Sunteți pe pagina 1din 2

Prof.

Fîrtat Dan-Valeriu
Liceul „Preda Buzescu”, Berbești – jud. Vâlcea

EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE!


Relația grădiniță-școală-familie-societate!

Pornind de la sintagma, încă valabilă : Familia este celula de bază a societății!, putem
deduce rolul extrem de important pe care aceasta-l joacă în cadrul omenirii.
Astfel, familia stabilește valorile morale ale unei societăți și fără ea, copiii noștri sunt lipsiți de
orice temelie morală (Charles Colson).
Deci viitorul societății noastre depinde în cea mai mare parte de evoluția familiei pentru că în
cadrul acesteia se pun bazele educației tinerei generații.
Pentru a veni în sprijinul familiilor moderne, în care ambii părinți au un program
încărcat, statul a gândit un sistem educațional care pornește de la cele mai fragede vârste cu
nivelul de învățământ: antepreșcolar (0-3 ani) și preșcolar (3-6 ani), dată fiind importanța unei
baze solide pe care să se clădească personalitatea viitorului adult.
La această vârstă, în special în familie, copiii trebuie sa învețe: să-i respecte pe cei din jur, să
vorbească frumos, să se comporte civilizat, să fie corecți, să fie punctuali, să dea dovadă de
solidaritate, ș.a.
Educația timpurie este continuată cu învățământul primar în care debutează ciclul
achizitiilor fundamentale care are ca obiective majore acomodarea la cerintele sistemului școlar
si alfabetizarea inițială.
Învățământul primar (CP-clasa a IV-a) este continuat de cel secundar inferior (clasa a V-a
până la clasa a VIII-a). Aceste acuprind ciclurile curriculare: dezvoltare (clasa a III-a – a VI-a) și
observare și orientare (clasa a VII-a și a IX-a). Acestea au ca obiective principale: formarea
capacităților de bază necesare pentru continuarea studiilor (în cazul dezvoltării) și orientarea în
vederea optimizării opțiunii școlare și profesionale ulterioare (în cazul ciclului curricular de
observare și orientare).
Studiile formale sunt continuate cu învățământul secundar superior (liceu sau școală
profesională), superior sau chiar studii postuniversitare, iar în ultima perioadă se pune accent pe
învățare continuă pe parcursul vieții.
Toate cele enunțate anterior pun bazele succesului viitor și le asigură copiilor șansa de
a se forma și de a-și asigura un nivel de trai decent, de a-și găsi mai ușor un loc de muncă
și de a se integra în societate.
Educația (conform dex) etimologic provine din latină (educatio) și reprezintă un
ansamblu de metode și de măsuri aplicate sistematic (și în cadru organizat) cu scopul formării și
dezvoltării însușirilor intelectuale, morale, fizice etc. ale copiilor, ale tineretului sau ale
oamenilor ori ale colectivităților umane. Deci această activitate își propune niște finalități.
Finalitățile educației și idealul educațional (exprimă cerințele și aspirațiile unei societăți
într-o anumită etapă istorică sub forma unui model dezirabil de personalitate umană) nu pot fi
atinse fără implicarea activă a familiei.
Astfel, relația dintre grădiniță-școală, pe de-o parte și familie-societate, pe de cealaltă parte, este
cea care poate să asigure existența unor generații de adulți responsabili și civilizați.
Este o relație complementară: „cei șase ani de-acasă” sunt completați și întăriți cu deprinderile,
cunoștințele și competențele dobândite la școală și care la rândul lor, pentru fixare au nevoie de
susținerea familiei.
Este un cerc în care conducătorii (reprezentanții aleși din cadrul societății) reglementează
sistemul educațional (grădiniță, școală) în scopul educării tinerilor care-și vor clădi familii
armonioase cu un comportament dezirabil pentru societate.
Absența acestei legături sau o legătură slabă între aceste entități nu poate duce la
obținerea unor rezultate pozitive generalizate.

S-ar putea să vă placă și