DEFECTELE SI REPARAREA MASINILOR ELECTRICE

DEFECTELE MASINILOR ELECTRICE

Cele mai frecvente defecte ale infasurarilor masinilor electrice sunt: scaderea
rezistentei de izolatie fata de masa, intreruperea infasurarilor si-scurtcircuitul.

Scaderea rezistentei de izolatie se produce, de obicei, datorita umezirii

infasurarilor, ca urmare: a transportului; a depozitarii timp indelungat in incaperi
umede, neincalzite; a patrunderii apei sau vaporilor de apa in masina; a nefunctionarii
timp indelungat in anotimpul umed al anului.

Masinile electrice care au infasurarile umezite se vor usca inainte de pornire.

Uscarea se face in functie de dimensiunile masinii, de tipul si importanta acesteia, prin
unul din urmatoarele procedee : suflare cu aer cald, demontare si uscare in cuptor (in
special la masini mici), incalzire prin alimentare cu tensiune redusa etc.

Scaderea rezistentei de izolatie se mai poate produce: datorita imbacsirii cu praf

conductor a infasurarilor, praf rezultat mai ales prin uzarea periilor si colectoarelor sau
inelelor colectoare, caz in care se va curata masina si se vor inlocui periile uzate;
datorita imbatranirii izolatiei, ca urmare a incalzirii excesive sau datorita mediului
coroziv. in aceste cazuri este necesara rebobinarea masinii.

Intreruperea infasurarilor se produce, de obicei, in punctele unde s-au executat

lipituri pentru realizarea conexiunilor necesare. Cazurile mai frecvente in care are loc
dezlipirea sunt: calitatea lipiturilor este necorespunzatoare, aliajul de lipit nu
corespunde solicitarilor termice sau densitatea de curent este prea mare in locul de
lipire. In functie de cauzele care au determinat dezlipirea, se vor reface lipiturile, cu
aliaj mai greu fuzibil sau cu lipituri tari.

Scurtcircuitul intre infasurari si masa, dintre infasurari sau intre spirele

aceleiasi infasurari pot duce la intreruperea infasurarilor si la deteriorarea partiala sau
totala a acestora. Remedierea se face prin rebobinarea partiala sau totala a masinii,
dupa caz.

Metode operative de localizare a defectelor infasurarilor la masinile electrice

Localizarea punerilor la masa si a scurtcircuitului intre faze. Punerea la masa

a infasurarilor este foarte des intalnita in exploatarea masinilor electrice. Cauzele care
duc la punerea la masa sunt multiple. Punerea neta la masa are loc de obicei, in timpul
bobinarii, din cauza neatentiei celui care executa bobinarea sau din cauza
lovirii infasurarilor.

Punerea la masa (in cazul ca nu este neta) se depisteaza prin incercarea

infasurarii la supratensiune fata de masa ; supratensiunea se aplica gradat, observandu-
se in acelasi timp, cu atentie, infasurarea. Se va da o atentie deosebita acestei
incercari; nu se admite apropierea prea mare de masina. Corpul masinii va fi legat la
masa. Locul in care izolatia este slaba cedeaza sub efectul supratensiunii si se produce
o descarcare prin arc electric, care este usor vizibila.

La fel se procedeaza si pentru depistarea scurtcircuitelor intre fazele statorului,

de data aceasta legandu-se toate fazele la masa cu exceptia celei a carei izolatie se
controleaza, care se leaga la borna de incercare a sursei.

Pentru localizarea punerii nete la masa, este necesara o sursa reglabila de joasa
tensiune, care poate debita un curent mai mare. In cazul statorului sau rotorului unei
masini trifazate se procedeaza astfel:

 se leaga o borna a sursei la carcasa sau arborele masinii, aceasta fiind

legata la pamant;

 se leaga cealalta borna a sursei la conexiunile de iesire ale masinii (toate

impreuna) ;

 se aplica gradat tensiunea, masurandu-se, in acelasi timp, curentul care este

absorbit. Locul scurtcircuitului se va incalzi si va fi vizibil dupa fumul degajat.

Sursa reglabila poate sa fie un transformator de sudura sau un generator

de sudura de curent continuu.

Depistarea punerii nete la masa la un rotor de curent continuu se face cu ajutorul

aceluiasi procedeu; respectandu-se urmatoarele etape :

 se leaga o borna a sursei la arborele masinii, acesta fiind legat Ia masa;

 se leaga cealalta borna a sursei la colector, prin intermediul unui colier de

cupru care cuprinde tot colectorul, scurtcircuitandu-se. in lipsa colierului se
poate controla si lamela cu lamela, avandu-se grija sa nu se deterioreze
colectorul;

 se aplica gradat tensiunea, in timp ce se observa infasurarea. Si aici locul

defectului se va incalzi si va fi localizat, cu ajutorul fumului ce se degaja.

Localizarea scurtcircuitelor dintre spire. De obicei, datorita supraincalzirii

puternice a spirelor scurtcircuitate ale infasurarii indusului, la toate tipurile de masini,
acestea au izolatia arsa si localizarea spirelor defecte se face vizual. Totusi, la
generatoarele de curent continuu cu excitatie derivatie se poate intampla ca
generatorul sa nu se mai excite si izolatia spirelor scurtcircuitate ale indusului sa nu se
arda. De asemenea, la statoarele masinilor trifazate, protectia s-a deconectat inainte ca
defectiunea sa lase urme vizibile.
 Pentru rotoarele de curent continuu, care nu au legaturi echipotentiale,
scurtcircuitul se depisteaza usor prin metoda electromagnetului.

in,cazul rotoarelor cu legaturi echipotentiale, se poate utiliza metoda caderilor de

tensiune. Verificarea se face utilizandu-se o sursa de curent continuu, de joasa
tensiune, in serie cu un ampermetru, un reostat si cu doua sonde in capetele
circuitului. Cele doua sonde se pun pe doua lamele vecine ale colectorului si cu un
milivoltmetru se masoara caderea de tensiune intre cele doua lamele. Scurtcircuitul
este indicat de caderea minima de tensiune, masurata cu milivoltmetrul.

Pentru a se preveni defectarea milivoltmetrului, sondele acestuia se vor aplica

pe colector, fara a atinge sondele circuitului de incercare (intre sondele circuitului de
incercare exista tensiunea ridicata in lipsa contactului cu colectorul).

Depistarea scurtcircuitelor dintre spirele infasurarii rotoarelor sau statoarelor

trifazate se face prin alimentarea de la o sursa de tensiune trifazata, reglabila, sau fixa,
care poate debita curentul nominal al statorului sau rotorului incercat, rotorul fiind
scos din stator. Spirele in scurtcircuit se vor incalzi puternic, ceea ce permite o
localizare expeditiva a defectului.

Vibratiile si zgomotele masinilor electrice rotative

Vibratia se datoreaza, de obicei, dezechilibrului partilor rotative, unor cauze sau

defecte mecanice sau unor cauze electromagnetice.

Dezechilibrul partilor rotative apare la rebobinarea rotorului, la slabirea si

deplasarea bobinelor rotoarelor cu poli aparenti etc. in aceste cazuri, dupa
consolidarea acestora, se va echilibra rotorul.

Cauzele si defectele mecanice cele mai frecvente sunt: centrarea necorespunza-

toare si strambarea arborelui datorita unor socuri sau exploatari necorespunzatoare. Se
centreaza masina, se inlocuieste arborele stramb (sau se indreapta, pe utilaje
speciale).

Cauzele electromagnetice care pot duce la vibratii sunt: conexiunile gresite ale
infasurarii statorului (la masinile de curent alternativ), scurtcircuitul in rotorul bobinai
la motorul asincron, scurtcircuitul intre spire in excitatia masinii sincrone sau cu polii
incorect legali intre ei etc.

Zgomotele anormal de mari, produse de masinile electrice, pot avea urma-

toarele cauze: presarea slaba a miezului magnetic, legaturile gresite in infasurari sau
ajustarile defectuoase ale cailor de ventilatie la masinile de turatie ridicata.

Remedierea se face prin impregnarea miezului sau chiar reimpachetarea

acestuia, refacerea conexiunilor infasurarii, ajustarea cailor de ventilatie sau utilizarea
unor atenuatoare de zgomot sau, uneori, prin izolare fonica.