. Semantica axiomatica Prelegerea, proiecţie
în amfiteatru
11. Semantica limbajelor de programare. Semantica operationala Prelegerea, proiecţie
în amfiteatru
12. Proiectarea limbajelor de programare. Principii generale Prelegerea, proiecţie
în amfiteatru
13. Proiectarea limbajelor de programare. Modele ale structurilor de Prelegerea, proiecţie
date în amfiteatru
14. Proiectarea limbajelor de programare. Modele ale structurilor de Prelegerea, proiecţie
control în amfiteatru
Bibliografie
Aho, A.V., Sethi, R., Ullman, J.D., Compilers: Principles, Techniques, and Tools, Addison-Wesley
Publishing Company, U.S.A., 1986
Grigoras, Gh., Construcţia Compilatoarelor. Algoritmi fundamentali, Ed. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, 2005
Seminar1: Expresii regulate pentru specificarea entitatilor lexicale ale Exemple, exerciţii, teme
limbajelor de programare
Seminar2: Gramatici LL si LR Exemple, exerciţii, teme
Seminar3: Gramatici operatoriale Exemple, exerciţii, teme
Seminar4: Gramatici atributate Exemple, exerciţii, teme
Seminar5: Algoritmi de analiza sintactica: top-down Exemple, exerciţii, teme
Seminar6: Algoritmi de analiza sintactica: bottom-up Exemple, exerciţii, teme
Seminar7: Algoritmi de analiza sintactica: LR, LR îmbunǎtǎţit Exemple, exerciţii, teme
Seminar8: Generarea codului pentru instructiunile de baza ale Exemple, exerciţii, teme
limbajului C I
limbajului C II
limbajului C III
Seminar11: Optimizarea codului Exemple, exerciţii, teme
Seminar12: Semantica limbajelor de programare I Exemple, exerciţii, teme
Seminar13: Semantica limbajelor de programare II Exemple, exerciţii, teme
Seminar14: Semantica limbajelor de programare III Exemple, exerciţii, teme
Bibliografie
• Aaby A., Compiler Construction using Flex and Bison, Walla Walla College, 2003,
http://moonbase.wwc.edu/~aabyan/Linux/compiler/index.html
• Appel, A., Modern Compiler Implementation in C, Cambridge Univ. Press, 1997
• Andrei St., Grigoras Gh., Tehnici de compilare. Lucrari de laborator, Ed. Univ. „Al.I.Cuza”, Iasi,
1995

Cursul oferǎ informaţiile necesare înţelegerii noţiunilor specifice fundamentelor limbajelor de
programare, oferind absolvenţilor o perspectivǎ mai profundǎ asupra acestora comparative cu un simplu
programator, permiţându-le o abordare mai judicioasǎ a limbajului cel mai potrivit cu tipul aplicaţiei.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea 20%
comentarii, exemple de analiză. interacţiunii la orele de curs.
10.5 Seminar / Implicarea în pregătirea şi Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea 20%
laborator discutarea problemelor interacţiunii la orele de seminar.
• cunoaşterea noţiunilor de bază ale fundamentelor limbajelor de programare: interpretoare, compilatoare,
gestionarea memoriei, portabilitatea aplicaţiilor, proiectarea limbajelor de programare
…………………. ……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Coduri şi criptografie
seminar
2.5. Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul A
S disciplinei

8
Tutoriat 2
Examinări 4

4.1 de curriculum • Algebră 1, Algebră 2
4.2 de competenţe • Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

cursului

profesion
Compete
• Dezvoltarea şi întreținerea aplicațiilor informatice

nţe
ale
transversale
Competenţe
• nu este cazul

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cursul familiarizează studenţii cu principalele coduri şi cu
metodele adecvate pentru detectarea şi corectarea erorilor. Vor fi
studiate criptosistemele RSA şi ElGamal, metodele de criptare şi
de decriptare a mesajelor, metodele de producere a semnăturilor
digitale RSA şi ElGamal.
7.2 Obiectivele specifice • Studenţii vor studia codurile liniare, codurile binare Hamming şi
Golay, codurile ciclice, BCH, Reed-Muller şi Reed-Solomon,
vor cunoaşte cifrurile RSA şi ElGamal, semnăturile digitale RSA
şi ElGamal.
8. Conţinuturi
Coduri: definiţie, exemple Prelegere
Coduri bloc. Distanţa Hamming. Reguli de Prelegere
detectare şi de corectare a erorilor
Coduri liniare, dualul unui cod liniar. Matricea Prelegere
generatoare, matricea de control
Codificare cu un cod liniar. Decodarea unui cod Prelegere
liniar: lista Slapian Standard, sindrom
Codul binar Hamming Prelegere
Coduri ciclice, polinom generator, polinom de Prelegere
contral. Decodarea codurilor ciclice
Coduri BCH Prelegere
Criptosistem: definiţie, exemple clasice Prelegere
Cifruri afine. Exemple Prelegere
Criptosistemul RSA Prelegere
Logaritmi discreţi. Protocolul Diffie-Hellman Prelegere
Criptosistemul ElGamal Prelegere
Semnăturile digitale RSA şi ElGamal Prelegere
Curbe eliptice peste un corp finit. Implementarea Prelegere
criptosistemului ElGamal cu grupul unei curbe
eliptice
Bibliografie
1. A. Atanasiu, Teoria codurilor detectoare de erori, Ed. Univ., Bucuresti, 2001
2. C. Gheorge, D. Popescu, Criptografie. Coduri. Algoritmi, Ed. Univ., Bucuresti, 2005
3. I. D.Ion, S. Barza, Aritmetica, teoria numerelor si metode algoritmice in algebra, Ed. FRM, 2008
4. J. A. Buchmann, Introduction to Cryptography, Ed.Springer, 2000
5. J. Hoffstein, J. Piphen and Silverman, An Introduction to Mathematical Cryptography,Springer, 2008
6. N. Koblitz, A course in Number Theory and Cryptography, Ed.Springer, 1998
7. S. Ling, C. Xing, Coding Theory, Cambridge Univ. Press,2008
8. J.H. van Lint, Introduction to Coding Theory, Springer, 1999
Codurile ASCII şi ISBN
Codul Huffman binar
Coduri perfecte
Construcţii de coduri liniare
Codul Golay
Codul Reed-Muller
Codul Reed-Solomon
Criptosistemul DES, criptosistemul AES
Generarea numerelor prime. Testul Miller Rabin
Criptanaliza unui cifru afin bloc liniar
Algoritmul de exponenţiere rapidă modulo m
Algoritmul Baby-Step Giant-Step
Exemple de semnături digitale RSA şi ElGamal
Algoritm pentru adunare în grupul unei curbe
eliptice peste un corp finit
Bibliografie
1. A. Atanasiu, Teoria codurilor detectoare de erori, Ed. Univ., Bucuresti, 2001
2. C. Gheorge, D. Popescu, Criptografie. Coduri. Algoritmi, Ed. Univ., Bucuresti, 2005
3. I. D.Ion, S. Barza, Aritmetica, teoria numerelor si metode algoritmice in algebra, Ed. FRM, 2008
4. J. A. Buchmann, Introduction to Cryptography, Ed.Springer, 2000
5. J. Hoffstein, J. Piphen and Silverman, An Introduction to Mathematical Cryptography,Springer, 2008
6. N. Koblitz, A course in Number Theory and Cryptography, Ed.Springer, 1998
7. S. Ling, C. Xing, Coding Theory, Cambridge Univ. Press,2008
8. J.H. van Lint, Introduction to Coding Theory, Springer, 1999

Teoria codurilor şi Criptografia joacă un rol important în activitatea informaticienilor şi reprezintă un
domeniu nou al matematicii.
10. Evaluare
nota finală

Studenţii trebuie să probeze că cunosc regulile de detectare şi corectare a erorilor, regulile de criptare şi de
decriptare pentru criptosistemele RSA şi ElGamal. De asemenea trebuie să ştie să producă o semnătură digitală.
…………………. ……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………

ANUL 3
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Algoritmi 1
S disciplinei

Tutoriat 2
Examinări 4


cursului

profesionale

Competenţe
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale

FIŞA DISCIPLINEI


2.1.Denumirea disciplinei Tehnici de optimizare
seminar
2.5. Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul O
disciplinei

Tutoriat 2
Examinări 4

4.1 de curriculum Algebra 2

5.1. de desfăşurare a •
cursului

profesionale
Competenţe

transversale
Competenţe

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Introducerea noţiunilor elementare privind domeniul cercetărilor
operaţionale
• Prezentarea succintă a principalelor rezultate privind rezolvarea
problemelor de optimizare
7.2 Obiectivele specifice • Însuşirea pricipalilor algoritmi pentru rezolvarea problemelor de
optimizare
8. Conţinuturi
1. Algoritmul Simplex pentru optimizarea liniară Prelegere folosind video
Formulări ale problemelor de programare proiector şi tabla
liniară
Construirea modelelor de programare liniară proiector şi tabla
în formă standard
Baze admisibile, soluţii admisibile şi soluţii proiector şi tabla
optime
Prezentarea algoritmului Simplex proiector şi tabla
5. Dualitatea în programarea liniară Prelegere folosind video
5.1. Formularea problemei duale de programare proiector şi tabla
liniară
5.2. Baze dual admisibile, soluţiile problemei
duale şi legătura între soluţia duală şi soluţia
primară
6. Dualitatea în programarea liniară Prelegere folosind video
Prezentarea algoritmului Simplex dual proiector şi tabla
7. Problema transporturilor Prelegere folosind video
7.1. Formularea problemei transporturilor, caz proiector şi tabla
particular de problema de programare liniară
7.2. Metode de determinare a unei soluţii iniţiale
pentru problema trasporturilor
8. Problema transporturilor Prelegere folosind video
8.1. Determinarea soluţiilor optime pentru proiector şi tabla
problemele de transport
8.2. Degenerarea în problemele de transport
9. Programare neliniară Prelegere folosind video
Funcţii convexe şi generalizări proiector şi tabla
Condiţii necesare şi suficiente de proiector şi tabla
optimalitate, Teorema lagrangeanului, condiţiile
Kuhn-Tucker
Dualitatea în optimizarea neliniară proiector şi tabla
Algoritmi de optimizare proiector şi tabla
Metoda optimizării fără restricţii proiector şi tabla
metode de optimizare cu restricţii proiector şi tabla
Bibliografie
1. A. Ştefănescu, C. Zidăroiu, Cercetări Operaţionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981
2. C. Zidăroiu, Programare liniană, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983
3. D.G. Luenberger, Y. Ye, Linear and Nonlinear Programming, Springer, New York, 2008
4. A. Schriyver, Theory of Linear and Integer Programming, John Wiley & Sons, New York, 1986
5. G.L. Nemhauser, L.A. Wolsey, Integer and Combinatorial Optimization, John Wiley & Sons, New York, 1999
6. R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan, S. Bârză, Matematici pentru economişti, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşţi, 2005
1.Complemente de algebră Prezentare interactivă
liniară
Rezolvarea sistemelor de ecuaţii şi inecuaţii
liniare prin diagonalizare
2. Programare liniară Prezentare interactivă
Transformarea formulărilor de programare
liniară în formă canonică şi standard
Determinarea unei baze admisibili iniţiale,
metoda bazei artificiale
Rezolvarea problemelor de programare liniară
folosind algoritmul Simplex
5. Dualitate în programarea liniară Prezentare interactivă
5.1. Trecerea de la problema primală la problema
duală
5.2. Rezolvarea problemelor duale de programare
liniară
1. Dualitate în programarea liniară Prezentare interactivă
Obţinerea soluţiilor problemei primale şi
soluţia optimă a problemei duale
7. Problema transporturilor Prezentare interactivă
7.1. Aplicarea metodelor de obţinere a unei soluţii
iniţiale pentru problema transporturilor
7.2. Determinarea soluţiilor optime pentru
problema transporturilor
8. Problema transporturilor Prezentare interactivă
Rezolvarea unei probleme de transport în care
intervine degenerarea
9. Rezolvarea problemelor de programare neliniara Prezentare interactivă
fara restrictii prin metode ale analizei
matematice
10. Programare neliniară Prezentare interactivă
Verificarea condiţiilor necesare şi suficicente
de optimalitate
11. Duala în sens Wolfe şi duala Lagrangean Prezentare interactivă
12.Programare neliniară Prezentare interactivă
Dualitatea în optimizarea neliniară
Rezolvarea programelor neliniare fără
restricţii
Rezolvarea programelor neliniare cu restricţii
Bibliografie
1. A. Ştefănescu, C. Zidăroiu, Cercetări Operaţionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981
2. C. Zidăroiu, Programare liniană, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983
3. D.G. Luenberger, Y. Ye, Linear and Nonlinear Programming, Springer, New York, 2008
4. A. Schriyver, Theory of Linear and Integer Programming, John Wiley & Sons, New York, 1986
5. G.L. Nemhauser, L.A. Wolsey, Integer and Combinatorial Optimization, John Wiley & Sons, New York, 1999
5. R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan, S. Bârză, Matematici pentru economişti, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşţi, 2005

• Problemele de optimizare sunt probleme uzuale în viaţa reală iar rezolvarea lor este un deziderat pentru orice
angajator
10. Evaluare
nota finală
comentarii. curs.
seminar.
• Posibilitatea de rezolvare a problemelor de programare liniară şi de transport
…………………. ……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………
transversale
Competenţe
• nu este cazul

7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Insusirea de catre studenti a principalelor strategii de rezolvare a
problemelor.
2. Initiere in algoritmica sirurilor prin metode de cautare exacte.
3. Initiere in algoritmi geometrici.
7.2 Obiectivele specifice •
8. Conţinuturi
1. Strategii de rezolvare a problemelor: Strategia Prelegerea participativă,
„Brute-Force” dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia.
„Greedy” dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia
3. Strategii de rezolvare a problemelor: Elemente Prelegerea participativă,
avansate privind strategia „Divide et Impera” dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia
4. Strategii de rezolvare a problemelor: Elemente Prelegerea participativă,
avansate privind strategia „Backtracking” dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia
„Branch & Bound” dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia
6. Strategii de rezolvare a problemelor: Strategii Prelegerea participativă,
euristice dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia
7. Algoritmica sirurilor (cautare exacta): Algoritmii Prelegerea participativă,
DFA, Boyer-Moore (BM) si Turbo BM dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia
8. Algoritmica sirurilor (cautare exacta): Algoritmii Prelegerea participativă,
Karp-Rabin, Knuth-Moriss-Pratt dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia
9. Algoritmica sirurilor (cautare exacta): Alti Prelegerea participativă,
algoritmi (Reverse factor, direct & reverse Collusi, dezbaterea, expunerea,
etc.) problematizarea,
demonstraţia
10. Algoritmi geometrici: Problema intersectiei Prelegerea participativă,
problematizarea,
demonstraţia
11. Algoritmi geometrici: Proximitate Prelegerea participativă,
problematizarea,
demonstraţia
12. Algoritmi geometrici: Convexitate Prelegerea participativă,
problematizarea,
demonstraţia
13. Algoritmi geometrici: Diagrame si triangularizari Prelegerea participativă,
(Voronoi) dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia
14. Algoritmi geometrici: Diagrame si triangularizari Prelegerea participativă,
(Delaunay) dezbaterea, expunerea,
problematizarea,
demonstraţia
Bibliografie
1. A. Aho, J.Hopcroft and J.Ullman, The Design and Analysis of algorithms, Addison-Wesley ,1974
2. Christian Charras, Thierry Lecroq, Exact String Matching Algorithms, http://www-igm.univ-
mlv.fr/~lecroq/string/
3. Cormen T.H. Leiserson C.E., Rivest R.L. & Stein C., Introduction to algorithms, MIT Press, 2009.
4. Gusfield Dan, Algorithms on Strings, Trees and Sequences: Computer Science and Computational
Biology, Cambridge University Press, 1997.
5. Mark de Berg et al., Computational Geometry: Algorithms and Applications, Springer, 2008.

Algoritmi „brute-force” Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
Algoritmi „greedy” (complexitate, genericitate) Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
Algoritmi „divide et impera” (complexitate, Exerciţiul, discuţiile şi
genericitate) dezbaterea
Masina Backtracking (complexitate, genericitate) Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
Evolutie optimala prin „Branch & Bound” I Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
Evolutie optimala prin „Branch & Bound” II Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
Utilizarea automatelor in procesul de cautare: Exerciţiul, discuţiile şi
algoritmii DFA, BM si Turbo BM ((complexitate, dezbaterea
genericitate) I
Utilizarea automatelor in procesul de cautare: Exerciţiul, discuţiile şi
algoritmii DFA, BM si Turbo BM ((complexitate, dezbaterea
genericitate) II
Algoritmii Karp-Rabin si KMP (complexitate, Exerciţiul, discuţiile şi
variante) I dezbaterea
Algoritmii Karp-Rabin si KMP (complexitate, Exerciţiul, discuţiile şi
variante) II dezbaterea
Algoritmi geometrici I Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
Algoritmi geometrici II Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
Algoritmi geometrici III Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
Algoritmi geometrici IV Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea
Bibliografie
1. A. Aho, J.Hopcroft and J.Ullman, The Design and Analysis of algorithms, Addison-Wesley ,1974
2. Christian Charras, Thierry Lecroq, Exact String Matching Algorithms, http://www-igm.univ-
mlv.fr/~lecroq/string/
3. Cormen T.H. Leiserson C.E., Rivest R.L. & Stein C., Introduction to algorithms, MIT Press, 2009.
4. Gusfield Dan, Algorithms on Strings, Trees and Sequences: Computer Science and Computational
Biology, Cambridge University Press, 1997.
5. Mark de Berg et al., Computational Geometry: Algorithms and Applications, Springer, 2008.

domeniului.
10. Evaluare
nota finală
• studentul este capabil să aplice algorimii studiati in cazuri concrete
…………………. ………………………………
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Sistem de Gesiune a Bazelor de Date - SGBD
2.5. Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O

Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi

4.1 de curriculum • Baze de Date
4.2 de competenţe • Programarea în limbaje de nivel înalt

5.1. de desfăşurare a Videoproiector, calculator şi soft adecvat
cursului
5.2. de desfăşurare a Videoproiector, calculatoare şi soft ORACLE
•
profesionale
Competenţe

• Planificarea şi monitorizarea proiectelor informatice
transversale
Competenţe
• Nu e cazul

7.1 Obiectivul general al disciplinei - Evaluarea diferitelor sisteme de gestiune a bazelor de date, din punctul
de vedere al structurii, funcționalității si extensibilitatii.
- Prezentarea SGBD-uri compatibile SQL (sisteme client-server,
paralelisme şi particularităţi).
- Prezentarea interfeţei SQL*PLUS şi DEVELOPER.
- Prezentarea limbajului Oracle PL/SQL.
7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să manipuleze conceptele
fundamentale privind:
- Proiectarea bazelor de date relaţionale
- Utilizarea elementelor limbajului PL/SQL (blocuri, cursoare,
subprograme, declanşatori) în realizarea unei baze de date.
- Aplicarea în mod optim a tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la
laborator pentru realizarea unor baze de date ORACLE particulare.
8. Conţinuturi
1. SGBD-uri compatibile SQL; Paralelisme şi Prelegere
particularităţi; Sisteme client-server
2. INTERFATE: SQL*PLUS şi Developer; Prelegere
caracteristici ale mediului SQL*Plus ; editarea
instrucţiunilor SQL şi a blocurilor PL/SQL;execuţia
instrucţiunilor SQL şi a blocurilor PL/SQL
3. Oracle SQL Prelegere
- Instrucţiuni DDL(CREATE,ALTER,DROP);
interogarea datelor(DQL); intreţinerea datelor
folosind DML(INSERT, UPDATE, DELETE);
controlul datelor DCL(COMMIT, ROLLBACK,
SAVE POINT,..)
4. Oracle cu PL/SQL Prelegere
- concepte generale
- blocuri anonime şi neanonime în PLSQL
5. Tipuri de date simple; colecţii; instrucţiunile Prelegere
limbajului PL/SQL.
6. Gestiunea CURSOARELOR (OPEN, CLOSE, Prelegere
FETCH update, DELETE)
7. Modularizarea aplicatiilor utilizand subprograme în Prelegere
PL/SQL
8. Modularizarea aplicatiilor utilizand pachete. Prelegere
9. Folosirea dinamică a comenzilor SQL. Prelegere
10. Gestiunea declanşatorilor (TRIGGERS). Prelegere
11. Tratarea erorilor in PLSQL Prelegere
12. Aplicaţie- Proiectarea şi gestionarea unei baze de Prelegere
date Oracle particulară.
13. Aplicaţie- Utilizarea elementelor PL/SQL Prelegere
(declanşatori, triggers, subprograme) pentru o baza de
date Oracle particulară.
14. Securitatea bazelor de date Oracle; Administrarea Prelegere
securităţii folosind roluri.
Bibliografie
5. Marin Fotache, Catalin Strambei, Liviu Cretu, ORACLE 9i2, Ed. Polirom, 2003

1. Tipuri de date in PL/SQL Exerciţii
2. Variabile; Blocuri. Exerciţii
3. Tipuri de date simple ; Instructiuni. Exerciţii
4. Tipuri de date compuse (Colecţii) in PL/SQL Exerciţii
5. Gestiunea cursoarelor. Exerciţii
6. Subprograme proceduri. Exerciţii
7. Subprograme functii. Exerciţii
8. Gestiunea declansatorilor. Exerciţii
9. Pachete. Exerciţii
10. SQL dinamic.. Exerciţii
11. Tratarea erorilor Exerciţii
12.– 14. Aplicaţie- Proiectare şi gestiunea unei baze de Exerciţii
date particulare, utilizand elementelor PL/SQL
(declanşatori, subprograme, pachete).
Bibliografie

Cursul oferă informaţiile necesare intelegerii noţiunilor de gestiunea sistemelor de baze de date , prezentând
unul dintre cele mai moderne SGBD-uri, Oracle cu PL/SQL, pentru realizarea unei baze de date relaţionale
pentru diferite modele.
10. Evaluare
nota finală
de laborator.
• Capacitatea de a proiecta un SGBD.
• Capacitatea de a exemplifica noţiunile studiate;
• Capacitatea de a crea şi gestiona un SGBD, utilizand utilizând Oracle şi PL/SQL
…………… ……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Proiect- SGBD
2.5. Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei O

Tutoriat 1
Examinări 2
Alte activităţi - proiect 8

4.1 de curriculum • Baze de Date
4.2 de competenţe • C1 - Programarea în limbaje de nivel înalt
• C2 - Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale

5.1. de desfăşurare a Nu este cazul
cursului
5.2. de desfăşurare a Videoproiector, computers, soft ORACLE
profesionale
Competenţe
• C1 - Programarea în limbaje de nivel înalt

• C3 - Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale
transversale
Competenţe
• Nu e cazul

7.1 Obiectivul general al disciplinei - realizarea unor baze de date relationale particulare, folosind
cunoştinţele invatate la cursul, “SGBD” .
- aplicarea cunoştinţelor pentru conceperea unor SGBD-uri,
compatibile SQL
- folosirea tehnicilorl avansate SGBD, oferite de limbajul PL/SQL
7.2 Obiectivele specifice -proiectarea si gestionarea bazelor de date relaţionale ORACLE
-utilizarea elementelor limbajului PL/SQL (blocuri, cursoare,
subprograme, declanşatori) în realizarea unei baze de date performante,
compatibile SQL.
8. Conţinuturi
Nu este cazul
1. Aplicaţie-Proiectarea unei baze de date
Exemplificare video
relaţionale ORACLE, pe baza noţiunilor
introduse la cursul ”Baza de Date” şi SGBD
2. Aplicaţie- Utilizarea elementelor PL/SQL
Exemplificare video
(declanşatori, subprograme,pachete) pentru o
baza de date Oracle
3. Conceprea unui SGBD Oracle sau compatibil SQL Îndrumare proiect
4. Utilizarea limbajului PL/SQL în bza de date Îndrumare proiect
5. Introducerea şi utilizarea colecţiilor PL/SQL Îndrumare proiect
6. Definirea şi Gestiunea cursoarelor Îndrumare proiect
7. Definirea şi utilizarea unor subpograme PL/SQL Îndrumare proiect
8. Introducerea şi Utilizarea declanşatorilor Îndrumare proiect
(TRIGGER la nivel de instrucţiune, de linie,
INSTEAD OF, de sistem)
9. Definirea şi utilizarea unor pachete Îndrumare proiect
10. Extinderea aplicaTiei la SQL dinamic Îndrumare proiect
11. Tratarea erorilor aparue in aplicatie Îndrumare proiect
12. Continuare proiect Îndrumare proiect
13. Finalizarea proiectului Îndrumare proiect
14. Prezentare proiect Notare proiect
Teme pentru proiect
Extinderea proiectului realizat la cursul “Proiect – Baze de date” din anul II, la un SGBD complex,
incluzând PL/SQL
Bibliografie

Dobandirea expeientei in poiectarea si gestiunea unor bazelor de date relationale, compatibile SQL,
Experienta dobindita este utila pentru lucru in domeniul IT, baze de date relationale,Oracle/PL/SQL.
10. Evaluare
nota finală
10.4 Curs Nu este cazul
10.5 laborator Implicarea în pregătirea Se înregistrează frecvenţa şi 100%
de laborator.
• Capacitatea de a aplica noţiunile studiate la cursul si laboratorul de ”SGBD”
• Capacitatea de a realiza o bază de date relaţională, utilizând Oracle cu PL/SQL
…………….. ……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI


2.1.Denumirea disciplinei Ingineria programării
2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul Opt
disciplinei

Tutoriat 2
Examinări 4

4.1 de curriculum • Programare orientată pe obiecte


profesionale
Competenţe
• Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice

transversale
Competenţe
• Nu este cazul.

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Dezvoltarea de unităti de program si elaborarea documentaiilor aferente.
• Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de
limbaj specifice, precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin
semantic şi sintactic.
• Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente
într-un limbaj de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de
proiectare date.
(arhitectură, pachete, clase, metode) utilizând in mod adecvat cunoştinţele
de bază.
• Testarea unor aplicatii pe baza unor planuri de test.
7.2 Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor şi a metodologiei de dezvoltare a
aplicaţiilor.
• După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să modeleze şi să
dezvolte aplicaţii software ample utilizând metodologii moderne de
dezvoltare.
8. Conţinuturi
1. Introducere în ingineria programării Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
2. Medii de dezvoltare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
3. Sisteme de gestiune a versiunilor Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
4. Limbaje de modelare a aplicaţiilor Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
5. Dezvoltare ghidată de specificaţii Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
6. Programare orientată pe obiecte Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
7. Programare bazată pe componente Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
8. Programare bazată pe aspecte Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
9. Metodologii de dezvoltare agile Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
10. Planificarea proiectelor software Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
11. Extreme programming, lucrul in echipă Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
12. Dezvoltarea ghidată de teste Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
13. Testarea şi validarea sistemelor software Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
14. Mentenanţă şi dezvoltare continuă Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
Bibliografie
1. James Paul Holloway, Introduction to Engineering Programming: Solving Problems with Algorithms, Wiley,
2003
2. Erich Gamma, Richard Helm, Ralph Johnson , John Vlissides, Design Patterns: Elements of Reusable Object-
Oriented Software, Addison-Wesley, Pearson Education, 2004
3. Ramnivas Laddad, AspectJ in Action: Practical aspect-oriented programming, Manning, 2003
4. Martin Fowler, Kent Beck , John Brant , William Opdyke, Don Roberts , Refactoring: Improving the Design of
Existing Code, Addison-Wesley Professional, 2002
5. Steve McConnell, Code Complete: A Practical Handbook of Software Construction, Second Edition, Microsoft
Press, 2004
1. Introducere în ingineria programării Exemple, aplicaţii, teme
2. Medii de dezvoltare Exemple, aplicaţii, teme
3. Sisteme de gestiune a versiunilor Exemple, aplicaţii, teme
4. Limbaje de modelare a aplicaţiilor Exemple, aplicaţii, teme
5. Dezvoltare ghidată de specificaţii Exemple, aplicaţii, teme
6. Programare orientată pe obiecte Exemple, aplicaţii, teme
7. Programare bazată pe componente Exemple, aplicaţii, teme
8. Programare bazată pe aspecte Exemple, aplicaţii, teme
9. Metodologii de dezvoltare agile Exemple, aplicaţii, teme
10. Planificarea proiectelor software Exemple, aplicaţii, teme
11. Extreme programming, lucrul in echipă Exemple, aplicaţii, teme
12. Dezvoltarea ghidată de teste Exemple, aplicaţii, teme
13. Testarea şi validarea sistemelor software Exemple, aplicaţii, teme
14. Mentenanţă şi dezvoltare continuă Exemple, aplicaţii, teme
Tematica prezintă conceptele specifice domeniului proiectarii şi dezvoltării aplicaţiilor complexe, laboratoarele
urmăresc să familiarizeze studenţii cu dezvoltarea proiectelor software ample, programarea urmând metodologii
moderne de lucru utilizate în firmele de software.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota
finală
10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa, 20%
întrebări, comentarii. interacţiunea la orele de curs.
10.5 Seminar/laborator Se înregistrează frecvenţa Se notează solutiile propuse, 20%
implicarea în rezolvarea rezolvarea şi prezentarea
exerciţiilor de laborator şi a exerciţiilor şi a temelor.
temelor.
• Studentul este capabil sa utilizeze mediu de dezvoltare, să modeleze şi să creeze aplicaţii complexe.
........................... ……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI


2.1.Denumirea disciplinei Securitatea informatiei
seminar
2.5. Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul Opt.
disciplinei

3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care: curs 2 3.3 seminar/laborator 2
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi: -

4.1 de curriculum
Arhitectura sistemelor de calcul, Sisteme de operare, Retele de calculatoare, Coduri si
criptografie.
4.2 de competenţe

5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor
cursului
5.2. de desfăşurare a Sală de seminar dotată conform cerinţelor

Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice
profesionale
Competenţe

transversale
Competenţe

7.1 Obiectivul general al disciplinei Aprofundarea modelelor, metodelor, mecanismelor si instrumentelor de
dezvoltare si gestiune a sistemelor sigure. Formarea deprinderilor de
securizare a informatiei, accesului la informatie, autorizare a accesului.
7.2 Obiectivele specifice 1. Studierea problemelor actuale în domeniul gestiunii securitatii

informatiei in sisteme de calcul si retele de calculatoare.
2. Proiectarea, implementarea si evaluarea unor componente de
securitate ale sistemelor de calcul.
3. Asigurarea compatibilitatii in cadrul invatamantului de excelenta :
University of Massachusetts Boston
(http://www.cs.umb.edu/~wrc/it/infoarch/IT428InfoSecSyllabus.pdf),
Princeton University
(http://www.cs.princeton.edu/courses/archive/spr99/cs496/)
San Jose State University
(http://www.cs.sjsu.edu/~stamp/CS166/syllabus/syllabusSpr09.html),
Stanford University (http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html).
8. Conţinuturi
1. Introducere Prelegere, proiectie in
Atacuri, politici si mecanisme, asigurare, aspecte amfiteatru, programe
operationale, aspecte umane. demonstrative
Fundamentele securitatii informatiei: modele de
securitate si principalele rezultate.
2. Politici de securitate Prelegere, proiectie in
Confidentialitate, integritate, protectia datelor amfiteatru, programe
personale, autentificare, incredere demonstrative
3. Protocoale de autentificare Prelegere, proiectie in .

3.1 Parole amfiteatru, programe
3.2 Aspecte biometrice demonstrative
4. Protocoale de autentificare Prelegere, proiectie in

Chei simetrice, Chei publice, etichetare amfiteatru, programe
demonstrative
5. Autorizarea accesului Prelegere, proiectie in

5.1. Matricea de control a accesului amfiteatru, programe
5.2. Modele de securitate multinivel demonstrative
6. Securitatea retelelor de calculatoare Prelegere, proiectie in

Firewalls, Proxies, DMZ: mail server, WWW amfiteatru, programe
server, DNS server, log server; demonstrative

Network flooding, Intermediate hosts, CP state amfiteatru, programe
and memory allocations demonstrative.
Protocoale de securitate Internet (PEM, S/MIME, amfiteatru, programe
PEM-MIME, MOSS, S-HTTP) demonstrative

Protocoale de securitate Internet (SSL, PCT, amfiteatru, programe
S/WAN, IPSec, GSM) demonstrative
10. Vulnerabilitati software Prelegere, proiectie in
10.1. Buffer overflow amfiteatru, programe
10.2. Race conditions demonstrative
11. Vulnerabilitati software Prelegere, proiectie in
Tehnici de programare a aplicatiilor sigure amfiteatru, programe
demonstrative
12. Malware Prelegere, proiectie in
Virusi, viermi, troieni, etc. amfiteatru, programe
demonstrative
13. Malware Prelegere, proiectie in
Identificare, eliminare, recuperarea sistemului amfiteatru, programe
demonstrative
14. Protectia programelor Prelegere, proiectie in
Aspecte legale amfiteatru, programe
demonstrative
Bibliografie
1. Charles P. Pfleeger, Shari L. Pfleeger, Security in Computing, ISBN 00133374866
2. Mark Stamp, Information Security: Principles and Practice, Wiley InterScience, 2005, ISBN 0-471-
73848-4
3. Russell, Debirah, Gangemi, G.T., Computer Security, O'Reilly 2005
4. Peter G. Smith, Linux Network Security, 2005 Charles River Media. ISBN: 1-58450-396-3.
5. Stallings W., Network Security Essentials, Prentice Hall, 2000.
6. Charlie Kaufman, Radia Perlman, and Mike Speciner, Network Security: PRIVATE Communication in a
PUBLIC World, Prentice Hall, ISBN 0-13-046019-2
7. Dafydd Stuttard, Marcus Pinto, The Web Application Hacker's Handbook: Discovering and Exploiting
Security Flaws, Wiley, ISBN-13: 9780470170779
8.Scambray J., Hacking Exposed Windows: Microsoft Windows Security Secrets and Solutions, Third
Edition, McGraw-Hill Osborne Media, 2007.
9. Online references:
http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html,
http://www.cs.iit.edu/~virgil/cs458/mail.spring2010/syllabus.html,
SANS, http://www.sans.org/
1. Dezvoltarea unei politici de securitate in retea Prelegerea, dezbaterea,

expunerea
2. Securizarea unui sistem de operare Prelegerea, dezbaterea,
(Windows/Linux) expunerea
3. Testarea securitatii unui sistem de operare
4. Configurarea serviciilor de audit si jurnalizare la Prelegerea, dezbaterea,
sistemele de operare (Windows/Linux) I expunerea
5. Configurarea serviciilor de audit si jurnalizare la Prelegerea, dezbaterea,
sistemele de operare (Windows/Linux) II expunerea
6. Monitorizarea traficului si detectarea atacurilor I Prelegerea, dezbaterea,
expunerea
7. Monitorizarea traficului si detectarea atacurilor II Prelegerea, dezbaterea,
expunerea
8. Instalarea şi configurarea firewallului Prelegerea, dezbaterea,
expunerea
9. Standarde de securitate pentru reţelele wireless Prelegerea, dezbaterea,
expunerea
10. Configurarea unei reţele wireless Prelegerea, dezbaterea,
expunerea
11. Tipuri de atacuri informatice. Prelegerea, dezbaterea,
expunerea
12. Mijloace şi metode de protecţie privind frauda Prelegerea, dezbaterea,
pe internet expunerea
13. Utilizarea protocoale de securitate in diferite Prelegerea, dezbaterea,
situatii I expunerea
14. Utilizarea protocoale de securitate in diferite Prelegerea, dezbaterea,
situatii II expunerea

Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu conţinuturile disciplinei din alte centre universitare din ţară şi din
străinătate.
10. Evaluare
nota finală
comentarii. curs.
seminar.
- studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului
- studentul este capabil să securizeze un sistem de operare
- studentul este capabil să identifice vulnerabilităţi software
- studentul este capabil să aplice tehnici de programare sigure
- studentul este capabil să identifice, să elimine si să recupereze un sistem infectat cu malware
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,,
…………………. ……………………………… …….……………..
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Calcul numeric avansat
2.2 Codul disciplinei MI/INF/3/12
2.5. Anul de studiu 3 2.6Semestrul 1 2.7 Tipul de evaluare Cv 2.8Regimul disciplinei A

Tutoriat 2
Examinări 4

4.1 de curriculum • Analiza matematica 1, Analiza matematica 2, Analiza numerica

cursului
5.2. de desfăşurare a • Sală de laborator dotată conform cerinţelor

Com
peten • Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar
ţe • Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene
profe
siona
le
Com
peten
ţe •
trans
versa
le

7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul CALCUL NUMERIC AVANSAT are ca scop prezentarea
teoriei aproximarii functiilor reale, a analizei Fourier si a unor
metode avansate de rezolvare a sistemelor algebrice liniare precum
CG sau GMRES.
7.2 Obiectivele specifice Prin teoria si exemplele prezentate studentii vor
deprinde anumite tehnici de analiza numerica ce sunt folosite in
rezolvarea problemelor practice cu continut matematic ce apar in
domenii precum inginerie sau finante.
8. Conţinuturi
Aproximare polinomiala si rationala. Aproximarea Prelegere
minimax. Polinoamele Cebisev.
Aproximare polinomiala si rationala. Aproximare cu Prelegere
metoda celor mai mici patrate
Aproximare polinomiala si rationala. Aproximari Prelegere
PADE’.
Aproximari in spatii normate. Aproximari cu functii Prelegere
continue, polinomiale pe portiuni. Metode de cuadratura
a functiilor definite pe portiuni pe domenii 2-d.
Polinoame ortogonale. Aproximari in spatii Hilbert. Prelegere
Analiza Fourier 3.1 Transformarea Fourier. Prelegere
Serii Fourier. Transformarea Fourier discreta. Prelegere
Algoritmul FFT. Prelegere
Metode pentru analiza. Matriciala. Factorizarea QR. Prelegere
Metode pentru analiza matriciala. Descompunerea SVD. Prelegere
Stabilitatea metodelor de rezolvare a sistemelor liniare. Prelegere
Numarul de conditionare al unei matrici.
Metoda gradientului conjugat(CG) pentru sisteme Prelegere
liniare cu matrice simetrica pozitiv definita.
Metoda GMRES(generalized minimal residual) Prelegere
pentru sisteme liniare
Metode de preconditionare Prelegere
Bibliografie
Utilizarea polinoamelor Cebisev pentru Lucrare de laborator
minimizarea erorii de interpolare.
Implementarea metodei celor mai mici patrate. Lucrare de laborator
Calculul aproximarilor PADE’. Lucrare de laborator
Calculul aproximarilor continue, liniare pe Lucrare de laborator
portiuni si a functiilor continue, cuadratice pe
portiuni pe domenii 1-d si 2-d.
Metode de cuadratura pentru functii continue Lucrare de laborator
liniare sau cuadratice pe portiuni pe domenii 2-d
Calculul aproximarilor polinomiale in spatii Lucrare de laborator
Hilbert. Polinoamele lui Legendre.
Implementarea algoritmului FFT. Lucrare de laborator
Exemple de utilizare a algoritmului FFT. Lucrare de laborator
Implementarea procedurii Gramm-Schmidt. Lucrare de laborator
Calculul descompunerii SVD a unei matrici Lucrare de laborator
Folosirea algoritmului gradientului conjugat. Lucrare de laborator
Implementarea algoritmului GMRES Lucrare de laborator
Exemple de sisteme slab-conditionate. Lucrare de laborator
Teste numerice cu preconditionare Jacobi si Lucrare de laborator
SSOR.
Bibliografie

Subiectele tratate urmăresc să pregateasca studenţii pentru formularea de modele matematice pentru
anumite probleme practice, proiectarea de algoritmi pentru analiza acestor modele, implementarea pe
calculator a acestor algoritmi si testarea lor folosind limbajul de programare Matlab.
10. Evaluare
nota finală
• studentul este capabil să enunte conceptele si metodele studiate pe parcursul semestrului;
• studentul este capabil să dea exemple referitoare la aceste concepte si metode;
• studentul este capabil să aplice pe modele simple aceste metode.
………………….
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI


2.1.Denumirea disciplinei Algoritmi II
2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul O
disciplinei

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care: curs 2 3.3 seminar/laborator 2/0
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi: Elaborarea unui proiect de unitate de învăţare

4.1 de curriculum Algoritmi I
4.2 de competenţe • Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale
• Utilizarea intrumentelor informatice in context interdisciplinar

5.1. de desfăşurare a Sala de curs dotata conform cerintelor
cursului

profesionale
Competenţe
Nu este cazul
transversale
Competenţe

7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea conceptelor de tehnici avansate din analiza algoritmilor
7.2 Obiectivele specifice 1. Insusirea de catre studenti a tehnicilor avansate de analiza algoritmilor.
2. Initiere in tehnicile de cautare aproximativa
3. Prezentarea principiilor calculului paralel si insusirea de catre studenti a
strategiilor algoritmice bazate pe paralelism cu aplicabilitate in: calcul
numeric, geometrie computationala, sortare paralela si grafuri
8. Conţinuturi
1. Analiza amortizata a algoritmilor Prelegere, proiectie in amfiteatru,
programe demonstrative
2. Algoritmi online si offline Prelegere - proiectie in amfiteatru,
3. Algoritmi stochastici Prelegere - proiectie in amfiteatru,
4. Programare dinamica si optimizare combinatoriala Prelegere - proiectie in amfiteatru,
5. Cautare aproximativa: algoritmul Needleman-Wunsch, Prelegere - proiectie in amfiteatru,
algoritmul Smith-Waterman programe demonstrative
6. Modele ale calculului paralel: PRAM, citire-scriere Prelegere - proiectie in amfiteatru,
concurent vs paralel; teorema Brent programe demonstrative
7. Tehnici utilizate in calculul paralel: Dividae et Impera Prelegere - proiectie in amfiteatru,
8. Tehnici utilizate in calculul paralel: randomizare; Prelegere - proiectie in amfiteatru,
tehnica pointerilor paraleli programe demonstrative
9. Algoritmi paraleli in grafuri Prelegere - proiectie in amfiteatru,
10. Sortare paralela Prelegere - proiectie in amfiteatru,
11. Algoritmi paraleli in geometria computationala Prelegere - proiectie in amfiteatru,
12. Algoritmi numerici paraleli Prelegere - proiectie in amfiteatru,
Allan Borodin & Ran El-Yaniv, Online Computation and Competitive Analysis, Cambridge University Press, 1998.
Vazirani V.V., Approximation algorithms, Springer, 2004.
Juraj Hromkovič, Theoretical computer science: introduction to Automata, computability, complexity, algorithmics,
randomization, communication, and cryptography, Springer, 2004.
Gibbons A., Ryter, W., Efficient parallel algorithms, Cambridge University Press, 1988.
Akl S.G., The Design and Analysis of Parallel Algorithms, Prentice Hall, 1989
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. Cautare aproximativa 1 Exemple, exercitii, programe demonstrative

2. Cautare aproximativa 2 Exemple, exercitii, programe demonstrative
3. Algoritmi stochastici (cautare, optimizare) 1 Exemple, exercitii, programe demonstrative
4. Algoritmi stochastici (cautare, optimizare) 2 Exemple, exercitii, programe demonstrative
5. Paralelism in algoritmica grafurilor 1 Exemple, exercitii, programe demonstrative
6. Paralelism in algoritmica grafurilor 2 Exemple, exercitii, programe demonstrative
7. Algoritmi de sortare 1 Exemple, exercitii, programe demonstrative
8. Algoritmi de sortare 2 Exemple, exercitii, programe demonstrative
9. Paralelism in geometria computational 1 Exemple, exercitii, programe demonstrative
10. Paralelism in geometria computational 2 Exemple, exercitii, programe demonstrative
11. Calcul numeric folosind algoritmi paraleli 1 Exemple, exercitii, programe demonstrative
12. Calcul numeric folosind algoritmi paraleli 2 Exemple, exercitii, programe demonstrative

Cursul ofera notiunile fundamentale si tehnicile specifice calculului paralel si a strategiilor algoritmice bazate pe
paralelism cu aplicabilitate in: calcul numeric, geometrie computationala, sortare paralela si grafuri
10. Evaluare
din nota finală
10.4 Curs Verificarea insusirii cunostintelor Inregistrarea frecventei si interactiunii la 20%
orele de curs
10.5 Stabilirea Verificarea insusirii cunostintelor Lucrari de control, lucrari practice, teme 20%
notei finale si proiecte de complexitate medie
Studentul este capabil sa defineasca notiunile studiate pe parcursul semestrului.
Studentul este capabil sa dea exemple referitoare la notiunile studiate.
Studentul este capabil sa efectueze rationamente.
Data completării: Semnătura titularului de curs,
…………………. ………………………………
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI


2.1.Denumirea disciplinei Modelare şi simulare
seminar
2.5. Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul Opt
disciplinei

Tutoriat 2
Examinări 4

4.1 de curriculum • Probabilităţi şi Statistică

cursului

profesionale
Competenţe

transversale
Competenţe

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cunoşterea metodelor de realizare a modelării matematice.
• Cunoaşterea modelelor deterministe şi nedeterministe de Teoria
stocurilor şi Teoria aşteptării.
• Învăţarea modalităţilor de realizare a simulării prin generarea
eşantioanelor statistice pentru diverse repartiţii.
7.2 Obiectivele specifice • Proiectarea unor aplicaţii specifice pentru rezolvarea unor probleme
din lumea reală.
• Identificarea modelelor matematice adecvate descrierii unor probleme
particulare reale.
8. Conţinuturi
1. Modele de aşteptare cu aplicabilitate la probleme Prelegere folosind video
practictice (Modele cu o staţie; Modele cu ceas proiector şi tabla
constant/variabil)
practictice (Modele cu staţii paralele; proiector şi tabla
Simularea sistemelor informatice)
practictice (Modelarea demografică a unei populaţii; proiector şi tabla
Modelare şi simulare în asigurări; Modelarea şi
simularea stocurilor;)
4. Introducere în simulare (Modele matematice; Prelegere folosind video
Modele de simulare; Bazele modelării sistemelor; proiector şi tabla
Metodologia simulării;)
5. Variabile (pseudo)aleatoare (Repartiţia uniformă; Prelegere folosind video
Generatorul congruenţial liniar; Generatorul aditiv proiector şi tabla
congruenţial)
6. Variabile (pseudo)aleatoare ( Generatorul Prelegere folosind video
congruenţial inversiv; Generatorul matriceal proiector şi tabla
congruenţial; Amestecarea generatorilor;)
7. Simularea variabilelor aleatoare neuniforme Prelegere folosind video
(Metoda inversă; Metoda compunerii; Metoda proiector şi tabla
amestecării)
8. Simularea variabilelor aleatoare neuniforme Prelegere folosind video
(Simularea repartiţiilor (normală, exponenţială, Gama, proiector şi tabla
Beta, binomială, Pascal, geometrică, hipergeometrică,
Poisson); Validarea generatorilor.)
9. Simularea vectorilor aleatori (Simularea vectorilor Prelegere folosind video
uniformi; Simularea vectorilor normali) proiector şi tabla
10. Simularea vectorilor aleatori (Simularea repartiţiei Prelegere folosind video
Cauchy multidimensionale) proiector şi tabla
11. Simularea vectorilor aleatori (Simularea repartiţiei Prelegere folosind video
Dirichlet.) proiector şi tabla
12. Simularea proceselor Stochastice (Lanţuri şi Prelegere folosind video
procese Markov) proiector şi tabla
13. Simularea proceselor Stochastice ( Procese Prelegere folosind video
Gaussiene) proiector şi tabla
14. Simularea proceselor Stochastice (Processe Prelegere folosind video
Poisson;) proiector şi tabla
Bibliografie
1. Văduva I. - Modele de simulare, Editura Universităţii Bucureşti, Bucureşti, 2004
2. R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan, S. Bârză – Matematici pentru economisti, ediţia 3, Editura FRM,
2005, Cap. 8 şi cap 9.
3. Văduva I., Odăgescu I., Stoica M. - Simularea Proceselor Economice. Editura Tehnică, Bucureşti, 1983
1. Modele de aşteptare cu aplicabilitate la probleme Prezentare interactivă
practictice (Modele cu o staţie; Modele cu ceas
constant/variabil)
practictice (Modele cu staţii paralele;
Simularea sistemelor informatice)
practictice (Modelarea demografică a unei populaţii;
Modelare şi simulare în asigurări; Modelarea şi
simularea stocurilor;)
4. Introducere în simulare (Modele matematice; Prezentare interactivă
Modele de simulare; Bazele modelării sistemelor;
Metodologia simulării;)
5. Variabile (pseudo)aleatoare (Repartiţia uniformă; Prezentare interactivă
Generatorul congruenţial liniar; Generatorul aditiv
congruenţial)
6. Variabile (pseudo)aleatoare ( Generatorul Prezentare interactivă
congruenţial inversiv; Generatorul matriceal
congruenţial; Amestecarea generatorilor;)
7. Simularea variabilelor aleatoare neuniforme Prezentare interactivă
(Metoda inversă; Metoda compunerii; Metoda
amestecării)
8. Simularea variabilelor aleatoare neuniforme Prezentare interactivă
(Simularea repartiţiilor (normală, exponenţială, Gama,
Beta, binomială, Pascal, geometrică, hipergeometrică,
Poisson); Validarea generatorilor.)
9. Simularea vectorilor aleatori (Simularea vectorilor Prezentare interactivă
uniformi; Simularea vectorilor normali)
10. Simularea vectorilor aleatori (Simularea repartiţiei Prezentare interactivă
Cauchy multidimensionale)
11. Simularea vectorilor aleatori (Simularea repartiţiei Prezentare interactivă
Dirichlet.)
12. Simularea proceselor Stochastice (Lanţuri şi Prezentare interactivă
procese Markov)
13. Simularea proceselor Stochastice ( Procese Prezentare interactivă
Gaussiene)
14. Simularea proceselor Stochastice (Processe Prezentare interactivă
Poisson;)
Bibliografie
1. Văduva I. - Modele de simulare, Editura Universităţii Bucureşti, Bucureşti, 2004
2. R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan, S. Bârză – Matematici pentru economisti, ediţia 3, Editura.FRM,
2005, Cap. 8 şi cap 9.
3. Văduva I., Odăgescu I., Stoica M. - Simularea Proceselor Economice. Editura Tehnică, Bucureşti, 1983

• Problemele de modelare si simulare se folosesc uzual în viaţa reală iar rezolvarea lor este un deziderat pentru
orice angajator
10. Evaluare
nota finală
comentarii. curs.
seminar.
• Posibilitatea de rezolvare a problemelor de programare liniară şi de transport
…………………. ……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Managementul proiectelor software
S disciplinei

Tutoriat 2
Examinări 4

4.1 de curriculum • Tehnici de proiectare software

cursului

profesional
Competenţ

e
e
transversale
Competenţe
•
7.1 Obiectivul general al disciplinei • Studenţi vor cunoaşte planul de activităţi pentru realizarea unui
proiect software.
7.2 Obiectivele specifice • Studenţii vor putea estima durata globală a proiectului, vor fi în
măsură să identifice resursele, riscurile probabile si vor putea
identifica metode potrivite pentru eliminarea efectelor riscurilor.
Vor cunoaşte elemente de management al contractelor si de
management al resurselor umane, vor defini calitatea, vor
identifica standarde şi metrici ale calităţii, vor putea elabora teste
functionale ale produselor software.
8. Conţinuturi
Introducere in managementul proiectelor software: ce este un Prelegere, exemple,
proiect software, proiect software versus alt tip de proiect, ce prezentari PowerPoint
presupune managementul, activităţi necesare pentru
managementul proiectelor software, clasificarea proiectelor
software, probleme cu proiectele software.
Introducerea în planificarea proiectelor software: selectarea Prelegere, exemple,
proiectului, identificarea obiectivelor, identificarea prezentari PowerPoint
infrastructurii proiectului, analizarea caracteristicilor
proiectului.
Identificarea activităţilor, estimarea costurilor, estimarea Prelegere, exemple,
riscurilor, alocarea resurselor, revizuirea planului, executarea prezentari PowerPoint
planului.
Estimarea efortului software: baza estimărilor software, Prelegere, exemple,
probleme cu supra- si sub- aprecierea, estimarea proiectului prezentari PowerPoint
utilizând abordarea bottom-up, estimarea efortului necesar
pentru implementarea software utilizând un limbaj de
programare procedurală.
Planificarea activităţilor: elaborarea unui plan de activităţi Prelegere, exemple,
pentru proiect, estimarea duratei proiectului, crearea unui prezentari PowerPoint
drum critic si a unei reţele de precedenţă pentru proiect,
calcularea timpilor de completare (folosind diagrame PERT).
Managementul riscurilor: identificarea factorilor ce pun în Prelegere, exemple,
pericol proiectul, clasificarea si determinarea activităţilor prezentari PowerPoint
prioritare pentru eliminarea riscurilor, cuantificarea efectelor
riscurilor pe scara temporală.
Monitorizarea si controlul: crearea cadrului, colectarea Prelegere, exemple,
datelor, monitorizarea costurilor. prezentari PowerPoint
Managementul contractelor: tipuri de contract, termenii Prelegere, exemple,
specifici ai unui contract, acceptarea. prezentari PowerPoint
Managementul personalului uman si a echipelor de lucru: Prelegere, exemple,
selectarea persoanelor potrivite, instruirea cu cele mai bune prezentari PowerPoint
metode, motivarea, lucrul în echipă, conducerea proiectului,
structuri organizatorice.
Calitatea software-ului: definirea calitătii, metode de design Prelegere, exemple,
pentru măsurarea calităţii, monitorizarea calităţii proceselor, prezentari PowerPoint
dezvoltarea sistemelor folosind proceduri care vor creste
calitatea.
Testarea produselor software: principii, tipuri de teste. Prelegere, exemple,
Introducere în Microdoft Project Prelegere, exemple,
Bibliografie
1. B. Hughes, M.Cotterell, Software Project Management, McGraw-Hill, 1999
2. D.Leffingwell, D.Widrig, Managing Software Requirements: A Use Case Approach, second edition, Addison
Wesley, 2003
3. R.Niculescu, Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Editura Universităţii din Bucuresti, 2007
4. I. Somerville, Software Engineering, Addison-Wesley, 2001
5. C.Chatfield, T.Johnson, Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010
Tipuri de proiecte Exerciţii, exemple
Proiecte software versus alte proiecte. Exerciţii, exemple
Activităţi necesare în managementul proiectelor software. Exerciţii, exemple
Estimarea costurilor. Exerciţii, exemple
Planificarea resurselor Exerciţii, exemple
Estimarea riscurilor. Metode de reducere a riscurilor. Exerciţii, exemple
Planificarea activităţilor. Exerciţii, exemple
Diagrame PERT. Exerciţii, exemple
Managementul contractelor. Exerciţii, exemple
Managementul persoanelor. Exerciţii, exemple
Monitorizarea şi controlul. Exerciţii, exemple
Metode pentru estimarea calităţii proiectului software. Exerciţii, exemple
Crearea de teste pentru proiectul software. Exerciţii, exemple
Managementul proiectelor mici. Exerciţii, exemple
Bibliografie
1. B. Hughes, M.Cotterell, Software Project Management, McGraw-Hill, 1999
2. D.Leffingwell, D.Widrig, Managing Software Requirements: A Use Case Approach, second edition, Addison
Wesley, 2003
3. R.Niculescu, Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Editura Universităţii din Bucuresti, 2007
4. I. Somerville, Software Engineering, Addison-Wesley, 2001
5. C.Chatfield, T.Johnson, Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010

Cursul le oferă studenţilor noţiuni sintetizează principii de management în domeniul proiectelor software.
10. Evaluare
nota finală
• Parcurgerea paşilor pentru managementul unui proiect software normal si de mici dimensiuni.
…………………. ………………………………
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI

1.5.Ciclul de studii Licentǎ

2.1.Denumirea disciplinei Inteligentǎ artificialǎ

Tutoriat 2
Examinări 4

4.1 de curriculum Logicǎ computationalǎ, Algoritmi şi programare, Structuri de date, Probabilităţi şi
statistică, Analiză numerică, Tehnici avansate de programare, Tehnici de optimizare
4.2 de competenţe C1 - Programarea în limbaje de nivel înalt.

5.1. de desfăşurare a cursului • Videoproiector, calculator cu software aferent.
5.2. de desfăşurare a • Calculator cu software aferent.

C1 - Programarea în limbaje de nivel înalt.
profesionale
Competenţe
C2 - Dezvoltarea şi întretinerea aplicatiilor informatice.

C3 – Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
C4 - Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale.
CE2 - Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene.
• Nu este cazul.
transversale
Competenţe

7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea notiunilor specifice inteligenţei artificiale.
7.2 Obiectivele specifice Identificarea situaţiilor în care o abordare specifică inteligenţei artificiale este
mai potrivită în rezolvarea unei probleme. Identificarea mecanismelor de
raţionare şi reprezentare adecvate, implementarea şi evaluarea soluţiei
propuse.
8. Conţinuturi
1. Noţiuni fundamentale. Probleme, exemple, aplicaţii. Test Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
Turing. Aspecte filozofice şi etice. Tipul mediului şi al
agenţilor.
2. Strategii de căutare: noţiuni fundamentale. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
3. Strategii de căutare: căutare neinformată. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
4. Strategii de căutare: euristici şi căutare informată. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
5. Strategii de căutare: jocuri cu doi participanţi. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
6. Strategii de căutare: satisfacerea constrângerilor. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
Eficienţa căutării.
7. Reprezentarea cunoştinţelor şi raţionament: logică Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
propoziţională şi bazată pe predicate, forme clauzale.
8. Reprezentarea cunoştinţelor şi raţionament: demonstrare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
automata.
9. Reprezentarea cunoştinţelor şi raţionamentul: teorema Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
Bayes, aplicabilitate.
10. Machine Learning: definiţii, exemple, clasificări Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
11. Machine Learning: învăţare inductivă, tehnici statistice Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
de învăţare
12. Machine Learning: stiluri de învăţare, determinarea celei Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
mai potrivite variante.
Bibliografie
S. Russell, P. Norvig, Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, Inc., 1995
S. Haykin, Neural Networks; A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999
P. H. Winston, Inteligenţa artificială, Ed. Tehnică, 1981
L. State, I. Paraschiv-Munteanu, Introducere în teoria statistică a recunoaşterii formelor, Ed. Univ. Piteşti, 2009
http://aima.cs.berkeley.edu/
1. Test Turing, raţionament optimal vs. raţionament Exemplificare, exerciţii, discuţii
uman, descrierea de probleme specifice domeniului
inteligenţei artificiale
2. Strategii de căutare: noţiuni fundamentale. Exemplificare, exerciţii, discuţii
3. Strategii de căutare: căutare neinformată. Selectarea şi implementarea algoritmului
corespunzător unei probleme
4. Strategii de căutare: euristici şi căutare informată. Selectarea şi implementarea algoritmului
5. Strategii de căutare: jocuri cu doi participanţi. Selectarea şi implementarea algoritmului
6. Strategii de căutare: satisfacerea constrângerilor. Implementare, testare, evaluare
Eficienţa căutării.
7. Reprezentarea cunoştinţelor şi raţionament: logică Exemplificare, exerciţii, discuţii,
propoziţională şi bazată pe predicate, forme implementări
clauzale.
8. Reprezentarea cunoştinţelor şi raţionament: Exemplificare, exerciţii, discuţii,
demonstrare automata. implementări
9. Reprezentarea cunoştinţelor şi raţionamentul: Exemplificare, exerciţii, discuţii,
teorema Bayes, aplicabilitate. implementări
10. Machine Learning: definiţii, exemple, clasificări Exemplificare, exerciţii, discuţii
11. Machine Learning: învăţare inductivă, tehnici Implementarea algoritmilor. Selectarea
statistice de învăţare celei mai potrivite variante pentru o
problemă data.
12. Machine Learning: stiluri de învăţare, determinarea Implementarea algoritmilor. Selectarea
celei mai potrivite variante. celei mai potrivite variante pentru o
problemă data.
Bibliografie
S. Russell, P. Norvig, Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, Inc., 1995
S. Haykin, Neural Networks; A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999
P. H. Winston, Inteligenţa artificială, Ed. Tehnică, 1981
L. State, I. Paraschiv-Munteanu, Introducere în teoria statistică a recunoaşterii formelor, Ed. Univ. Piteşti, 2009
http://aima.cs.berkeley.edu/

Cursul oferǎ informatiile necesare întelegerii notiunilor si tehnicilor specifice domeniului, si identificarii tipurilor
de probleme rezolvabile cu ajutorul inteligentei artificiale.
10. Evaluare
din nota finală
10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea 20%
întrebări, comentarii, interacţiunii la orele de curs.
exemple de analiză.
10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea 20%
discutarea problemelor interacţiunii la orele de seminar.
• cunoaşterea noţiunilor şi tehnicilor de bază ale domeniului
• capacitatea de identificarea problemelor rezolvabile prin tehnici de inteligenţă artificială
…………………. ……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI

2.1.Denumirea disciplinei Calculabilitate şi complexitate

Tutoriat 2
Examinări 4

• Limbaje formale si automate
4.2 de competenţe

cursului

profesionale
Competenţe
• Nu este cazul.
transversale
Competenţe

7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea modelelor calculabilitǎţii şi aspecte ale complexitǎţii
calculului, cu exemplificǎri pe tipuri de probleme.
7.2 Obiectivele specifice Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale în
înţelegerea modelelor de calculabilitate. Aplicarea teoriei complexitǎţii
calculului în clasificare unor probleme reale.
8. Conţinuturi
1. Modele generale ale calculabilitatii Prelegerea, proiecţie în amfiteatru
2. Teza lui Church. Diagonalizare. Indecidabilitatea Prelegerea, proiecţie în amfiteatru
problemei opririi
3. Calculabilitate. Modelul standard de masina Turing. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru
Extensii
4. Calculabilitate. Functii calculabile prin masini Turing Prelegerea, proiecţie în amfiteatru
5. Clase de complexitate I: timp Prelegerea, proiecţie în amfiteatru
6. Clase de complexitate I: P, NP, co-NP. Exemple. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru
Reducere polinomiala
7. Clase de complexitate I: NP completitudine. Teorema Prelegerea, proiecţie în amfiteatru
Cook-Levin
8. Clase de complexitate II: PSPACE si NP-SPACE. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru
Teorema Savitch
9. Clase de complexitate II: Completitudine PSPACE Prelegerea, proiecţie în amfiteatru
10. Clase de complexitate II: Problema QBF Prelegerea, proiecţie în amfiteatru
11. Clase de complexitate III: Clasele L si NL, reduceri Prelegerea, proiecţie în amfiteatru
logaritmice
12. Clase de complexitate III: Completitudine NL Prelegerea, proiecţie în amfiteatru
13. Ierarhizarea claselor de complexitate: Teorema privind Prelegerea, proiecţie în amfiteatru
ierarhizarea complexitatii in timp
14. Ierarhizarea claselor de complexitate: Teorema privind Prelegerea, proiecţie în amfiteatru
ierarhizarea complexitatii in spatiu
Bibliografie
• Balcazar J. L., Diaz J., Gabarro J., Structural Complexity, Vol I-II, Springer-Verlag, 1995
• Davis M. D., Sigal R., Weyuker E. J., Computability, Complexity and Languages, 2nd ed., Academic Press
(Morgan Kaufmann), 1994
• Hopcroft J. E., Motwani R, Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages and Computation, 2nd
Ed., Addison-Wesley, 2001
• Jones N. D., Computability and Complexity, MIT Press, 1997
• Papadimitriou Ch., Computational Complexity, Addison-Wesley, 1994
• Savage J. E., Models of Computation, Addison-Wesley, 1998
• Li M., Vitanyi P., An Introduction to Kolmogorov Complexity and Its Applications, Springer-Verlag, N.Y.,
1993
• Sipser M, Introduction to the Theory of Computation, Thomson, 2005
Seminar1: Gramatici şi automate I Exemple, exerciţii, teme
Seminar2: Gramatici şi automate II Exemple, exerciţii, teme
Seminar3: Masini Turing in recunoasterea unor limbaje Exemple, exerciţii, teme
Seminar4: Probleme decidabile privind limbajele formale Exemple, exerciţii, teme
Seminar5: Teorema lui Rice Exemple, exerciţii, teme
Seminar6: Teorema de incompletitudine a lui Godel Exemple, exerciţii, teme
Seminar7: Complexitate Blum Exemple, exerciţii, teme
Seminar8: Complexitate Kolmogorov Exemple, exerciţii, teme
Seminar9: SAT - NP completitudine Exemple, exerciţii, teme
Seminar10: 3SAT – NP completitudine Exemple, exerciţii, teme
Seminar11: Probleme NP complete in grafuri I Exemple, exerciţii, teme
Seminar12: Probleme NP complete in grafuri II Exemple, exerciţii, teme
Seminar13: Arbori Steiner Exemple, exerciţii, teme
Seminar14: Problema comis voiajorului (TSP) Exemple, exerciţii, teme
Bibliografie
• Balcazar J. L., Diaz J., Gabarro J., Structural Complexity, Vol I-II, Springer-Verlag, 1995
• Davis M. D., Sigal R., Weyuker E. J., Computability, Complexity and Languages, 2nd ed., Academic Press
(Morgan Kaufmann), 1994
• Garey M. R., Johnson D. S., Computers and Intractability, Bell Telephone Labs, Inc., 1979
• Hopcroft J. E., Motwani R, Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages and Computation, 2nd
Ed., Addison-Wesley, 2001
• Jones N. D., Computability and Complexity, MIT Press, 1997
• Papadimitriou Ch., Computational Complexity, Addison-Wesley, 1994
• Savage J. E., Models of Computation, Addison-Wesley, 1998
• Li M., Vitanyi P., An Introduction to Kolmogorov Complexity and Its Applications, Springer-Verlag, N.Y.,
1993
• Sipser M, Introduction to the Theory of Computation, Thomson, 2005

Cursul oferǎ informaţiile necesare înţelegerii noţiunilor calculabilitate şi complexitate, oferind astfel repere în
estimarea complexitǎţii problemelor reale.
10. Evaluare
din nota finală
10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea 20%
comentarii, exemple de analiză. interacţiunii la orele de curs.
10.5 Seminar / Implicarea în pregătirea şi Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea 20%
laborator discutarea problemelor interacţiunii la orele de seminar.
• cunoaşterea noţiunilor de bază calculabilitate şi complexitate, NP-completitudine, tehnici de
demonstrare a NP-completitudinii, clase de probleme NP-complete, exemple tipice
…………………. ……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI


2.1.Denumirea disciplinei Grafica pe calculator
2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul Opt.
disciplinei

3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care: curs 2 3.3 seminar/laborator 0/2
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi: Elaborarea unui proiect de unitate de învăţare

4.1 de curriculum Geometrie analitica si diferentiala, Algoritmi si programare
4.2 de competenţe Nu este cazul

cursului

•
profesionale
Competenţe
Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice

Nu este cazul
transversale
Competenţe

7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea conceptelor de grafica pe calculator
7.2 Obiectivele specifice 1. Insusirea de catre studenti a principiilor graficii interactive, a modelelor
matematice utilizate in generarea si vizualizarea scenelor.
2. Deprinderea utilizarii standardelor grafice in realizarea de aplicatii concrete
8. Conţinuturi
1. Tipuri de sisteme grafice (hardware/software) si Prelegere- proiectie in amfiteatru,
standarde grafice programe demonstrative
2. Transformari de modelare si vizualizare grafica (2D, 3D, Prelegere- proiectie in amfiteatru,
proiectii) programe demonstrative
3. Semnale si imagini raster. Sinteza primitivelor grafice Prelegere- proiectie in amfiteatru,
4. Fluxul prelucrarii grafice. Masina OpenGL Prelegere- proiectie in amfiteatru,
5. Structuri de date spatiale Prelegere- proiectie in amfiteatru,
6. Algoritmi fundamentali 1 Prelegere- proiectie in amfiteatru,
7. Algoritmi fundamentali 2 Prelegere- proiectie in amfiteatru,
8. Umbrire si texturare Prelegere- proiectie in amfiteatru,
9. Modele de colorare si iluminare Prelegere- proiectie in amfiteatru,
10. Modele geometrice fundamentale 1 Prelegere- proiectie in amfiteatru,
11. Modele geometrice fundamentale 2 Prelegere- proiectie in amfiteatru,
12. Tehnici de animatie Prelegere- proiectie in amfiteatru,
Bibliografie minimală obligatorie
1. G. Albeanu, Grafica pe calculator. Algoritmi fundamentali. Editura Universitatii din Bucuresti, 2001.
Bibliografie facultativă:
2. G. Albeanu, Modelare geometrica. Metode algoritmice in geometrie. Editura FRM, 2010.
Bibliografie suplimentara
3. P. Shirley, S. Marschner, Fundamentals of Computer Graphics, AK Peters Ltd, 2009.
4. OpenGL, http://www.opengl.org/documentation/books/
5. Foley J.D., van Dam A., Feiner S.K., Hughes J.F., Computer Graphics: Principles and Practice in C (2nd Edition),
Addison-Wesley, 1997.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. GLUT Programe demonstrative, exercitii, implementari

2. Programare in OpenGL – introducere Programe demonstrative, exercitii, implementari
3. Desenarea obiectelor geometrice Programe demonstrative, exercitii, implementari
4. Aspectul obiectelor: colorare, iluminare, ceata Programe demonstrative, exercitii, implementari
5. Matrice OpenGL Programe demonstrative, exercitii, implementari
6. Vizualizare si liste de afisare Programe demonstrative, exercitii, implementari
7. Sinteza imaginilor, texturare - 1 Programe demonstrative, exercitii, implementari
8. Sinteza imaginilor, texturare - 2 Programe demonstrative, exercitii, implementari
9. Framebuffer Programe demonstrative, exercitii, implementari
10. Tehnici de animatie Programe demonstrative, exercitii, implementari
11. Modele geometrice si vizualizare 3D – 1 Programe demonstrative, exercitii, implementari
12. Modele geometrice si vizualizare 3D – 2 Programe demonstrative, exercitii, implementari

Cursul oferǎ informatiile necesare întelegerii notiunilor si tehnicilor specifice domeniului, si identificarii tipurilor de
probleme rezolvabile cu ajutorul inteligentei artificiale.
10. Evaluare
nota finală
10.4 Curs Verificarea insusirii cunostintelor Inregistrarea frecventei si interactiunii 20%
la orele de curs
10.5 Stabilirea Verificarea insusirii cunostintelor Lucrari de control, lucrari practice, teme 20%
notei finale si proiecte de complexitate medie

Studentul este capabil sa defineasca notiunile studiate pe parcursul semestrului
Studentul este capabil sa dea exemple referitoare la notiunile studiate
Studentul este capabil sa efectueze rationamente
…………………. ……………………………… …………………………………….
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI
1.Date despre program


2.1.Denumirea disciplinei Proiectarea interfetelor grafice
2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul Opt
disciplinei

Tutoriat 6
Examinări 4

4.1 de curriculum • Programare orientată pe obiecte

•
profesionale
Competenţe
Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice.

• Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinary
• Dezvoltarea şi întreținerea aplicațiilor informatice.
transversale
•
Competenţe
Nu este cazul.

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de
limbaj specifice, precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de
ordin semantic şi sintactic.
• Dezvoltarea de unităti de program si elaborarea documentatiilor aferente.
• Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente
într-un limbaj de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de
proiectare date.
(arhitectură, pachete, clase, metode) utilizând in mod adecvat cunoştinţele
de bază.
• Testarea unor aplicatii pe baza unor planuri de test.
7.2 Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice programării orientate
pe obiecte.
• După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să modeleze şi să
dezvolte aplicaţii software ample cu interfaţă grafică.
8. Conţinuturi
1. Introducere în programarea aplicatiilor interactive Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
2. Reprezentarea vizuală a informaţiei Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
3. Principii de proiectare a interefeţei grafice Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
4. Framework-uri, componente şi medii de lucru Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
5. Elemente de interacţiune grafică, meniuri Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
6. Elemente grafice, iconuri, fonturi Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
7. Proiectarea interfeţelor grafice Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
8. Arhitectura MVC Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
9. Interfeţe grafice şi controlul evenimentelor în mediul Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
Windows
10. Controale Win32, evenimente şi ferestre Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
11. Interfete WEB interactive Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
12. Interfete grafice pentru sisteme mobile Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
13. Proiectarea interfetelor grafice independente de platformă Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
14. Aplicaţii, studii de caz Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.
Bibliografie
1. Wilbert O. Galitz, The Essential Guide to User Interface Design: An Introduction to GUI Design Principles and
Techniques, John Wiley & Sons, 2007
2. Ben Shneiderman, Shneiderman Ben,Designing the User Interface, Pearson Education, 2003
3. Charles Petzold, Programming Windows, 5th ed. Microsoft Press, 1998
4. Charles Petzold, Programming Windows Phone 7, Microsoft Press, 2010
1. Framework-uri, componente şi medii de lucru Exemple, aplicaţii, teme
2. Proiectarea interfetei, crearea componentelor, alegerea containerelor, Exemple, aplicaţii, teme
afisarea interfetei
3. Controale si evenimente Win32 Exemple, aplicaţii, teme
4. Aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme
5. Controale si evenimente WPF Exemple, aplicaţii, teme
6. Dezvoltarea unei aplicatii cu suport de tiparire folosind MVC. Exemple, aplicaţii, teme
8. Interfete WEB clasice Exemple, aplicaţii, teme
10. Interfete WEB interactive folosind JavaScript/Ajax Exemple, aplicaţii, teme
12. Interfete grafice pentru sisteme mobile Exemple, aplicaţii, teme
13. Interfete grafice şi controlul evenimentelor folosind Java/C# Exemple, aplicaţii, teme
14. Examen Exemple, aplicaţii, teme

Tematica prezintă conceptele specifice domeniului proiectarii şi dezvoltării aplicaţiilor cu interfeţe grafice,
laboratoarele urmăresc să familiarizeze studenţii cu dezvoltarea proiectelor software ample, programarea urmând
metodologii moderne de lucru utilizate în firmele de software.
10. Evaluare
nota finală
10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, Se înregistrează frecvenţa, 20%
comentarii. interacţiunea la orele de curs.
10.5 Seminar/laborator Se înregistrează frecvenţa implicarea Se notează solutiile propuse, 20%
în rezolvarea exerciţiilor de laborator rezolvarea şi prezentarea
şi a temelor. exerciţiilor şi a temelor.
• Studentul este capabil sa utilizeze mediu de dezvoltare, să modeleze şi să creeze aplicaţii desktop, web sau
mobile cu interfata grafică.
........................... ……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI


2.1.Denumirea disciplinei Elaborarea luicrării de licenţă
seminar
2.5. Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare C 2.8.Regimul O
v disciplinei

Tutoriat 2
Examinări 4

4.1 de curriculum conform tematicii proiectului ales
4.2 de competenţe Programarea în limbaje de nivel înalt
Dezvoltarea şi întreținerea aplicațiilor informatice.
Proiectarea şi gestiunea bazelor de date
Proiectarea si administrarea reţelelor de calculatoare

cursului

Dezvoltarea şi întreținerea aplicațiilor informatice.
profesionale
Competenţe
Proiectarea şi gestiunea bazelor de date

Proiectarea si administrarea reţelelor de calculatoare
transversale
Competenţe

7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Alegerea proiectului pe baza autoevaluarii capacitatii de asimilare,
adaptabilitate si efort profesional
2. Stimularea studentilor pentru analiza stadiului cunoasterii privind
tema aleasa
3. Aplicarea in conditii date a mecanismelor de gestiune a proiectelor
software
4. Utilizarea algoritmilor, a limbajelor de programare si a tehnologiilor
informatice in vederea implementarii, testarii si validarii proiectului.
7.2 Obiectivele specifice •
8. Conţinuturi
Bibliografie
8.2 Seminar/laborator (teme orientative) Metode de predare Observaţii

1. Sistem inteligent pentru monitorizarea securitatii
reţelelor de calculatoare
2. Modelarea sistemelor dinamice cu reţele
neuronale
3. Modelarea neuronală a proceselor economice
4. Complexitatea metodelor de rezolvare numerică a
ecuaţiilor neliniare.
5. Complexitatea metodelor de rezolvare numerică a
sistemelor de ecuaţii liniare
6. Metode numerice si simbolice in calcululul
diferential si integral
7. Tehnici de optimizare evolutiva (complexitate,
implementare API, demonstratie)
8. Tehnici de proiectare si implementare a
aplicatiilor informatice pentru educatie asistata de
calculator
9. Metode numerice pentru rezolvarea ecuatiilor
diferentiale ordinare
10. Metode numerice pentru rezolvarea ecuatiilor cu
derivate partiale (de tip specificat)
11. Algoritmi si sistem de programe pentru
procesarea imaginilor
12. Tehnici de recunoastere a irisului (complexitate,
implementare, demonstratie)
13. Sistem inteligent pentru analiza imaginilor
14. Baze de date pentru gestiunea obiectelor spatiale
15. Dezvoltarea aplicatiilor bazate pe continut
folosind tehnologii Web (Typo3, Joomla etc.)
16. Tehnici de optimizare in grafuri (complexitate,
17. Algoritmi de dirijare a traficului in retele de
calculatoare (complexitate, implementare API,
demonstratie)
18. Analiza securitatii serviciilor web
19. Aplicatii web folosind PHP+MySQL
20. Aplicatii web folosind Java
21. Generarea automata a analizoarelor lexicale in
C/Java (expresii regulate)
22. Generarea automata a analizoarelor sintactice in
C/Java (clase de gramatici)
23. Aritmetica in precizie multipla folosind
C++/Java (complexitate, implementare API,
demonstratie)
24. Sistem software pentru vizualizarea curbelor si
suprafetelor (Hermite, Bezier si Spline)
25. Algoritmi de cautare exacta in siruri
(complexitate, implementare API, demonstratie)
26. Algoritmi de cautare aproximativa in siruri
27. Algoritmi de sortare si cautare in baze de date
28. Algoritmi de compresie a textului (complexitate,
29. Algoritmi de compresie a imaginilor/sunetului
30. Coduri grafice (generare si recunoastere:
complexitate, implementare API, demonstratie)
31. Algoritmici geometrici (secvential vs paralel):
proximitate, intersectie, diagrame, acoperire
convexa, nucleu (complexitate, implementare API,
demonstratie)
32. Algoritmi numerici pentru arhitecturi de calcul
paralel (complexitate, implementare API,
demonstratie)
33. Metode euristice in optimizarea combinatoriala
34. Implementarea unui browser web (C++/Java)
35. Implementarea unui compilator pentru limbajul
C (cu generare de cod MMIX)
36. Implementarea unui compilator pentru limbajul
Pascal (cu generare de cod MMIX)
37. Implementarea unui macro-asamblor pentru
limbajul MMIX
38. Implementarea unui interpretor pentru limbajul
LISP (pentru o masina MMIX)
39. Implementarea unui interpretor PROLOG
(pentru o masina MMIX)
40. Aritmetica in precizie multipla folosind MMIX
41. Implementarea unei sistem de operare de tip
Minix/Linux pentru o masina MMIX
42. Tehnologii web pentru implementarea unei
platforme pentru gestiunea publicatiilor (autori,
referenti, administrare, clienti)
43. Tehnologii web pentru implementarea unei
platforme pentru gestiunea unei biblioteci digitale
44. Algoritmi euristici de cautare pentru jocuri: Sah,
Go
45. Implementarea unui sisteme de vizualizare
grafica folosind OpenGL (C/Java)
Bibliografie
1. W.D.Shoaff, How to write a thesis in Computer Science, http://www.cs.fit.edu/~wds/guides/howto/
2. Dan Hyde, How To Write a Research Paper, Computer Science Department, Bucknell University,
http://www.eg.bucknell.edu/~cs475/F97-S98/handbook/research-paper.html
3. ***, Research strategies in software, http://calla.ics.uci.edu/serum/moin.cgi/ResearchStrategiesInSoftware
4. ANIAP, Ghid metodologic pentru managementul proiectelor TIC,
http://www.aniap.ro/downloads/Ghid_Metodologic_pentru_Managementul_Proiectelor_TIC.pdf
5. ***, Ghid de redactare a lucrarii de licenta/disertatie, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de
Matematica-Informatica

• Demonstrarea competenţelor în domeniul informaticii.
10. Evaluare
nota finală
10.4 Curs
10.5 Seminar/laborator
Sustinerea lucrării de licenţă
…………………. ……………………………… …………………………………..
……………………………… ……………………………………

ANEXA 6
Evaluarea performanţelor profesional-ştiinţifice ale studenţilor
Universitatea SPIRU HARET
Facultatea de Matematică şi Informatică
Evaluarea performanţelor profesional-ştiinţifice ale studenţilor
Formele de examinare reprezintă aspectul formal, oficial, al evaluării şi se definesc prin

faptul că se finalizează prin acordarea unor note sau calificative care se înscriu în documentele
oficiale privind rezultatele şcolare ale studenţilor. Sub acest aspect, sistemul de evaluare
cuprinde: (a) examenele prevăzute în perioada sesiunilor de examene, pe bază de lucrări scrise
sau/şi orale, teste de cunoştinţe sau chestionare de evaluare (examen complex tip grilă); (b)
colocviile/verificările prevăzute înaintea sesiunilor de examene, în ultimele două săptămâni de
activitate didactică ale fiecărui semestru, prin lucrări scrise sau/şi orale, teste de cunoştinţe sau
chestionare de evaluare (examen tip grilă) sau lucrări practice/portofoliu, în funcţie de specificul
disciplinelor din planul de învăţământ.
Pe baza planurilor de învăţământ şi a fişelor disciplinelor, evaluarea studenţilor de la
specializările Matematică şi Informatică se realizează prin examene şi colocvii. Nota finală se
compune din rezultatele obţinute la evaluarea pe parcurs şi cele obţinute la evaluarea finală, pe
baza proporţiei înscrise în fişa disciplinei. În conformitate cu aceste fişe, în funcţie de natura
disciplinei, evaluarea pe parcurs are o pondere care variază între 30% şi 50% din nota finală;
excepţie fac disciplinele „Practica de specialitate” (anul II) şi „Proiect” (anul III) pentru care se
acordă doar notă finală la colocviul de prezentare a activităţii desfăşurate, respectându-se
Metodologia de evaluare a performanţelor profesional ştiinţifice ale studenţilor, aprobată în
şedinţa Consiliului Facultăţii de Matematică şi Informatică din 24 Mai 2011.
Lucrările (testele) de laborator/seminar reprezintă 20-30% din nota finală, în timp ce
temele (proiectele) de laborator/seminar reprezintă 10-20% din nota finală. Cerinţele minimale
privind sarcinile de laborator sunt: 2 proiecte cu termen de predare în cursul semestrului sau
teme date pe parcursul a 60% din şedinţele de laborator sau o lucrare (un test) de laborator
susţinut(ă) cu cel puţin 3 săptămâni înaintea sesiunii de examene. Cerinţele minimale privind
sarcinile de seminar, pentru disciplinele care nu au laborator sunt: teme date pe parcursul a 60%
din şedinţele de seminar sau o lucrare scrisă susţinută cu cel puţin 3 săptămâni înaintea sesiunii
de examene.
Pentru disciplinele prevăzute cu ambele tipuri de evaluări (evaluare pe parcurs şi evaluare
finală), evaluarea cu pondere mai mare se realizează numai prin lucrare scrisă (conţinând teorie
şi aplicaţii) prin care se verifică nivelul competenţelor profesionale şi transversale dobândite de
student prin parcurgerea activităţilor înscrise în fişa disciplinei.
În sesiunea de credite şi diferenţe, studenţii fără activitate pe parcurs sau notată cu mai
puţin de 5(cinci) vor susţine alături de evaluarea finală (în condiţiile aliniatelor 2, 3 şi 4) şi o
probă practică (aplicaţii seminar/laborator). Formarea notei finale are la bază proporţiile din fişa
disciplinei pentru care se face evaluarea.

ANEXA 7
Examenul de licenţă

ANEXA 8
Activitatea profesională a studenţilor
REGULAMENT
PRIVIND ACTIVITATEA PROFESIONALĂ A STUDENŢILOR
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Art.1. Prezentul Regulament este elaborat în temeiul prevederilor Legii

Educaţiei Naţionale nr.1/2011, Legii nr.87/2006 privind asigurarea calităţii
educaţiei, Cartei Universităţii Spiru Haret şi hotărârilor Senatului universitar,
precum şi altor dispoziţii legale.
Art.2. Regulamentul stabileşte modalităţile de organizare şi desfăşurare a
activităţii profesionale a studenţilor din Universitatea Spiru Haret, având ca obiectiv
asigurarea derulării procesului de învăţământ în sistemul bazat pe credite.
Art.3. Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor categoriilor de
studenţi înscrişi la studiile universitare de licenţă.
CAPITOLUL II
ADMITEREA
Art.4. Admiterea în anul I de studii universitare la Universitatea Spiru Haret

se realizează pe domenii de licenţă, pe baza Metodologiei proprii, aprobată de
Senatul universitar, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.
Art.5. (1) Domeniile de studii sunt definite prin cunoştinţe şi competenţe
generale şi de specialitate şi cuprind una sau mai multe specializări universitare.
(2) Specializările/programele de studii concretizează oferta
educaţională a Universităţii Spiru Haret, fiind modalităţi de a dobândi
cunoştinţele şi competenţele definitorii pentru un domeniu de studii.
Art.6. (1) Pot candida la admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă
absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta.
(2) Candidaţii cetăţeni ai statelor din Uniunea Europeană, din
Spaţiul Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene şi ai altor state vor fi
admişi pe baza reglementărilor legale în vigoare la data admiterii.
(3) Înscrierile pentru admitere se fac, de regulă, la facultăţile
organizatoare de programe de studii/specializări.
Art.7. (1) Candidaţii trebuie să depună un dosar de înscriere.
(2) Dosarul se poate depune în următoarele locaţii (la alegerea
candidaţilor): secretariatele facultăţilor, la sediul central al Universităţii şi în alte
spaţii ale Universităţii unde este organizat serviciul de secretariat.
(3) Dosarul de înscriere trebuie să conţină următoarele acte:
- diploma de bacalaureat, în original;
- în cazul în care candidatul este student şi la altă facultate, iar diploma de
bacalaureat se află la facultatea respectivă, depune o copie legalizată a acesteia,
însoţită de o adeverinţă, în care se menţionează facultatea pe care o urmează şi
anul de studiu, precum şi faptul că la dosarul acelei facultăţi se află diploma
de bacalaureat în original;
- absolvenţii promoţiei curente prezintă în dosar, până la eliberarea
diplomei de bacalaureat, adeverinţe de absolvire cu examen de bacalaureat, în
original sau copie legalizată, candidaţii declaraţi admişi urmând să depună
diploma în original până cel târziu la data începerii cursurilor;
- foaie matricolă, în xerocopie;
- certificatul de naştere, în xerocopie;
- certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în xerocopie;
- buletinul sau cartea de identitate, cu CNP (pentru cetăţenii străini -
paşaport), în xerocopie;
- adeverinţă medicală;
- trei fotografii color, mărimea ¾.
Art.8. (1) Admiterea se organizează în perioada iulie-septembrie.
(2) Programul, modul de organizare şi alte informaţii privind
admiterea sunt aduse la cunoştinţa celor interesaţi de către conducerea
Universităţii şi a facultăţilor prin pliante, presa centrală şi locală, postul de
Televiziune TVH 2.0, postul de Radio HFM2.0, revista Opinia Naţională,
Internet sau prin afişare la fiecare facultate şi în spaţiile Universităţii.
Art.9. (1) Admiterea în anul I se face, prin concurs în principal, pe baza diplomei de
bacalaureat, a fişei-chestionar şi a unui interviu realizat de comisia de admitere.
(2) În fişa-chestionar, completată de candidat, se consemnează date
personale, informaţii despre preferinţe şi performanţe şcolare, motivaţiile care stau
la baza deciziei de a opta pentru o anumită specializare/program de studii etc.
(3) Pentru domeniile/specializările: arhitectură, teatru, muzică, educaţie fizică şi
sport, limbă şi literatură, facultăţile pot include în structura admiterii şi teste de cunoştinţe,
teste de limbă, teste de aptitudini şi vocaţionale, probe practice etc.
(4) Pentru testarea capacităţilor artistice sau sportive examenul de
admitere va conţine obligatoriu şi o probă practică eliminatorie, susţinută anterior
celorlalte probe, care va fi notată cu Admis/Respins.
(5) Metodologiile proprii ale facultăţilor vor stabili modalităţile
concrete de susţinere a examenului de admitere.
Art.10. Studenţii pot urma concomitent cel mult două specializări/
programe de studii, indiferent de instituţiile de învăţământ care le oferă, dacă
îndeplinesc condiţiile de admitere cerute şi achită taxa de şcolarizare stabilită
pentru cele două specializări/programe de studii.
Art.11.(1) Absolvenţii cu diplomă de licenţă sau diplomă echivalentă pot
urma a doua specializare, în condiţiile legii.
(2) Comisia de echivalare poate echivala examenele promovate la
prima specializare absolvită dacă programele analitice şi fişele disciplinelor
respective corespund planului de învăţământ al specializării.
Art.12.(1) Absolvenţii cu diplomă de absolvire a învăţământului superior
de scurtă durată (colegii universitare, institute pedagogice) pot continua, cu
aprobarea decanului facultăţii, studiile în ciclul universitar de licenţă, potrivit
profilului studiat iniţial sau înrudit.
2
(2) Absolvenţii respectivi pot fi înscrişi în anul al II-lea dacă prin
echivalarea unor examene cumulează minimum 30 de credite, cu susţinerea
examenelor de diferenţă şi plata taxei corespunzătoare, stabilită de consiliul
administrativ al Universităţii.
(3) Cererile se depun la secretariatele fiecărei facultăţi împreună cu
o copie legalizată după foaia matricolă/suplimentul la diplomă pentru realizarea
procesului verbal de diferenţă şi a aprobării de către decan.
Art.13. (1) Înmatricularea studenţilor în anul I se face pe baza deciziei
Rectorului Universităţii, la propunerea conducerii facultăţii, în conformitate cu
rezultatele sesiunilor de admitere, un număr matricol unic, valabil pentru
întreaga perioada de şcolarizare.
(2) Numerele matricole se accordă succesiv, în continuare, pentru
fiecare serie de studenţi.
CAPITOLUL III
ÎNSCRIEREA ÎN ANII DE STUDII
Art.14. (1) Înscrierea studentului în anul I se face, în maximum 10 zile de la

data la care a fost declarat admis, dacă are dosarul complet, a achitat integral sau
prima rată a taxei de şcolarizare, a completat şi semnat fişa de înscriere, contractul de
şcolarizare pentru întreaga periodă de şcolarizare şi contractul anual de studii.
(2) Fiecare student este înscris în Registrul Matricol, sub număr unic, valabil
pentru întreaga perioadă de şcolarizare în cadrul programului de studii respectiv.
Art.15. (1) Pe baza înscrierii în anul I de studiu, conducerea facultăţi
eliberează fiecărui student un carnet de student, care se vizează anual.
(2) Carnetul serveşte ca act de identitate la intrarea în Universitate, pentru
prezentare la examene şi colocvii, pentru acces la biblioteci, cluburi, baze sportive, precum şi
pentru alte activităţi, unde se cere să se facă dovada calităţii de student.
(3) În situaţia în care studentul pierde carnetul, se eliberează duplicat,
după anunţarea în presă a pierderii documentului respectiv şi achitarea taxei aferente.
(4) În caz de transfer, retragere şi exmatriculare, carnetul de
student se depune la secretariatul facultăţii la care studentul a fost înscris.
Art.16. (1) Înscrierea studentului în anul al II-lea şi în următorii ani se
face pe baza rezultatelor şcolare din anul universitar precedent.
(2) Pentru a fi înscris, studentul este obligat să completeze şi să
semneze contractul anual de studii şi fişa de înscriere, în care se consemnează
şi numărul chitanţei cu care a achitat taxa anuală de şcolarizare stabilită sau
prima rată a acesteia.
(3) Contractul anual de studii şi fişa de înscriere, completate la fiecare început
de an universitar, constituie dovada că studentul a luat la cunoştinţă de Regulamentul privind
activitatea profesională a studenţilor şi că s-a angajat să-l respecte.
(4) Înscrierea se face până la începerea anului universitar.
Art.17.(1) Studentul care are dreptul să se înscrie în anul de studii
următor, dar nu depune cerere de retragere sau de întrerupere motivată a
studiilor, este scos din evidenţă.
3
(2) Studiile de licenţă se pot relua, cu aprobarea decanului facultăţii.
Art.18. (1) În cazul disciplinelor opţionale şi al celor facultative, opţiunea
studenţilor se exprimă în scris în primele două săptămâni de la începerea anului
de învăţământ universitar.
(2) Depăşirea acestui termen conduce la repartizarea aleatorie.
Art.19. (1) Taxa de şcolarizare se stabileşte anual de Consiliul de
Administraţie al Universităţii Spiru Haret şi se achită fie integral, la începutul
anului universitar, de regulă, fie în trei rate.
(2) Ratele taxei de şcolarizare se achită conform contractului anual de studii.
(3) Studentul care nu achită ratele, conform contractului anual de
studii, nu poate participa la sesiunea respectivă de examene.
(4) Întârzierea în achitarea ratelor taxei de şcolarizare se
penalizează, conform prevederilor Contractului anual de studii.
Art.20. (1) Studentul nu poate participa la procesul de învăţământ dacă nu achită
integral sau prima rată din taxa de şcolarizare până la începerea anului universitar.
(2) Celelalte taxe se stabilesc anual de către Consiliul de Administraţie.
CAPITOLUL IV.
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE STUDENŢILOR
Art.21. În perioada studiilor, studentul are următoarele drepturi:

a) să utilizeze, conform programului de studii, amfiteatrele, sălile de
curs şi de seminar, laboratoarele, bibliotecile, bazele sportive, cluburile şi
celelalte dotări puse la dispoziţie de către Universitate;
b) să participe, în cadrul facultăţii şi al Universităţii, la cercetarea
ştiinţifică, inclusiv la unele contracte de cercetare, la activitatea formaţiilor
artistice şi sportive, a cenaclurilor literare etc.;
c) să fie reprezentat în Consiliul facultăţii şi în Senatul Universităţii, în
condiţiile stabilite de Carta Universitară;
d) să locuiască în căminele studenţeşti, în limita locurilor disponibile şi
în condiţiile stabilite prin Regulamentul de funcţionare a căminelor studenţeşti;
e) să se bucure de acces gratuit la cluburile studenţeşti proprii, precum şi
la Complexul sportiv;
f) să servească masa în cantina proprie, cu subvenţionare de 30% ;
g) să obţină manualele şi cursurile apărute în Editura Fundaţiei România
de Mâine, cu 30% reducere faţă de preţul la care se vând în librării;
h) să acceseze biblioteca virtuală a Universităţii;
i) să comunice direct, prin INTERNET, cu titularii disciplinelor de studii
şi să primească informaţiile şi orientările solicitate;
j) să urmeze, concomitent, două specializări/programe de studii, dacă
este declarat admis la fiecare dintre ele şi achită taxele de şcolarizare aferente;
k) studenţii pot beneficia de burse de merit, potrivit Regulamentului privind
acordarea burselor studenţeşti, în limita fondurilor alocate;
4
l) studenţii de la forma de învăţământ cu frecvenţă (IF), cu vârste
de până la 26 de ani, pot beneficia de legitimaţie de transport, conform legislaţiei în
vigoare, pentru transportul în comun de suprafaţă sau subteran;
m) să beneficieze de protecţie, în timpul activităţii profesionale, în spaţiul universitar;
n) să solicite ori de câte ori este necesar cadrelor didactice, atât la orele
de curs, la seminar, cât şi la lucrările practice, clarificarea problematicii ce
necesită un grad sporit de aplicabilitate practică;
o) studenţii beneficiază de credite transferabile la şi de la alte facultăţi
din ţară şi străinătate, în condiţiile sistemului european de credite ECTS;
p) studenţii de la facultăţile de profil care practică şi sport de
performanţă au dreptul la reducere de frecvenţă de 50% şi la sesiuni deschise, pe
toată durata anului universitar. Decanatul facultăţii va aproba aceste facilităţi pe
baza cererii scrise a studentului, însoţită de o adeverinţă eliberată de clubul
sportiv la care este legitimat sau de federaţia sportivă naţională de specialitate.
r) să beneficieze de condiţii de securitate şi sănătate în spaţiile unde se
desfăşoară procesul de învăţământ şi alte drepturi conferite de Codul uiversitar
al drepturilor şi obligaţiilor studentului.
Art.22. Studentul are următoarele obligaţii:
a) să respecte normele de disciplină şi de etică universitară, prevederile
Cartei Universităţii şi ale Codului universitar al drepturilor şi obligaţiilor
studentului, precum şi cerinţele regulamentelor interne şi dispoziţiilor care
reglementează activitatea în Universitatea Spiru Haret;
b) să îndeplinească, în bune condiţii şi la timp, îndatoririle care îi revin,
potrivit planurilor de învăţământ şi programelor analitice ale disciplinelor de studiu;
c) să frecventeze toate activităţile de instruire: cursuri, seminarii, laboratoare, activităţi
practice, stabilite de Consiliul facultăţii şi departamentul de studii şi prevăzute cu frecvenţă
obligatorie, care se aduc la cunoştinţa studenţilor prin afişare, odată cu planul de învăţământ,
la începutul fiecărui an universitar;
Modul de frecventare a activităţii didactice se stabileşte de către Consiliul facultăţii, în
funcţie de specificul disciplinelor, la propunerea titularului de disciplină;
Nerespectarea prevederilor referitoare la frecvenţă poate fi sancţionată cu
neprimirea studentului la examen;
În cazuri întemeiate se pot motiva absenţele de la activităţile didactice
prevăzute cu frecvenţă obligatorie de către decanul facultăţii, pe baza actelor
justificative şi a cererii individuale a studentului;
d) să respecte ordinea şi disciplina în spaţiul universitar, precum şi în
afara acestuia, manifestând respect, politeţe şi decenţă în relaţiile cu cadrele
didactice, cu personalul tehnic şi administrativ, cu ceilalţi studenţi şi cu
persoanele cu care vine în contact în Universitate şi în afara ei;
e) să folosească cu grijă, să întreţină şi să păstreze bunurile din dotarea
universităţii/facultăţii; în caz contrar, studentul/studenţii culpabili de degradarea
sau distrugerea acestora vor fi obligaţi la acoperirea pagubelor cauzate;
f) să respecte integral, dacă locuieşte în cămin, Regulamentul de
funcţionare a căminelor studenţeşti;
5
g) să achite taxele şcolare în termenele la care s-a angajat prin
semnarea Contractului de şcolarizare şi a Contractului anual de studii;
h) să folosească în mod corespunzător dotările existente în sălile de curs şi
de seminarii, biblioteci, în complexul sportiv, cluburi, discotecă etc., conform
destinaţiei stabilite;
i) să respecte normele şi regulile de securitate, sănătate şi protecţia muncii
instituite la nivelul Universităţii Spiru Haret;
j) să consulte avizierele şi să urmărească site-urile facultăţii unde este
înmatriculat pentru a lua cunoştinţă de informaţiile curente şi să-şi verifice situaţia
şcolară după fiecare evaluare şi la sfârşitul fiecărui an universitar;
k) să-şi achite la timp obligaţiile financiare dacă sunt cazaţi în căminele
studenţeşti ale Universităţii.
Art.23. (1). Încălcarea de către studenţi a obligaţiilor stabilite prin
prezentul Regulament atrage aplicarea următoarelor sancţiuni:
a) atenţionare;
b) avertisment scris;
c) exmatriculare din Universitate.
(2) Sancţiunile de la punctele a) şi b) sunt aplicate de către
decani, iar cea de la punctul c) de Rectorul Universităţii, la propunerea
Consiliului facultăţii.
(3) În funcţie de gravitatea abaterii, studenţii făptuitori pot fi
exmatriculaţi cu sau fără drept de reînmatriculare în Universitatea Spiru Haret.
(4) Pentru următoarele fapte, studenţii vor fi exmatriculaţi fără
drept de reînmatriculare în Universitatea Spiru Haret:
a) substituire de persoană la evaluare (vor fi exmatriculaţi studentul
înlocuit şi cel care înlocuieşte, dacă este student în Universitatea Spiru Haret);
b) plagiatul;
c) fraudarea examenelor;
d) exercitarea de acte de corupţie asupra personalului didactic sau auxiliar;
e) manifestarea unui comportament agresiv de natură de a tulbura buna
desfăşurare a activităţii universitare.
f) atitudinea ireverenţioasă faţă de personalul didactic şi auxiliar.
CAPITOLUL V
PROMOVAREA EXAMENELOR ŞI A ANULUI DE STUDII
Art.24. La începutul anului de învăţământ universitar, conducerea facultăţii

aduce la cunoştinţa studenţilor ghidul universitar, care cuprinde: disciplinele
prevăzute în planul de învăţământ în anul respectiv de studii, formele de evaluare
a cunoştinţelor (examen, colocviu, verificare pe parcurs etc.), structura anului
universitar, criteriile de promovare pe baza sistemului de credite transferabile, etc.
Art.25. Anul universitar este format din două semestre. Durata unui
semestru este de 14 săptămâni, cu excepţia anului terminal, care, poate avea o
durată mai scurtă, stabilită de Consiliul facultăţii şi aprobată de Senatul
Universităţii (dar nu mai puţin de 10 săptămâni).
6
Art.26. (1) În Universitatea Spiru Haret se organizează anual 3
sesiuni de examene: sesiunea din iarnă, sesiunea din vară şi sesiunea din toamnă.
(2) Volumul şi nivelul cunoştinţelor cerute la examene şi colocvii
se stabilesc în concordanţă cu programa analitică /fişa disciplinei.
(3) La solicitarea facultăţii, Senatul Universităţii poate aproba
organizarea unor sesiuni suplimentare.
Art.27. (1) Secretariatul facultăţii afişează, cu două săptămâni înaintea
sesiunilor de examene, programarea acestora ţinând seama şi de propunerile
studenţilor, avizate de cadrele didactice şi aprobate de decanul facultăţii.
(2) Intervalul între examene trebuie să fie de minimum două zile.
Art. 28. (1) Formele de evaluare a cunoştinţelor sunt: examene, verificări
pe parcurs, colocvii, probe de verificare, conform planului de învăţământ al
fiecărui program de studiu.
(2) Evaluările se susţin, fără taxă, în sesiunile stabilite pentru anul
de studiu respectiv, conform structurii anului universitar.
(3) Colocviile şi verificările pe parcurs se programează în presesiuni.
Art. 29. Studenţii au dreptul să se prezinte la examen/colocviu numai dacă
şi-au îndeplinit toate obligaţiile profesionale (lucrări practice, proiecte, referate
etc.) stabilite prin fişa disciplinei şi au achitat toate obligaţiile financiare (taxa de
şcolarizare, taxa de examen-restanţă/diferenţă, cazarea la cămin etc.).
Art.30.(1) Evaluarea cunoştinţelor la disciplinele prevăzute în planul de
învăţământ se desfăşoară sub formă de: examen scris sau oral, text grilă pe
calculator şi probă practică.
(2) Examinarea orală se face pe baza biletului de examen extras de
student din totalul biletelor întocmite, semnate de examinator şi aprobate de
directorul departamentului.
(3)Rezultatul la examenul oral se comunică studentului imediat.
Art.31.(1). Nota finală se compune din media ponderată între:
- nota obţinută la verificările pe parcurs, care are o pondere de maxim
20%, este stabilită de consiliul fiecărei facultăţi;
- nota obţinută la evalaurea semestrială, care are o pondere de 80% din nota finală.
(2) Pentru calcularea mediei ponderale a notei finale studentul
trebui să aibă la examenul semestrial cel puţin nota 5.
Art.32 Pentru toate tipurile de evaluare, facultăţile vor afişa tematica şi
bibliografia, pe discipline, din care vor fi realizate subiectele.
Art.33. (1) La specializarea „Arhitectură”, pentru disciplinele vocaţionale
„Proiectare de Arhitectură”, „Sinteze de Arhitectură”, „Reprezentări în
arhitectură”, „Proiect de specialitate”, „Proiect opţional”, evaluarea se face pe
baza lucrărilor practice elaborate de studenţi pe parcursul semestrelor.
(2) Acordarea notelor se face după criterii specifice, precizate în
Regulamentul de evaluare şi promovare la disciplinele „Proiectare de
Arhitectură”, „Sinteze de Arhitectură”, „Reprezentări în arhitectură”, „Proiect de
specialitate”, „Proiect opţional”, aprobat de Consiliul facultăţii.
(3) Proiectele elaborate pe parcursul semestrelor se realizează sub
îndrumarea cadrelor didactice.
7
(4) Proiectul de verificare şi schiţele de schiţă sunt lucrări
realizate de studenţi în facultate, fără îndrumare din partea cadrelor didactice,
dar sub supravegherea acestora, într-un interval de timp dat (1-2 zile).
Art.34. Tematica şi lista subiectelor pentru fiecare examen/colocviu se
afişează la avizierele facultăţilor, cu cel puţin 20 de zile înainte de data începerii
sesiunii de examene.
Art. 35. (1) Examenele/colocviile se susţin în zilele şi sălile stabilite prin
programare, în prezenţa a cel puţin două cadre didactice, unul dintre acesta fiind
obligatoriu titularul de disciplină.
(2) Rezultatele evaluăruilor prin probă scrisă vor fi comunicate în
termen de 5 zile de la data susţinerii examenului.
(3) Lucrările trebuie păstrate de către titularul de disciplină până
la rezolvarea eventualelor contestaţii, care pot fi depuse individual în maxim 24
de ore de la comunicarea rezultatelor.
(4) Nota obţinută în urma contestaţiei rămâne definitivă.
(5) Nu se admit contestaţii pentru probele orale, de aptitudini sau artistice.
Art.36. (1) Evaluarea cunoştinţelor studenţilor (examene, colocvii, probe
de verificare, proiecte, practică etc.) se face cu note de la 1 la 10.
(2) În cazul mediilor ponderale, unde rezultă numere întregi şi
mediile cu zecimale, notele finale se rotunjesc astfel:
- dacă zecimalele reprezintă 50% mai mult nota se rotunjeşte în ordine crescătoare;
-dacă zecimalele reprezintă mai puţin de 50% nota se rotunjeşte în ordine
descrescătoare.
(3) Cadrele didactice răspund exigenţa evaluărilor şi de
corectitudinea desfăşurării acestora.
Art.37. (1) Notele obţinute la examen/colocviu se înscriu în catalog,
completându-se toate rubricile.
(2) Pentru studentul care nu s-a prezentat la examen/colocviu în
sesiunea curentă, în catalog se trece absent şi se semnează.
(3) Orice modificare pe care cadrul didactic examinator o operează în catalog
se face cu precizarea datei şi sub semnătură, cu menţiunea „rectificat de mine”.
(4) Cataloagele vor fi depuse la secretariatul facultăţii, de către
titularul disciplinei, în cel mult 5 zile din momentul primirii pentru semnare.
Art.38. (1) Pentru studenţii înscrişi la disciplinele facultative, prezentarea
la examene/colocvii este opţională.
(2) Notele obţinute la aceste discipline se trec în documentele de
evidenţă a situaţiei şcolare (catalog, registru matricol) şi pot fi luate în
considerare în calculul mediei anuale, pe baza opţiunii scrise a studentului.
(3) Creditele obţinute la aceste discipline nu se iau în calcul la
promovarea anului universitar.
Art.39. Înscrierea studentului în anul următor de studiu se face, la cerere,
cu condiţia obţinerii de către acesta, în anul universitar precedent, a cel puţin 30
de credite prevăzute în planul de învăţământ al anului respectiv de studii
(disciplinele obligatorii şi opţionale).
8
Art.40. (1) Pentru specializarea „Arhitectură”, din cele min. 30 credite
necesare înscrierii în anul următor de studii, cel puţin 14 credite trebuie să fie
obţinute obligatoriu după cum urmează:
- în anii I-III la disciplinele “Proiectare de arhitectură ” (12 credite) - şi
“Reprezentări în arhitectură” (2 credite );
- în anul V la disciplinele “Sinteze de arhitectură” (12 credite) şi
“Proiect de specialitate” (2 credite).
(2) Pentru domeniul „Arhitectură”, studiile universitare sunt structurate într-un
program unitar - licenţă şi masterat - pe durata a 6 ani, corespunzător a 360 credite ECTS,
diplomele de arhitect obţinute având nivelul de master.
(3) Începând cu anul universitar 2012-2013 (promoţia înmatriculată
în anul I în anul universitar 2008/2009), înscrierea în anul V, specializarea
„Arhitectură”, se face, la cerere, cu condiţia obţinerii de către student a tuturor
celor 240 de credite aferente anilor de studii I-IV - discipline obligatorii şi
opţionale prevăzute în planul de învăţământ.
(4) Studenţii care nu au acumulat 240 de credite sunt declaraţi
repetenţi şi se pot reînscrie (la cerere ) în anul IV.
Art.41. Studenţii care nu au obţinut numărul de credite necesar
promovării anului de studiu, respectiv 30 de credite de studiu transferabile sunt
declaraţi repetenţi şi pot repeta, la cerere, anul de studii respectiv, cu plata
taxelor de şcolarizare aferente.
Art.42. Studentul care nu promovează anul I de studii este exmatriculat.
Acesta se poate reinscrie în anul I doar dacă participă la o nouă admitere şi
achită taxele aferente.
Art.43. Examenele/ colocviile/ schiţele de schiţă/ proiectele de verificare
restante din anul sau anii de studiu anteriori se pot susţine, la cererea scrisă a
studentului şi cu aprobarea conducerii facultăţii, în sesiunile stabilite prin structura
anului universitar sau în presesiuni special organizate pe parcursul anilor universitari
următori, cu plata taxei stabilite de Consiliul de administraţie.
Art.44. (1) Pentru studenţii ultimului an de studii situaţia şcolară se
încheie la 30 iunie a anului respectiv.
(2) Studentul care la încheierea anului terminal nu a promovat
toate examenele este declarat repetent şi se poate reînscrie în anul universitar
următor pentru definitivarea studiilor cu plata taxelor de şcolarizare aferente.
Art.45. (1) Pe baza cererii scrise, aprobate de decanul facultăţii, studentul poate
susţine, în sesiunile prevăzute prin structura anului universitar, examen de mărire a notei la
una sau mai multe discipline pe care le-a promovat anterior, în anul respectiv de studiu, cu
plata taxei stabilite de Consiliul de Administraţie.
(2) Examenul de mărire de notă se susţine la disciplinele din anul
de studiu în care studentul este înscris.
(3) În situaţia în care studentul dovedeşte o pregătire superioară,
profesorul examinator consemnează, în catalogul disciplinei, nota mărită
obţinută şi menţionează: mărire de notă.
(4) La acordarea bursei de merit se ia în consideraţie prima notă de
promovare obţinută şi nu cea mărită.
9
Art.46. (1) La Universitatea Spiru Haret, planurile de învăţământ
sunt alcătuite conform sistemului de credite transferabile.
(2) Creditele sunt o valoare numerică alocată unei discipline de
studiu, care desemnează volumul de muncă al studentului - participarea la ore de
curs, seminar, laborator, proiecte, studiu individual, pregătire pentru examen,
activitate practică/stagii clinice etc. , suficientă şi necesară pentru a asigura asimilarea
disciplinei respective.
Art.47. (1) Studentul obţine numărul de credite prevăzut la o disciplină
prin promovarea examenului (nota minimă de promovare).
(2) Creditele nu măsoară calitatea pregătirii studentului, aceasta
fiind evidenţiată prin notele obţinute.
Art.48. Numărul minim de credite, obligatoriu, pentru un an de studii,
obţinut la disciplinele obligatorii şi opţionale, este de 60, la toate formele de
învăţământ.
Art.49. Sunt declaraţi absolvenţi şi se pot înscrie la examenul de licenţă
numai studenţii care au promovat toate examenele din toţi anii de studiu,
obţinând cele 180 de credite necesare, respectiv 240 la specializările cu durata
de 4 ani şi 360 la cele de 6 ani.
Art.50.(1) Practica de specialitate şi stagiul clinic sunt discipline
obligatorii, care se creditează corespunzător volumului şi importanţei
activităţilor practice şi se finalizează prin susţinerea unui colocviu, fiind
apreciată cu note de la 1 la 10.
(2) Nepromovarea colocviului conduce la refacerea integrală sau
parţială a perioadei de practică/stagiu, în concordanţă cu prevederile Programei de
practică şi, după caz, ale Regulamentului de organizare şi desfăşurare a practicii.
(3) Creditele obţinute de student la colocviul de practică intră în
condiţia de promovare a anului de studiu respectiv.
Art.51.(1) Lucrările practice şi de laborator, prevăzute în planul de
învăţământ, au regim de frecvenţă obligatorie.
(2) Studentul care a absentat de la orele de lucrări practice/de
laborator sau nu a obţinut calificativul minim necesar pentru promovare, nu se
poate prezinta la examen la disciplina respectivă.
(3) Studentul este obligat să recupereze integral orele de laborator
şi să refacă lucrările practice, înainte de examen, conform unui program aprobat
de titularul disciplinei.
(4) Recuperarea orelor de laborator şi refacerea lucrărilor practice
obligă studentul la plata unei taxe suplimentare stabilite de Consiliul de
Administraţie.
Art.52.(1) În ciclul universitar de licenţă, cu durata de 3 ani, în cursul unui an
universitar, nu se pot efectua comasat, doi ani de studii într-un an universitar.
(2) Prin excepţie, studenţii de la specializarea Drept pot efectua
doi ani de studii într-un singur an universitar, respectiv anii II şi III, pe baza unei
cereri şi cu aprobarea Consiliului facultăţii.
(3) Condiţiile minimale pentru aprobarea unei asemenea cereri sunt:
- studentul să fi promovat integral toate examenele şi colocviile din anul I de studii;
10
- studentul să fi obţinut în anul I de studii cel puţin media generală 9,50
(nouă şi 50%).
- să nu depăşească procentul de 5% din numărul total al
studenţilor din anii respectivi.
(4) Conducerea facultăţii va stabili şi alte criterii suplimentare
specifice, care vor fi aprobate de Consiliul facultăţii.
(5) Cererea de şcolarizare a doi ani de studiu într-un an universitar
se depune la secretariatul facultăţii până la începutul noului an.
(6) Studentul care beneficiază de prevederile prezentului articol are obligaţia să
achite taxele de şcolarizare pentru cei doi ani de studiu efectuaţi în acelaşi an universitar,
conform contractului de studii şi să completeze cererile de înscriere.
CAPITOLUL VI
TRANSFERĂRI, ÎNTRERUPERI DE STUDII, RETRAGERI
Art.53.(1)Transferul studenţilor de la specializări autorizate sau

acreditate, din cadrul altor instituţii de învăţământ superior la Universitatea
Spiru Haret, se face până la data începerii anului universitar, în condiţiile
îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentul Regulament pentru studenţii
proprii, cu recunoaşterea perioadelor de studii efectuate şi cu obligaţia susţinerii
examenelor/colocviilor restante sau de diferenţă.
(2)Transferul se aprobă de rectorul universităţi vizate.
Art.54. (1) În cadrul Universităţii Spiru Haret, studenţii se pot transfera de la
o facultate la alta, cu profiluri identice sau apropiate, de la o formă de învăţământ la
alta în cadrul aceleiaşi facultăţi, cu susţinerea examenelor de diferenţă.
(2) Cererile de transfer se depun, până la data începerii anului
universitar, la secretariatul facultăţii care urmează să primească studentul, se
avizează de către decanul facultăţii de la care pleacă studentul şi se aprobă de
către decanul facultăţii care îl primeşte.
Art.55. (1) Conducerea facultăţii care primeşte studentul transferat
stabileşte şi examenele de diferenţă, conform planului de învăţământ şi fişele
disciplinelor, cel mai târziu până la data de 15 noiembrie.
(2)Susţinerea examenelor de diferenţă nu este condiţionată de
promovarea examenelor curente. Examenele de diferenţă se programează şi se
susţin, cu plata taxei stabilite de Consiliul de administraţie.
Art.56. (1) Activitatea profesională a studentului poate fi întreruptă în
cazuri motivate, la cererea acestuia, fără a se considera repetenţie, cu aprobarea
decanului facultăţii.
(2) Situaţia şcolară a acestor studenţi se încheie cu menţiunea:
întrerupere de studii.
(3) Reînscrierea la studii se face în baza cererii de reluare, cu
plata taxei de şcolarizare.
11
(4) Taxa de şcolarizare achitată pentru anul în care s-a produs
întreruperea de studii nu se restituie şi nici nu se transferă pentru un an ulterior.
(5) Studentul care nu şi-a achitat toate taxele dar a susţinut
exemenele nu beneficiază de recunoaşterea acestora.
Art.57.(1) Studenţii înmatriculaţi anterior , care din diverse motive nu au
putut să-şi continue studiile, pot fi înmatriculaţi cu îndeplinirea obligaţiilor
şcolare şi susţinerea examenelor de diferenţă, cu plata taxelor aferente,
determinate de modificarea planurilor de învăţământ şi pot beneficia de
recunoaşterea examenelor promovate, până în momentul întreruperii studiilor,
conform Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS).
Art.58. Studentul care şi-a întrerupt studiile are obligaţia ca, după reluarea
acestora, să susţină şi să promoveze eventualele examene de diferenţă şi să
îndeplinească, în termenele stabilite de facultate, şi alte obligaţii ce-i revin potrivit
planurilor de învăţământ în vigoare.
Art.59. Criteriile de rambursare a taxelor de studii sunt stabilite prin
Procedura: Colectarea şi rambursarea parţială a taxelor pentru programele de
studii la învăţământ cu frecvenţă, astfel:
a) în cazul solicitării anulării îmmatriculării în termen de 5 zile de la
semnarea contractului anual de studii, dar înaintea începerii anului universitar,
studentului i se va rambursa taxa de studiu plătită, din care se reţine procentul de
15% ce reprezintă cheltuieli administrative;
b) în cazul solicitării anulării înmatriculării după începerea anului
universitar, taxa de şcolarizare încasată nu se mai restituie.
Art.60. Criteriile de rambursare a taxelor de studii sunt stabilite prin
Procedura « Colectarea şi rambursarea parţială a taxelor pentru programele de
studii la învăţământ cu frecvenţă redusă şi învăţământ la distanţă ».
Art.61. Rambursarea taxelor de studii pentru studenţii înmatriculaţi la
formele de învăţământ cu frecvenţă redusă sau la distanţă se face conform
procedurilor din contractul de studii.
CAPITOLUL VII
EXAMENUL DE LICENŢĂ/DIPLOMĂ
Art.62. Studiile la facultăţile Universităţii Spiru Haret se încheie cu

examen de licenţă sau de diplomă, în conformitate cu prevederile legale.
Art.63. Absolvenţii specializărilor acreditate şi ai celor cu profil similar autorizate, din
cadrul Universităţii Spiru Haret, vor susţine examenul de finalizare a studiilor în cadrul
facultăţilor Universităţii Spiru Haret, care au drept de organizare, în două sesiuni: de vară
(iunie–august) şi de iarnă (februarie).
Art.64.(1) Examenul de licenţă/diplomă se organizează pe baza
Metodologiei aprobată de Senatul Universităţii.
(2) Participarea la examenul de licenţă/diplomă este condiţionată
de obţinerea Certificatului de competenţă lingvistică.
12
Art.65. (1) Media probelor examenului de licenţă/diplomă trebuie
să fie de cel puţin 6 (şase) şi aceasta trebuie să rezulte ca medie aritmetică între
cele două probe, calculată cu două zecimale, fără rotunjire.
(2) Nota minimă de promovare a fiecarei probe este 5(cinci).
Art.66. Tematica la proba Cunoştinţe generale şi de specialitate şi
tematica lucrărilor de licenţă/diplomă/disertaţie se aduc, din timp, la cunoştinţa
studenţilor, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea de a se pregăti.
Art.67. Fiecărui absolvent de studii universitare de licenţă i se eliberează
diploma de licenţă pe domeniul de studii, precum şi un supliment de diplomă al cărui
conţinut este în conformitate cu normele europene şi în care se va menţiona
specializarea/programul de studii, potrivit prevederilor legale în vigoare.
Art.68. Absolvenţii care nu au promovat examenul de licenţă/diplomă
primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de licenţă şi situaţia şcolară.
Art.69. Rectorul poate anula, cu aprobarea Senatului universitar, un
examen de licenţă/diplomă/disertaţie, un certificat sau o diplomă atunci când se
dovedeşte că s-au obţinut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea
prevederilor Codului de etică şi deontologie profesională universitară.
Art.70.(1) Se interzice comercializarea lucrărilor de licenţă/ diplomă/
disertaţie de către studenţi sau cadre didactice în vederea facilitării falsificării de
către cumpărător a calităţii de autor.
(2) Comercializarea lucrărilor de licenţă/diplomă/disertaţie de către
cadrele didactice şi studenţi/absolvenţi atrage răspunderea disciplinară, civilă
sau penală a acestora, după caz.
(3) Îndrumătorii lucrărilor de licenţă/diplomă/disertaţie au obligaţia
de a verifica originalitatea acestora şi răspund, solidar, împreună cu studenţii/
absolvenţii pentru cazuri de plagiat.
(4) Cazurile privind actele de plagiat şi de comercializare a lucrărilor
ştiinţifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor
vor fi dezbătute în consiliul facultăţii şi în Senatul universitar şi vor fi dispuse
măsuri sancţionatorii ferme, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
CAPITOLUL VII
DISPOZIŢII FINALE
Art.71.(1) Situaţiile deosebite, neprevăzute în Regulament, care pot apărea pe

parcursul unui an universitar, vor fi dezbătute şi soluţionate de către conducerile facultăţiilor şi
a Universităţii, după caz, în concordanţă cu legislaţia în vigoare.
(2) În eventualitatea apariţiei de noi reglementări acestea vor
completa prezentul Regulament .
Art.72. Prezentul Regulament a fost aprobat în şedinţa Senatului Universităţii
Spiru Haret din 14.06.2012 şi intră în vigoare imediat.
Art.73. Regulamentul va fi adus la cunoştinţa studenţilor şi comunităţii
universitare prina afişarea la aviziere şi pe pagina web a Universităţii.
13

Universitatea SPIRU HARET PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea SPIRU HARET PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ

1. Universitatea SPIRU HARET - componentă de bază a învăţământului românesc .… ..5

1.1. Cadrul juridic de organizare şi funcţionare a Universităţii Spiru Haret

1.2. Misiunea şi obiectivele Universităţii Spiru Haret

Asumându-şi, de la înfiinţare, misiunea de învăţământ şi cercetare, orientate pe valori, creativitate,

Misiunea proprie a Universităţii Spiru Haret, ca instituţie de învăţământ superior particulară,

Opţiunea strategică a Universităţii constă în orientarea spre viitor şi centrarea educaţiei pe

1.3. Structura Universităţii

1.4. Managementul instituţional – premisă şi factor determinant în realizarea

Funcţiile de conducere din Universitatea Spiru Haret sunt:

1.5. Asigurarea calităţii procesului de învăţământ

1.5.2. Calitatea personalului didactic

1.5.3. Beneficiarii procesului educaţional-studenţii

1.7. Baza materială

1.8. Colaborarea externă

Facultatea de Matematică şi Informatică a fost autorizată să funcţioneze prin Hotărârea de

2.2. Programe de studii şi studenţi

2.3. Cercetarea ştiinţifică

In acest context se urmareste transmiterea de cunostinte teoretice si formarea deprinderilor de

5. Elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea unor principii şi metode consacrate în domeniu:

La finalul programului de studii, absolventii vor fi capabili, cel putin, sa:

Admiterea la programul de studii universitare de licenţă se desfăşoară conform metodologiei de

Nr. Denumire Tip Teme studiate (selectie) Nr. Forma

1 Algebră 1 O În cadrul acestui curs se studiază: structuri algebrice 6 E

subgrup, teorema lui Lagrange, subgrup normal, grup

3 Arhitectura O În cadrul acestui curs se studiază: bazele aritmetice ale 6 E

4 Logică O În cadrul acestui curs se studiază: algebre booleene; 6 E

5 Algoritmi şi O În cadrul acestui curs se studiază: algoritmi: 6 E

7 Geometrie O În cadrul acestui curs se studiază: elemente de algebră 5 E

8 Analiză O În cadrul acestui curs se studiază: continuitate şi limită 4 E

9 Limbaje O În cadrul acestui curs se studiază: limbaje, expresii 5 E

limbaje; introducere în analiza lexicală şi sintactică;

11 Sisteme de O În cadrul acestui curs se studiază: introducere în studiul 5 E

12 Engleză de A În cadrul acestui curs se studiază: computers today; bits 2 Cv.

Cunoştinţe şi abilităţi dobândite: Programarea în limbaje de nivel înalt, Dezvoltarea şi întreținerea

Nr. Denumire Tip Teme studiate (selecţie) Nr. Forma

2 Proiect – O În cadrul acestui curs se realizează un proiect. 1 Cv.

3 Reţele de O În cadrul acestui curs se studiază: introducere, 5 E

SMTP, POP3, IMAP; sistemul numelor de domenii;

4 Probabilităţi şi O În cadrul acestui curs se studiază: algebra boole, corp 5 E

5 Programare O În cadrul acestui curs se studiază: introducere în PPOO; 5 E

7 Ecuaţii A În cadrul acestui curs se studiază: ecuaţii diferenţiale de 5 E

8 Baze de date O În cadrul acestui curs se studiază: noţiuni introductive 4 E

9 Proiect – Baze O În cadrul acestui curs se realizează un proiect. 1 Cv.

10 Tehnici de O În cadrul acestui curs se studiază: inginerie software: 5 E

12 Tehnici O În cadrul acestui curs se studiază: maşini virtuale: 5 E

13 Practică O În cadrul acestui curs se realizează un proiect. 5 Cv.

14 Fundamentele A În cadrul acestui curs se studiază: privire de ansamblu 5 E

Informatică - anul III

1 Algoritmi I O În cadrul acestui curs se studiază: strategii de rezolvare 6 E

2 Tehnici de O În cadrul acestui curs se studiază: algoritmul Simplex; 6 E

problemele de transport, degenerarea în problemele de

3 Sisteme de O În cadrul acestui curs se studiază: SGBD-uri 5 E

4 Proiect - SGBD O În cadrul acestui curs se realizează un proiect. 1 Cv.

6 Calcul numeric A În cadrul acestui curs se studiază: aproximare 6 Cv.

7 Algoritmi II O În cadrul acestui curs se studiază: capitole speciale de 5 E

programare dinamică şi optimizare combinatorială;

9 Inteligenţă O În cadrul acestui curs se studiază: arhitecturi feed- 5 E

10 Calculabilitate O În cadrul acestui curs se studiază: modele generale ale 5 E

11 Elaborarea O Se elaboreaza lucrarea de licenţă. 5 Cv.

Fişele disciplinelor, incluse în planul de învăţământ, sunt prezentate in Anexa 5. Acestea se

4.2. Baza materială

Adresa : Bucureşti, Str. Ion Ghica, Nr. 13, 030045, sectorul 3.