DEFECTE ȘI REGIMURI ANORMALE DE

FUNCȚIONARE ALE MAȘINILOR

ȘI APARATELOR ELECTRICE
 CUPRINS

CAPITOLUL I Generalități

CAPITOLUL II Defectele și regimurile anormale de funcționare comune mașinilor

electrice rotative

a) Defecte ale înfășurărilor mașinilor electrice

b) Metode operative de localizare a defectelor înfășurărilor
c) Defecte ale lagărelor
d) Vibrațiile și zgomotele mașinilor electrice rotative

CAPITOLUL III Defectele și regimurile anormale în funcționarea motorului de

curent continuu

a) Scânteia colectorului
b) Supraîncălzirea mașinii de curent continuu
c) Defecte și regimuri anormale în funcționarea generatoarelor de curent continuu
CAPITOLUL IV Defectele și regimurile anormale de funcționare ale motoarelor
electrice asincrone – cauze și remedierea lor.

CAPITOLUL V Defectele și regimurile anormale de funcționare ale mașinilor

electrice sincrone – cauze și remedierea lor.

CAPITOLUL VI Defectele și regimurile anormale de funcționare ale

transformatoarelor electrice - cauze și remedierea lor.

a) Defectele și regimurile anormale de funcționare ale transformatoarelor

b) Controlul și regenerarea uleiului

CAPITOLUL VII Defectele frecvente și regimurile anormale de funcționare ale

aparatelor electrice - cauze și remedierea lor.

a) Defectele și regimurile anormale de funcționare ale întrerupătoarelor electrice de

înaltă tensiune
b) Defectele și regimurile anormale de funcționare ale separatoarelor electrice
c) Defectele și regimurile anormale de funcționare ale întrerupătoarelor și
contactoarelor de joasa tensiune
d) Defectele și regimurile anormale de funcționare ale celulelor electrice de înaltă
tensiune

CAPITOLUL VIII Măsuri de tehnica a securității muncii la lucrările de montaj și

reparații ale aparatelor electrice

BIBLIOGRAFIE
 CAPITOLUL I

Generalități

O funcționare necorespunzătoare, a unei mașini sau a unui aparat electric, cu o

anumită manifestare, poate fi provocată de două categorii de factori diferiți și anume:

 de defecțiuni ale mașinii sau aparatului propriu-zis, când funcționarea

necorespunzătoare, se încadrează la “defecte ale mașinii sau aparatului electric”;
 de ceilalți factori care concură la buna funcționare a mașinii sau aparatului, ca:
sursele de alimentare, instalațiile de comanda și protecție, calitatea unor piese de
schimb folosite, diferite reglaje periodice, etc., când funcționarea
necorespunzătoare se încadrează la “regimuri anormale de funcționare ale mașinii
sau aparatului electric”, deși manifestarea este aceeași ca în primul caz.

Nedepistarea la timp a oricărei funcționări necorespunzătoare, evidențiată prin

manifestările ei, indiferent de categoria din care face parte, poate conduce la
scoaterea din funcțiune a produsului și deci a instalației în care este folosit.
De asemenea, o delimitare precisă, pe cele două categorii menționate, a
cauzelor care provoacă funcționarea necorespunzătoare pentru o aceeași formă de
manifestare, este pe de o parte destul de dificil de realizat, iar pe de altă parte nu
prezintă decât o importanță teoretică, aspectele practice fiind aceleași.
 De aceea s-a preferat, atât din motive practice cât și didactice, să se expună
mai întâi forma de manifestare a funcționării necorespunzatoare și, apoi toate cauzele
care o pot provoca, indiferent de categoria în care se încadrează (defect sau regim
anormal de funcționare), considerând că în felul acesta cunoștințele utile sunt mai
ușor de reținut.

CAPITOLUL II

Defectele și regimurile anormale de funcționare comune mașinilor electrice rotative

e) Defecte ale înfășurărilor mașinilor electrice

Cele mai frecvente defecte ale înfășurărilor mașinilor electrice sunt: scăderea
rezistenței de izolație față de masă, întreruperea înfășurărilor și scurtcircuitului.

Scăderea rezistenței de izolație se produce, de obicei, datorită umezirii

înfășurărilor, ca urmare a:

 transportului;
 depozitării timp îndelungat în încăperi umede, neîncălzite;
 pătrunderii apei sau a vaporilor de apă în mașină;
 funcționării timp îndelungat în anotimpul umed al anului.

Mașinile electrice care au înfășurările umezite se vor usca înainte de pornire.

Uscarea se face în funcție de dimensiunile mașinii, de tipul și importanța acesteia,
prin unul din următoarele procedee:
 suflare cu aer cald;
 demontare și uscare în cuptor (în special la mașini mici);
 încălzire prin alimentare cu tensiune redusă, etc.

Scăderea rezistenței de izolație se mai poate produce:

 datorită îmbâcsirii cu praf conductor a înfășurărilor, praf rezultat mai ales prin
uzarea periilor și colectoarelor sau inelelor colectoare, caz în care se va curăța
mașina și se vor înlocui periile uzate;
 datorită îmbătrânirii izolației, ca urmare a încălzirii excesive, sau datorită mediului
coroziv.

În aceste cazuri este necesară rebobinarea mașinii.

Scurtcircuitul între înfășurări și masă, dintre înfășurări sau între spirele aceleiași
înfășurări pot duce la întreruperea înfășurărilor și la deteriorarea parțială sau totală a
acestora. Remedierea se face prin rebobinarea parțială sau totală a mașinii, după caz.

f) Metode operative de localizare a defectelor înfășurărilor la mașinile electrice

Localizarea punerilor la masă și a scurtcircuitului între faze.

Punerea la masă a înfășurărilor este foarte des întâlnită în exploatarea mașinilor

electrice. Cauzele care duc la punerea la masă sunt multiple. Punerea netă la masă
are loc de obicei, în timpul bobinării, din cauza neatenției celui care execută
bobinarea sau din cauza lovirii înfășurărilor.

Punerea la masă (în cazul că nu este netă) se depistează prin încercarea înfășurării
la supratensiune față de masă; supratensiunea se aplica gradat, observându-se în
același timp, cu atenție, înfășurarea. Se va da o atenție deosebită acestei încercări; nu
se admite apropierea prea mare de mașină.
 Corpul mașinii va fi legat la masă. Locul în care izolașia este slabă cedează sub
efectul supratensiunii și se produce o descărcare prin arc electric, care este ușor
vizibilă.

La fel se procedează și pentru depistarea scurtcircuitelor între fazele statorului, de

data aceasta legându-se toate fazele la masă, cu excepția celei a cărei izolație se
controlează, care se leagă la borna de încercare a sursei.

Pentru localizarea punerii nete la masă, este necesară o sursă reglabilă de joasă
tensiune, care poate debita un curent mai mare.

În cazul statorului sau rotorului unei mașini trifazate se procedează astfel:

 se leagă o bornă a sursei la carcasa sau arborele mașinii, aceasta fiind legată la
pământ;
 se leagă cealaltă bornă a sursei la conexiunile de ieșire ale mașinii (toate
împreună);
 se aplică gradat tensiunea, măsurându-se în același timp, curentul care este
absorbit. Locul scurtcircuitului se va încălzi și va fi vizibil dupa fumul degajat.

Sursa reglabilă poate să fie un transformator de sudură sau un generator de

sudură de curent continuu.

Depistarea punerii nete la masă la un rotor de curent continuu se face cu ajutorul

aceluiași procedeu respectându-se următoarele etape:

 se leagă o bornă a sursei la arborele mașinii, acesta fiind legat la masă;

 se leagă cealaltă bornă a sursei la colector, prin intermediul unui colier de cupru
care cuprinde tot colectorul, scurtcircuitându-se. În lipsa colierului se poate
controla și lamelă cu lamelă, avându-se grijă să nu se deterioreze colectorul;
 se aplică gradat tensiunea, în timp ce se observă înfășurarea; locul defectului se va
încălzi și va fi localizat, cu ajutorul fumului ce se degajă.

Eliminarea defectului se va face în funcție de tipul mașinii, de posibilitățile locale și

de gravitatea lui, mergând de la izolarea locului defect până la rebobinarea mașinii.
 Localizarea scurtcircuitelor dintre spire. De obicei, datorită supraîncălzirii
puternice a spirelor scurtcircuitate ale înfășurării indusului, la toate tipurile de mașini,
acestea au izolația arsă și localizarea spirelor defecte se face vizual. Totuși, la
generatoarele de curent continuu cu excitație derivație se poate întâmpla ca
generatorul să nu se mai excite și izolația spirelor scurtcircuitate ale indusului să nu se
ardă. De asemenea, la statoarele mașinilor trifazate, protecția a deconectat înainte ca
defecțiunea să lase urme vizibile.

Pentru rotoarele de curent continuu, care nu au legături echipotențiale,

scurtcircuitul se depistează ușor prin metoda electromagnetului.

În cazul rotoarelor cu legături echipotențiale , se poate utiliza metoda căderilor de

tensiune. Verificarea se face utilizându-se o sursă de curent continuu, de joasă
tensiune, în serie cu un ampermetru, un reostat și cu două sonde în capetele
circuitului. Cele două sonde se pun pe cele două lamele vecine ale colectorului și cu
un milivoltmetru se măsoară căderea de tensiune între cele două lamele.
Scurtcircuitul este indicat, de căderea minimă de tensiune, măsurată cu
milivoltmetrul.

Dacă rotorul nu are toate legăturile echipotențiale, atunci căderile de tensiune vor
fi diferite între lamele, fără a fi defect rotorul. Comparația, în acest caz, se va face
între căderile de tensiune măsurate între lamele care au aceeași poziție pe colector în
raport cu portperiile.

Pentru a se preveni defectarea milivoltmetrului, sondele acestuia se vor aplica pe

colector, fără a atinge sondele circuitului de încercare (între sondele circuitului de
încercare există tensiune ridicată în lipsa contactului cu colectorul).

g) Defecte ale lagărelor

Defectele lagărelor mașinilor electrice se manifestă prin: supraîncălzirea lagărelor,

mers zgomotos sau eliminarea lubrifiantului.
 Supraîncălzirea lagăarelor cu alunecare se poate produce datorită: debitului de
ulei prea mic; îmbâcsirii uleiului cu praf sau calității necorespunzătoare a uleiului. Se
va verifica instalația de ungere și se va asigura debitul de ulei necesar, sau se va
înlocui uleiul necorespunzător cu ulei curat de calitatea prescrisă de fabrica
constructoare.
Supraîncălzirea lagărelor cu rulmenți se produce, de obicei, în următoarele cazuri:
unsoarea este de calitate necorespunzătoare, îmbîcsită cu praf sau cantitatea este
prea mare. Se va înlocui unsoarea cu unsoare curată, de calitatea prescrisă, după ce,
în prealabil, s-a spălat lagărul.
Mersul zgomotos la lagăre se produce când rulmentul este murdar sau are căile de
rulare uzate sau deteriorate. Se înlocuiește rulmentul.
Eliminarea lubrifiantului se produce în cazul în care garniturile de etanșare sunt
defecte, debitul de ulei prea mare sau nivelul uleiului prea ridicat. Se vor înlocui
garniturile uzate; se va regla debitul sau nivelul de ulei.

h) Vibrațiile și zgomotele mașinilor electrice rotative

Vibrația se datorează, de obicei, dezechilibrului părților rotative, unor cauze sau

defecte mecanice sau unor cauze electromagnetice.

Dezechilibrul părților rotative apare la rebobinarea rotorului, la supraturare, prin

deschiderea înfășurărilor, la slăbirea și deplasarea bobinelor rotoarelor cu poli
aparenți, etc. În aceste cazuri, dupa consolidarea acestora, se va echilibra rotorul.

Cauzele defectelor mecanice cele mai frecvente sunt: centrarea necorespunzătoare

și încovoierea arborelui datorită unor șocuri sau exploatări necorespunzătoare. Se
centrează mașina, se înlocuiește arborele sau se îndreaptă, pe utilaje speciale.

Zgomotele anormal de mari, produse de mașinile electrice, pot avea următoarele

cauze:

 presarea slabă a miezului magnetic;

 legăturile greșite în înfășurări,
 ajustările defectuoase ale căilor de ventilație la mașinile de turație ridicată.
 Remedierea se face prin impregnarea miezului sau chiar reîmpachetarea
acestuia, refacerea conexiunilor înfășurării, ajustarea căilor de ventilație sau utilizarea
unor atenuatoare de zgomot iar uneori, prin izolare fonică.

CAPITOLUL III

Defectele și regimurile anormale în funcționarea motorului de curent continuu

d) Scânteierea colectorului

Scânteierea colectorului se produce numai în sarcină, în următoarele cazuri:

 Mașina este supraîncalzita. Se verifică sarcina cu un ampermetru. Se reduce

sarcina sau se înlocuiește motorul cu unul mai mare;
 periile sau colectorul sunt uzate. Se înlocuiesc periile uzate, se rectifică colectorul
(se va reface și canelarea colectorului);
 amplasarea periilor (în zona neutră) nu este corectă. Se vor deplasa periile
conform marcajului fabricii; se verifica așezarea periilor în axa neutră;
 întrefierul polilor auxiliari este prea mic sau prea mare. Defecțiunea apare după
revizii sau reparații. Se va realiza întrefierul prescris de fabrica producătoare.

Scanteiereaa colectorului se produce si la sarcina redusa sau chiar in gol, in

urmatoarele cazuri mai frecvente:

 izolatia dintre lamele a ajuns la suprafata colectorului. Se va canela colectorul;

 exista scurtcircuit intre lamele colectorului sau intre spirele rotorului. Se va canela
colectorul, se va curata cositorul dintre stegulete, se va inlocui portiunea de
infasurare defecta.
 Cercul de foc apare mai ales daca periile nu sunt corect amplasate in zona sau polii
principali si auxiliari nu se succed corect, la functionare cu suprasarcini mari, ca
urmare a scanteierii intense a colectorului si a ionizarii aerului, care favorizeaza
extinderea arcului intre lamele alaturate si apoi in jurul colectorului.

e) Supraincalzirea masinii de curent continuu

Supraincalzirea masinii poate avea loc in urmatoarele cazuri:

 masina este supraincarcata. Se va reduce sarcina;

 masina nu se raceste corespunzator din cauza canalelor de ventilatie sau filtrelor
de aer (daca exista) infundate. Se va curata masina prin suflare cu aer comprimat.
Se vor curata filtrele de aer;
 scurtcircuit intre spirele infasurarii de excitatie.Se produce un puternic curent de
egalizare in infasurarea rotorului. Se elimina scurtcircuitul prin izolare sau
inlocuirea bobinei defecte.

f) Defecte si regimuri anormale in functionarea generatoarelor de curent continuu

Defectele mai frecvente sunt urmatoarele:

 generatorul cu excitatie derivatie nu se excita. Defectiunea se datoreaza

urmatoarelor cauze mai frecvente: genratorul si-a pierdut magnetismul remanent;
sens de rotire gresit; scurtcircuit in infasurarea rotorului; scurtcircuit in excitatie;
circuitul de excitatie intrerupt. Se va magnetiza generatorul alimentand excitatie
de la o sursa independenta (printr-o rezistenta reglabila), se va inversa sensul de
rotire, se va elimina scurtcircuitul din infasurarea rotorului sau din excitatie, se va
restabili continuitatea circuitului de excitatie;
 tensiunea la bornele generatorului este redusa. Defectiunea se produce in
urmatoarele cazuri: turatia generatorului este mai mica decat cea normala; periile
sunt decalate fata de axa neutra; curentul de excitatie este prea mic; scurtcircuit in
 bobinele de excitatie derivatie. Se verifica turatia si asezarea periilor in axa neutra;
se masoara curentul de excitatie; se elimina scurtcircuitul din bobinele de
excitatie;
 tensiunea la bornele generatorului scade mult la functionarea in sarcina in
urmatoarele cazuri: alternarea gresita a polilor principali cu polii auxiliari sau a
polilor auxiliari, sau, la generatoarele cu excitatie mixta, bobinele de excitatie serie
sunt legate anticompound. Se verifica si regleaza turatia motorului de antrenare;
se verifica si corecteaza legaturile polilor auxiliari si principali; bobinele de
excitatie serie se vor lega in mod corespunzator.

CAPITOLUL IV

Defectele si regimurile anormale de functionare ale motoarelor electrice asincrone

– cauze si remedierea lor.

Motorul nu porneste

La motorul asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit, defectiunea poate aparea

in urmatoarele cazuri:

 s-au topit fuzibilele sigurantelor, pe una sau mai multe faze. Se vor inlocui
fuzibilele arse;
 s-au defectat contactele intrerupatorului sau sunt intrerupte conductoarele de
alimentare. Se vor inlocui contactele sau conductoarele de alimentare;
 s-au intrerupt conexiunile, dintre borne si infasurare, conexiunile infasurarii sau
bobinele motorului. Se va repara intreruperea sau, daca este cazul, se rebobineaza
motorul;
 motorul este blocat. Se inlocuiesc rulmentii;

La motorul cu rotorul bobinat, la cazurile de mai sus, se adauga:

 intreruperea a doua faze in infasurarea rotorului sau in circuitul aferent; reostatul

de pornire si reglaj, controler, cabluri, perii, inele colectoare. etc. Se verifica:
tensiunea la bornele rotorului, periile, inelele colectoare, cablurile, controlerul si
reostatul, inlocuindu-se elementele defecte. Se vor verifica lipiturile barelor
rotorului si se vor reconditiona cele defecte.

Trebuie mentionat ca motorul poate fi blocat si de catre mecanismul actionat,

nu numai de lagarele proprii.

Supraincalzirea motorului

Motorul asincron se supraincalzeste in gol in urmatoarele cazuri:

 statorul este legat in triunghi, in loc de stea. Se schimba legaturile in stea;

 buloanele de strangere a pachetului de tole au scurtcircuitat miezul. Se izoleaza
buloanele;
 exista scurtcircuitari ale dintilor sau ale unor portiuni ale miezului. Se repara
izolatia tolelor cu lac si fasii de mica.

Motorul se supraincalzeste in sarcina in urmatoarele cazuri:

 sarcina este prea mare. Se reduce sarcina sau se inlocuieste motorul cu unul mai
mare;
 tensiunea la borne este prea mica;
 exista un scurtcircuit intre spirele statorului. In acest caz, se rebobineaza motorul;
 motorul este alimentat in doua faze sau rotorul bobinat este in doua faze. Se va
verifica prezenta tensiunii curentului in cele trei faze ale motorului eliminandu-se
cauza defectiunii (contactele intrerupatorului, siguranta arsa, lipitura desfacuta,
etc.)
 CAPITOLUL V

Defectele si regimurile anormale de functionare ale masinilor electrice sincrone –

cauzele si remedierea lor.

Incalzirea excesiva a masinii asincrone

Incalzirea excesiva a miezului magnetic al statorului. Fierul activ al statorului

se poate incalzi excesiv in urmatoarele cazuri:

Functionarea masinii cu miezul magnetic al statorului saturat. Saturatia

magnetica excesiva a otelului activ al statorului, datorita cresterii flucului magnetic, si
deci a inductiilor magnetice in fier, duce la cresterea masiva a pierderilor in fier, si
deci miezul magnetic se va incalzi mult. Cauzele saturarii excesive pot fi urmatoarele:

 tensiunea retelei la care este conectata masina este prea mare. Se va reduce
tensiunea la normal;
 frecventa tensiunii este prea redusa. Se va aduce frecventa la valoarea normala.
Daca masina este generator se actioneaza la cresterea turatiei motorului primar,
iar daca este motor se va actiona asupra frecventei retelei de alimentare.

Scurtcircuitele locale intre tolele miezului magnetic al statorului. Aceste

scurtcircuite se pot produce in urmatoarele cazuri:

 a frecat rotorul de stator, sau bavurile rezultate de la prelucrare scurtcircuiteaza

tolele. Se izoleaza tolele intre ele;
 izolatia buloanelor sau a bridelor de strangere a miezului magnetic s-a deteriorat.
Se remediaza izolatia acestora.

Supraincalzirea infasurarii statorului. Supraincalzirea infasurarii statorului se

poate produce in urmatoarele cazuri:

 masina este supraincarcata, in care caz infasurarea se incalzeste uniform. Se va

reduce sarcina, sau se schimba masina cu una mai mare;
 exista un scurtcircuit in infasurare, cand incalzirea este locala si iese fum din
infasurare. Se deconecteaza masina de la retea si se localizeaza scurtcircuitul. Se
inlocuiesc bobinele defecte sau se rebobineaza masina.

Supraincalzirea infasurarii in excitatie. Astfel de situatii se pot produce in

urmatoarele cazuri mai importante:

 masina functioneaza cu o tensiune mai ridicata la retea si necesita un curent de

excitatie mai mare. Se reduce tensiunea retelei;
 masina functioneaza supraexcitatai, debitand energie reactiva mare in retea;
curentul de excitatie este foarte mare. Se va regla excitatia in limitele normale;
 masina absoarbe curentul mare de excitatie datorita unor scurtcircuite in
infasurarea de excitatie. Defectul este insotit, dobicei, de vibratii puternice.
 Se verifica bobinele polare. Se izoleaza spirele defecte sau se schimba bobinele
care au scurtcircuite.

Nu exista tensiune decat intre doua faze la functionarea in gol a

generatorului.Defectiunea se produce din cauza intreruperii circuitului unei faze a
infasurarii statorului legata in stea a doua faze a infasurarii legate in triunghi. Se
depisteaza locul intreruperii, care poate fi, fie o lipitura defecta, fie conexiunea la
borne, fie (foarte rar) conductorul din una sau mai multe bobine intrerupte. Se vor
reface legaturile defecte sau se vor inlocui bobinele intrerupte cu bobine noi.
Intreruperea conductoarelor se produce, de obicei, in vecinatatea lipiturilor (tari sau
mai).

Tensiunea generatorului la functionarea in gol este prea mica. Asemenea

situatii pot aparea in urmatoarele cazuri:

 excitatoarea nu debiteaza tensiunea normala. Se va regla tensiunea excitatoarei;

 turatia generatorului este mai redusa decat valoarea nominala. Se va aduce
turatia la valoarea normala;
 exista un scurtcircuit intre spire sau doua puneri la masa in infasurarea de
excitatie. Se localizeaza defectul si se remediaza izolatia defecta. Defectiunea este
insotita si de functionarea zgomotoasa si cu vibratii.

CAPITOLUL VI
 Defectele si regimurile anormale de functionare ale transformatoarelor electrice.
Cauzele si remedierea lor.

a) Defectele si regimurile anormale de functionare ale transformatoarelor

Supraincalzirea transformatorului

In cele ce urmeaza se vor expune principalele situatii in care pot aparea

supraincalziri ale transformatoarelor.
Transformatorul este supraincarcat. Avandu-se in vedere ca, in mod obisnuit,
un transformator poate sa functioneze cu o suprasarcina limitata de conditiile de
functionare si de mediul ambiant, determinarea faptului ca un transformator este sau
nu supraincarcat se face din diagrama de sarcina intocmita in baza criteriilor indicatie-
ampermetrelor, pentru o perioada de 24 h.
In functie de graficul de sarcina pe o perioada limitata, orice trasformator
admite o suprasarcina.
Uneori transformatoarele trebuie sa lucreze in regim de suprasarcina, in special
in cazul avariilor. In acest caz, durata funcionarii la suprasarcina nu va depasi durata
prescrisa.
Temperatura din incaperea transformatoarelor este prea ridicata.Se masoara
temperatura aerului in camera in care este montat transformatorul, la distanta de cca.
2 m de cuva acestuia si la jumatatea inaltimii ei. Daca temperatura masurata
depaseste cu 8….10 grade C temperatura admisa, se vor lua masuri de intensificare a
ventilatiei camerei de lucru a transformatorului.
Pentru ventilarea camerelor in care sunt montate transformatoare cu puteri de
peste 1000 KVA, se folosesc orificii de ventilatie in partea inferioara pentru
introducerea aerului rece si in partea superioara pentru evacuarea aerului cald.
Orificiile de intrare si iesire se inchid cu jaluzele, pentru a evita patrunderea
apei de ploaie sau a pasarilor.
Ventilatia incaperilor in care functioneaza transformatoare se calculeaza astfel
incat diferenta de temperatura dintre aerul la intrare si aerul de la iesire sa nu fie mai
mare de 15 grade C.
Raporturi de transformare diferite la transformatoare care functioneaza in
paralel. Acest lucru duce la aparitia unui curent de egalizare intre tranformatoare.
Repartizarea sarcinii va fi uniforma, tranformatorul care are tensiunea secundara mai
mare, in gol, se va incarca mai mult.
 Pentru remediere se va inlocui unul dintre transformatoare cu un
transformator care sa indeplineasca impreuna cu celalalt transformator toate
conditiile de cuplare in paralel.
Transformatoarele au tenssiuni de scurtcircuit diferite (in cazul functionarii in
paralel). In aceasta situatie, repartizarea sarcinii intre transformatoare nu se face
proportional cu puterea nominala ci invers proportional cu tensiunea de scurtcircuit.
Daca transformatorul mai mic are tensiunea de scurtcircuit mai mica, va prelua o
incarcare mai mare si va impiedica incarcarea transformatorului mai mare la sarcina
nominala. Pentru a elimina astfel de cazuri, la punerea in paralel a transformatorului,
se vor respecta urmatoarele conditii:

 tranformatoarele vor avea rapoartele la tranformare egale (abatere admisa ± 0,5

%);
 transformatoarele vor avea tensiunile de scurtcircuit egale (abatere admisa ± 10
%);
 trasformatoarele trebuie sa aiba aceeasi grupa de conexiuni (fara abatere);
 raportorul puterilor nominale nu va fi mai mare de 3 : 1.

Conectarea in paralel a tranformatoarelor dupa reparatii se va face numai dupa

identificarea fazelor si a grupei de conexiuni.

Intreruperi in infasurari. Ca rezultat al unor contacte imperfecte, se topeste o

portiune din conductorul infasurarii, sau din conductoarele de iesire din infasurari.
Defectul se decopera datorita degajarii de gaze sub efectul termic al arcului electric,
gaze care determina deconectarea de catre releul de gaze al transformatorului.

Cauzele care pot duce la aceasta defectiune pot fi:

 lipirea unor legaturi ale infasurarilor executata incorect;

 defectiuni ale conductoarelor care leaga capetele infasurarii cu bornele;
 ruperea unor conductoare datorita eforturilor electrodinamice din timpul
scurtcircuitelor.

Intreruperile se pot constata cu ajutorul unui ohmmetru. Locul intreruperii se

poate stabili fie vizual, fie cu ajutorul ohmmetrului, controland infasurarea pe
portiuni. De obicei, intreruperea are loc la locul de indoire al conductorului sub piulita
bornei (fig. 19.2, a). Se repara infasurarea. Pentru a preinimpina astfel de defectiuni,
se inlocuieste conductorul rotund cu o legatura elastica, care consta intr-un pachet de
benzi de cupru a carui sectiune este egala cu sectiunea conductorului de iesire (fig.
19.2. b)

La degajari intense de gaze, acestea anctioneaza direct asupra plutitorului B,

care inchide contactele din circuitul de comanda al intrerupatorului, provocand
scoaterea de sub tensiune a tranformatorului.

Degajarile de gaze si deci si functionarea releului Buchholz au loc in

urmatoarele situatii:

 in interiorul tranformatorului au aparut defecte mici care duc la degajari slabe de

gaze;
 nivelul uleiului este scazut din cauza scaderii temperaturii sau datorita pierderilor
de ulei.

In cazurile enumerate mai sus, releul de gaze actioneaza, de obicei, asupra

contactelor de semnalizare. In alte situatii (enumerate in continuare) releul
actioneaza asupra comenzilor de deconectare a tranformatorului si anume cand:

 s-a produs scurtcircuit intre spire;

 s-a produs scurtcircuit intre secundar si primar;
 s-a produs scurtcircuit intre faze;
 s-a produs conturarea sau strapungerea izolatiei comutatorului de tensiuni.

b) Controlul si regenerarea uleiului

O problema deosebita a repararii, intretinerii si a exploatarii tranformatoarelor o

constituie faptul ca, in timp, datorita actiunii anumitor factori, uleiul isi pierde
calitatile izolante si trebuie scos din functiune. De asemenea, majoritatea
defectiunilor de natura electrica si mecanica se restrang si asupra calitatii uleiului, de
aceea pentru a se asigira functionarea tranformatorului in conditii normale, se
impune verificarea periodica a uleiului din tranformator.
Literatura de specialitate recomanda verificarea obligatorie a uleiului in
urmatoarele intervale de timp: inainte de punerea in functiune, dupa trei luni de la
punerea in functiune si apoi din 6 in 6 luni. In functie de conditiile de exploatare,
verificarea uleiului este stabilita prin normele de exploatare a tranformatoarelor. De
asemenea, in cazuri de avarii suferite de tranformatoare, se impune verificarea
uleiului.
Probele se colecteaza la busoanele prevazute in acest scop. In prealabil, busoanele
vor fi curatate, iar vasele de luat probe vor fi spalate, uscate si clatite de 2-3 ori in
uleiul de incercat. Proba se va lua dupa ce s-a lasat sa se scurga liber cca. 2 l de ulei.
Vasele cu uleiul pentru proba se vor astupa imediat, de preferinta cu un dop de sticla,
de pluta sau plastic nu de unul de cauciuc sau hartie.
Probele transportate pe timp rece nu se vor destupa decat dupa ce uleiul a luat
temperatura camerei, pentru a preveni condensarea in ulei a umezelii din aer.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca uleiul de tranformator sunt indicate
in instructiuni si standarde speciale.
In functie de necesitati, incercarea uleiului poate include un numar diferit de
determinari, deosebind din acest punct de vedere trei tipuri de incercari:

 controlul curent;
 analiza redusa;
 analiza completa.
 Controlul curent – consta in urmatoarele determinari: rigiditatea dielectrica,
pierderile dielectrice, aspectul, mirosul si continutul de apa.
Analiza redusa – pe langa determinarile prevazute de controlul curent include
si: culoarea, punctul de inflamabilitate, vascozitatea, indicele de aciditate, reactia
extrasului apos, impuritatile mecanice, continutul de carbune, punctul de anilina si
punctul de congelare.
Analiza completa – include, in plus fata de analiza redusa: greutatea specifica la
20 de grade C, cenusa, indicele de refractie, prezenta sau lipsa inhibitorilor (analiza
cromotografica) si stabilirea chimica, conform STAS 6798-83.
Un prim factor care provoaca pierderea calitatilor izolante il constituie
patrunderea a diferite substante in ulei, fara ca el sa sufere vreo schimbare radicala.
Tratarea uleiului in aceasta situatie se efectueaza prin metode mecanice de curatare,
principalele metode fiind: decantarea, centrifugarea, filtrarea si spalarea. Prin aceste
metode se indeparteaza apa, namolul insolubil, carbunele si alte impuritati din ulei.
Al doilea factor ce determina scoaterea uleiului din functiune este oxidarea,
care schimba radical, radical, calitatile sale si face necesara folosirea unor metode
chimice de regenerare, dintre care se mentioneaza: metode cu acid sulfuric, metoda
cu alcalii si pamant decolorat si tratarea cu absorbamti.
Dupa o tratare corect executata, uleiul trebuie sa-si recapete calitatile initiale si
sa corespunda normelor de calitate in vigoare.

Regenerarea uleiului. Cea de-a doua cauza a alterarii proprietatilor

electroizolante ale uleiului, oxidarea sau imbatranirea afecteaza numai o mica parte
(3-5%) din hidrocarburile principale din compozitia acestuia, celalta parte ramanand
neschimbata din punct de vedere calitativ. Regenerarea uleiului consta in separarea si
inlaturarea produselor de descompunere respective, astfel incat – daca metoda este
aleasa corect uleiul regenerat redobandeste calitatile uleiului nou.
 Fig. 19.4. Instalatia de regenerare a uleiului dupa metoda acid sulfuric-alcalii-
pamant decolorat:
1 – rezervor de ulei; 2- filtru; 3 – amestecator; 4 – rezervor-dozator de acid sulfuric; 5 – filtru
de cocs; 6 – filtru cu var; 7 – recipient de tratare cu alcalii; 8 – agitator pentru amestec cu pamant
decolorat; 9 – manta de abur; 10 – filtru-presa; 11 – rezervor pentu ulei curat; 12,13 – pompe.

Tratarea cu acid, alcalii si pamant decolorat este una din metodele cele mai
eficace, care permite restabilirea tuturor proprietatilor uleiului.
Un exemplu de instalatie de tratare dupa aceasta metoda este dat in figura
19.4. Uleiul din rezervorul 1 este pompat prin filtrul 2 in amestecatorul 3 unde este
tratat timp de 1 h cu acid sulfuric (concentratie 95%) introdus din rezervorul 4.
Tratarea se face prin barbotare cu aer comprimat, uscat prin trecerea prin recipientii
5 (cu cocs) si 6 (cu var).
Acidul sulfuric, adaugat in proportie de 0,5 – 1%, reactioneaza cu compusii
nestabili, tranformandu-i in gudroane acide, care se indeparteaza dupa decantare. In
recipientul 7, eleiul este alcalinizat pentru neutralizarea resturilor de acid sulfuric si
acid organic si pentru saponificarea esterilor si altor substante neatacate de acidul
sulfuric. Alcalinizarea se executa cu hiroxid de sodiu (sau alte substante) prin
amestecare.
Dupa o noua decantare, uleiul este spalat cu apa distilata. Incalzit la 90 de
grade C si uscat prin insuflare de aer uscat.
Tratarea cu pamant decolorat in agitatorul 8 are ca scop indepartarea completa
a urmelor de acizi si alcalii.
 CAPITOLUL VII

Defectele frecvente si regimurile anormale de functionare ale aparatelor electrice.

Cauzele si remedierea lor.

In instalatiile electrice se utilizeaza o gama larga de aparate electrice ale caror

principii constructive pot sa difere foarte mult. In functie de tipul constructiv si de
categoria din care face parte aparatul, pot aparea o serie de defectiuni sau regimuri
anormale in functionarea lui. Pentru a asigura o functionare ireprosabila a instalatiilor
in care este montat aparatul, precum si pentru a putea repara cu operativitate
eventualele defectiuni care pot aparea, a cauzelor care le produc, precum si amodului
de remediere.
Unele defectiuni sau regimuri anormale de functionare ale aparatelor electrice se
pot reflecta negativ asupra functionarii masinilor electrice comandate, putand
avarierea acestora; alte defecte pot aparea insa ca efecte ale avarierii masinilor
comandate. Foarte grav este cazul cand, defectiunile anumitor aparate pot produce
stagnari importante in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor si pierderi
importante pentru economia nationala.
De aceea cunoasterea defectiunilor si anomaliilor in functionare, care pot aparea
la aparatele electrice afalate in exploatare si a consecintelor lor, prezinta o importanta
deosebita pentru personalul care se ocupa cu intretinerea, montarea, exploatarea si
repararea acestora, atat in vederea operativitatii in inlaturarea defectiunilor proprii,
cat si pentru prevenirea urmarilor acestora.

a) Defectele si regimurile anormale de functionare ale intrerupatoarelor electrice

de inalta tensiune

Defecte ale cailor de curent

Defectiunile mai frecvente ale cailor de curent sunt urmatoarele:

 incalzirea cailor de curent. Defectiunea se produce de obicei in urmatorele cazuri:

prin intrerupator circula un curent de valoare prea mare; contacte imperfecte
datorita uzarii puternice a contactelor mobile sau stabilirii arcurilor acestora;
contacte imperfecte datorita slabirii suruburilor (la contactele fixe). Se verifica
cauza incalzirii, se reduce sarcina sau se inlocuieste intrerupatorul cu unul mai
puternic, se repara sau se inlocuiesc contactele defecte, se inlocuiesc sau se strang
arcurile si contactele slabite.

Uneori este necesara recositorirea suprafetelor de contacte fixe, deteriorate

prin incalzire:

 blocarea contactelor electrice. Defectiunea se produce ca urmare a unor

scurtcircuite, a unor arcuri prelungite, datorita vitezei prea mici realizate la
conectare sau deconectare. Bocarea in pozitie inchisa a contactelor este urmarea
sudarii acestora, impiedicand deschiderea intrerupatorului, iar perlarea
contactelor (bobite de sudura pe piesele de contact) impiedica inchiderea
contactelor. Se verifica contactele, se ajusteaza sau se inlocuiesc cu altele noi, se
indreapta tijele eventual indoite, ca urmare a eforturilor din timpul incercarilor.

Defecte ale camerelor de stingere a arcului electric

In camerele de stringere ale intrerupatoarelor de inalta tensiune are loc

intreruperea unor curenti electrici foarte mari, uneori chiar de scurtcircuit. Camera de
stingere trebuie sa asigure disiparea cantitatilor foarte mari de energie care se degaja
sub forma de caldura datorita arcului; ea trebuie sa reziste mecanic unor presiuni ale
gazelor, uneori foarte ridicate, trebuind sa reziste, de asemenea, si din punct de
vedere electric, la supratensiunile atmosferice si de comutatie.
Constructia camerelor de stingere poate fi foarte diferita, dupa mediul de
stingere sau tensiunea de serviciu.
In Romania se utilizeaza intrerupatoare care folosesc ca mediu pentru stingera
arcului: uleiul (la intrerupatoare de tip IUP, IUM, IO), aerul comprimat (la
intrerupatoare de tip PPT), hexafluorura de sulf (la intrerupatoare realizate de firma
SIEMENS), campul magnetic (intrerupatoare de tip Solenarc si contactoare CAM).

b) Defectele si regimurile anormale de functionare ale separatoarelor electrice

Defecte si regimuri anormale ale cailor de curent

Incalzirea cailor de curent. Incalzirea cailor de curent poate sa apara in urmatoarele

cazuri:

 separatorul este incarcat. Se va reduce sarcina sau se va inlocui separatorul cu

unul mai mare;
 contactele separatorului sunt oxidate, ca urmare a actiunii umiditatii sau a
agentilor chimici. Se vor demonta si curata contactele. Dupa montare se vor unge
cu vaselina protectoare si se va asigura revizuirea mai frecventa;
 arcurile care strang contactele separatorului nu asigura strangerea necesara,
datorita imbatranirii, a incalzirii excesive sau a coroziunii suferite. Se inlocuiesc
arcurile slabite sau se regleaza la presiune corespunzatoare (daca se pot regla);
 contactele separatorului nu sunt inchise corect,datorita unor reglaje gresite ale
mecanismelor de actionare. Se vor regla corect mecanismele de actionare. Uneori
defectiunea este produsa de intepenirea diferitelor articulatii si indoirea unora
dintre tije. Se vor unge articulatiile mai des si se vor indrepta tijele strambe;
 imbinarile de contact prin suruburi cu conductoare de legatura nu au suruburile
stranse corect, sunt oxidate sau corodate, se schimba suruburile si se strang
corespunzator. Suprafetele de contact se vor proteja prin acoperiri metalice de
protectie.

Blocarea contactelor. Defectiunea se poate produce in urmatoarele cazuri:

 contactele s-au sudat datorita unor curenti de scurtcircuit foarte puternici. Se

desfac contactele, se ajusteaza si se monteaza la loc. Se vor schimba si arcurile
slabite;
 sudarea contactelor prin incalzire excesiva datorita oxidarii sau corodarii. Se vor
desface contactele, se vor ajusta, eventual se vor schimba sau se vor acoperi prin
cositorire sau chiar argintare. Se vor revizui mai des separatoarele expuse la agenti
chimici corozivi;
 contactele separatorului nu se inchid, datorita perlarii cutitelor sau a contactelor
fixe (la separatoarele care au fost manevrate u o oarecare sarcina). Se ajusteaza
contactele si se vor evita manevrarea separatoarelor cu sarcina (manevrarea se va
face numai in gol).
c) Defectele si regimurile anormale de functionare ale intrerupatoarelor si
contactoarelor de joasa tensiune

Incalzirea excesiva a cailor de curent poate aparea in urmatoarele cazuri:

 intrerupatorul este supraincalzit si protectia nu functioneaza. Se verifica protectia

si se reduce sarcina; daca sarcina nu poate fi redusa, se va inlocui intrerupatorul cu
unul mai mare, corespunzator sarcinii sale;
 suruburile bornelor de legatura n sunt stranse suficient iar bornele sunt oxidate si
corodate datorita umezirii sau functionarii indelungate cu incalzire puternica. Se
demonteaza bornele, se curata se inlocuiesc cele corodate si se strang suruburile
in mod corespunzator. Daca izolatoarele bornelor (din stratitex sau bachelita) sunt
carbonizate se vor inlocui;
 contactele intrerupatorului sunt uzate sau presiunea contactului este insuficienta.
Se inlocuiesc contactele uzate (sau placutele de argint ale contactelor) si se
regleaza arcurile pentru a se obtine presiunea de contact necesara. Arcurile uzate
se inlocuiesc;

Intrerupatorul nu ramane inchis in urmatoarele cazuri:

 clichetul de blocare este uzat. Se inlocuieste clichetul sau se reconditioneaza

profilul lui;
 broasca este uzata sau este oxidata, ca urmare a functionarii in mediu umed. Se
inlocuiesc elementele uzate ale broastei, se curata broasca de oxizi si se unge cu
vaselina neutra;
 exista un scurtcircuit pe iesirea intrerupatorului sau protectia este gresit reglata. Se
verifica circuitele alimentate de intrerupator (masurand curentul absorbit) si, in
cazul ca acestea sunt in ordine, se regleaza protectia in mod corespunzator; in caz
contrar, se inlatura scurtcircuitul;
 mecanismul de transmitere a comenzii de declansare a protectiei este uzat si
actioneaza intamplator asupra broastei. Se regleaza arcurile acestuia, se
reconditioneaza profilul clichetului si se inlocuieste cu unul bun;
 Intrerupatorul nu declanseaza in urmatoarele cazuri:

 mecanismele broastei sunt oxidate din cauza mediului umed sau coroziv si nu
functioneaza corect. Se curata mecanismul de oxizi si se unge cu vaselina; se
verifica functionarea broastei la toate comenzile;
 arcul de declansare este rupt sau slabit. Se va inlocui cu un arc nou. In cazul in care
intrerupatorul este prevazut cu duspozitiv electromagnetic de actionare, acesta se
ataseaza la intrerupator si actioneaza prin intermediul dispozitivului manualal
intrerupatorului. De aceea, pe langa defectiunile si regimurile anormale specifice
dispozitivelor manuale enumerate la inceput, se adauga si cele specifice
electromagnetului, care afecteaza numai inchiderea intrerupatorului. Acestea pot
fi:
 bobina este intrerupta sau arsa. Se va inlocui bobina defecta;
 bobina nu primeste tensiune sau desi este pentru curent continuu,
primeste tensiune alternativa. Se verifica circuitele de alimentare si se
inlocuieste elementul defect;
 miezul electromagnetului este blocat. Se va debloca miezul
electromagnetului;
 reglarea cursei electromagnetului este gresita. Se va regla cursa
acestuia, astfel incat opritorul broastei sa depaseasca foarte putin
clichetul de inchidere (la inchiderea intrerupatorului); in caz ca
depasirea este prea mare, socul produs de arcul de deschidere, cand
electromagnetul este lipsit de alimentare, poate debloca broasca.

Defectele camerelor de stringere sunt urmatoarele:

 Peretii camerelor de stingere sunt carbonizati. In cazul carbonizarii putin adanci

se curata suprafata peretilor; in cazul carbonizarii mai adanci se inlocuiesc
camerele de stingere cu altele noi.
 Camerele de stingere s-au deformat si carbonizat datorita intreruperii unor
scurtcircuite puternice. Se vor inlocui camerele de stingere. Nu se admite
montarea si functionarea unui intrerupator fara camerele de stingere. Nu se
admite montarea si functionarea unui intrerupator fara camerele de stingere.
Lipsa lor duce la distrugerea intrerupatorului sau chiar a instalatiei din care face
parte, la prima deschidere sub sarcina.

d) Defectele si regimurile anormale de functionare ale celulelor electrice de inalta

tensiune
Incalzirea excesiva a cailor de curent

Incalzirea excesiva poate aparea in urmatoarele cazuri:

 curentul care circula pe unele portiuni ale cailor de curent este prea mare. Pe zona
respectiva se schimba culoarea barelor si se arde vopseaua. Se va reduce sarcina
(de obicei fiind un scurtsircuit exterior). Daca nu este un regim anormal, se vor
inlocui elementele subdimensionate (bare, intrerupatoare, separatoare, etc.)
 lipsesc placutele de cupal dintre imbinarile cupru – aluminiu si aceste imbinari s-au
corodat. Se curata suprafetele de contact si se monteaza intre ele placute de cupal
de suprafata corespunzatoare;
 densitatea de curent este prea mare la imbinarile cu suruburi. Se vor mari
suprafetele de contact, reducandu-se densitatea;
 suprafetele de contact s-au oxidat datorita mediului necorespunzator. Se curata
suprafetele de contact si se protejeaza cu un strat subtire de vaselina neutra;
 suruburile nu sunt stranse corespunzator. Se vor strange suruburile.
CAPITOLUL VIII
 Masuri de tehnica a securitatii muncii la lucrarile de montaj si reparatii ale
aparatelor electrice

Lucrarile de montaj si reparatii ale aparatelor electrice se executa in incaperile

instalatiilor electrice care la randul lor, pot fi scoase partial sau total de sub tensiune,
sau se pot considera sub tensiune.
Lucrarile propriu-zise de reparatii se executa numai cu scoaterea partiala de
sub tensiune a instalatiilor (este scoasa de sub tensiune partea instalatiei unde se
lucreaza). Verificarile si incercarile aparatelor se executa insa, de obicei in prezenta
tensiunii. De aceea, toate lucrarile de reparatii se considera ca lucrari cu instalatiile
sub tensiune si se executa numai sau sub supravegherea unei persoane calificate care
poseda cunostinte de tehnica a securitatii cel putin la nivelul grupei a IV-a.

 Perimetrul lucrarii se ingradeste cu franghie de care se atarna tablite, avertizoare

cu indicatia “Se lucreaza aici”;
 Muncitorii trebuie sa poarte casti de protectie, iar pentru lucrari la inaltime si
centuri de siguranta;
 Transportul materialelor se face cu mijloace adecvate, care se inscriu in gabaritul
coridoarelor si cailor de acces. Manevrarea manuala a materialelor se admite la
greutati sub 50 de Kg si la inaltimi sub 1,5 m;
 Sculele si dispozitivele se verifica zilnic inainte de inceperea lucrului, nu se admite
folosirea sculelor defecte;
 Folosirea sculelor cu manere izolante nu scuteste muncitorul de folosirea
manusilor de cauciuc, oriunde utilizarea lor este prescrisa;
 Masinile si aparatele electrice din dotare vor fi folosite numai de catre muncitorii
instruiti, care cunosc metodele de folosire, instructiunile de tehnica a securitatii
privind folosirea lor si care stiu sa acorde primul ajutor in caz de electrocutare;

Pentru pregatirea locului de munca in vederea reparatiei, se iau urmatoarele

masuri:

 Se scoate de sub tensiune acea parte a instalatiei la care urmeaza sa se lucreze si

se blocheaza posibilitatea de alimentare din alte parti a instalatiei;
 Se monteaza ingradirile provizorii si se aseaza placi avertizoare;
 Se verifica lipsa tensiunii si se leaga la pamant instalatia scoasa de sub tensiune
prin scurtcircuitoare mobile. Se monteaza placi avertizoare: “Nu inchideti, se
 lucreaza” la toate cheile de comanda a dispozitivelor de actionare care pot
alimenta cu tensiune locul de munca.
 Repunerea sub tensiune, dupa terminarea lucrarii, se va face numai la cererea
responsabilului lucrarii, dupa ce s-au retras toti oamenii, s-au adunat sculele si
materialele si s-au demontat scurtcircuitoarele si blocarile.
 Pentru executarea manevrelor manuale, se vor utiliza manusi de cauciuc, galosi,
cizme sau podete electroizolante si covoare de cauciuc. Manevrele se executa
numai de persoanele instruite in acest scop si care cunosc instalatia respectiva.

BIBLIOGRAFIE
1. Ion Cioc – “Tehnologia fabricarii si intretinerii masinilor electrice”, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979
2. Ion Cioc – “Constructia masinilor electrice”, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1988
3. Nastase Bichir – “Masini, aparate, actionari si automatizari”, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1995