Agresiv, Pasiv si Asertiv: Care tip de comunicare este

cel mai folosit de studenti?

Abstract
Aceasta ancheta a fost concentrata pe cele trei tipuri de comunicare. Aceste tipuri sunt: agresiv,
pasiv si asertiv. Acest studiu a fost realizat pentru a confirma tipul de comunicare pe care il
poseda fiecare student ales aleatoriu din cele 7 colegii si o scoala dintr-o universitate. Sondajul
descriptiv a fost ales pentru a strange datele de la toti elevii. Instrumentul a fost folosit din
indicatori care sa verifice fiecare tip de comunicare al respondentilor. Au fost 337 de elevi care
au participat la acest sondaj. Majoritatea respondentilor s-au identificat drept Catolici, iar cativat
drept non-Catolici. MAjoritatea respondentilor locuiesc in zone rurale. Din cei 337 de studenti
niciunul nu a spus ca folosesc tipul de comunicare pasiv, agresiv sau asertiv foarte des sau tot
timpul. Tipul agresiv este folosit constat in cateva ocazii de studentii de la
CAS,COA,CBE,COE,CIT,CEA si CON;tipul agresiv a fost folosit de cateva ori de studentii de
la STHM. Stilul pasiv este folosit de studentii de la COA,COE si CON, de cateva ori. Stilul
asertiv a fost folosit de studentii de la CBE,COE,CIT,CEA,CON si STHM foarte des, pe cat cei
de la CAS si COA l-au folosit mai rar. In final, cele trei stiluri de comunicare au fost folosite de
diferite grupuri de persoane, in feluri diferite si intr-o masura diferita, oricum o persoana care
comunica eficient este capabila sa isi transmita mesajul clar, indiferent de tipul de comunicare pe
care il poseda.

Introducere
Comunicarea are loc in fiecare zi in viata oamenilor. Lumea nu este interesanta fara comunicare.
In lumea reala pana si persoanele mute comuica prin limbajul semnelor. ,Comunicarea este
procesul prin care are loc schimbul de informatie intre indivizi, printr-un sistem comun de
simboluri, semne si comportamente’(Communication, 2013).Alegerea felului in care cineva se
exprima intr-o anumita circumstanta de comunicare, este foarte influentata de experientelede
viata timpurii. Urmatorul citat nu doar transpune un mesaj puternic despre cum o persoana se
comporta si se exprima, dar si evidentiaza faptul ca, comunicarea, nu este doar universala, ci se
si transmite de la o generatie la alta. Conflictele care apar acasa, la lucru sau in viata sociala pot
fi rezolvate prin comunicare. Sherman(1999), a spus ca ,pentru a putea sa comunicam bine
trebuie sa ne auto-cunoastem’. Sa stim care stil de comunicare il foloseste cineva este foarte util.
Acest fapt creeaze impresii bune si de lunga durata despre alte persoane. Prin a lua la cunostinta
cum o persoana o percepe pe alta, este un bun inceput pentru a-si adapta stilul de comunicare. Se
poate ca oamenii sa se simta mai comfortabili atunci cand vad ca cealalta persoana isi atribuie
comportamente care sa se potriveasca cu personalitatea lor. A fi constient despre stilul de
comunicare folosit de alte persoane va deschide cea mai buna sansa la succes pentru productie si
viata(Sherman, 1999). Este una din miile de posibilitati prin care persoana care comunica poate
sa evite conflictul cu persoana cu care comunica. Acest studiu doreste sa identifice stilul de
comunicare folosit de studenti intr-o anumita universitate.

Analiza unei literaturi care se leaga de subiect

Departamentul Mediului Inconjurator si de Conservare al guvernului din Australia de vest, a spus

ca ,ancheta sociala ne poate ajuta sa intelegem mai bine problemele legate de programul
departamentului, sporeste luarea deciziilor si sa imbunatateasca eficienta si timpul de livrare al
serviciilor.’ Aceasta declaratie este izbitoare si ar aduce foarte mult incurajament pentru
cercetarea in stiintele sociale. Zonele mentionate pentr o intelegere mai buna includ
comunicarea. Comunicarea implica transferul de mesaje de la o sursa la un respondent. Cat timp
mesajul circula de la o sursa la alta, comunicarea este invelita in incertitudine, dar aceasta
incertitudine este scoasa din ecuatie si totul devine clar cand mesajul ajunge unde trebuie.
Mackenzie (1998), evidentiaza ca ,comunicarea duce mesajul de la sursa la destinatie si in acest
timp cara informatia.’ Existenta unei organizatii nu are nici probleme nici bariere cand este buna
comunicarea. Vorbitul, scrisul si ascultatul sunt forme de comunicare (Heller and Hindle,1998).
Formele de comunicare are adus natiunile si chia oamenii mai aproape unii de altii. Standardul
de trai este cel mai adesea produsul industriilor puternice, al afacerilor de peste glob, al modului
rapid de transport, al tehnologiei moderne si avansate pentru educatie, stinta, agricultura,
divertisment si recreare. Acestea sunt toate posibile datorita comunicarii. (Neal, 1961)

Intr-o situatie de comunicare exista 4 parametri:participantii, setarea(locul si timpul), subiectul si

sarcina (Wood, 1976).Participantii sunt cei care trimit mesajul si cei care il primesc. Setarea se
refera la locul si timpul unde a avut loc interactiunea. Subiectul este mesajul transmis, iar sarcina
este felul in care mesajul a fost transims. Livrarea mesajului la destinatie este scopul
comunicarii. Informatia este data de la o persoana la alta prin comunicare si in acest fel relatile
sunt imbunatatite (Heller and Hindle, 1998). O persoana este eficienta in comunicare atunci cand
are mai multe strategii de transimitere a mesajului, (Wood,1976). In supervizarea unui grup de
persoane, comunicarea este esentiala pentru a primi si a transmite informatia pentru a lua
deciziile corecte, pentru a termina proiectul la cel mai mare standard si pentru a dezvolta relatii.
Este un fapt ca orice persoana comunica. In afaceri sau scoli nu toti sefii, respectiv supervizorii
isi livreaza mesajul cum trebuie. Sunt cateva reguli pre-stabilite care ar trebui stiute de fiecare
persoana pentru a livra un mesaj clar si coerent. Comunicarea buna si lipsita de ambiguitate va
duce la claritate. Cel care transmite mesajul trebuie sa se asigure ca mesajul are o intelegere clara
in mintea celui care il primeste (Heller and Hindle, 1998)

Fundalul Teoretic
Acest studiu a fost ancorat in teoria lui Sherman(1999),ea a spus ca sunt trei stiluri de
comunicare:agresiv, pasiv si asertiv. In stilul de comunicare agresiv, persoana este inchisa la
minte, nu este un ascultator bun, i se pare dificil sa inteleaga punctul de vedere al celeilalte
persoane, intrerupe si monopolizeaza. In siul pasiv de comunicare, persoana este indirecta, tot
timpul este de acord, nu vorbeste si ezita. Pe cand, in stilul de comunicare asertiv, persoana este
eficienta si asculta, isi impune limitele si asteptarile, afirma observatiile pe care le face si nu
pune etichete si nu judeca, se exprima direct si onest despre sentimentele si dorintele pe care le
are si tine cont de sentimentele altora. Sherman(1999) a mai adaugat faptul ca ,fiecare stil de
comunicare are anumite efecte.’

Stilul agresiv poate sa ii provoace pe altii si sa primeasca inapoi contra-agresiune. Asta o va

plasa pe persoana, cu stilul agresiv, in izolare, va duce la senimente neplacute despre cei din jur
si la resentimente. Pe de alta parte, aceasta persoana nu stie unde se situeaza ceea ce duce la o
stima de sine scăzută. In plus, Sherman(1999) a mai adaugat ca efectele stilului asertiv sunt: ,o
stima de sine si incredere in sine crescute, stima fata de altii este crescuta, se simte motivat si
inteles si o sa-i ajute pe altii sa inteleaga unde se situeaza.’Comportamentul persoanei poate sa
arate stilul de comunicare pe care il poseda. Pentru Sherman(1999):

Persoana agresiva ii pune pe altii la pamant, niciodata nu crede ca ei sunt cei care au gresit,
este autoritara, le stie pe toate si nu isi arata aprecierea fata de altii. Persoana pasiva ofteaza
des, cere permisiunea inutil, se plange in loc sa faca ceva si ii lasa pe altii sa ia decizii.
Persoana asertiva, opereaza prin alegere, este orientata spre a face ceva, este ferma, corecta si
justa, consecventa, face pasii necesari pentru a primii ce isi doreste, respectand drepturile
celorlalti.

O buna comunicare s-a aflat to timpul la baza relatiilor de succes pe termen lung. Comunicarea
verbala este imperativa pentru ca persoanele sa se poata cunoaste reciproc. A simtii conexiunea
prieteniei sau intimitatea prin comunicare este foarte placut pentru a putea rezolva problemele si
neintelegerile care ar putea sa apara. (,Match Matrix’)

Enuntarea problemei

Aceasta ancheta doreste sa afle stilul de comunicare al fiecarui student. Acest articol doreste sa
rapsunda la urmatoarele intrebari:(1)care este profilul demografic al respondentilor de la fiecare
colegiu, in termeni de:sex, orientare religioasa, residenta sau locatia casei? (2)care este stilul de
comunicare cel mai folosit de elevi?

Metodologie
Aceasta ancheta a folosit metoda descriptiva pentru a strange datele necesare. Studiul consta in
indicatorii pentru fiecare stil de comunicare ancorat in articolul din Sherman(1999). Cercetatorul
a construit chestionarul ca fiind instrumentul principal de masurare al stilului de comunicare pe
care il au respondentii. Chestionarele au fost distribuite dupa audienta de propunere cu membrii
Consiliului de Cercetare al Colegiului din universitate. Dupa distribuire, studentii raspund la
chestionare, iar chestionarele sunt stranse si numarate inainte de a fi prezentate si analizate.
Studiul a luat loc in 7 colegii diferite si o scoala din cadrul unei universitati in oras:
● CAS=College of Arts and Sciences
● COA=College of Accountancy
● CBE=College of Business and Economics
● COE=College of Education
● CIT=College of Information Technology
● CEA=College of Engineering and Architecture
● CON=College of Nursing
● STHM=School of Tourism and Management
Cei 337 de respondenti au fost studenti alesi la intamplare din cele 7 colegii si o scoala ale
universitatii.

Sunt numeroase stiluri de comunicare, care pot sa fie masurate in feluri diferite. In aceasta
ancheta, a fost folosit un chestionar cu lista de verificare ca instrument pentru a afla stilul de
comunicare al fiecarui student. Indicatorii alesi de respndenti drept raspunsuri, au fost interpretati
folosind o scala calitativa cu descrierile verbale corespondente. Chestionarul consta in indicatorii
pentru stilurile de comunicare(Sherman, 1999), mentionati in sectiunea cu fundalul teoretic,
colegiul de care apartine fiecare student si profilul demografic cosntituit din sex, orientare
religioasa(cu raspuns dihotomic-Catolic/Non-Catolic)si rezidenta sau locul unde stau(raspuns
dihotomic-urban/rural)

Prelucrarea datelor

Chestionarele realizate au fost colectate si raspunsurile la fiecare instrument au fost numarate.

Datele au fost apoi procesate si puse intr-un tabel. Ponderea tribuita la fiecare scala a fost notata.
Apoi a fost determinata media ponderata pentru fiecare item.
Pentru interpretare, cercetatorii au atribuit un interval mediu ipotetic dupa cum urmeaza:
(aici vine primul tabel)

Rezultate si discutii

Aceasta sectiune prezinta, interpreteaza si analizeaza raspunsurile respondentilor bazate pe

raspunsurile recuperate la instrument.

Profilul Respondentilor

Tabelul de mai jos arata profilul demografic al studentilor in termeni de sex, orientare religioasa
si locuinta-rezidenta, date de respondentii de la cele 7 colegii si o scoala din universitate, numai
in CAS, CIT si CEA sunt mai multi barbati decat femei. In celelalte 4 colegii si in scoala,
femeile domina.

In legatura cu orientarea religioasa, majoritatea sunt Catolici. Acest rezultat era de asteptat,
avand in vedere ca universitatea este o institutie Catolica, oricum la aceasta institutie sunt bine-
veniti si non-Catolicii.

(tabelul 1)

Referitor la locuinta respondentilor, rezultatele arata clar ca marea majoritate vin din mediul
rural, dar in CAS si STHM marea majoritate vin din mediul urban.

Stilul de Comunicare

Tabelul 2 de jos, arata stilul de comunicare al fiecarui respondent. Se poate observa ca niciunul
dintre cele 3 stiluri de comunicare nu sunt folosite to timpul sau in mare parte a timpului. Asta
arata ca dintre cele 3 stiluri de comunicare niciunul nu este folosit exclusiv de respondenti. Acest
rezultat le arata cercetatorilor, ca, coincide cu ce este spus in articolul online Identifica motivele
diferite pentru care oamenii comunica si Explica cum comunicarea influenteaza relatia la lucru,
(2012). Articolul confera cum persoanele ,au nevoie de comunicare pentru diferite motive toul
entuziastic al vocii’ este una dintre cele mai importante forme de comunicare pentru a evita
plictiseala in anumite activitati. Asta inseamna ca sa folosesti doar un stil de comunicare nu este
dezirabil. O relatie pozitiva este departe de realitate cand individul nu stie cum sa comunice
eficient cu diferite grupuri de persoane. (,Identifica motivele diferite pentru care oamenii
comunica’,2012)

Stilul Agresiv

Se poate observa prin rezultatele studiului ca stilul de comunicare agresiv este folosit de
respindentii de la CAS, COA, CBE, COE, CIT, CEA si CON, iar de cateva ori de respondentii
de la STHM. Asta evidentiaza ideea data de Sherman,(1999) referitoare la comportamentele
asociate stilului agresiv, care sunt ,sa puna oamenii la pamant, niciodata nu crede ca a gresit, sa
fie autoritar, sa invadeze spatiul altora, sa-i copleseasca pe altii, sa-i impinga dintr-o parte in alta,
sa fie atotstiutor si sa nu arate aprecierea fata de altii’; aceste comportamente sunt adoptate de un
numar mic de studenti, exceptia fiind studentii de la STHM care au aratat ca adopta aceste
comportamente destul de des. Asta inseamna ca in unele cazuri ei practica stilul agresiv de
comunicare.

Stilul Pasiv

Studentii de la STHM, COA, CBE, CIT si CEA au aplicat stilul de counicare pasiv de cateva ori.
Asta inseamna ca respondentii folosesc stilul de comunicare descris intr-o maniera relativ
extinsa. Asta implica descrierea comportamentelor care coincide cu stilul pasiv data de Sherman,
(1999):,ofteaza des, incearca sa se alieze cu ambele parti pentru a evita conflictul, refuza sa
vorbeasca cand nu este tratat corect, cere permisiunea inutil, se plange in loc sa faca ceva, lasa pe
altii sa ia deciziile, ii este dificil sa implementeze un plan, timid.’ si aceste comportamente sunt
adoptate de majoritatea respondentilor in anumite circumstante. Pe de alta parte, respondentii de
la CAS, COE si CON au folosit comportamentele pasive in cateva circumstante. Asta inseamna
ca cei din urma au adoptat stilul pasiv doar de cateva ori.

(tabelul 2)

Stilul Asertiv

In evaluarea facuta de CBE, COE, CIT, CEA, CON si STHM, respondentii au adoptat stilul
asertiv destul de des. Asta inseamna ca stilul asertiv este folist intr-o maniera moderata, dar
extinsa. Intre timp, respondentii de la CAS si COA au declarat ca au adoptat stilul asertiv rar.
Asta inseamna ca respondentii adopta stilul descris intr-o aniera extenstiva, ceea ce corespunde
cu Clifford (1996), cand a spus ca ,Comunicarea depinde de stil. Unii oameni sunt directi, iar
altora le place sa bata dupa visin.’ In acest punct, rezultatele studiului ii duce pe cercetatori sa
creada ca majoritatea respondentilor se conformeaza la comportamentele adoptate de stilul
asertiv:,opereaza din alegere, stie ce are nevoie si dezvolta un plan pentru a atinge aceste nevoi,
orientat spre actiune, ferm, are asteptari reale, corect si drept, consecvent, urmeaza actiunile
potrivite pentru a-si atinge scopurile, fara a nega drepturile altora’ , dar este impresionant cum
aceste comportamente nu sunt adoptate atat de des.

Chiar daca fiecare persoana adopta un stil diferit de comunicare, stilul de comunicare asertiv
trebuie sa fie intensificat avand in vedere caracteristicile sale laudabile. Sherman (1999), a
documentat ca persoanele care adopta stilul asertiv au: ,simtul umorului, increder in sine si altii,
increzator, autocunoscator, deschis, flexibil, versatil, jucaus, decisiv, pro-activ, initiatori, nu
judeca, observa comportamentele fara a le eticheta.’ Pentru Johnson (2008), ,exista diferite medii
de comunicare pe piata, dar cel mai important este cat de eficient comunicam intre noi. El crede
ca, comunicarea ar putea sa fie foarte eficienta daca mesajul transmis este primit cu mai putina
sau mai multa acuratete.’

Rezumatul rezultatelor, concluzie si recomandari

Scopul principal al acestui studiu a fost sa determine ce stil de comunicare adopta fiecare
student-respondent din universitatea aleasa din oras. A fost o gama variata de stiluri de
comunicare adoptat de fiecare; dar aceasta ancheta s-a concentrat pe cele 3 stiluri principale de
comunicare:agresiv, pasiv si asertiv.

Rezultate

Cercetatorii au observat urmatoarele:

1. Printre respondentii alesi aleatoriu, femeile domina in numar.
2. Majoritatea studentilor se identifica drept Catolici, cativa find non-Catolici.
3. Exceptand cativa, majoritatea locuiesc in zone rurale.
4. Din cei 337 de respondenti, niciunul nu a spus ca folosesc stilul de comunicare agresiv,
pasiv sau asertiv tot timpul
5. Stilul agresiv este folosit constant in anumite ocazii de respondentii de la CAS, COA,
CBE, COE, CIT, CEA si CON, si a fost aplicat in cateva ocazii de respondentii de la
STHM.
6. Stilul pasiv de comunicare este folosit de respondentii de la COA, CBE, CIT, CEA si
STHM in cateva ocazii, in timp ce respondentii de la CAS, COE si CON au folosit acest
stil de cateva ori.
7. Stilul asertiv de comunicare a fost adoptat de respondentii de la CBE, COE, CIT, CEA,
CON si STHM des, in timp ce respondentii de la CAS si COA, l-au adpotat in anumite
ocazii.

Concluzie

Avand in vedere rezultatele, cercetatorii au ajuns la concluzia ca respondentii inteleg ca fiecare

are dreptul lor. O persoana ar trebui sa aiba incredere in sine dar si in cei din jur. A fi asertiv
inseamna ca o persoana ar trebui sa castige pentru ca stiu totul, dar a fi o persoana glorioasa
inseamna sa gestionezi o situatie eficient chiar si in cele mai dificile ocazii. Stilul agresiv are
importanta sa, in special cand trebuie luata o decizie importanta. PAsivitatea este aplicata cand
vine vorba de probleme imfime si cand ar fi imposibil sa schimbi deciziile luate de autoritatea
superioara. In final, stilurile de comunicare au fost adoptate de diferite grupe de respondenti si
intr-o maniera diferita;oricum, o persoana care comunica eficient este persoana capabila sa isi
livreze mesajul indiferent de stilul de comunicare pe care il are.

Recomandari

In contextul rezultatelor aflate in urma anchetei, cercetatoru are urmatoarele recomandari:

1. Studentii trebuie sa fie impsinsi sa isi imbunatateasca stilul de comunicare;un still de
comunicare imbunatati va duce la persoane care comunica foarte bine.
2. Profesorii ar trebui sa fie mai intelegatori cu studentii care incearca sa-si depaseasca
propriile bariere de comunicare.
3. Administratorii scolii ar trebuie sa initieze si sa dezvolte programe pentru studenti care sa
le creasca stima de sine si increderea in sine.
4. Alti cercetatori pot sa foloseasca acest articol pentru lucrarea lor car ar putea sa
evidentieze relatia dintre profilul demografic(sex, orientare religioasa si locuinta) cu stilul
de comunicare adoptat