9.3.

 Diagnosticarea sistemului de alimentare cu electricitate

Sistemul de alimentare cu electricitate este compus din bateria de acumulatoare,

generator, regulator de tensiune si cablurile de conexiune. La majoritatea
automobilelor moderne, regulatorul de tensiune este incorporat in generator. De
obicei, bateria se verifica printr-o procedura separata si inaintea diagnosticarii,
celorlalte componente ale sistemului de alimentare cu electricitate.

Generatoarele actuale sunt masini asincrone, cu poli in gheara, asociate cu redre-

soare in punte trifazata.

Regulatorul de tensiune are in mod obisnuit trei borne: una conectata la plus, una
la masa si a treia care alimenteaza excitatia (rotorul) generatorului. Regulatoarele
electronice pot avea si mai multe borne, avand functiuni suplimentare (de exemplu
de semnalizare si auto-test).

Observatie! Regulatorul mentine tensiunea constanta in punctul in care se

masoara, adica in punctul in care se alimenteaza (plusul si masa). Daca sistemul
are contacte imperfecte pe care apar caderi de tensiune, tensiunea in alte puncte
ale sistemului de alimentare poate varia fata de valoarea stabilita de regulator

La marea majoritate a constructiilor noi, generatorul include si

regulatorul de tensiune care este electronic; astfel generatorul apare ca
o masina ce da direct curent continuu la o tensiune constanta. Curentul
debitat este functie de sarcina conectata la borne.

Cand generatorului i se cere mai mult decat poate da, el nu se distruge, ci incepe
sa-si scada tensiunea sub valoarea normala de functionare.

Exista mai multe scheme de conectare a generatorului in cadrul sistemului de

alimentare. O schema comuna este cea de pe autoturismul Dacia, cu regulator
separat si o perie a alternatorului la masa, prezentata in figura 9.2.

Regulatorul de tensiune se alimenteaza dupa cheia de contact de la

baterie si alimenteaza la randul sau excitatia la borna DF. Controlul
sistemului se face prin voltmetrul termic cu bimetal de pe tabloul de
bord.

O alta schema des utilizata este cea a firmei Delco-Remy pe vehicule

General Motors, Daewoo etc. prezentata in figura 9.3.

Generatorul G are legatura directa cu bateria Bat la borna notata B (sau +). Alte

legaturi ale generatorului se fac printr-o cupla cu mai multi pini. Uzual se foloseste
pinul L care alimenteaza lampa de semnalizare Ls de pe tabloul de bord.
Aceasta este conectata la + prin cheia de contact CC si cutia de sigurante.
Pinul P este conectat la stator si poate fi folosit optional la un turometru exterior,
iar pinul S se conecteaza la modelele ce au cutie de viteze automata.

Tabelul 9.4. Simptomele si cauzele defectiunilor demaroarelor

Simptome Cauze
Demarorul nu roteste Contacte slabe sau oxidate in circuitul baterie de
arborele motorului sau nu acumulatoare-demaror;
atinge turatia nominala
Bateria este descarcata sau unele elemente sunt distruse;

Periile nu realizeaza contact optim cu suprafata colectorului

din cauza blocarii lor in portperii, deformarii arcurilor de
presare sau existentei de impuritati;

Placa si suruburile de contactare din solenoidul de comanda

sunt oxidate sau arse;

Spirele rotorului sau ale statorului sunt scurtcircuitate sau sunt

in contact cu masa;

Spirele rotorului sau lamelele colectorului sunt deplasate

radial;

intreruperea infasurarilor bobinei solenoidului de comanda.

Zgomot in functionarea Bucsele lagarelor sunt uzate;

demarorului
Pinionul tinde sa se desprinda de coroana datorita defonnarii
furcii de comanda sau slabirii arcului de rapel;

Demarorul nu este bine fixat.

Demarorul se roteste, dar Dantura pinionului si/sau a coroanei are uzura excesiva;
nu asigura pornirea
motorului Cuplajul unisens patineaza.
Demarorul nu debiteaza Bateria este descarcata;
intreaga putere
Periile sunt intepenite in portperii;

Cuplajul unisens patineaza;

Periile noi sunt nerodate.

Periile se uzeaza foarte Colectorul este excentric;
repede
Izolatorul dintre lamele depaseste suprafata lamelelor
colectoare;

Periile nu sunt corespunzatoare.

Contactul fiind intrerupt, . Comutatorul cu cheie este defect
demarorul nu se opreste
Prin urmare, pe baza acestei corelatii, masurarea intensitatii curentului poate da
indicatii despre cuplul dezvoltat de demaror.

Daca bateria si demarorul sunt in stare buna iar la temperatura ambianta normala
turatia motorului electric este redusa, se impune masurarea valorii intensitatii de
regim care este definitorie pentru diagnosticare. Astfel, intensitatea mare a
curentului este efectul unui scurtcircuit al infasurarii. Din contra, intensitatea
redusa, produsa ca urmare a unei rezistente interne mari, indica deteriorari la
nivelul colectorului sau al periilor. Pentru ca masurarea sa fie corecta trebuie ca la
bornele motorului electric valoarea tensiuftii in timpul probei sa fie de minim 9V
pentru instalatiile cu tensiunea nominala de 12V, respectiv 18V in cazul
instalatiilor cu tensiunea nominala de 24V.

Intensitatea curentului consumat de motorul electric de pornire se poate determina

utilizand un traductor inductiv de curent sub forma unui cleste magnetic
montat pe cablul de legatura dintre baterie si demaror (fig. 9.5).

Starea necorespunzatoare a bornelor bateriei, arderea contactelor intrerupatorului

sau marirea rezistentei conductoarelor de legatura ale motorului electric se asociaza
cu aparitia unei caderi mari de tensiune in circuit. in aceste caz este necesar sa se
masoare caderea de tensiune la fiecare element de conectare (fig. 9.6).

Se masoara caderea de tensiune la bornele bateriei de acumulatoare (U^), pe

cablul de masa al acesteia (Um), intre contactele releului de pornire (Up) si in con-
ductoarele motorului electric (Uc). Valorile masurate ale caderilor de tensiune nu
trebuie sa depaseasca 0,2V pentru instalatiile de 12 si 24V. Valoarea caderii de ten-
siune Ujj la bornele bateriei indica mai ales starea bornelor si a cablurilor bateriei.