03 DES RO Elearning 181128

Resurse de învățare
pentru
Cursul de Formare DEMAL
Proiectarea cursurilor pentru

învățare a adulților
(eLearning)
Co-finanțat de Programul Erasmus+ al Uniunii Europene

Sprijinul acordat de Comisia Europeană pentru realizarea acestei publicații nu constituie o
avizare a conținutului care reflectă numai opiniile autorilor, iar Comisia nu poate fi trasă la
răspundere pentru nicio posibilă utilizare a informațiilor conținute în prezentul document.
Publicat de:
Proiectul Erasmus+ parteneriate strategice “Designing, monitoring and evaluating adult learning
classes – Supporting quality in adult learning” (DEMAL)
Număr proiect: 2016-1-DE02-KA204-003346
Bon, 2018
Autori:
Lorena Corral, Fondo Formación Euskadi S.L.L.
Asier Dieguez, Fondo Formación Euskadi S.L.L.
Parteneriat pe proiect:
Institutul German pentru Învățare în

rândul Adulților – Centrul pentru învățare
pe tot parcursul vieții din Leibniz (DIE)
Coordonare
proiect www.die-bonn.de
IDEC, Consultanți, Aplicații de Înaltă

Tehnologie, Formare SA
www.idec.gr
Institutul de Științe ale Educației România

www.ise.ro
Progress Consult Kft.

www.progress.hu
Fondo Formacion Euskadi SLL

www.ffeuskadi.net
Federația Elvețiană pentru Învățare în

rândul Adulților
www.alice.ch
Contact: Susanne Lattke, DIE, Bonn: lattke@die-bonn.de
Această operă este licențiată sub o licență Creative Commons Atribuire - Distribuire în condiţii iden-
tice 4.0 Internațional. Pentru a vizualiza o copie a acestei licențe, vizitează http://creativecom-
mons.org/licenses/by-sa/4.0/legalcode.
Cuprins
Introducere
Partea 1: Conținuturi de învățare
Unitatea 1: Înțeleagă conceptul de proiectare
Unitatea 2: Analiză de nevoi
Unitatea 3: Definirea rezultatelor învățării
Unitatea 4: Evaluarea nivelurilor de intrare / învățare anterioară
Unitatea 5: Proiectare de curriculum și reconstruirea conținutului
Unitatea 6: Proiectare de curs
Partea 2: Anexe
Videoclipuri Introductive
Întrebări Multiple pentru Evaluare
UNITATEA 1: ÎNȚELEAGA CONCEPTUL DE PROIECTARE
UNITATEA 2: ANALIZA DE NEVOI
UNITATEA 3: DEFINIREA REZULTATELOR INVAȚARII
UNITATEA 4: EVALUAREA NIVELURILOR DE INTRARE / INVAȚARE ANTERIOARA
UNITATEA 5: PROIECTARE DE CURRICULUM ȘI RECONSTRUIREA CONȚINUTULUI
UNITATEA 6: PROIECTARE DE CURS
Glosar
Referințe și materiale de studiu
REFERINȚE
MATERIALE DE STUDIU
Supliment la Certificatul Europass
Despre DEMAL
3
Introducere
Context
Acest document a fost elaborat în contextul parteneriatului strategic Erasmus + "Proiectarea,

monitorizarea și evaluarea cursurilor de învățare a adulților - Sprijinirea calității învățării în rândul
adulților" (DEMAL). Acesta conține materialele de e-learning referitoare la programul de formare
DEMAL “Proiectarea cursurilor pentru învățare a adulților”
Instruirea completă DEMAL a fost concepută ca un program combinat, care cuprinde o compo-
nentă de e-learning de opt săptămâni, plus un atelier de lucru săptămâna întâi.
Acest document conține:
- conținutul studiului acoperit de e-learning

- întrebări cu răspunsuri multiple pentru evaluarea învățării
- listă de referințe / lectură suplimentară
- glosar
- videoclipuri introductive
Resursele de învățare referitoare la atelierul față-în-față sunt furnizate separat într-un alt docu-
ment, care include:
- programul detaliat al atelierului, așa cum a fost pilotat în vara anului 2018;
- materialele (studiile de caz, jocurile de rol) care au fost elaborate pentru acest atelier.
Alte documente conexe:
- Descrierea cursului DEMAL: "Cursul de Formare DEMAL ‘Proiectarea cursulilor pentru

învățăre a adulților. Structura și conținutul".
Acest document descrie în detaliu scopul, structura și rezultatele învățării programului de
formare DEMAL în ansamblu, precum și pentru fiecare unitate de învățare unică
- Profilul de Competență DEMAL: "Competențe Profesionale în Elaborarea, Monitorizarea
și Evaluarea Învățării în Rândul Adulților”
- Acest document descrie în detaliu cunoștințele, aptitudinile și competențele necesare
pentru formarea profesională a sarcinii de proiectare a proceselor de învățare a adulților.
Cursul de formare DEMAL a fost dezvoltat pe baza acestui profil de competență.
Toate documentele menționate pot fi descărcate în diferite limbi de pe pagina de pornire DEMAL:
www.demalproject.eu.
Utilizarea materialelor
Furnizori de formare: Orice furnizor de formare care dorește să își proiecteze și să organizeze
propriul program de formare pe tema "Designul învățării adulților" este binevenit să utilizeze ma-
terialele DEMAL ca exemple și / sau să le adapteze la propriile lor circumstanțe, după caz.
Profesori și formatori ai adulților: Profesorii și formatorii de cursanți adulți pot folosi aceste mate-
riale pentru a-și îmbunătăți competențele profesionale și pentru a-și dezvolta propria dezvoltare
profesională.
Proiectul DEMAL Consortium, Septembrie 2018
4
Partea 1: Conținuturi de învățare
5
Unitatea 1
Înțelegerea conceptului
de Proiectare
Această operă este licențiată sub o licență Creative Commons Atribuire - Distribuire în condiţii identice 4.0 Internațional. Pentru a vizualiza o copie a acestei
licențe, vizitează http://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/legalcode.
Scop
Înțelegerea importanței proiectării

unui curs de formare reprezintă
primul pas pentru succesul activității
de formare.
Unitatea prezintă ce este proiectarea

și ce implică aceasta
Fundament
Cadrul „competențelor cheie ale profesioniștilor din domeniul învățării adulților”

(Key Competences for Adult Learning Professionals), publicat de Research voor
Beleid (RvB) în 2010, a propus o cartografiere a competențele profesionale cheie
relevante în domeniul învățării adulților în Europa. Acesta a identificat șapte
competențe cheie generale și douăsprezece specifice.
Fundament
Competențe generale, relevante pentru derularea tuturor activităților în
sectorul învățării adulților
A fi o persoană deplin autonomă, care învață pe tot parcursul vieții (A1)

A fi un comunicator, un jucător de echipă și o persoană care
interacționează (A2)
A fi responsabil de perfecționarea învățării adulților (A3)
A fi expert într-un domeniu de studiu/practică (A4)
A fi capabil să folosești diferite metode, stiluri și tehnici de învățare (A5)
A fi motivator (A6)
A gestiona eterogenitatea și diversitatea grupurilor (A7)
Fundament
Competențe specifice, asociate activității derulate de profesioniștii din

domeniul învățării adulților, care sunt implicați direct în procesul de
predare/ învățare
A fi capabil să evaluezi nevoile de învățare ale cursanților adulți (B1)

A fi capabil să proiectezi procesul de învățare (B2)
A fi un facilitator al procesului de învățare (B3)
A fi un evaluator al procesului de învățare (B4)
A fi un îndrumător/ consilier (B5)
A fi o persoană care dezvoltă programul (B6)
Fundament
Proiectul DEMAL se concentrează pe două domenii de activitate cheie

pentru profesioniștii în instruirea adulților, care sunt beneficiarii direcți ai
cursurilor de formare, pentru a obține un profil profesional comun la
nivel european pentru formatorii de adulți. Acesta își propune să
dezvolte cunoștințele și abilităților de care este nevoie pentru derularea
sarcinilor necesare, într-un mod competent.
A fi capabil să proiectezi procesul de învățare
A fi un evaluator al procesului de învățare
Ambele competențe sunt extrem de importante pentru instruirea cu
succes a adulților.
Fundament
Cursul „Proiectarea învățării adulților” este unul din cele două cursuri de
formare elaborate în cadrul proiectului european „Proiectarea,
monitorizarea și evaluarea claselor destinate învățării adulților
(Designing, monitoring and evaluating adult learning classes) -
Sprijinirea calității învățării adulților” (DEMAL), alături de cursul
„Monitorizarea și evaluarea învățării adulților”.
În cadrul proiectului DEMAL vor fi elaborate două cursuri europene de

formare, bazate pe profiluri, împreună cu resursele relevante de predare
și învățare.
Unitatea 1 - Înțelegerea conceptului de
Proiectare
Cuprins
1.1 Ce înseamnă „proiectarea învățării adulților”

1.2 Rolurile implicate în proiectare
1.3 Procesul de proiectare
1.4 Rezultatele atinse ale învățării
1.5 Pașii următori
1.1 Ce înseamnă
„proiectarea învățării
adulților”
A ce înseamnă „proiectarea învățării
adulților”
În termeni generali, verbul „design” (a proiecta) înseamnă să faci o
schiță sau un desen a ceva sau, mai abstract, sau să planifici sau să
construiești ceva, pentru un anumit scop. Cuvântul vine din italienescul
„disegno” (=desen, plan, schemă), care, la rândul său, se trage din
cuvântul latin „designare” (= a schița).
Ce înseamnă „proiectarea învățării
adulților
Proiectarea înseamnă să traduci nevoile de învățare și activitățile și

metodele didactice selectate într-un plan coerent și detaliat al cursului
de formare: obiectivele învățării, conținutul ce va fi acoperit, precum și
activitățile de predare-învățare.
Ce înseamnă „proiectarea învățării
adulților
Proiectarea implică:
• Culegerea de informații și cunoștințe
corespunzătoare, pe baza cărora să se ia
deciziile pedagogice necesare.
• Procesul de planificare, ca parte centrală
• Sarcina de a adapta planul inițial pe perioada
implementării programului, pentru a reflecta
nevoile apărute.
Proiectarea în Proiectul DEMAL
În DEMAL, proiectare (Design) se referă doar la un nivel micro al activității de
predare/învățare. Acesta nu include planificarea întregului program de curs al
unui furnizor de formare la nivel meso (instituțional) și nici definirea standardelor
curiculare la nivel macro (de politică).
Se referă la: Nivel micro Nivel meso Nivel macro
Referitor la Învățarea Nivel individual (interacțiunea Nivel instituțional (organizație Nivel de sistem (structuri și
adulților, în general: predare-învățare într-un care furnizează formare politici pentru învățarea
cadru specific de învățare pentru adulți) adulților, la o anumită entitate
pentru adulți) -Programul complet de curs teritorială, într-o regiune sau
-Un curs, seminar, cerc de al unui furnizor țară)
studiu individual, etc. -Structurii de management în -Totalitatea furnizorilor de
organizația unui furnizor formare pentru adulți;
-Politici de învățare a adulților
Referitor la Proiectare în - Planificarea unui anumit - Planificarea programului - Planificarea unui
învățarea adulților curs, seminar, etc. pentru anual de cursuri al unui program de politici, e.g.,
cursanții adulți; furnizor de servicii pentru pentru a promova
adulți alfabetizarea adulților
Proiectarea în Proiectul DEMAL
Caracteristici cheie
Proiectarea se referă la planificarea unei singure oferte de învățare,
e.g., un curs;
Proiectarea este făcută, de obicei, de profesor/formator/facilitator;
Proiectarea se bazează pe nevoile cursantului/cursanților care
participă;
Proiectarea se poate referi la diverse formate, de la cursurile
organizate în mod tradițional, la aranjamente mai inovatoare sau
individualizate, inclusiv cele online.
1.2 Rolurile implicate în
proiectare
Rolurile implicate în proces
Client /
organis
m Cursant
financia
r
Instituție de
formare
În INSTITUȚIA DE FORMARE vor fi implicate mai multe roluri
Rolurile implicate în proces
Cursant adult
Client/ organism financiar
Instituție de formare:
Formator de adulți, profesor
Persoană care proiectează învățarea
Persoană care planifică programul
Rolurile implicate au responsabilități diferite în proiectarea procesului de

învățare
Roluri și interacțiuni
Cursant adult: persoană care primește instruirea. Activitatea de

învățare se concentrează pe nevoile sale.
Client/ organism financiar: organizație care finanțează proiectul și care

vrea ca obiectivul formării să fie atins. Aceasta participă la analiza
nevoilor.
Roluri și interacțiuni
ORGANIZAȚIA DE FORMARE
Formator de adulți, profesor: Persoană care oferă instruirea. Aceștia

pot fi implicați și în procesul de proiectare.
Persoană care proiectează învățarea: responsabil cu transpunerea
nevoilor de învățare într-un plan al cursului de formare.
Persoană care planifică programul: responsabil cu planificarea
întregului program de curs.
Cursuri online:
Cursul online implică alte roluri:
Instructor (tutor): activități de predare,

motivare cursanți, follow up continuu,
individual, evaluare...
Tehnician care asigură suportul: pentru a
rezolva orice problemă de sistem sau soft
1.3 Procesul de
proiectare
Procesul de proiectare
Evaluarea nivelurilor
1 Analiza nevoilor 3 de intrare sau a
învățării anterioare
Definirea
2 rezultatelor învățării
4 Proiectarea curriculei 5 Proiectarea

și refacerea cursului
conținutului
1 - Analiza nevoilor
Aflați care sunt obiectivele, motivarea, Identificați decalajul dintre actualele
nevoile, așteptările clienților, cunoștințe, abilități și atitudini, și
cursanților...
cele necesare(*)
Identificați elementele ce ar trebui
să se regăsească în conținutul
general al formării
Identificați aspectele logistice: timp,
echipament
Identificați cadrele de referință (e.g
Curriculum, standarde de
competență, cadrele de calificări)
(*) în unele documente europene acestea sunt denumite și competențe
2 - Definirea rezultatelor învățării
Nevoile de formare sunt transformate în rezultate ale învățării.

Rezultatele învățării identifică ce va ști și va putea face participantul la
finalul cursului sau al programului.
Acestea sunt afirmații care descriu aspectele semnificative și esențiale

învățate de cursanți, pe care aceștia le pot demonstra la finalul unui curs
sau al unui program.
2 - Definirea rezultatelor învățării
Rezultatele învățării se referă la elemente observabile și măsurabile:
• Cunoștințe: date specifice, tipare, concepte

• Abilități: abilități practice, măsurate în funcție de precizie, de viteză
• Atitudini: înțelegerea sentimentelor, valorilor, motivației.
3 - Evaluarea nivelurilor de intrare
sau a învățării anterioare
Nivelurile de intrare asociate anumitor cursuri de
formare țin de:
• nivelurile de calificare corespunzătoare cadrelor
existente, e.g. CEC
• diferențele dintre cerințele de acces pentru
instruirea formală și cea non-formală.
• cerințele obligatorii pentru acces, bazate pe
cunoștințe și abilități
La unele cursuri de formare trebuie să se definească cerințe

obligatorii de intrare, e.g., în funcție de: cunoștințe, experiență,
calificare.
4 - Proiectarea curriculei și refacerea
conținutului
Aspecte de avut în vedere:
• Refacerea conținuturilor: definirea
conținuturilor în funcție de rezultatele
învățării (module, unități, resurse,
metodologii)
• Stabilirea orarului de curs: oferirea unei
structuri logico-temporale conținuturilor,
pentru a crea un traseu/o secvență de
învățare logică.
4 - Proiectarea curriculei și refacerea
conținutului
Curriculum-ul unui curs de formare include:
• O descriere a rezultatelor învățării ce trebuie atinse de
participanți
• Programul de instruire, corelat direct cu rezultatele
învățării (RÎ)
• Metoda de predare ce va fi folosită pentru achiziția RÎ
• Criteriile de evaluare ce vor fi folosite pentru a evalua
dobândirea cunoștințelor, abilităților și competențelor.
• Resurse: spațiu, echipament și resurse umane necesare
pentru implementarea cursului.
• Nivelurile de intrare: descrierea criteriilor pe care trebuie
să le întrunească participanții pentru a avea acces la
curs.
5 - Proiectarea cursului
Elemente de avut în vedere la proiectarea activităților din curs:
Spațiu și timp Metode de predare Evaluare

Spațiul de învățare, Axate pe formator, axate Tipuri, medii,
timp, orar,... pe cursant, axate pe metode, ...
învățare, ...
Factori care au un impact Cunoștințe relaționale

asupra învățării Conectarea factorilor de context
Stilurile de învățare și tipurile de (grup țintă/participanți, obiectivele
cursanți învățării,..) cu deciziile pedagogice
Vârstă, context cultural,... (conținutul predării/învățării,
metode, timp, spațiu,..)
1.4 Rezultatele atinse
ale învățării
Cunoștințe
La finalul cursului, veți
Înțelege ce include „proiectarea activităților de formare”: sarcini, activități, ...
Cunoaște actorii/ persoanele implicate în procesul de proiectare
Identifica factorii ce trebuie avuți în vedere pe durata întregului proces de

proiectare.
Descrie și explica diferitele aspecte asociate procesului de „proiectare a
activităților de
Verifică ce ai învățat
• Poți defini conceptul de „proiectare”?
• Care sunt diferitele roluri ale persoanelor

implicate în procesul de proiectare?
• Care sunt fazele procesului de proiectare?

Materiale de studiu:
• Effective Adult Learning. A toolkit for teaching
adults. Northwest center for public health services.
http://www.nwcphp.org/training/opportunities/toolkit
s-guides/effective-adult-learning-a-toolkit-for-
teaching-adults.
• T-Kit 6: Training Essentials. Goran Buldioski,

Cecilia Grimaldi, Sonja Mitter, Gavan Titley,
Georges Wagner. Council of Europe and the
European Commission. Chapter 3.4 and 3.5
http://pjp-eu.coe.int/en/web/youth-partnership/t-kit-
6-training-essentials
Pașii următori
Citiți unitățile 2 până la 6,

pentru mai multe informații
detaliate despre cursurile de
învățare a adulților.
Finalul Unității 1
Felicitări!
Continuă cu Unitatea 2!
Unitatea 2
Evaluarea nevoilor

Justificare
Nevoia . .
... reprezintă un decalaj între „ce este” și „ce ar trebui să fie”. (Witkin et al.,
1995, cited in Altschuld & Witkin, 2000, p. 4)
Analiza nevoilor se concentrează pe viitor sau pe ce ar trebui făcut, și nu pe ce

s-a făcut.
Evaluarea nevoilor se referă la evaluarea nevoilor identificate și la a decide

care din activitățile planificate sunt cele mai importante.
Justificare
Analiza nevoilor de formare poate fi reactivă sau proactivă.
- O analiză proactivă a nevoilor de formare inițiază o revizuire strategică a
nevoilor clientului (grupului țintă), care va necesita noi capabilități și
competențe. Aceste analize tind a fi mai formale și mai sistematizate, pentru
a stabili întregul spectru al posibilelor nevoi de formare.
- Analiza reactivă a nevoilor de formare răspunde la solicitări de a instrui un
grup țintă pre-identificat pe un anumit subiect. Aceste evaluări tind să fie mai
informale, pentru a surprinde mai bine motivul solicitării de instruire și ce se
urmărește prin respectiva formare.
Scop
Participarea adulților la instruire este voluntară, așa că o definire bună a

nevoilor și cerințelor cursantului adult este esențială pentru un curs de
formare atrăgător și util.
Această unitate oferă o imagine de ansamblu asupra tuturor aspectelor ce

trebuie avute în vedere în analiza nevoilor, în prima fază a procesului de
proiectare.
Unitatea 2 Analiza nevoilor
Cuprins
2.1 Nevoile în instruirea adulților
2.2 Metode de analiză a nevoilor în instruirea adulților
2.3 Pași cheie în analiza nevoilor

2.1 Analiza nevoilor în
instruirea adulților
Analiza nevoilor în instruirea adulților
De ce?
Pentru a recupera decalajul dintre actualul nivel de competențe al cursantului

adult și nivelul necesar pentru a avea o prestație eficace, așa cum este acesta
definit de organizație, piața muncii, societate sau respectiva persoană.
Nivelul de cunoștințe, abilități și competențe necesar
Nevoile de formare
Actualul nivel de cunoștințe, abilități și competențe

O analiză a nevoilor oferă informații despre cerințele de formare și dezvoltare de
abilități ale unei companii, sector, piețe... Acesta este unul din pașii cheie pentru
pregătirea unui plan de formare. Ea vă permite să:
Identificați decalajul dintre actualele cunoștințe, abilități și atitudini, și cele

necesare(*competențe)
Identificați elementele ce ar trebui să se regăsească în conținutul general al
formării
Creați fundația unui plan de formare
Oferă baza pentru evaluarea unui plan de formare
Vă asigurați că se oferă o formare corespunzătoare și relevantă
Beneficii ale analizei nevoilor:
• Identifică decalajele din furnizarea de formare

• Aliniază formarea cu obiectivele organizaționale
• Stabilește factorii de tip „unde”, „ce”, „cine” ai
formării
• Reduce riscul unor greșeli în formare
• Oferă baza pentru evaluarea unei formări
Analiza nevoilor în instruirea
adulților
Analiza nevoilor este baza activității pedagogice în instruirea adulților. Rolul
analizei nevoilor trebuie modificat, în funcție de obiectul și contextul specific:
Analiza nevoilor în organizațiile care oferă instruire pentru adulți este

1 menită să se adreseze pieței potențialilor participanți și să facă o legătură
cu planificarea programului din organizație.
În acest caz, analiza nevoilor este mai puțin orientată către un obiectiv și
mai îndreptată către interesele cursanților.
adulților
Analiza nevoilor în organizații și companii ține de un context organizational mai

restrâns, care are un grup țintă bine definit și descrie nevoia, din perspectiva
2 discrepanței dintre „situația care trebuie să fie” și „situația așa cum este” din
companie.
Un element important al abordării bazate pe analiza nevoilor îl reprezintă

definirea obiectivului organizației.
adulților
Analiza nevoilor în regiuni Este util ca nevoile solicitate într-o anumită

3 zonă geografică să fie adaptate la grupul țintă. P.e. Zone turistice,
sectoare industriale din anumite regiuni
Analiza nevoilor la nivel de stat Obținerea de date

și informații și punerea lor la dispoziția celor care
4 elaborează politici, pentru a defini și stabili un
cadru eficient și eficace de program.
Aceste două tipuri sunt îndreptate mai mult către nivelurile macro de
analiză, care nu sunt de interes pentru modulul nostru, orientat mai mult
către nivelul micro.
Provocări în realizarea analizei nevoilor:
Lipsa resurselor
Dificultăți în conectarea conceptelor obținute din
analiza nevoilor și din planificarea programului.
Este posibil ca datele relevante să nu fie
disponibile sau accesibile.
Dificultăți în selectarea metodelor
corespunzătoare pentru analiza nevoilor.
De multe ori organizațiile nu primesc
sprijin suficient (economic, resurse,...)
pentru a realiza analiza nevoilor și pentru
implementarea corespunzătoare a
acesteia.
Analiza nevoilor ca bază pentru
planificarea programului
Analiza nevoilor este fundația activității pedagogice în instruirea adulților.
Analiza nevoilor este importantă pentru a crea „un nivel de competență” în relația
dintre conținuturi și cursanți.
2.2 Metode de analiză a
nevoilor în instruirea
adulților
Metode de analiză a nevoilor în
Analiza nevoilor trebuie definită și structurată în avans, identificând scopul,
grupul țintă, metodele ce vor fi folosite pentru a obține informații și modul
în care acestea vor fi analizate.
Eforturi speciale vor fi depuse pentru a selecta datele ce vor fi analizate și
prezentate, care sunt relevante pentru nevoile publicului țintă.
Există câteva întrebări călăuzitoare ce pot fi folosite pentru a identifica, analiza și
prezenta tipul corect de date pentru a evidenția semnificația situației pentru o
anumită problemă sau nevoie (Boone et al., 2002, p.145)
Chiar există o nevoie?
Pe ce se bazează aceasta? Care este etiologia nevoii, care îi sunt cauzele?
Cât de răspândită este aceasta? Câte persoane sunt afectate de nevoie?
Ce importanță relativă are nevoia? În ce sens există o nevoie socială sau
economică (sau ambele)? Care sunt factorii care influențează nevoia?
Ce părere au oamenii în legătură cu gravitatea nevoii?
Care sunt posibilele consecințe pentru oameni dacă nu se depune niciun efort
pentru a satisface nevoia?
Pentru a se asigura că există o nevoie reală, formatorii adulți trebuie să
colecteze date și opinii de la grupul țintă și de la alți actori implicați
Se poate folosi o combinație de metode diferite:
-Sondaje de opinie: chestionare, interviuri
-Focus grupuri
-Analiză documentară, studii...
-Observare directă
-…
Metode de analiză a nevoilor
Sondajele de opinie
Sondajele sunt implementate folosind un chestionar care include întrebări
închise sau deschise, sau o combinație a celor două. Sondajele sunt utile
deoarece în felul acesta un număr mare de oameni poate fi interogat într-o
perioadă scurtă de timp, însă datele obținute sunt adesea superficiale.
Informații mai aprofundate se pot obține dacă sondajele sunt combinate și cu
alte metode, e.g., focus group-uri sau observări directe, ....
Principalele instrumente sunt:

Chestionarele
Interviurile
Chestionarele
Un chestionar este un set de întrebări dat unui eșantion de persoane. Scopul
este acela de a culege informații despre atitudinile, gândurile,
comportamentele acestora.
Tehnica este mai structurată decât cea a interviurilor programate, ele putând fi
aplicate direct, de operatori de teren, prin telefon, email, poștă, online sau în
grupuri, folosind întrebări structurate, ca de pildă cele deschise, întrebări cu
variante fixe/pre-codificate sau scale.
Având în vedere faptul că modul în care este formulată o întrebare și cel în
care se alege răspunsul pot influența răspunsul la întrebări, chestionarele
trebuie elaborate cu mare atenție.
Interviuri
Acesta poate fi un mod eficient, flexibil și satisfăcător de a culege informații
de la persoanele implicate. Interviul presupune adresarea unor întrebări mai
amănunțite pentru a înțelege mai bine punctele de vedere ale unei persoane.
Interviurile trebuie realizate într-un mod consecvent și structurat, e.g.,

folosind o grilă de intervievare anterior pregătită, pentru a se asigura că toate
aspectele relevante sunt atinse în timpul interviului.
Focus grupuri
Focus group-ul este un grup mic de persoane cu același interes comun
pentru un anumit aspect, cărora li se cere să ia parte la o discuție interactivă,
cu moderator. Se încurajează brainstorming-ul, care permite un mai bun
schimb de idei, e.g., legat de întrebarea ce tip de formare ar putea fi
necesară.
Focus grupurile trebuie atent planificate, pentru a putea obține gândurile și

părerile participanților. Se recomandă să fie cel puțin o persoană ca
moderator și o altă persoană care să ia notițe în timpul discuțiilor.
Analiza documentară
Analiza documentară se referă la studiul intens al documentelor existente,
care oferă informații despre subiect. Printre surse se află: rapoarte de
recensământ, studii anterioare, rapoarte (de cercetare), monografii, baze de
date (internet), sondaje media, registre administrative și orice alte tipuri de
documente.
Este important să se selecteze acele documente care conțin informații
relevante pentru studiu.
Observare directă
Observarea, fie că se face în mod structurat (folosind grile de observare,
formulare de punctare, liste de verificat sau calendare de observare) sau
nestructurat (informală), este o metodă valoroasă pentru a culege date direct
de la (posibilii) viitori cursanți.
Tehnica poate fi folosită pentru a culege și date cantitative și calitative.

2.3 Pași cheie pentru
analiza nevoilor
Pași cheie pentru analiza
nevoilor
Nevoile de Planificar
Identificar Prioritizarea
Definirea Stabilirea formare, ea
ea RÎ vizat și Implementarea competențelor
metodologiei decalajelo din programul
contextul grup țintă analizei ce pot fi
de analiză r perspectiv ui de
ui formării formate
a RÎ formare
nevoilor
Pasul 1: Identificarea contextului mai amplu de formare
Identificarea obiectivelor generale ale formării, care sunt
relevante pentru grupul țintă sau în respectivul context (e.g., în
compania unde se va derula formarea).
Obiectivul formării trebuie să corespundă obiectivului
organizației, grupului țintă, contextului.. Acesta poate fi specific
unui angajat, unei unități de lucru, unui departament, valabil
pentru întreaga organizație sau pentru un anumit grup țintă
sau context.
Stabilirea unor obiective SMART (inteligente):
S- specifice
M- măsurabile
A- ce pot fi Atinse
R-realiste
T-delimitate în Timp (cu termene limită definite)
nevoilor
Pasul 2: Identificarea rezultatelor specifice ale învățării
Identificarea cunoștințelor, abilităților și competențelor grupului
țintă care au legătură cu obiectivele de formare specifice.
Colectarea de informații pentru a stabili ce competențe sunt
esențiale pentru atingerea obiectivelor.
• De ce abilități are nevoie o persoană pentru a atinge acest obiectiv al

formării?
• Ce informații sunt necesare pentru a atinge obiectivul formării?
• Ce comportament este critic pentru finalizarea acestor sarcini?
nevoilor
Pasul 3: Definirea metodologiei pentru analiza nevoilor
Stabilirea metodologiei ce va fi folosită, a metodelor și
instrumentelor pentru obținerea de informații...
În pasul acesta se va stabili:
- Persoana sau echipa responsabilă să realizeze analiza
- Grupul țintă care va lua parte la aceasta
- Combinația de metode și instrumente ce vor fi folosite
- Calendarul
- Cum vor fi abordate și prezentate rezultatele
nevoilor
Pasul 4: Implementarea analizei nevoilor
Realizarea analizei nevoilor conform metodologiei alese.
După cum s-a descris în subunitatea 2.2, pot fi folosite diferite
instrumente:
-Sondaje de opinie: chestionare, interviuri
-Focus grupuri
-Analiză documentară, studii...
-Observare directă
În pașii următori, informațiile colectate vor fi procesate și analizate.

nevoilor
Pasul 5: Identificarea decalajelor
Decalajele reprezintă diferențe identificate între actualul nivel
de competențe al grupului țintă (obținut din analiza nevoilor
realizată - pasul 4) și competențele necesare pentru a atinge
profilul dorit (pasul 2).
Aceste decalaje vor stabili care sunt domeniile ce vor fi

dezvoltate sau îmbunătățite dacă organizația, grupul țintă, ...
Dorește să atingă obiectivele definite.
nevoilor
Pasul 6: Identificarea competențelor ce pot fi formate și
Prioritizarea nevoilor de formare
Din decalajul de competențe identificat, se selectează cele
care pot fi influențate printr-o activitate de formare. Nu toate
decalajele pot fi depășite prin implementarea unor activități
de formare.
De asemenea, este necesar să se aibă în vedere și importanța competențelor

pentru grupul țintă și pentru obiectivele formării. Nevoia și importanța permit
definirea priorităților de formare.
nevoilor
Pașii de mai jos nu țin neapărat de analiza nevoilor. Aceștia vor fi
aprofundați în unitățile 3 și 5.
Pasul 7: Transformarea nevoilor de formare în rezultate ale învățării

Rezultatele analizei nevoilor sunt transformare în rezultate ale învățării:
descrise din perspectiva cunoștințelor, abilităților și atitudinilor
(competențelor). Aceste rezultate ale învățării stau la baza planificării
programului de formare.
Pasul 8: Planificarea programului de formare

După ce au fost identificate nevoile, ele vor fi grupate, prioritizate și traduse în
programe educaționale elaborate pentru a le satisface.
Rezultatele învățării sunt transformate în conținut al formării, din momentul
proiectării curriculum-ului (identificarea modulelor, unităților, resurselor,
metodologiilor).
ale învățării
Identifica conceptele teoretice ale tehnicilor de analiză a nevoilor.
Cunoștințe Înțelege cadrul de referință (e.g., curriculum, standarde de
competență, cadrul calificărilor, ...) și legătura dintre acestea și
nevoile identificate.
Avea abilități analitice și de reflecție
Abilități Analiza nevoii identificate pentru proiectarea activităților de formare.
Selecta formarea conform nevoilor identificate.
Avea empatie, abilități de observare
Competențe Transforma nevoile de formare identificate în activități de formare.
Conecta nevoile identificate cu cadrele de referință.
• La ce este utilă o analiză a nevoilor?
• Care sunt beneficiile unei analize a

nevoilor?
• Poți identifica patru metode de a realiza o

analiză a nevoilor?
• Care sunt etapele unei analize a nevoilor?

• Advanced training of trainers. Cathy Solter et
al. 2007. Pathfinder international.
https://www.pathfinder.org/wp-
content/uploads/2016/10/Advanced-Training-
of-Trainers_Trainer-Guide.pdf
• Training of Trainers: Designing and Delivering
Effective Human Rights Education. EQUITAS.
2007. https://equitas.org/wp-
content/uploads/2010/11/Equitas_Generic_TO
T_2007.pdf
• Needs Analysis and Programme Planning in
Adult Education. Simona Sava. 2012.
https://www.pedocs.de/volltexte/2015/10308/p
df/Sava_2012_Needs_Analysis_and_Program
me_Planning_in_Adult_Education.pdf
Pașii următori
Felicitări!
Unitatea 3
Definirea rezultatelor
învățării
Fundament
William Spady, (1994), un cercetător în domeniul educației, inițiatorul
dezvoltării educației bazate pe rezultate, susține că învățarea demonstrată de
abilități este elementul cheie. Spady este „tatăl” educației bazate pe rezultate
(outcome-uri).
Conform lui Spady, conținutul semnificativ este esențial, însă conținutul singur
nu este suficient ca rezultat final. În schimb cunoașterea conținutului trebuie
manifestată printr-un anumit tip de proces demonstrativ.
Fundament
Educația bazată pe rezultate (EBR) este o teorie educațională care sprijină fiecare
parte a sistemului educațional pe obiective (rezultate). La finalul experienței
educaționale, fiecare cursant trebuie să își fi atins obiectivul.
Nu există un stil anume de predare sau evaluare în EBR; în schimb, clasele,

oportunitățile și evaluările trebuie să îi ajute pe cursanți să își atingă obiectivele.
Fundament
Statele europene încep să se refere din ce în ce mai mult la rezultatele învățării

atunci când stabilesc obiectivele generale ale sistemelor lor de educație și formare
și când definesc și descriu calificările.
Acestea sunt afirmații care descriu aspectele semnificative și esențiale învățate de

cursanți, pe care aceștia le pot demonstra la finalul unui curs sau al unui program.
Cu alte cuvinte, rezultatele învățării identifică ce va ști și va putea face participantul
la finalul cursului sau al programului.
Scop
Odată ce nevoile au fost analizate, identificate și selectate pentru elaborarea
formării, ele trebuie transpuse în rezultate ale învățării.
Accentul se pune pe definirea rezultatelor învățării pentru a contura experiența

cursantului, și nu pe a acorda întâietate conținutului materiilor care alcătuiesc
curriculum-ul.
Rezultatele învățării stau la baza proiectării curriculum-ului (Unitatea 5) și a

cursului (Unitatea 6).
Unitatea 3 Definirea rezultatelor învățării
Cuprins
3.1 Ce sunt rezultatele învățării?
3.2 Linii directoare pentru a descrie rezultatele învățării
3.3 Evaluarea rezultatelor învățării

3.1 Ce sunt rezultatele
învățării?
Ce sunt rezultatele învățării?
Rezultatele învățării sunt(1) afirmații privind ce știe, înțelege și poate face
un cursant la finalizarea procesului de învățare, care sunt definite în
funcție de cunoștințe (știe), abilități (înțelege) și atitudini - competențe
(poate face).
Cunoștințe
Competențe
Abilități
Teoretice și/sau Cognitive (implică
factuale folosirea gândirii Responsabilitate și
logice, intuitive și autonomie
creative)
sau practice
(implică dexteritate
manuală și folosirea
metodelor,
materialelor și
instrumentelor)
(1) Recomandare a Parlamentului European și a Consiliului privind crearea Cadrului european al calificărilor (EQF) pentru învățarea de-a lungul vieții, 2008.
Pentru ce sunt folosite OÎ?
Exemplul CEC
Țara A Țara B
CEC nivel 8
Folosind rezultatele învățării ca puncte de referință Calificare

comune, Cadrul european al calificărilor(1)
CEC nivel 7
facilitează comparația și transferul de calificări între CEC nivel 6 Calificare

țări, sisteme și instituții, fiind astfel relevant pentru Calificare
un număr mare de utilizatori la nivel european dar și CEC nivel 5
național. Calificare
CEC nivel 4
Calificare
CEC nivel 3
Calificare
CEC nivel 2 Calificare
CEC nivel 1
(1) Cadrul european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (CEC). Comisia Europeană
Pentru ce sunt folosite RÎ?
Exemplul CEC
Cadrul european al calificărilor este un cadru comun de referință la nivel european, care corelează
sistemele de calificări din statele membre, acționând ca un dispozitiv ce traduce calificările, pentru
ca ele să devină mai ușor de citit și înțeles de către diferite state și sisteme din Europa.
La nivelul UE sunt definite opt niveluri de calificări (de la nivelul de bază 1 la nivelul 8, mai avansat),
pentru a facilita transparența și portabilitatea calificărilor, și pentru a sprijini învățarea de-a lungul
vieții.
Cadrul european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (CEC). Comisia Europeană
Descriptori nivel RÎ în CEC (1)
NIVEL CEC Cunoștințe Abilități Competențe
Nivel de bază al cunoștințelor Abilități de bază înseamnă realizarea unor sarcini simple Lucru sau studiu sub supraveghere directă, într-un
Nivel 1
context structurat
Cunoştinţe faptice de bază într-un Abilități cogntive și practice de bază necesare pentru a Muncă sau studiu sub supraveghere, cu oarecare
Nivel 2 domeniu de muncă sau de studiu folosi informațiile relevante pentru a rezolva sarcini și autonomie
probleme de rutină, folosind reguli și instrumente simple
Cunoştinţe faptice, cunoașterea unor O gamă de abilități cognitive și practice necesare pentru Asumarea responsabilității pentru finalizarea sarcinii de
principii, procese şi concepte a îndeplini sarcini și rezolva probleme, selectând și muncă sau studiu; adaptarea propriului comportament la
Nivel 3 generale dintr-un domeniu de muncă aplicând metode, instrumente, materiale și informații de circumstanțe, pentru rezolvarea problemelor
sau de studiu bază
Cunoştinţe faptice şi teoretice în O gamă de abilităţi cognitive şi practice necesare pentru Auto-gestionare cu ajutorul unor indicaţii în general
contexte largi, în cadrul unui găsirea de soluţii la probleme specifice, într-un domeniu previzibile în cadrul situaţiilor de muncă sau de studiu,
domeniu de muncă sau studiu de muncă sau de studiu dar care se pot schimba; supravegherea activităţii de
Nivel 4 rutină a altor persoane, preluând o anumită
responsabilitate pentru evaluarea şi îmbunătăţirea
activităţilor de muncă sau de studiu
Cunoştinţe faptice şi teoretice O gamă amplă de abilităţi cognitive şi practice necesare Gestionare şi supraveghere în situaţii de muncă sau de
cuprinzătoare, specializate, într-un pentru conceperea de soluţii creative la probleme studiu, în care schimbările sunt imprevizibile; revizuirea
Nivel 5 domeniu de muncă sau de studiu şi abstracte şi dezvoltarea performanţelor proprii şi ale altora
conştientizarea limitelor cunoştinţelor
respective
Descriptori nivel RÎ în CEC (2)
Cunoştinţe avansate într-un domeniu de Abilităţi avansate, care denotă control şi Gestionarea de activităţi sau proiecte tehnice sau
muncă sau de studiu, care implică inovaţie, necesare pentru a rezolva profesionale complexe, prin asumarea
Nivel 6[2] înţelegerea critică a teoriilor şi probleme complexe şi imprevizibile într-un responsabilităţii pentru luarea deciziilor în situaţii
principiilor domeniu de muncă sau de studiu de muncă sau de studiu imprevizibile; asumarea
specializat responsabilităţii pentru gestionarea dezvoltării
profesionale a indivizilor şi grupurilor
Cunoştinţe foarte specializate, unele Abilităţi specializate pentru rezolvarea Gestionarea şi transformarea situaţiilor de muncă
dintre ele situându-se în avangarda problemelor în materie de cercetare şi/sau sau de studiu care sunt complexe, imprevizibile şi
nivelului de cunoştinţe dintr-un domeniu inovaţie, pentru dezvoltarea de noi necesită noi abordări strategice; asumarea
Nivel 7[3] de muncă sau de studiu, ca bază a unei cunoştinţe şi responsabilităţii pentru a contribui la cunoştinţele
gândiri şi/sau cercetări originale proceduri şi pentru integrarea cunoştinţelor şi practicile profesionale şi/sau pentru revizuirea
Conştientizare critică a cunoştinţelor din diferite domenii performanţei strategice a echipelor
dintr-un domeniu şi a cunoştinţelor
aflate la graniţa dintre diferite domenii
Cunoştinţe la cel mai avansat nivel Abilităţile şi tehnicile cele mai avansate şi Demonstrarea unui nivel ridicat de autoritate,
dintr-un domeniu de muncă sau de specializate, inclusiv abilitatea de sinteză inovaţie, autonomie, de integritate ştiinţifică şi
Nivel 8[4] studiu şi cunoştinţe aflate la graniţa şi evaluare, necesară pentru rezolvarea profesională şi a unui angajament susţinut pentru
dintre diferite domenii problemelor critice de cercetare şi/sau dezvoltarea de noi idei sau procese aflate în
inovaţie şi pentru extinderea şi redefinirea avangarda unui situaţii de muncă sau de studiu,
cunoştinţelor existente sau a practicilor inclusiv cercetarea
profesionale
(2) Descriptorul pentru primul ciclu din Cadrul calificărilor din Spațiul european al învățământului superior corespunde obiectivelor de învățare pentru nivelul 6 din CEC.
(3) Descriptorul pentru cel de-al doilea ciclu din Cadrul calificărilor din Spațiul european al învățământului superior corespunde obiectivelor de învățare pentru nivelul 7 din CEC.
(4) Descriptorul pentru cel de-al treilea ciclu din Cadrul calificărilor din Spațiul european al învățământului superior corespunde obiectivelor de învățare pentru nivelul 8 din CEC.
Beneficiile rezultatelor învățării
Pentru cursant: afirmațiile privind rezultatele învățării clarifică ce ar trebui să
cunoască, să poată face și să înțeleagă un cursant după finalizarea unei secvențe
de învățare, a unui modul, program sau calificare.
Pentru profesor/ formator: abordarea bazată pe rezultatele învățării ghidează

procesul de predare, ajută la selectarea metodelor și sprijină procesul de învățare.
Pentru societate și piața muncii: rezultatele învățării oferă un limbaj comun,

permițându-le diferiților actori din domeniul educației și formării, dar și pieței
muncii și întregii societăți, să clarifice care sunt abilitățile necesare și
să răspundă la acestea într-un mod relevant.
Beneficiile rezultatelor învățării
Pentru instituția de educație și formare: rezultatele învățării oferă un instrument
important pentru planificare, dar și pentru dialog intern și extern. Rezultatele
învățării sunt și un punct de referință important în ceea ce privește calitatea;
relația dintre rezultatele urmărite și cele reale (identificate prin evaluări) reprezintă
informații de intrare (input) importante pentru revizuirea și dezvoltarea continuă a
instituțiilor de educație și formare.
Pentru evaluator: Abordarea bazată pe rezultatele învățării sprijină evaluarea,

clarificând criteriile pentru succes/eșec și performanță.
3.2 Linii directoare
pentru a descrie
rezultatele învățării
Proiectarea rezultatelor învățării
Aspecte de avut în vedere atunci când se elaborează
rezultatele învățării:
1 Domeniile învățării 3 Acțiuni/ realizări
2 Unități ale rezultatelor învățării
4 Criterii de performanță
5 Cunoștințe/ abilități/ competențe
6 Resurse externe/ Condiții legate de

context
1 - Domeniile învățării
- Cognitiv: implică cunoștințele și dezvoltarea Taxonomia lui Bloom, probabil cea
mai cunoscută schemă pentru
abilităților intelectuale categorisirea abilităților cognitive,
- Afectiv: conectarea cu sentimentele și emoțiile emotive și psihomotorii - uneori
Taxonomia este aranjată de la sentimente mai numite și cunoștințe, atitudini și
abilități.
simple la cele mai complexe
- Psihomotor: specific funcțiilor fizice discrete,
acțiunilor de reflex și mișcărilor interpretative
1 - Domeniile învățării
Taxonomia diferitelor domenii
Evaluare Internalizarea valorilor Punct de origine
Sinteză Organizare și prioritizare Adaptare
Analiză Aprecierea valorii Răspuns deschis complex
Aplicare Participare activă Mecanism
Înțelegere Conștientizare și atenție Răspuns ghidat
Recapitulare Răspuns stabilit
Percepție
ABILITĂȚI COGNTIVE ABILITĂȚI EMOȚIONALE ABILITĂȚI PSIHOMOTORII

2. Unități ale rezultatelor învățării
Este o componentă a profilului profesional alcătuită dintr-un set coerent de
cunoștințe, abilități și competențe Ceea ce presupune că unitățile rezultatelor
învățării sunt structurate în mod comprehensiv și logic, și că pot fi examinate.
Unitățile rezultatelor învățării pot fi specifice unui singur profil profesional sau
comune mai multora.
Caracteristicile unităților
• ar trebui elaborate astfel încât să poată fi finalizate cât mai independent posibil față de
celelalte unități.
• ar trebui să includă toate rezultatele necesare ale învățării, i.e., ar trebui să descrie
competențele profesionale urmărite, dar și competențele sociale și personale necesare în
acest context.
• ar trebui structurate și dimensionate astfel încât rezultatele relevante ale învățării să poată fi
atinse în intervalul de timp alocat. Prin urmare, unitățile nu trebuie să fie prea mari.
• ar trebui să poată fi evaluate. Orientând unitățile de competențe către sarcini și
activități ocupaționale, stabilirea criteriilor de evaluare devine mai ușoară.
3. Acțiuni/ realizări
Acțiuni prin care o persoană demonstrează că stăpânește Unitatea privind

Rezultatele învățării.
Acestea sunt o împărțire a Unității privind Rezultatele învățării în acțiuni

observabile direct, care arată că persoana respectivă este competentă.
Descrierea acțiunilor
- Folosiți un limbaj simplu, concis, clar și coerent

- Exprimați ce trebuie să fie capabilă să facă o persoană
- Folosiți structura „verb de acțiune+complement direct”, folosiți
doar unul sau două verbe pentru a descrie acțiunea
- Nu mai mult de o propoziție
- Folosiți propoziții pozitive pentru a descrie acțiunea
- Folosiți un limbaj obiectiv, evitând adjectivele care pot crea
subiectivitate (ca de pildă bun, drăguț, ...)
Descrierea acțiunilor
- Descrieți rezultatul final ce se va atinge în cadrul unității de

competențe, în loc să descrieți procesul sau activitatea de
învățare.
- Asigurați-vă că acțiunile sunt observabile și pot fi supuse
evaluării. Acțiunile, împreună cu criteriile de performanță,
contribuie la stabilirea standardului de evaluare.
- Dacă este cazul: folosiți terminologia specifică respectivului
sector profesional sau domeniu profesional la care se referă
activitatea de formare.
4. Criterii de performanță
Cerințe de calitate ale Unității de competențe asociată performanței.
Standarde de calitate în baza cărora o persoană este considerată a fi competentă
(nivelul de calitate pe care trebuie să îl întrunească acțiunea).
Descrierea criteriilor de performanță
Criteriile de performanță ar trebui să

- Fie asociate direct cu acțiunile profesionale.
- Fie suficiente ca număr, pentru a putea evalua dacă un
anumit RÎ a fost atins.
- Fie observabile, măsurabile și să ofere informații calitative
care reflectă performanța.
- Fie exprimate într-o singură propoziție.
- Reflecte aspectele esențiale ale performanței, nu aspecte
marginale sau asociate.
Descrierea criteriilor de performanță
- Să fie suficient de detaliate și de precise

- Să folosească un limbaj simplu și clar Să folosească un limbaj
obiectiv, evitând adjectivele care pot crea subiectivitate (ca de
pildă bun, drăguț, ...)
- Să fie formulate fără a face vreo trimitere la metode,
instrumente sau specificațiile evaluării, permițând selectarea
metodelor sau instrumentelor care se potrivesc cel mai bine
contextului specific.
5. Cunoștințe/ abilități/ competențe
CUNOȘTINȚE
Cumulul de date, principii, teorii și practici legate de un domeniu de studii sau de o
activitate profesională.
ABILITĂȚI
Capacitatea de a pune cunoștințele în aplicare și de a folosi resursele dobândite pentru a finaliza
sarcini și a rezolva probleme. Acestea pot fi cognitive (implicând folosirea gândirii logice, intuitive
și creative) sau practice (implicând dexteritatea manuală și folosirea metodelor, materialelor și
instrumentelor).
COMPETENȚE
Abilitatea de a îndeplini sarcini și a rezolva probleme de o mai mare
sau mai mică complexitate, cu diferite niveluri de autonomie și
responsabilitate.
Descrierea Cunoștințelor/ abilităților/
competențelor
Descrierea rezultatelor învățării ar trebui să
- folosească verbe active, ce pot fi clar
înțelese
- folosească verbe active specifice și
contextualizate
- evite formulările vagi, deschise și/sau prea
detaliate
- poată fi verficată din exterior
- fie descrisă din perspectiva
cursantului
6. Resurse externe/ Condiții legate de context
Resursele externe:
Setul de resurse disponibile care ajută în acțiunile preconizate.
Condiții de context:
Acțiunea diferită într-un spațiu și timp specific și într-o anumită situație
Model descriere RÎ
TITLUL UNITĂȚII DE
COMPETENȚE
CONȚINUT/OBIECTIV
REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII
CUNOȘTINȚE ABILITĂȚI COMPETENȚE

CRITERII DE
ACȚIUNI
PERFORMANȚĂ
RESURSE EXTERNE/ CONDIȚII

LEGATE DE CONTEXT
3.3 Evaluarea
rezultatelor învățării
Evaluarea rezultatelor învățării
Evaluarea rezultatelor învățării este definită ca procesul prin care se evaluează

cunoștințele, know-how-ul, abilitățile și/sau competențele unei persoane în raport
cu criterii predefinite (așteptările de la procesul de învățare, măsurarea
rezultatelor învățării). De obicei evaluarea este urmată de validare și certificare
(Cedefop, 2011)
Evaluarea RÎ le permite cursanților să demonstreze că au atins rezultatele

învățării.
Prin aceasta se asigură că există o bună aliniere între obiectivele învățării,

activitățile de predare și învățare destinate atingerii obiectivelor învățării și
evaluarea sarcinilor folosite pentru a evalua dacă au fost atinse acestea.
Evaluarea rezultatelor învățării
Aspecte de avut în vedere în timpul planificării:
- Criteriile de performanță definite în descrierea Rezultatelor învățării.
- Tipul evaluării: sumativă, formativă.
- Metode și instrumente. Metodele pot fi directe sau indirecte, iar instrumentele

sunt selectate în funcție de metoda aleasă (portofolii, examene
comprehensive, pre-/post-teste, eseuri, studii de caz, performanțe, prezentări
orale, evaluări ale cursului, focus grupuri,...)
Proiectul DEMAL a elaborat un curs complet de formare pe evaluarea activităților de instruire.

Uitați-vă pe acesta pentru a obține mai multe informații.
Criterii de performanță
După cum s-a explicat în subunitatea 3.2, descrierea

rezultatelor învățării include criterii de performanță de
care trebuie să se țină cont la evaluare.
Tipul evaluării
Evaluarea realizată în scop sumativ este „procesul de evaluare (sau apreciere)

a realizărilor unui cursant din perspectiva cunoștințelor, abilităților și/sau
competențelor, la un anumit moment.”
Evaluarea realizată în scop formativ „este un proces de reflecție în dublu sens

între profesor/evaluator și cursant, pentru a promova învățarea” (Eurydice,
2009).
Metode pentru evaluare
Metodele pentru evaluare ar putea fi
- Metode indirecte, care obțin dovezi despre abilitățile, cunoștințele și valorile

dobândite de cursanți din surse diferite de dovezile directe, observabile.
Adesea aici intră reflecția cursanților, auto-raportarea învățării sau dezvoltării
înregistrare.
Metode pentru evaluare
- Metode directe Acestea le cer cursanților să își demonstreze cunoștințele și

abilitățile și să ofere date care măsoară direct realizarea rezultatelor
așteptate. Adică cursanții trebuie să facă, în mod activ, ceva măsurabil și
observabil, folosind cunoștințele și competențele menționate în Rezultatele
învățării, iar rezultatele sunt cuantificate prin mecanisme de punctare, ca
procent corect sau puncte totale.
Instrumente pentru evaluare
Observare directă Observare indirectă

- Portofoliu - Sondaje pentru cursanți, profesori,
- Pre-/post-teste angajator
- Examene comprehensive - Interviuri
- Eseuri/lucrări - Focus grupuri
- Performanțe/ prezentări - Rate de înlocuire a locurilor de
muncă
- …
- Evaluări ale cursului
- …
Temă
Haide să punem în practică ce ați învățat în această unitate!
Imaginați-vă că ar trebui să planificați un curs despre „managementul

conflictelor”, scopul acestuia fiind de a: Învăța tehnici eficiente de
management al conflictelor și strategii de soluționare a acestora, pentru a
gestiona confruntările de la locul de muncă.
Scrieți un rezultat al învățării care se referă la acest curs. Descrieți acest

rezultat al învățării, din perspectiva cunoștințelor, a abilităților și
competențelor (folosind Taxonomia lui Bloom)
ale învățării
Înțelege cum pot fi folosite RÎ în cadrele de calificare, ca de exemplu
CEC.
Cunoștințe
Identifica diferitele tipuri de rezultate ale învățării.
Înțelege metodele folosite pentru descrierea rezultatelor învățării.
Cunoaște diferitele tipuri de rezultate ale învățării.

Defini nevoilor clienților, identificate din perspectiva rezultatelor
Abilități învățării
Selecta criteriile asociate fiecărui rezultat al învățării
Descrie rezultatele învățării, conform criteriilor menționate în cadre.

Competențe
Descrie rezultatele învățării, în timpul proiectării cursului de formare
• Ce este un Rezultat al învățării?
• Care sunt cele șase aspecte de care

trebuie să se țină cont când se descrie un
Rezultat al învățării?
• Care este diferența dintre cunoștințe,

abilități și competențe?
Georges Wagner. 2002. Council of Europe
and the European Commission.
http://pjp-eu.coe.int/en/web/youth-
partnership/t-kit-6-training-essentials
• Recomandarea Parlamentului European și a
Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea
Cadrului european al calificărilor pentru
învățarea de-a lungul vieții. Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene C 111, 06.05.2008. URL:
https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/ALL/?uri=CELEX%3A32008H0506
%2801%29
• Explaining the European Qualifications
Framework for Lifelong Learning (EQF).
European Commision.
https://ec.europa.eu/ploteus/sites/eac-
eqf/files/brochexp_en.pdf
Pașii următori

Felicitări!
Unitatea 4
Rolul cerințelor
obligatorii pentru intrare
și al învățării anterioare
JUSTIFICARE
După ce se stabilesc scopul și obiectivele cursului de formare, formatorul sau echipa

încep să se gândească la program, însă ar trebui să înceapă să discute și despre
participanții pe care îi vizează.
Un profil al participanților agreat și diseminat este esențial. Descrierea cuprinzătoare

a profilului necesar va ajuta organizațiile să decidă cine va participa la curs, dar va fi
util și pentru a pregăti programul și pentru a anticipa implicarea directă a
participanților.
DEFINIREA CERINȚELOR
OBLIGATORII PENTRU INTRARE
Acestea stabilesc cerințele pe care trebuie să le îndeplinească cursanții când se
înscriu la un curs.
• cerințele obligatorii de intrare pot fi predefinite (e.g. De o curiculă existentă sau
de finanțator)
sau
• pot fi definite de cei care elaborează cursul.
DEFINIREA CERINȚELOR
OBLIGATORII PENTRU INTRARE
Atunci când se definesc cerințele obligatorii pentru intrare trebuie să se țină cont
de nivelul calificării finale sau de rezultatul învățării ce va fi obținut în urma
formării.
Acestea trebuie definite astfel încât să se asigure că toți participanții admiși
pentru formare au șanse realiste de a reuși la final.
EVALUAREA NIVELURILOR
DE INTRARE/ ÎNVĂȚĂRII ANTERIOARE
Evaluarea nivelurilor de intrare/ învățării anterioare înseamnă măsurarea nivelului de
abilități relevante deținute de participanți înainte (sau la) începerea formării.
Această evaluare poate servi în două scopuri:

• În cazul unei curicule predefinite, prin evaluare se asigură că participanții au
cunoștințele și abilitățile necesare pentru a atinge scopul și obiectivele formării.
• Evaluarea poate ajuta și în procesul de proiectare a formării. În acest caz, rezultatul
evaluării poate fi folosit pentru a verifica dacă programul planificat chiar corespunde
nevoilor participanților, sau dacă este necesară modificarea acestuia.
EVALUAREA NIVELURILOR DE
INTRARE
Ce este?
Este un mod prin care se asigură că participanții au cunoștințele și abilitățile

necesare pentru atingerea scopului și obiectivelor formării.
În faza de elaborare a cursului de formare se stabilește un set de cerințe

obligatorii, în funcție de nivelul final al calificării ce urmează a se obține.
Unitatea 4 Evaluarea nivelurilor de intrare/ a
învățării anterioare
Cuprins
4.1 Niveluri de intrare: cerințe obligatorii și evaluare

4.1 Niveluri de intrare:
cerințe obligatorii și
evaluare
CERINȚE OBLIGATORII PENTRU
INTRARE
Cerințele obligatorii pentru intrare pot fi definite în funcție de:
Tipul învățării
Formală sau non-formală
Organismul financiar
Organism public, organizație privată,
servicii de ocupare...
INTRARE
- Tipul învățării: formală sau non-formală
Învățarea formală este reglementată de legislație și rezultă în calificări

recunoscute oficial.
De obicei învățarea formală implică și cerințe de intrare formale pentru un

training, ca de exemplu un anumit nivel de calificare inițială, o anumită vârstă
sau experiență, etc.
Învățarea non-formală, care nu se finalizează cu calificări recunoscute

oficial, poate sau nu să implice cerințe de intrare, în funcție de tipul
cursului și de conținutul formării.
INTRARE
- Organismul financiar: Organism public, organizație privată, servicii de

ocupare...
Aceste organizații pot stabili criteriile ce trebuie îndeplinite de participanți

pentru a avea acces la cursul de formare.
Nu există aceleași cerințe pentru toate cursurile, ele depinzând de diferiți

factori: grupul țintă al programului; nevoile organizațiilor private, ....
INTRARE
- Nivel de calificare
- Vârstă
- Pregătire sau experiență
- Nevoi și motivație
- Alte cerințe:
- sex,
- Status ocupare;
- limbă...
CERINȚE OBLIGATORII PENTRU INTRARE
Nivelul de calificare pe care trebuie să îl aibă un participant pentru a avea

acces la cursul de formare. Programele formale definesc întotdeauna cerințele
obligatorii pentru calificare, în vederea obținerii certificării finale. În cazul
învățării non-formale, nu toate cursurile definesc cerințe de calificare.
Cerințele obligatorii pentru nivelul de calificare pot fi definite

făcând referire la Cadrul european al calificărilor (CEC).
CEC este un cadru european de referință care urmărește să
faciliteze transparența și portabilitatea calificărilor, și să sprijine
învățarea de-a lungul vieții.
Așa cum s-a explicat în Unitatea 3, CEC definește opt niveluri de
calificări (de la nivelul 1, de bază, la nivelul 8, cel mai avansat)
(Consultați unitatea 3 pentru a afla mai multe informații despre
cele opt niveluri de calificare).
- Pregătirea sau experiența
Amploarea și profunzimea experiențelor legate de subiectul cursului, pe care
ar trebui să le aibă participanții.
Pentru a avea acces la unele cursuri de formare este nevoie de o experiență
minimă.
- Vârsta
Unele organizații (private sau publice) impun limite de vârstă pentru cursurile
lor.
În cazul învățării formale, cer cel puțin o vârstă minimă pentru a participa la
formare și a obține certificarea.
Cerințe obligatorii pentru intrare
În unele cazuri, cerințele obligatorii de intrare pot fi definite și în funcție de:

- sex: masculin sau feminin
- ocupare: șomer, angajat, angajator,...
- limbă: ...(limba națională, limbă străină)
Nevoi și motivație Alți factori importanți, care nu constituie

cerințe obligatorii de intrare, dar de care trebuie să se țină
totuși seama în proiectarea cursului, sunt nevoile și
motivația: de exemplu, este posibil ca participanții să fi fost
forțați de modificările legislative să urmeze un anumit curs
de formare pentru a obține calificarea necesară ocupării
poziției pe care o au la muncă.
EVALUAREA NIVELURILOR DE INTRARE
Se folosesc diferite metode pentru a evalua învățarea anterioară.
Ar fi util (și, în mod normal, chiar este cerut acest lucru în context formal) ca toți
participanții la curs să fie evaluați în același mod, folosind aceleași
metode/instrumente.
Înaintea acesteia, participanții trebuie informați în legătură cu tipul evaluării ce va
avea loc, locul, ziua și ora acesteia.
- Interviul
Interviul poate fi o opțiune bună pentru a evalua nivelul
de intrare al unui participant. Poate fi făcut într-un mod
structurat sau semistructurat și poate include, de
exemplu, întrebări legate de interesele, cunoștințele și
experiențele participanților.
- Dovezi scrise
Și dovezile scrise pot fi folosite pentru a evalua experiența sau cunoștințele

anterioare ale unui participant.
Se pot folosi diferite instrumente: întrebări despre competențe specifice

respectivului subiect, teste de aptitudini, scurtă descriere în scris, ... Aceste
instrumente pot fi simple sau mai complexe, în funcție de cerințele de intrare
definite.
- Analiza dovezilor
În unele cazuri, analiza diferitelor dovezi, pentru a defini cerințele, poate fi utilă.
De exemplu, participanții pot prezenta contracte de muncă, scrisori de
recomandare, certificate de participare la curs, etc., pe care le trimit pentru a fi
analizate de persoanele responsabile cu selecția participanților.
ale învățării
• De ce la unele cursuri nivelurile de intrare

sunt diferite?
• Există vreo diferență între învățarea

formală și cea non-formală?
• Cunoașteți vreun tip de metodă de

evaluare?
Identifica diferitele niveluri de calificare și cerințele de intrare definite de
respectivele niveluri de calificare.
Cunoștințe Înțelege cerințele pentru a avea acces la cursurile de formare asociate
unor cunoștințe și abilități specifice.
Cunoaște diferite instrumente și metode ce pot fi folosite pentru a evalua
nivelurile de intrare/ învățarea anterioară. Sunt stabilite oficial?
Stabili cerințele pentru a accesul la cursurile de formare
Abilități Crea instrumente pentru evaluarea nivelurilor de intrare sau a învățării
anterioare, dacă acestea nu sunt definite oficial și nu corespund cerințelor
cursului.
Competențe Testa/ selecta participanții folosind instrumentele corespunzătoare:
chestionare, interviuri, ...conform cerințelor cursului.
Georges Wagner. 2002. Council of Europe
and the European Commission. Chapter 3.3
•http://pjp-eu.coe.int/de/web/youth-
partnership/t-kit-6-training-essentials
• Entry Level Qualification Guidance Pack.

2013. NCFE
https://forms.ncfe.org.uk/media/243925/entry-
level-guidance-pack-new.pdf
Pașii următori

Felicitări!
Unitatea 5
Proiectarea
curriculumului și
refacerea conținutului
Scop și justificare
După identificarea nevoilor de învățare și descrierea lor prin rezultate ale
învățării, se ajunge la proiectarea curriculumului și reconstruirea conținutului.
Prin proiectarea curriculumului se asigură că rezultatele învățării sunt aliniate

și se completează unele pe altele, de la o etapă la alta.
Proiectarea curriculumului este un element important pentru implementarea

cu succes a cursului de formare, deoarece include aspecte precum obiectivul
cursului, programul de învățare, resursele necesare, metodologia de învățare,
criteriile de evaluare,...
CURRICULUMUL DE FORMARE
Ce este?
Curriculumul de formare este un pachet complet de activități de învățare

create pentru atingerea obiectivelor programului de formare. Într-un
sistem bazat pe rezultate finale, obiectivul, sau scopul dorit, este ca
cursanții să dobândească abilitățile (competențele) și cunoștințele
specifice de care au nevoie la locul de muncă sau în viață, în general.
În educația formală, curriculum-ul face legătura între nivelul macro

(obiective și conținut educațional selectate oficial) și cel micro (actul
de predare și evaluare de la clasă).
PROIECTAREA CURRICULUMULUI
Principalele aspecte în proiectarea curriculumului
- Obiective clare
Care este scopul formării? Care sunt rezultatele așteptate ale formării?
- Conținuturi
Ce conținut va sprijini obiectivele declarate?
- Mecanismul de livrare
Cum ar trebui prezentat materialul?
- Evaluare
Cum vei ști dacă cursanții au învățat materialul? sau Cum vei ști dacă rezultatul învățării a fost
atins?
- Intervenție
Ce fel de intervenție ar trebui să planifici sau să implementezi pentru a le oferi cursanților sprijin
suplimentar?
Unitatea 5
Proiectarea curriculumului și refacerea
conținutului
Cuprins
5.1 Principii pedagogice ale proiectării curriculumului
5.2 Conținutul curriculumului
5.3 O secvență de învățare coerentă

5.1 Principii pedagogice
ale proiectării
curriculumului
ABORDĂRI PEDAGOGICE
Pedagogia se referă la „interacțiunile dintre cadre didactice, elevi și mediul

de învățare, și sarcinile de învățare”(1).
Acest termenul include modul în care cadrele didactice și elevii

interacționează unii cu alții, dar și abordările de predare-învățare
implementate la clasă.
(1)Murphy, P. 2008. ‘Defining pedagogy’. In K. Hall, P. Murphy & J. Soler (Eds.), Pedagogy and practice: culture and
identities (pp. 28-39). London: SAGE publications.
Selectarea celei mai potrivite și eficiente pedagogii poate să favorizează

realizările academice, dezvoltarea socio-emoțională, dobândirea de abilități
tehnice și o disponibilitate generală de a contribui în societate.
Abordările pedagogice sunt adesea poziționate pe un spectru care variază de

la pedagogia axată pe cadrul didactic la cea axată pe cursant.
Pedagogia axată pe cadrul didactic: Cadrul didactic este în centrul
procesului de învățare și, în mod normal, se bazează pe metode ca prelegerile
în fața întregii clase, învățarea mecanică și răspunsurile în cor.
Pedagogia axată pe cursant: Cursantul joacă un rol activ în procesul de

învățare. Cursanții se folosesc de cunoștințele anterioare și de noile experiențe
pentru a crea cunoștințe. Profesorul facilitează acest proces, dar și creează și
structurează condițiile pentru învățare.
(Brown, 2003; Crick & McCombs, 2006; Harris & Cullen, 2008)
Pedagogia axată pe învățare: Combină pedagogia axată pe cadrul didactic

cu cea axată pe cursant, însă profesorii trebuie să țină cont de contextul local,
inclusiv de numărul de cursanți de la clasă, mediul fizic, disponibilitatea
materialelor de predare și învățare, etc.
(Harry Hubbal & Hellen Burt, 2007)

PEDAGOGIA AXATĂ PE CURSANT
AVANTAJE
Lucrând în grupuri, participanții deprind abilități de comunicare și colaborare

importante.
Cursanții sunt mai interesați de activitățile de învățare atunci când pot
interacționa și participa activ.
Participanții învață să își ghideze propria învățare, pun întrebări și
finalizează sarcini independent.
PEDAGOGIA AXATĂ PE CURSANT
DEZAVANTAJE
Deoarece cursanții vorbesc între ei, adesea clasele sunt aglomerate,

gălăgioase și haotice.
Cadrele didactice trebuie să încerce să gestioneze toate activitățile
cursanților, în același timp.
Deoarece profesorul nu le oferă instrucțiuni tuturor elevilor în același timp,
este posibil ca unii dintre aceștia să piardă câteva aspecte importante.
Unii cursanți preferă să lucreze singuri, așa că lucrul în grupuri poate deveni
problematic.
PEDAGOGIA AXATĂ PE CADRUL DIDACTIC
AVANTAJE
Atunci când educația este axată pe cadrul didactic, clasa rămâne în ordine.
Deoarece cursanții învață pe cont propriu, ei învață să fie independenți și să
ia propriile decizii.
Cum profesorul este cel care conduce toate activitățile de la clasă, nu își
mai face griji că unii elevi ar pierde aspecte importante.
PEDAGOGIA AXATĂ PE CADRUL DIDACTIC
DEZAVANTAJE
Atunci când cursanții lucrează singuri, nu mai învață să colaboreze cu

ceilalți, și abilitățile de comunicare ar putea avea de suferit.
Formarea axată pe profesor poate deveni plictisitoare pentru cursanți. Este
posibil să le zboare mintea și să piardă lucruri importante.
Procesul instructiv-educativ axat pe profesor nu le permite cursanților să se
exprime, să pună întrebări și să își ghideze propria învățare.
REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII ȘI
CURRICULUMUL DE FORMARE
Rezultatele învățării stabilesc ce îi ajută, de fapt,
conținutul pe elevi să facă: să acumuleze mai
multe cunoștințe; să dezvolte abilități și
competențe.
Rezultatele învățării trebuie transferate în program
de învățare sau conținut al învățării, pentru a fi
predate la clasă.
Curriculumul de formare este locul unde rezultatele
învățării sunt transferate într-un program de
învățare.
5.2 Conținutul
curriculumului
CONȚINUTUL CURRICULUMULUI
1 Rezultatele învățării 3 Metode de predare
2 Program de învățare
4 Criterii de evaluare 5 Resurse
6 Nivel de intrare
1. REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII
Așa cum s-a explicat în Unitatea 3, Rezultatele învățării sunt descrise în termeni
de cunoștințe, abilități și competențe. Rezultatele învățării vor fi descrise după
analiza nevoilor de formare.
Curriculumul de formare include descrierea rezultatelor învățării ce trebuie atinse

de participanți la finalul cursului.
Reveniți la Unitatea 3 dacă aveți nevoie să revizuiți sau să obțineți mai multe
informații despre descrierea rezultatelor învățării.
2. PROGRAMUL DE ÎNVĂȚARE
Programul de învățare este corelat direct cu rezultatele învățării identificate în
faza inițială a elaborării cursului și incluse deja în curriculum.
Programul de învățare include:
- Modulele de formare asociate rezultatelor învățării

- Unitățile și subunitățile care alcătuiesc modulele de formare
- Timpul de predare necesar realizării fiecărei unități
3. METODELE DE PREDARE
Curriculumul poate include și o descriere a metodelor de predare care se
potrivesc pentru atingerea rezultatelor învățării dorite.
Metodele de predare pot fi grupate în:

- metode axate pe cadrul didactic
- metode axate pe cursant
- metode axate pe învățare
3. METODELE DE PREDARE
Selectarea metodelor corespunzătoare ce vor fi folosite în timpul cursului (e.g.,
brainstorming, discuții, jocuri de rol,...) trebuie să fie aliniată atât cu rezultatele
învățării ce vor fi atinse cât și cu resursele (timp, spațiu, echipament)
disponibile.
În plus, modul de livrare trebuie definit în Curriculumul de formare.
E-learning: învățare la distanță
Învățare mixtă (blended-learning): combinație de învățare la distanță și față-
în-față
Învățarea față-în-față: profesorii și cursanții în același loc, în același timp
4. CRITERIILE DE EVALUARE
Criteriile de evaluare sunt cruciale pentru a se asigura că există o înțelegere
clară între profesori și cursanți în legătură cu așteptările asociate învățării
evaluate.
Ele trebuie să specifice clar standardele ce trebuie atinse și ce dovezi vor fi

folosite pentru a evidenția atingerea rezultatelor învățării. Metodologia de
evaluare va fi definită în Unitatea 6: Proiectarea cursului.
Aceste criterii de evaluare sunt definite în timpul descrierii rezultatelor învățării

(a se vedea Unitatea 3).
4. CRITERIILE DE EVALUARE
Criteriile bune de evaluare trebuie întotdeauna:
Să descrie ce aspecte ale rezultatele învățării vor fi evaluate

Să indice ce este necesar pentru atingerea rezultatelor învățării, folosind un
limbaj pozitiv
Să menționeze clar ce presupune atingerea diferitelor niveluri de realizare
Să acopere toate aspectele modulului, dar nu prea multe astfel încât să
devină de negestionat de către cursanți sau personal
http://www.ncl.ac.uk/ltds/resources/assessment/criteria/
5. RESURSELE
UMANE SPAȚIU ECHIPAMENTE
Descrierea profilului Spațiul minim necesar Descrierea
cadrului didactic pentru derularea echipamentelor
necesar pentru curs: corectă a cursului de necesare pentru curs.
- Calificări necesare formare Se va defini un Va include descrierea
spațiu minim per echipamentului per
- Experiență participant participant, dar și
profesională în sector pentru întregul grup.
sau respectivul
domeniu Ar putea include
calculatoare,
echipament tehnic,
tablă, echipamente
audiovizuale,...
6. NIVELUL DE INTRARE
Dacă este relevant, curriculumul de formare va include și cerințele obligatorii pe

care participanții trebuie să le întrunească pentru a avea acces la curs.
Cerințele asociate nivelului de intrare:

- Calificare inițială
- Cunoștințe anterioare
- Vârstă
- Experiență anterioară în respectivul domeniu sau sector
- Alte cerințe
5.3 O secvență de
învățare coerentă
O SECVENȚĂ DE ÎNVĂȚARE
COERENTĂ
„Ultimul pas al fazei de elaborare este stabilirea structurii și a etapizării

programului pentru a asigura atingerea obiectivelor învățării. O etapizare
corespunzătoare le oferă cursanților un tipar de relaționare, astfel încât fiecare
activitate să aibă un scop clar. Cu cât conținutul are mai mult sens, cu atât este
mai ușor să îmveți și, prin urmare, procesul instructiv-educativ este mai
eficient.”
Instructional System Design - Design Phase: http://www.nwlink.com/~donclark/hrd/sat3.html#sequence

O SECVENȚĂ DE ÎNVĂȚARE
COERENTĂ
Etapizarea învățării este procesul prin care se organizează diferite module/unități
care trebuie învățate consecutiv.
Scopul etapizării este acela de a face o tranziție lină de la o lecție la alta, pentru a
atinge obiectivele din planurile unităților și rezultatele optime ale învățării.
BENEFICIILE ETAPIZĂRII ÎNVĂȚĂRII
Tranziție lină. Prin planificarea unităților, profesorul/formatorul este

conștient de scopurile finale ale învățării.
Reducerea conflictelor/problemelor. Scopurile finale clare și lecțiile
etapizate le permit profesorilor să anticipeze dificultățile și zonele cu
probleme.
O mai bună organizare. O bună planificare a învățării permite pregătirea
materialelor în avans.
BENEFICIILE ETAPIZĂRII ÎNVĂȚĂRII
Planificare viitoare. Etapizarea în avans a lecțiilor le permite profesorilor

să estimeze cam cât cred că le-ar lua să acopere o anumită materie, și
apoi să vadă cât le-a luat cu adevărat, atunci când lecțiile sunt predate
cursanților.
Verificări de evaluare. Pregătirea în avans permite evaluarea formării,
identificarea punctelor optime din program și a zonelor de îmbunătățit.
CUM SE PROIECTEAZĂ SECVENȚIEREA
ÎNVĂȚĂRII
Conținutul învățării trebuie structurat astfel încât să includă la început
elementele mai simple și mai generale, și să le integreze pe cele mai
complexe și mai detaliate ulterior, progresiv.
Alegeți conținutul învățării care poate fi folosit ca organizator în avans. Mai

multe informații: https://www.techlearning.com/tl-advisor-blog/9736
Selectați cele mai reprezentative elemente în context.
Selectați alte elemente relevante pentru predare sau pentru organizator.
ale învățării
• Ce este un Curriculum de formare? De ce

este important?
• Ce tipuri de metode de predare pot fi

identificate?
• Care sunt aspectele diferite incluse în

Curriculumul de formare?
Cunoaște aspectele pedagogice ale proiectării curriculumului și ale
definirii conținuturilor.
Cunoștințe
Înțelege părțile necesare pentru proiectarea curriculumului: obiective,
profilul cadrului didactic, resurse, module, unități, ...
Identifica conținuturile asociate curriculumului de curs.
Abilități Identifica diferitele părți ale proiectării curriculumului.
Defini conținutul curriculumului.

Competențe Redacta curriculumul unui curs
Defini conținuturile unui curs, conform principiilor proiectării curriculumului
What is curriculum. Judith S. Rycus. 2006.
http://www.ocwtp.net/PDFs/Trainer%20Resources/WhatIsCurriculum.pdf
Curriculum Design. University of the Western Cape.
https://www.uwc.ac.za/TandL/Pages/Curriculum-Design.aspx
Curriculum Design: Definition, Purpose and Types. ThoughtCo
https://www.thoughtco.com/curriculum-design-definition-4154176
Pedagogy, Curriculum, Teaching Practices and Teacher Education in Developing Countries.
Jo Westbrook et al. 2013. Univ. of Sussex, UK Aid.
http://eppi.ioe.ac.uk/cms/Portals/0/PDF%20reviews%20and%20summaries/Pedagogy%202013%
20Westbrook%20report.pdf?ver=2014-04-24-121331-867
Pașii următori
Citiți unitatea 6 pentru mai

multe informații detaliate
despre cursurile de învățare a
adulților.
Felicitări!
COMP
-ANY
Unit 6 LOGO
Proiectarea cursului

Lucrarea aceasta are o licență în baza Creative Commons Attribution-ShareAlike 4.0 International License. Pentru a vedea o copie a acesteia, mergeți la:
https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/
SCOP ȘI JUSTIFICARE
Proiectarea cursului reprezintă ultimul pas, în cadrul căruia vor fi definite toate
aspectele legate de implementarea reală a cursului.
Proiectarea cursului va fi definită înainte de a începe implementarea formării.
Faza de proiectare presupune ca pe durata întregului proces să se țintă cont de

caracteristicile grupului țintă (cunoștințe, vârstă, pregătire tehnică și context
cultural, ...)
RESPONSABILII IMPLICAȚI
Proiectarea cursului presupune coordonarea persoanelor implicate în toate
etapele, de la analiza nevoilor la implementarea reală:
Client sau organism financiar.
Persoană care proiectează învățarea
Persoană care planifică programul
Formator de adulți, profesor.
Coordonarea unui curs de formare presupune o serie de pași, sarcini și

abilități. Deși o bună parte a coordonării formării are loc în faza de proiectare,
coordonarea este foarte importantă în toate fazele procesului de formare.
ASPECTE DE AVUT ÎN VEDERE ÎN
PROCESUL DE PROIECTARE
Materialele de formare corelate cu obiectivele învățării definite
Ce materiale trebuie elaborate și ce vor include acestea?
Formatorii și profesorii
Cine va facilita formarea și cine va acționa ca expert de conținut pentru a revizui
materialele?
Metodele de formare, activitățile și evaluarea
Ce metode și activități vor fi folosite de profesor/formator în implementarea cursului? Și
pentru evaluarea cursului?
Logistica
Unde și când va avea loc formarea? Ce echipamente și resurse sunt necesare?
Unitatea 4 Proiectarea cursurilor
pentru învățare a adulților
Cuprins
6.1 Aspecte logistice
6.2 Metode didactice, materiale și activități de formare
6.3 Evaluare
6.4 Rezultate atinse ale învățării

6.1 Aspecte logistice
ASPECTE LOGISTICE
1 Profilul profesorului 3 Calendar
2 Spațiul
4 Echipament
5 Raportul cost/beneficii și viabilitatea
1- PROFILUL
PROFESORULUI/FORMATORULUI
Proiectul DEMAL definește o serie de competențe pe care ar trebui să le aibă
un profesor/formator:
Nivelurile de competențe în profilurile DEMAL

Nivel Descriere
Cuprind cunoștințe, abilități și atitudini care sunt cerințe obligatorii
Competențe importante pentru activitățile de Proiectare și Evaluare și
pedagogice Monitorizare, dar care, în același timp, sunt și cerințe obligatorii
generale generale pentru a fi un formator profesionist pentru adulți.
Exemplu: cunoștințe de bază despre teoriile de învățare
Competențe pedagogice generale
CUNOȘTINȚE
• concepte și principii cheie legate, în special, de
predarea și învățarea adulților ABILITĂȚI
o elemente de bază ale teoriei învățării; • aplicare despre o gamă suficient de
largă de metode de predare
o elemente de bază ale psihologiei învățării;
• abilități de moderare
o bariere și motivații pentru învățare;
o abordarea constructivistă a predării;
o conceptul de orientare către rezultat final (versus
orientare către intrare (input)/curriculum); ATITUDINI
• conștientizarea/ reflecția asupra propriului rol • Conștientizarea propriului rol și a
profesional de profesor al adulților posibilului impact al acțiunilor tale
• elemente de bază ale teoriei și tehnicilor de asupra cursanților; sentimentul
comunicare responsabilității și angajament față de
valorile profesionale (etice)
• elemente de bază ale dinamicii de grup
• cunoștințe despre o gamă suficient de largă de
metode de predare
PROFILUL
Nivel Descriere
Cuprind cunoștințe, abilități și atitudini care sunt cerințe
obligatorii importante pentru activitățile de Proiectare și
Competențe Evaluare și Monitorizare, dar care sunt strâns legate de
specifice unei domeniul specific de expertiză al formatorului de adulți și
materii de materia pe care o predă.
Exemplu: cunoștințe de conținut din domeniul său de
expertiză
Competențe specifice unei materii
CUNOȘTINȚE
• cunoștințe de conținut din domeniul său de
expertiză
• cunoștințe pedagogice de conținut din domeniul
său de expertiză („cunoștințe despre ce
reprezentări și cum reușesc acestea să
promoveze învățarea de către cursanți a
conceptelor cheie legate de o materie” Goeze et
al. 2014)
• metodologie specifică predării/învățării pe o
anumită materie
• familiarizarea cu curiculumul existent,
standardele de calificare, etc. asociate
materiei
PROFILUL
Nivel Descriere
Cuprind cunoștințele și abilitățile specifice necesare pentru
Competențe realizarea diferiților pași și a diferitelor activități asociate sarcinilor de
pedagogice Proiectare și Evaluare și Monitorizare.
generale
Exemplu: aplicarea practică a tehnicilor de analiză a nevoilor
Competențe pedagogice generale
ABILITĂȚI
CUNOȘTINȚE • Aplicarea practică a
tehnicilor de analiză a
Cunoștințe specifice despre: nevoilor
- Înțelegerea conceptului • Aplicarea practică a
- Analiza nevoilor metodelor de testare
- Definirea rezultatelor învățării • Operaționalizarea
rezultatelor învățării
- Evaluarea nivelurilor de intrare/ a învățării anterioare
• Capacitatea de corela
- Proiectarea curriculumului și refacerea conținutului metodele și activitățile de
- Proiectarea cursului învățare, cu obiectivele
stabilite și contextul formării
PROFILUL
Nivel Descriere
Cuprind abilități cognitive multifuncționale și independente de
context, abilități sociale dar și atitudini și calități emoționale extrem
de relevante pentru sarcinile de Proiectare și Evaluare și
Competențe Monitorizare, dar care în același timp sunt utile în multe contexte
transversale diferite, atât private cât și profesionale, și pot fi folosite pentru a
atinge diferite tipuri de scopuri și obiective.
Exemplu: abilități de observare
Competențe transversale
ABILITĂȚI
• Abilități analitice și de reflecție
• Rezolvarea problemelor și abilități de negociere
• Abilități de comunicare
• Abilități de observare, empatie
• Creativitate
• Flexibilitate, deschidere
2. SPAȚIU
Descrie unde va fi implementat cursul de formare.
Trebuie să se țină cont de aspecte precum locația și accesul participanților:

cum se ajunge la locul respectiv, cu transportul public sau privat.
Accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități trebuie și ea avută în vedere,

pentru ca un curs să fie deschis tuturor persoanelor interesate.
3- CALENDAR
Calendarul depinde de:
− Nevoile legate de conținut: de cât timp este nevoie pentru a dobândi

cunoștințele și abilitățile specifice
− Nevoile cursanților: de cât timp este nevoie pentru a acumula cunoștințe pe

un subiect specific.
− Nevoile instituției: ce activități trebuie planificate, cum se acoperă costurile

instituționale asociate livrării programului...
3- CALENDAR
Întrebări la care trebuie să se răspundă:
Calendar:
La ce oră, în ce zile ale săptămânii și de câte ori pe lună ar trebui să se țină cursul?
Ar trebui oferit tot odată, în weekend sau în timpul săptămânii, sau ar trebui oferit
continuu, o dată sau de două ori pe săptămână?
Interval de timp:
Câte ore per curs?
Când să se organizeze cursul?
Pe ce durată?
4- ECHIPAMENT
Descrierea echipamentelor necesare pentru curs. Va include descrierea
echipamentului per participant, dar și pentru întregul grup.
Trebuie identificat în ce moment al cursului de formare vor fi folosite aceste resurse,

pentru a le pregăti și a le optimiza utilizarea.
Aici pot intra calculatoarele, echipamentele

audiovizuale, tablele...sau orice echipament tehnic
specific necesar pentru predarea unei anumite
materii.
Costul echipamentului trebuie avut în vedere când

se analizează raportul cost/beneficii și viabilitatea
cursului de formare.
5. Raportul cost/beneficii și viabilitatea
O organizație nu își poate permite să livreze un program care are un sold negativ al veniturilor;
este necesară calcularea atentă a bugetului.
Când se calculează bugetul programului, este important să se facă diferența între:
− Finanțarea programului: Aceasta depinde de tipul instituției (profit sau non-profit) și de politici
și reglementări (taxele programului, fonduri publice, sponsorizări,...)
− Sistemul contabil: costul unitar, per participant, sau costurile de călătorie și subzistență, sau
cum sunt păstrate documentele bugetare, cum se asigură fluxul de numerar,....
− Costurile de redresare și acoperire riscuri: atunci când trebuie anulat un program sau când
trebuie implementate strategii pentru reducerea costurilor.
5. RAPORTUL COST/BENEFICII ȘI
VIABILITATE
Pentru a analiza raportul cost/beneficii și viabilitatea unui curs de formare trebuie avute
în vedere câteva costuri:
- Costurile directe sunt fonduri cheltuite pentru a sprijini activitățile din program
(salariile personalului suport și a celui implicat în predare, realizarea și copierea
materialelor de instruire, echipament, traduceri, platforme de învățare, deplasare, etc.)
- Costurile indirecte sunt acele cheltuieli care nu pot fi atribuite unui program individual,
dar care sunt necesare pentru a păstra programul în ansamblul său (spațiu, utilități,
management și administrație, asigurări, echipament, cheltuieli generale, proiectare,
studii și campanii de marketing, etc.)
5. RAPORTUL COST/BENEFICII
ȘI VIABILITATE
- Cheltuielile fixe reprezintă acele elemente care de obicei rămân stabile,
indiferent de numărul participanților sau dacă se ține sau nu programul (e.g.,
marketing, costuri de dezvoltare).
- costurile variabile sunt cele care depind de numărul participanților care se

înscriu la curs (materiale, deplasare, mese, etc.)
5. RAPORTUL COST/BENEFICII
ȘI VIABILITATE
Analiza cost-beneficiu
Costurile programelor de educație și formare țin de beneficiile pe care acestea

le produc. Aceste beneficii sunt transpuse în termeni monetari, pentru a stabili
viabilitatea economică și eficiența unui program.
6.2 Metode didactice,
materiale și activități de
formare
METODE DIDACTICE DE PREDARE
Succesul învățării nu poate depinde doar de calitățile cursantului și de

modalitățile cognitive evidențiate de abordarea pedagogică; acesta se poate
produce doar dacă condițiile de mai sus sunt însoțite de o predare eficientă.
Aceasta ține cont de modul în care cursantul acumulează cunoștințe și de

metoda de predare folosită de profesor, care depășește un simplu transfer de
cunoștințe.
METODE DIDACTICE DE
PREDARE
Când se selectează metoda de predare, trebuie să se răspundă la următoarele
întrebări:
-Metoda aceasta se potrivește obiectivelor?
-Există resurse disponibile pentru a folosi această metodă de formare?
-Sunt necesare dotări?
-Care este mărimea estimată a grupului ce va fi instruit?
-Este necesară o sală specială?
-Metoda se pretează instruirii de grup, instruirii individualizate sau ambelor?
-Ce interval de timp este disponibil pentru formare?
-Ce pregătire au participanții?
-Metodele selectate vor stimula interesul și vor asigura varietatea?
METODE DIDACTICE DE PREDARE
METODE DE PREDARE TRADIȚIONALE NOI METODE DE PREDARE

MODELE DE PREDARE TRANSMISIBILE
Vs („Învățarea din practică”, „învățarea să gândești”,
„învățarea neautoritară”, „rezolvarea unor probleme
practice”,...)
Profesorul acționează ca persoană Profesorul acționează ca mediator, ghid

care transmite cunoștințele. sau facilitator al învățării.
Cunoștințele sunt memorate, însă nu Acesta dă un sens învățării, astfel încât
au sens și nu se traduc în gânduri. cursanții să poată înțelege problemele în
mod holistic, și să le capteze integral
sensurile.
Pentru mai multe informații detaliate CURRENT TEACHING AND LEARNING STRATEGIES. Prof. Claudio Desinan,
PhD University of Trieste (Italy): https://hrcak.srce.hr/file/106639
STILURI DE PREDARE
Stilurile de predare depind de metodologia de predare folosită la clasă.
Autoritatea, sau stilul de Demonstratorul, sau stilul de Facilitatorul, sau stilul activităților
prelegere coach
Facilitatorii promovează
Modelul autoritar este axat pe Acesta își păstrează rolul formal autoînvățarea și îi ajută pe
cadrul didactic, și de multe ori de autoritate, arătându-le cursanți să dezvolte abilități de
presupune prelegeri lungi sau cursanților ce trebuie să știe. gândire critică și să păstreze
prezentări unidirecționale. Demonstratorul seamănă foarte informații care duc la
Cursanții ar trebui să ia notițe și mult cu lectorul, însă lecțiile sale autoactualizare.
să absoarbă informațiile. includ prezentări multimedia,
activități și demonstrații.
Stilul de delegare, sau de grup Stilul hibrid, sau mixt

Acest stil se potrivește cel mai bine Stilul hibrid, sau mixt, urmărește o
pentru un curriculum ce necesită abordare integrată care amestecă
activități de laborator sau pentru interesele și personalitatea cadrului
subiecte care garantează feedback-ul didactic cu nevoile cursantului și cu
colegilor, ca dezbaterile și scrisul metodele corespunzătoare curriculumului.
creativ.
STILURILE DE ÎNVĂȚARE
Pentru succesul activității de predare este important să se aibă în vedere și stilurile de
învățare ale participanților:
Vizual: Aceste persoane preferă să folosească poze, imagini, diagrame, culori, hărți
mentale.
Fizic: Aceștia sunt oamenii care învață făcând, folosindu-se de corp pentru a-i ajuta în
procesul de învățare. Desenarea de diagrame, folosirea obiectelor fizice sau jocurile de
rol reprezintă strategii pentru un „cursant fizic”.
Auditiv: preferă să folosească sunete, ritmuri, muzică, înregistrări, rime inteligente, etc.
Verbal: preferă să folosească cuvinte, atât oral cât și în scris, care să îl ajute la învățat.
Logic: Persoane care preferă să folosească logica, raționamentul și „sisteme” pentru a
explica sau înțelege concepte.
Social: Acestora le place să învețe în grup sau cu alte persoane, și urmăresc să lucreze
cu ceilalți cât mai mult posibil.
Solitar: Solitarul preferă să învețe singur, studiind individual.
MATERIALELE DE FORMARE
Elaborarea materialelor de formare presupune redactarea, crearea unor
exerciții de învățare și colaborarea cu experții pe conținut și cu formatorii.
Este faza care necesită cel mai mult timp dar, în același timp, este esențială
pentru a asigura succesul formării. Materialele directe, bine elaborate,
ghidează formarea și consolidează obiectivele învățării și rezultatele finale.
„Conținutul” se referă la subiect și la materia ce va fi învățată de cursanți,

împreună cu modalitățile diferite în care formatorul le-o va transmite cursanților.
Selectarea conținutului unui program de formare este o procedură vitală, care

contribuie la succesul respectivului program. În mod normal, formatorul se
bazează pe mai multe surse din care selectează conținutul programului.
Selectarea conținutului pentru program trebuie să depindă, în mare măsură, de

rezultatele învățării. Conținutul specific ar trebui să ajute la atingerea rezultatelor
finale dorite.
Selectarea conținutului pentru program trebuie să depindă, în mare măsură, de

rezultatele învățării. Conținutul specific ar trebui să ajute la atingerea rezultatelor
finale dorite.
REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII CONȚINUTUL PROGRAMULUI SAU AL

CURSULUI
Formatorul trebuie să organizeze sau să etapizeze conținutul programului de

formare. O etapizare corectă a conținutului poate influența extrem de mult eficiența
și eficacitatea experienței de învățare a cursantului.
Iată câteva exemple de materiale de
formare:
• Programul de formare sau schița • Bibliografii sau liste de
cursului resurse
• Orare • Planuri de lecție
• Materiale de auto-instruire • Formulare de evaluare
• Unități sau module de curs • Liste de verificare pentru
• Handout-uri pentru anumite sesiuni planificarea cursului
(notițe scurte de curs și exerciții) • Proceduri și formate de
• Caiete de lucru raportare
• Liste cu sarcini • Manuale de curs pentru

cursanți și/sau formatori
• Lecturi
• Ghiduri pentru formatori.
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
Învățarea este activă; cea mai mare parte a planificării cursului trebuie să se refere la ce
vor face cursanții. Cum se vor implica și cum vor interacționa cursanții într-un curs? Ce
vor face cursanții atunci când formatorii vor prezenta sau preda ceva? Cum vor exersa și
cum își vor consolida cunoștințele și abilitățile învățate.
Alegerea activităților va fi influențată de alegerea metodelor de formare ce vor fi folosite

de formatori.
Activități de învățare care pot fi adaptate și folosite în diverse situații la clasă, cu grupuri
mai mari sau mai mici de cursanți.
Aici puteți identifica câteva activități ce pot fi folosite la clasă:
DEZBATERI
Dezbaterile sunt un instrument de predare foarte util atunci când este vorba de aspecte
interesante și divergente care trebuie analizate critic și din mai multe unghiuri, și atunci
când cursanții trebuie să vorbească și să gândească activ.
JOCURI DE ROL
Jocurile de rol pot fi un instrument creativ și expresiv, prin care cursanții relaționează într-
un mod diferit cu ce învață. Ele pot fi folosite în clase mai mari
sau mai mici, și elevii pot fi desemnați sau se pot oferi voluntari
pentru a-și asuma anumite roluri.
PRELEGERILE SAU FORUMURILE CU PRELEGERI
Prelegerea poate fi un instrument extrem de eficient la clasă, permițându-i formatorului să ofere
tema generală care organizează materialele într-un mod interesant. Însă formatorul trebuie să
fie atent să adapteze prelegerea la grupul de cursanți care o va auzi și să îi încurajeze pe
aceștia să își asume câte mai rapid un rol activ pentru a învăța materialul.
BRAINSTORMING
Brainstormingul reprezintă generarea aleatorie de idei legate de un subiect. Nu există vreo editare
sau ordine a ideilor. Acestea pot fi ulterior folosite ca punct de plecare pentru o altă activitate, ca
scrisul sau discuțiile. De multe ori este foarte productiv, ca activitate pentru întreaga clasă.
Brainstormingul îi poate încuraja pe cursanți să gândească mai creativ și mai liber decât dacă ar
face un exercițiu mai controlat de planificare.
STUDII DE CAZ
Studiul de caz este prezentarea scrisă a unei probleme, în general o situație reală și cum este
aceasta gestionată. Într-un anumit tip de studiu de caz participanților li se poate cere să
analizeze și să discute despre modul în care cazul ilustrează punctele ce trebuiau învățate din
sesiunile de formare. Într-un alt tip de studiu de caz participanții primesc o relatare scrisă a
situației sau problemei și li se cere să analizeze situația, să evalueze alternativele și să
recomande o abordare sau o soluție corespunzătoare.
Aplicația de planificare a cursului
Un instrument practic bazat pe web pentru a sprijini proiectarea activităților de învățare a adulților este
aplicația DEMAL de Planificare a Cursului.
Acesta permite selectarea

metodelor în funcție de criteriile
pedagogice specificate:
fazele de curs sau scopul activității
(filtre în partea de sus)
obiectivele de învățare, forma
socială sau aspectele
organizaționale, cum ar fi timpul
sau dimensiunea grupului (filtrele
de jos)
Când sunt setate filtre, norul vă va arăta

numai acele metode care corespund
selecției dvs., evidențiindu-le pe cele
mai potrivite.
Dacă faceți clic pe o metodă, puteți
deschide un fișier pdf informativ pentru a
afla mai multe despre metodă sau puteți
adăuga metoda la un plan de curs pe care
îl puteți construi utilizând aplicația.
.
Încercați gratuit Aplicația de planificare a
cursului DEMAL!
https://www.course-planner-app.com
6.3 Evaluarea și
aprecierea
EVALUAREA ȘI APRECIEREA
În cursul „Evaluarea activităților de educație și formare a adulților” sunt descrise în detaliu evaluarea
și aprecierea activităților de formare. Așa că în această unitate veți găsi doar câteva informații pe
acest subiect.
Vă recomandăm să consultați cursul „Evaluarea activităților de educație și formare a adulților” după
finalizarea acestei unități.
Definițiile sunt:
EVALUARE - Evaluarea sistematică a valorii, probității, fezabilității, importanței și/sau echității unui
obiect. Evaluarea este procesul prin care se examinează și se punctează ceva sau performanța
cuiva, pe baza unui set de criterii.
APRECIERE (ASSESSMENT) - În educație, termenul apreciere se referă la diversitatea de metode

și instrumente folosite de formatori pentru a evalua, măsura și documenta nivelul de pregătire,
progresul în învățare, dobândirea de abilități sau nevoile educaționale ale cursanților.
PROCESUL DE EVALUARE ȘI
APRECIERE
Acesta poate fi împărțit în cinci pași: identificarea scopurilor; selectarea metodelor; proiectarea
instrumentelor ce vor fi folosite; colectarea datelor; și analiza și raportarea rezultatelor.
Analizarea și
Identificarea Selectarea Proiectarea Colectarea
raportarea
scopurilor metodelor instrumentelor datelor
rezultatelor
1-IDENTIFICAREA SCOPURILOR
Se pot face evaluări diferite:
- Evaluarea învățării
În ce măsură participanții au asimilat cunoștințe noi și stăpânesc abilități noi, ca urmare
a activității de formare.
-Gradul de satisfacție al participanților

Feedback cu gradul de satisfacție al participanților legat de conținutul, metodele și
serviciile unei activități pe care tocmai au finalizat-o.
1-IDENTIFICAREA SCOPURILOR
- Evaluarea impactului
Efectele formării asupra performanței participantului, asupra performanței organizației
participantului și asupra sectorului profesional al participantului (i.e., depășește
evaluarea învățării) necesită o abordare specifică pentru scenarii specifice.
2-SELECTAREA METODELOR
EVALUAREA DE DIAGNOZĂ
De multe ori se realizează la începutul unei unități de studiu, pentru a evalua abilitățile,
interesele, experiențele, nivelurile de realizare sau dificultățile unui cursant sau ale
întregii clase.
Poate implica măsurători formale (e.g., teste) folosite pentru a stabili un punct de plecare
sau o valoare inițială (baseline) sau măsurători informale (e.g., observare, discuții,
întrebări).
Oferă informații utile pentru programare și planificare, alegerea metodelor de predare și
învățare, dar și pentru alegerile privind aprecierea.
EVALUAREA FORMATIVĂ
Evaluarea formativă este parte integrantă a predării și învățării. Aceasta nu contribuie la
nota finală acordată modulului, ci la învățare, prin oferirea de feedback.
Ar trebui să indice ce este bun la ceva ce s-a lucrat, și de ce; și, de asemenea, ar trebui
să indice și ce nu este prea bine și cum poate fi îmbunătățită munca.
Un feedback formativ eficace va influența ce fac mai departe cursantul și cadrul didactic.
EVALUAREA SUMATIVĂ
Evaluarea sumativă demonstrează succesul înregistrat de un cursant în atingerea
criteriilor de evaluare folosite pentru măsurarea rezultatelor învățării urmărite pentru un
modul sau program, ea contribuind la nota finală acordată modulului.
În mod normal, deși nu întotdeauna, are loc la finalul unității.
Evaluarea sumativă se folosește pentru a cuantifica realizările, a le recompensa și
pentru a oferi date pentru selecție.
EVALUAREA EVALUATIVĂ
Ca și evaluarea formativă, evaluarea de diagnoză este folosită pentru a îmbunătăți
experiența cursantului și nivelul său de realizare.
Însă evaluarea de diagnoză se uită în spate, nu invers.
Ea evaluează ce știe deja cursantul și/sau natura dificultăților pe care le poate întâmpina
care, dacă nu sunt diagnosticate, îi pot limita implicarea în procesul de învățare. De
multe ori se folosește înainte de predare sau atunci când apare o problemă.
3-ELABORAREA INSTRUMENTELOR CE
VOR FI FOLOSITE
CHESTIONARELE
Instrumentele de evaluare sunt folosite pentru a culege informații despre un program

sau o sesiune. Acesta este un mod eficient de a strânge cantități mari de date
cantitative și calitative despre un curs de formare.
Chestionarele sunt un set de întrebări puse indivizilor pentru a obține informații

statistice utile despre un anumit subiect. Este un instrument excelent pentru a evalua
reacția participanților, imediat după cursul de formare.
VOR FI FOLOSITE
OBSERVAREA
Observarea este o metodă de culegere a datelor observând comportamentul

persoanelor în mediul lor natural. Ea presupune doar urmărirea și notarea
comportamentului unei persoane după un curs de formare, pentru a stabili dacă
aceasta poate realiza obiectivele vizate.
Metoda permite surprinderea mai multor aspecte, inclusiv a mediului fizic, a

comportamentului persoanei respective și a interacției sale cu ceilalți.
VOR FI FOLOSITE
INTERVIURILE
Interviurile reprezintă o metodă de culegere a datelor menite a culege și date reale și

opinii. Ele presupun adresarea unor întrebări deschise la care respondentul poate
răspunde oferind cât de multe detalii dorește. Interviurile oferă informații valoroase
despre comportamente, atitudini, opinii și mentalități.
4-COLECTAREA DATELOR:
CÂND SE FACE EVALUAREA
- Evaluarea ex-ante
Această evaluare se realizează după identificarea nevoilor de formare și
proiectarea programului de formare pentru activitate. În faza aceasta,
ipotezele și nevoile pe care se bazează programul și elaborarea programului
în sine ar trebui evaluate și, dacă este cazul, adaptate sau ajustate.
- Evaluarea continuă
Această evaluare are loc în timpul activității de formare. Programul este revizuit
zilnic, pentru a vedea dacă corespunde nevoilor și dacă reușește să atingă
obiectivele definite.
4-COLECTAREA DATELOR:
CÂND SE FACE EVALUAREA
- Evaluarea finală
Implementată chiar la finalul unei activități de formare. Accentul se pune în
principal pe reacțiile participanților, pe modul în care evaluează ei
rezultatele învățării, în ce măsură s-au atins scopul și obiectivele, și așa
mai departe.
- Evaluarea ex-post
Această evaluare este cunoscută și ca evaluarea impactului. Se realizează
la ceva timp după desfășurarea activității și urmărește în principal să
verifice ce impact a avut activitatea de formare asupra participanților și
cum se reflectă acesta atât în viața lor personală cât și profesională.
5-ANALIZA ȘI RAPORTAREA
REZULTATELOR
Rezultatele obținute cu diverse instrumente sunt analizate:
- Pentru a revizui activitatea și a identifica punctele forte și punctele slabe ale

programului, pentru a identifica beneficiile pentru participanți, pentru a evalua
abordarea educațională și metodologică, și pentru a stabili, în general, dacă cursul a
fost unul corespunzător și dacă se justifică eforturile depuse și banii investiți.
- Pentru a folosi rezultatele evaluării la viitoarele activități, în vederea îmbunătățirii

planificării următoarelor activități de formare.
- Pentru a le oferi participanților oportunitatea de a comenta, de a-și adapta și controla

propriul proces de învățare.
6.4 Rezultate atinse ale
învățării
• Ce metode didactice cunoașteți?
• Și stiluri de predare?
• Descrieți câte activități care pot fi folosite la

clasă
• Ce tipuri de evaluări cunoașteți?

Înțelege diferitele elemente necesare pentru a proiecta un curs: timp,
Cunoștințe
resurse materiale și umane, metodologia de predare, metodologii și
instrumente de evaluare
Abilități
Pregăti toate aspectele necesare proiectării unui curs de formare
Competențe Crea un curs de formare conform analizei nevoilor, rezultatelor învățării și
curriculumului de curs
• Training Material Development Guide. Mo

Hamza. 2012. Swedish Civil Contingencies
Agency
https://www.msb.se/RibData/Filer/pdf/26433.pdf
• Designing Learning. From module outline to
effective teaching. Christopher Butcher et al.
2006. London & New York. Routledge.
https://www.sun.ac.za/english/faculty/arts/Docum
ents/Designinglearning.pdf
Pașii următori
Citiți modului Evaluarea

activităților de educație și
formare a adulților, pentru a
obține informații suplimentare.
Felicitări!
Unitatea 7
Evaluare finală, reflecții
asupra cursului
SCOP
În unitățile 1-6 ați avut posibilitatea de a cunoaște și înțelege diferitele

aspecte necesare pentru proiectarea cursurilor pentru învățare a adulților.
Această unitate a fost gândită ca una de recapitulare. Obiectivul său este

acela de a verifica ce ați învățat din toate modulele de Proiectare a
învățării adulților.
Nu ezitați să reveniți la respectiva unitate dacă trebuie să mai verificați

informațiile!
UNITATEA 1 Înțelegerea conceptului de
Proiectare
În această unitate ați învățat:

- Ce este proiectarea activităților de formare și ce implică aceasta.
- Care sunt diferențele dintre nivelurile micro, meso sau macro ale
procesului de elaborare.
- Diferitele roluri sau persoane implicate în procesul de proiectare: de la
client sau organism financiar, la profesor sau formator.
- Care sunt procesele diferite ale proiectării: 1 - Analiza nevoilor; 2 -
Evaluarea nivelurilor de intrare sau a învățării anterioare; 3 - Definirea
rezultatelor învățării; 4 - Proiectarea curriculumului și refacerea
conținutului; 5 - Proiectarea cursului.
UNITATEA 1 ÎNȚELEGEREA CONCEPTULUI DE
PROIECTARE
Traducerea nevoilor de învățare și a
activităților și metodelor didactice selectate Cursant adult
într-un plan detaliat și coerent al cursului Client/ organism financiar
de formare. Instituție de formare:
Formator de adulți,
profesor
Managerul învățării
1 Definirea Persoană care
Analiza 2
nevoilor rezultatelor planifică programul
învățării
3 Evaluarea nivelurilor de
intrare sau a învățării
anterioare
Proiectarea
4 5 Proiectarea
curriculumului și
refacerea conținutului cursului
UNITATEA 2 ANALIZA NEVOILOR

- Cum și de ce se face o analiză a nevoilor.
- Pașii analizei nevoilor.
-Diferitele aspecte care trebuie avute în vedere în timpul analizei nevoilor
-Instrumente diferite ce pot fi folosite în analiza nevoilor.
UNITATEA 2 ANALIZA NEVOILOR
Analiza nevoilor oferă Sondaje de opinie: chestionare,

informații despre interviuri
cerințele de formare și Focus grupuri
dezvoltare de abilități Analiză documentară, studii...
ale unei companii, Observare directă
sector, piețe... …
Nevoile de Planificare
Identificar Prioritizarea
Definirea Stabilirea formare, a
ea RÎ vizat și Implementarea competențelor
metodologiei decalajelo din programul
contextulu grup țintă analizei ce pot fi
de analiză r perspectiv ui de
i formării formate
a RÎ formare
UNITATEA 3 DEFINIREA REZULTATELOR
ÎNVĂȚĂRII
• Ce sunt rezultatele învățării.
• Ce este Cadrul european al calificărilor
• Care sunt părțile diferite ale rezultatelor învățării și cum se descriu corect
acestea.
UNITATEA 3 DEFINIREA REZULTATELOR
ÎNVĂȚĂRII
Afirmațiile care descriu - Domeniile învățării
aspectele semnificative și - Unitățile de competențe
esențiale învățate de - Acțiuni/ realizări
cursanți, pe care aceștia le - Criterii de performanță
pot demonstra la finalul unui - Cunoștințe/ abilități/
curs sau al unui program competențe
- Resurse externe/ Condiții
Cunoștințe
Competențe
Abilități
Teoretice și/sau Cognitive (implică

legate de context
factuale folosirea gândirii Responsabilitate
logice, intuitive și și autonomie
creative)
sau practice
(implică dexteritate
manuală și
folosirea metodelor,
materialelor și
instrumentelor)
UNITATEA 4 EVALUAREA NIVELURILOR DE
INTRARE/ A ÎNVĂȚĂRII ANTERIOARE

- De se să definești profilul participanților care să frecventeze cursul
- Care sunt diferitele tipuri de cerințe pentru a avea acces.
- Cum se evaluează nivelul de intrare.
UNITATEA 4 EVALUAREA NIVELURILOR DE
INTRARE/ A ÎNVĂȚĂRII ANTERIOARE
Se asigură că participanții au
cunoștințele și abilitățile
necesare pentru atingerea
scopului și obiectivelor
formării.
- Vârstă Metode de evaluare
- Pregătire sau experiență - Interviuri
- Nevoi și motivație - Dovezi scrise
- Alte cerințe: - Analiza dovezilor
-sex,
-status ocupare;
-limbă...
UNITATEA 5 PROIECTAREA
CURRICULUMULUI ȘI REFACEREA
CONȚINUTULUI

• Diferitele abordări pedagogice (interacțiuni între profesori, cursanți, și
mediul de învățare și sarcinile de învățare) care pot fi implementate la
clasă.
• Conținutul de avut în vedere la proiectarea curriculumului și realizarea

conținuturilor cursului.
UNITATEA 5 PROIECTAREA
CURRICULUMULUI ȘI REFACEREA
CONȚINUTULUI
Abordări pedagogice
Conținutul curriculumului
- Pedagogia axată pe cadrul didactic
- Pedagogia axată pe cursant Rezultatele învățării
- Pedagogia axată pe învățare
Program de învățare
Metode de predare
Criterii de evaluare
Resurse
Nivel de intrare
Unitatea 6 PROIECTAREA CURSULUI
Cum să definiți materialele de formare corelate cu obiectivele învățării

definite.
Care sunt metodele de formare, activitățile și evaluarea ce pot fi folosite la
clasă.
Aspectele logistice de care trebuie să se țină cont când se proiectează
cursul.
Unitatea 6 PROIECTAREA CURSULUI
În faza de proiectare a
cursului va fi definită
implementarea reală a
cursului.
METODE DE PREDARE TRADIȚIONALE NOI METODE DE PREDARE

Vs („Învățarea din practică”, „învățarea să gândești”,
MODELE DE PREDARE TRANSMISIBILE
„învățarea neautoritară”, „rezolvarea unor probleme
practice”,...)
1 Profilul
profesorului 2 3 Calendar
Spațiul
4 Echipament 5 Raportul cost/beneficii și

viabilitatea
Temă
În momentul de față ar trebui să puteți proiecta un curs de formare a adulților
în domeniul vostru de expertiză. Hai să încercăm!
Alegeți o anumită zonă din domeniul vostru de expertiză și gândiți-vă la un

curs de formare de aproximativ 20 de ore.
Care este numele cursului?

Descrieți:
• Profilul și cerințele pentru grupul țintă

• Profilul și cerințele pentru cadrul didactic: competențe pedagogice generale,
competențe specifice unei materii, competențe pedagogice specifice,
competențe transversale.
• Cel mai bun orar: zile, ore, ...
• Spațiu necesar
• Resurse necesare: echipament, instrumente, materiale,...
Felicitări!
Partea 2: Anexe
Videoclipuri Introductive

https://www.youtube.com/watch?v=bx6rkEnabXs

https://www.youtube.com/watch?v=kiNlyEqjxsQ

https://www.youtube.com/watch?v=WVz6JtbIhNw

https://www.youtube.com/watch?v=JzLtnRinK0g

https://www.youtube.com/watch?v=jhCU5I5eVCc

https://www.youtube.com/watch?v=FNHBGARD_c0
6
Întrebări Multiple pentru Evaluare
UNITATEA 1: ÎNȚELEAGA CONCEPTUL DE PROIECTARE

1. Câte competențe generale sunt definite în „Cadrul competențelor cheie ale profesion-
iștilor din domeniul învățării adulților” Research voor Beleid?
a) cinci
b) opt
c) șapte
d) șase
2. Câte competențe specifice sunt definite în „ Cadrul competențelor cheie ale profesioniștilor
din domeniul învățării adulților” Research voor Beleid?
a) cinci
b) opt
c) șapte
d) șase
3. În proiectul DEMAL, „proiectarea” se referă la...

a) nivelul meso al unei instituții care furnizează formare pentru adulți
b) nivelul macro al structurilor și politicilor privind învățarea adulților, la nivel de sistem
c) nivelul micro, al predării și învățării într-un context specific
4. Proiectarea la nivel micro se referă la

a) planul programului anual de cursuri al unui furnizor de servicii pentru adulți
b) planul unui program de politici, e.g., pentru a promova alfabetizarea adulților
c) planul unui anumit curs, seminar, etc. pentru cursanții adulți.
5. Proiectarea la nivel meso se referă la

a) planul programului anual de cursuri al unui furnizor de servicii pentru adulți
b) planul unui program de politici, e.g., pentru a promova alfabetizarea adulților
c) planul unui anumit curs, seminar, etc. pentru cursanții ;
6. Învățarea adulților la nivel macro se referă la

a) nivel individual (interacțiunea predare-învățare într-un cadru specific de învățare
pentru adulți): un curs, seminar, cerc de studiu individual, etc.
b) nivel instituțional (organizație care furnizează formare pentru adulți): programul com-
plet de curs al unui furnizor, structurii de management în organizația unui furnizor
c) nivel de sistem (structuri și politici pentru învățarea adulților, la o anumită enti-
tate teritorială, într-o regiune sau țară): totalitatea furnizorilor de formare pentru
adulți; politici pentru învățarea adulților.
7. Proiectarea procesului de învățare începe cu:

a) definirea rezultatelor învățării
b) identificarea nevoilor de învățare
7
c) identificarea resurselor
8. Proiectarea se poate referi la:

a) cursurile tradiționale, față-în-față
b) cursuri inovatoare, cu învățare față-în-față dar și online
d) o varietate de cursuri, de la cursurile organizate în mod tradițional la alte tipuri
de învățare inovatoare sau individualizată.
9. Ce actori sunt implicați în proiectarea cursului?

a) cursantul, profesorul/formatorul și organismul financiar/clientul
b) cursantul, instituția de formare și profesorul/formatorul
c) instituția de formare, organismul financiar/clientul și cursantul
10. Cine este responsabil cu transpunerea nevoilor de învățare într-un plan al cursului de for-
mare?
a) Persoana care proiectează învățarea
b) organismul financiar
c) profesorul/ formatorul
11. În timpul proiectării cursurilor de instruire a adulților...

a) Nevoile de formare sunt transformate în Rezultate ale învățării.
b) cunoștințele sunt transformate în nevoi de formare
c) rezultatele învățării sunt transformare în resurse ale învățării.
12. Pentru toate cursurile de formare se stabilește un nivel inițial de intrare

a) da
c) nu
13. Procesul de proiectare cuprinde următorii pași:

a) analiza nevoilor; definirea rezultatelor învățării; evaluarea nivelului de intrare; proiec-
tarea activităților; proiectarea cursului.
b) analiza nevoilor; definirea metodelor de instruire; evaluarea nivelului de intrare; pro-
iectarea curriculum-ului; proiectarea cursului.
c) analiza nevoilor; definirea rezultatelor învățării; evaluarea nivelului de intrare;
proiectarea curriculum-ului; proiectarea cursului.
UNITATEA 2: ANALIZA DE NEVOI
1. Analiza nevoilor este importantă pentru

a) a descrie rezultatele învățării dorite
b) a te concentra pe viitor, pe ce trebuie făcut, și nu pe ce s-a făcut.
c) a descrie programele de formare
d) a identifica grupul țintă
8
2. Care dintre cele de mai jos nu este un beneficiu al Analizei formării
a) reducerea riscului unor greșeli în formare
b) identificarea decalajelor în furnizarea de formare
c) oferirea unei baze pentru evaluarea unei formări
d) definirea clară a grupului țintă
3. Care dintre cele de mai jos nu este o provocare pentru realizarea analizei formării?
a) Lipsa resurselor
b) Dificultăți în conectarea conceptelor obținute din analiza nevoilor și din planificarea
c) descrierea amănunțită a instrumentelor și metodelor folosite
d) selectarea necorespunzătoare a instrumentelor pentru analiză
4. Care dintre cele de mai jos sunt tipuri de analiză a nevoilor de formare? (Pot fi mai multe
răspunsuri corecte)
a) analiza nevoilor în organizațiile care oferă instruire a adulților
b) Analiza nevoilor în regiuni
c) Analiza nevoilor la nivel de stat
d) analiza nevoilor rezultatelor învățării
5. Care sunt principalele instrumente de investigație?

a) interviuri și analiza documentară
b) analiza documentară și focus grupuri
c) interviuri și chestionare
d) chestionare și observare directă
6. Analiza nevoilor în organizațiile care oferă instruire a adulților...

a) este menită să se adreseze pieței potențialilor participanți și să facă o legătură
cu planificarea programului din organizație.
b) descrie nevoia din perspectiva discrepanței dintre „situația care trebuie să fie” și „situ-
ația așa cum este” din companie.
c) este utilă pentru diverși actori care trebuie să își consolideze contribuția la un sistem
general definit pe plan geografic.
d)este orientată către piața furnizorilor și beneficiarilor de formare, ca sistem general.
7. Analiza nevoilor în organizații și companii...

a) este menită să se adreseze pieței potențialilor participanți și să facă o legătură cu
planificarea programului din organizație.
b) descrie nevoia din perspectiva discrepanței dintre „situația care trebuie să fie”
și „situația așa cum este” din companie.
9
8. Analiza nevoilor în regiuni...
c) este utilă pentru diverși actori care trebuie să își consolideze contribuția la un
sistem general definit pe plan geografic.
9. Analiza nevoilor la nivel de stat...

d)este orientată către piața furnizorilor și beneficiarilor de formare, ca sistem gen-
eral.
10. „Studiul intens al documentelor existente, care oferă informații despre subiect” este...
a) Interviul
b) Analiza documentară
c) Chestionarele
d) Observarea directă
11. Care este primul pas al Analizei nevoilor?

a) definirea metodologiei de analiză
b) definirea obiectivelor formării
c) prioritizarea competențelor ce pot fi formate
d) stabilirea decalajelor
12. Care este ultimul pas al Analizei nevoilor?

a) definirea metodologiei de analiză
b) descrierea nevoii de formare, din perspectiva rezultatelor învățării
c) prioritizarea competențelor ce pot fi formate
d) definirea programului de formare
13. Decalajele de formare reprezintă diferența dintre:

a) actualele competențe ale grupului țintă și competențele necesare pentru a
atinge profilul dorit
b) activitățile de formare deja implementate și cele planificate
c) rezultatele învățării descrise în sistemele de calificare și rezultatele învățării definite
în analiza nevoilor
14. Un plan de formare trebuie să includă toate nevoile identificate în Analiza nevoilor
10
a) da
b) nu
15) Nevoile de formare identificate în Analiza nevoilor au toate aceeași prioritate într-o organi-
zație?
a) da
b) nu
UNITATEA 3: DEFINIREA REZULTATELOR INVAȚARII
1. „Tatăl” educației bazate pe rezultate (outcome-uri) este...

a) William Spady
b) Benjamin S. Bloom
c) John Watson
2. Cadrul european al calificărilor

a) ajută la descrierea Rezultatelor învățării
b) aplică rezultatele învățării
b) facilitează comparația și transferul de calificări între țări, sisteme și instituții
3. Rezultatele învățării sunt definite din perspectiva...

a) rezultatelor, cunoștințelor și abilităților
b) cunoștințelor, abilităților și competențelor
c) teoriei, cunoștințelor și abilităților
d) rezultatelor, abilităților și competențelor
4. Termenul de „cunoștințe” în contextul rezultatelor învățării se referă la...

a) ce știe un cursant
b) ce înțelege un cursant
c) ce poate face un cursant
5. Termenul de „Abilități” în contextul rezultatelor învățării se referă la...

6. Termenul de „Competențe” în contextul rezultatelor învățării se referă la...

11
7. Cadrul european al calificărilor are
a) șase niveluri
b) șapte niveluri
c) opt niveluri
d) nouă niveluri
8. De ce aspect nu se ține cont când se descriu Rezultatele învățării?

a) Domeniile învățării
b) unitățile de competențe
c) Criteriile de performanță
d) Instrumentele de evaluare
9. Care dintre acestea nu este un domeniul al învățării?

a) sumativ
b) Cognitiv
c) afectiv
d) psihomotor
10. Structura descrierii acțiunii este...

a) verb de acțiune + complement direct
b) verb de acțiune + complement indirect
c) subiect + resurse necesare
d) resurse necesare + complement indirect
11. Folosirea gândirii logice, intuitive și creative se referă la

a) abilități practice
b) abilități cognitive
c) abilități afective
12. Folosirea dexterității manuale și a metodelor, materialelor și instrumentelor se referă la...

a) abilități practice
b) abilități cognitive
c) abilități afective
13. Procesul prin care se evaluează cunoștințele, know-how-ul, abilitățile și/sau competențele
unei persoane în raport cu un set de criterii predefinite se numește
a) Descriere
b) Evaluare
c) Aplicare
d) Monitorizare
14. Procesul de evaluare (sau apreciere) a realizărilor unui cursant din perspectiva cu-
noștințelor, abilităților și/sau competențelor, la un anumit moment.”
12
a) evaluare sumativă
b) evaluare formativă
15. Procesul bidirecțional de reflecție între un profesor/evaluator și cursant pentru a promova

învățarea este
a) evaluare sumativă
b) evaluare formativă
UNITATEA 4: EVALUAREA NIVELURILOR DE INTRARE / INVAȚARE ANTERIOARA
1. Care este scopul evaluării nivelului de intrare? (Pot fi mai multe răspunsuri corecte)
a) se stabilește dacă cursanții ce se înscriu au abilitățile necesare pentru a reuși
b) li se dă un certificat participanților care au deja competențele
c) se împart participanții pe mai multe niveluri
d) se asigură că cei care intră au cea mai bună șansă de succes în atingerea obi-
ectivelor definite.
2. Cerințele obligatorii de intrare sunt definite de... (Pot fi mai multe răspunsuri corecte)
a) profilul participanților
b) tipul învățării
c) organismul financiar
3. Toate cursurile de instruire formală au cerințe de calificare pentru acces

a) Da
b) Nu
4. Cerințele asociate nivelului de intrare sunt obligatorii pentru toate tipurile de formări
a) Da
b) Nu
5. Unele cerințe ar putea fi... (Pot fi mai multe răspunsuri corecte)

a) Nivelul de calificare
b) Vârsta
c) Pregătirea sau experiența
d) Nevoile și motivația
6. Cerințele de calificare se referă la...

a) Amploarea și profunzimea experiențelor legate de subiectul cursului, pe care ar
trebui să le aibă participanții.
b) Nivelul de calificare pe care trebuie să îl aibă un participant pentru a avea ac-
ces la cursul de formare.
c) Nevoia de a te adapta la schimbări legislative, la context...
13
7. Pregătire și experiențe se referă la ....
b) Nivelul de calificare pe care trebuie să îl aibă un participant pentru a avea acces la
cursul de formare.
8. Nevoi și motivație se referă la...

b) Nivelul de calificare pe care trebuie să îl aibă un participant pentru a avea acces la
cursul de formare.
9. Dovezile scrise pentru evaluarea nivelului de intrare ar putea fi...(pot fi mai multe răspunsuri
corecte)
a) chestionare
b) interviuri
c) teste
d) Analiza dovezilor
10. Analiza dovezilor se referă la...

a) analiza contractelor de muncă, a scrisorilor de recomandare, a certificatelor de
participare la diverse cursuri,...pentru a demonstra cunoștințele și experiența
necesare.
b) analiza experienței și a pregătirii în cadrul unui interviu
c) analiza testelor și a dovezilor scrise transmise de participanți
11. Evaluarea nivelurilor de intrare trebuie făcută...

a) pentru cei mai tineri participanți
b) doar pentru acei participanți pentru care decide organizația
c) pentru toți participanții interesați să urmeze cursul
UNITATEA 5: PROIECTARE DE CURRICULUM ȘI RECONSTRUIREA CONȚINUTULUI
1. Este necesar să descrieți rezultatele învățării unei activități de formare pentru a elabora cur-
riculumul
a) da
b) nu
c) uneori. Rezultatele învățării nu sunt incluse întotdeauna în curriculum
2. Un curriculum de formare....
14
a) asigură că rezultatele învățării sunt aliniate și se completează unele pe altele,
de la o etapă la alta
b) ajută la descrierea Rezultatelor învățării
c) definește activitățile pe care trebuie să le folosească un profesor la clasă
d) se schimbă, în funcție de profesor.
3. Abordarea pedagogică în care cadrul didactic este în centrul procesului de învățare și care,
în mod normal, se bazează pe metode ca prelegerile în fața întregii clase, învățarea mecanică
și răspunsurile în cor, se numește...
a) Pedagogie axată pe cursant
b) Pedagogie axată pe cadrul didactic
c) Pedagogie axată pe învățare
4. Abordarea pedagogică în care cursantul joacă un rol activ în procesul de învățare și profes-
orul facilitează acest proces, dar și creează și structurează condițiile pentru învățare, se nu-
mește...
5. Abordarea pedagogică în care profesorul ține cont de contextul local, inclusiv de numărul de
cursanți de la clasă, mediul fizic, disponibilitatea materialelor de predare și învățare, etc. se nu-
mește....
6. Participanții deprind abilități de comunicare și colaborare importante lucrând în grupuri și fol-

osind o
7. Cursanții învață pe cont propriu, învață să fie independenți și să ia propriile decizii, folosind o
8. Programul de învățare nu include:

a) Modulele de formare asociate rezultatelor învățării
b) Unitățile și subunitățile de formare în funcție de care sunt descrise modulele.
c) Rezultatele învățării asociate formării
d) Timpul de predare necesar realizării fiecărei unități
9. Criteriile de evaluare sunt definite

15
a) de profesor
b) în timpul descrierii rezultatelor învățării
c) depind de modulele de învățare
d) se bazează pe metodologia de predare
10. Resursele curriculumului includ (sunt corecte mai mult de una)

a) umane
b) echipament
c) Timp
d) spațiu
11. Nivelul de intrare sau cerințele legate de cunoștințe sunt incluse într-un curriculum
a) Da, dacă este relevant
b) da, mereu
c) nu
12. Care dintre cele de mai jos ar putea fi cerințe de intrare? (Pot fi mai multe răspunsuri
corecte)
a) Calificarea inițială
b) Cunoștințele anterioare
c) Vârsta
d) Experiența anterioară în respectivul domeniu sau sector
13. Scopul etapizării lecțiilor este ...

a) de a face o tranziție lină de la o lecție la alta, pentru a atinge obiectivele din
planurile unităților și rezultatele optime ale învățării.
b) de a evita să se piardă timp
c) de a facilita munca profesorului.
14. Conținuturile de învățare ar trebui ordonate

a) astfel încât să includă la început elementele mai simple și mai generale, și să le
integreze pe cele mai complexe și mai detaliate ulterior, progresiv.
b) astfel încât să includă la început elementele mai complexe și detaliate, și să le in-
tegreze pe cele mai simple și generale ulterior, progresiv.
c) astfel încât să includă unitățile mai lungi la început
d) ordinea nu este importantă
15. Curriculumul de formare include (Pot fi mai multe răspunsuri corecte)

a) Rezultatele învățării
b) resursele
c) Metodele de predare
d) bibliografia
16
16. Curriculumul de formare include (Pot fi mai multe răspunsuri corecte)
a) Programul de învățare
b) Criteriile de evaluare
c) Nivelurile de intrare
d) resursele
UNITATEA 6: PROIECTARE DE CURS
1. „Cunoștințele și abilitățile care sunt cerințe obligatorii importante pentru activitățile de Proiec-
tare și Evaluare și Monitorizare, dar care sunt strâns legate de domeniul specific de expertiză al
formatorului de adulți și de materia pe care o predă” sunt ...
a) Competențe pedagogice generale
b) Competențe specifice unei materii
c) Competențe pedagogice generale
d) Competențe transversale
2. „Abilitățile cognitive multifuncționale și independente de context, abilitățile sociale dar și atitu-

dinile și calitățile emoționale extrem de relevante pentru sarcinile de Proiectare și Evaluare și
Monitorizare, dar care în același timp sunt utile în multe contexte diferite, atât private cât și
profesionale, și pot fi folosite pentru a atinge diferite tipuri de scopuri și obiective” sunt .…
a) Competențe pedagogice generale
b) Competențe specifice unei materii
c) Competențe pedagogice generale
d) Competențe transversale
3. Aspectele logistice ale proiectării unui curs se referă la...

a) Rezultatele învățării, profilul profesorului, calendar și loc.
b) Rezultatele învățării, profilul profesorului, nevoile de formare și loc.
c) Echipament, profilul profesorului, nevoile de formare și loc.
d) Viabilitate, profilul profesorului, echipament și loc.
4. Cheltuielile care nu pot fi atribuite unui program individual, dar care sunt necesare pentru a
păstra programul în ansamblul său (spațiu, utilități, management și administrație, asigurări,
echipament, cheltuieli generale, proiectare, studii și campanii de marketing, etc.) sunt...
a) Costuri indirecte
b) Costuri directe
c) Cheltuieli fixe
d) Costuri variabile
5. Elementele care de obicei rămân stabile, indiferent de numărul participanților sau dacă se
ține sau nu programul (e.g., marketing, costuri de dezvoltare).
b) Costuri directe
c) Cheltuieli fixe
17
6. Costurile care depind de numărul participanților care se înscriu la curs (materiale, deplasare,
mese, etc.) sunt
b) Costuri directe
c) Cheltuieli fixe
7. Profesorul acționează ca persoană care transmite cunoștințele în.…

a) Metodele de predare tradiționale
b) Noile metode de predare
8. Profesorul acționează ca mediator, ghid sau facilitator al învățării în.…

a) Metodele de predare tradiționale
b) Noile metode de predare
9. Selectați activitățile de învățare care pot fi folosite în clasă ... (Mai multe răspunsuri sunt
corecte)
a) Dezbateri
b) Jocuri de rol
c) Module de formare
d) Handout-uri
10. Stilul oamenilor care învață făcând, folosindu-se de corp pentru a-i ajuta în procesul de
învățare, se numește…
a) Fizic
b) Logic
c) Social
d) Verbal
11. Ce evaluare se realizează adesea la începutul unei unități de studiu, pentru a evalua abil-
itățile, interesele, experiențele, nivelurile de realizare sau dificultățile unui cursant sau ale
întregii clase?
a) Evaluarea de diagnoză
b) Evaluarea formativă
c) Evaluarea sumativă
d) Evaluarea evaluativă
12. Evaluarea care evaluează ce știe deja cursantul și/sau natura dificultăților pe care le poate
întâmpina care, dacă nu sunt diagnosticate, îi pot limita implicarea în procesul de învățare. De
multe ori se folosește înainte de predare sau atunci când apare o problemă….
18
13. Această evaluare demonstrează succesul înregistrat de un cursant în atingerea criteriilor de

evaluare folosite pentru măsurarea rezultatelor învățării urmărite pentru un modul sau program,
ea contribuind la nota finală acordată modulului
19
Glosar
TERMENI DEFINIȚII
Educația pentru Toate formele de educație non-profesională a adulților, fie că sunt
adulți formale, non-formale sau informale (pentru formare profesională
continuă vezi ,,VET").
Organizații pentru Orice organizație publică sau privată care activează în domeniul
învățarea în rândul învățării non-profesionale a adulților.
adulților
Educabilul adult Orice persoană care, după ce a absolvit sau nu mai este implicată în
învățământul sau formarea inițială, revine la anumite forme de
învățare continuă (formală, non-formală sau informală), cu excepția
profesorilor / formatorilor din școală și VET.
Apreciere O mare varietate de metode sau instrumente pe care educatorii le
folosesc pentru a evalua, măsura și documenta pregătirea, progresul
învățării, achiziția de competențe sau nevoile educaționale ale
cursanților.
Învățarea tip Tipul de studiu care implică învățarea într-o combinație de moduri.
blended Adesea se utilizează mai specific pentru a se referi la cursuri care
utilizează o combinație de laboratoare tradiționale de predare directă
sau seminarii și tehnici de învățare la distanță on-line (cum ar fi inter-
net, televiziune, apeluri de conferință).
Competențe (atitu- • Abilitatea de a aplica rezultatele învățării în mod adecvat într-
dini) un context definit (educație, muncă, dezvoltare personală sau
profesională).
sau
• Abilitatea de a folosi cunoștințe, abilități și abilități personale,
sociale și / sau metodologice, în situații de muncă sau de
studiu și în dezvoltarea profesională și personală.
Curriculum Inventarierea activităților legate de proiectarea, organizarea și planif-
icarea unei acțiuni educaționale sau de formare, inclusiv definirea
obiectivelor de învățare, a conținutului, a metodelor (inclusiv a eval-
uării) și a materialelor, precum și a modalităților de formare a cadre-
lor didactice și a formatorilor.
Educație și formare Educație și instruire transmisă la distanță prin intermediul mijloacelor
la distanță de comunicare: cărți, radio, televiziune, telefon, corespondență, cal-
culator sau video.
EQF (Cadrul Euro- Un instrument european de referință comun care servește ca un dis-
pean al Calificărilor) pozitiv de traducere între diferite sisteme de educație și formare și
nivelurile acestora. Scopul său este de a îmbunătăți transparența,
comparabilitatea și transferabilitatea calificărilor în întreaga Europă,
promovând mobilitatea lucrătorilor și studenților și facilitarea învățării
lor pe tot parcursul vieții, astfel cum este definită în Recomandarea
2008 / C 111/01 a Parlamentului European și a Consiliului.
E-learning Învățare susținută de tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC).
Învățare formală Învățarea care se desfășoară într-un mediu organizat și structurat

(cum ar fi într-o instituție de educație sau formare profesională sau la
locul de muncă) și este desemnat în mod explicit ca învățare (din
punct de vedere al obiectivelor, timpului sau resurselor). Învățarea
20
formală este intenționată din punctul de vedere al educabilului. De
obicei, aceasta duce la certificare.
Competențe cheie Setul de cunoștințe, abilități și atitudini fundamentale pe care toate
persoanele trebuie să le îndeplinească și să-și dezvolte personal,
cetățenia activă, incluziunea socială și ocuparea forței de muncă,
așa cum este descris în Recomandarea 2006/962 / CE a Parlamen-
tului European și a Consiliului.
Abilități cheie / com- Suma de competențe (abilități de bază și noi) necesare pentru a trăi
petențe-cheie în societatea cunoașterii contemporane.
Know-how Cunoaștere practică sau expertiză.
Cunoștințe Rezultatul asimilării informațiilor prin învățare. Cunoașterea este un

corp de fapte, principii, teorii și practici legate de un domeniu de
studiu sau de muncă.
Învățare informală Învățarea care rezultă din activități zilnice legate de muncă, de fami-
lie sau de petrecere a timpului liber, care nu este organizată sau
structurată în termeni de obiective, timp sau sprijin pentru învățare;
poate fi neintenționată din perspectiva educabilului.
Învățare Proces prin care un individ asimilează informații, idei și valori și
astfel dobândește cunoștințe, cunoștințe, abilități și / sau compe-
tențe.
Conținuturi ale Subiecte și activități care compun ceea ce este învățat de un individ
învățării sau de un grup de cursanți în timpul unui proces de învățare.
Facilitator al Oricine promovează dobândirea de cunoștințe și abilități prin stabili-

învățării rea unui mediu de învățare favorabil, inclusiv oricine exercită o
funcție de predare, instruire, supraveghere sau îndrumare. Facilita-
torul ajută educabilul să-și dezvolte cunoștințele și abilitățile prin fur-
nizarea de îndrumări, feedback și sfaturi pe tot parcursul procesului
de învățare.
Rezultatele învățării Declarații despre ceea ce un cursant știe, înțelege și este capabil să
facă la finalizarea unui proces de învățare, care este definit în
termeni de cunoștințe, aptitudini și competențe.
Nivel de calificare Termenul acoperă două aspecte:
• Nivelul de realizare în educația și formarea formală, recu-
noscut într-un sistem de calificare sau într-un cadru de califi-
care.
sau
• Nivelul de competență dobândit prin educație și formare profe-
sională, experiență de lucru sau în condiții non-formale / in-
formale / setări.
Învățarea pe tot par- Toate activitățile de învățare efectuate pe tot parcursul vieții, care au
cursul vieții ca rezultat îmbunătățirea cunoștințelor, a cunoștințelor, a compe-
tențelor, a competențelor și / sau a calificărilor pentru motive person-
ale, sociale și / sau profesionale.
Învățarea non-for- Învățare încorporată în activități planificate care nu sunt desemnate
mală în mod explicit ca învățare (în ceea ce privește obiectivele de
învățare, timpul de învățare sau sprijinul pentru învățare). Învățarea
non-formală este intenționată din punctul de vedere al educabilului.
21
Calificare Calificarea acoperă diferite aspecte:
• Calificări formale: rezultatul formal (certificat, diplomă sau titlu)
al unui proces de evaluare care se obține atunci când un or-
ganism competent stabilește că o persoană a obținut rezultate
de învățare la standarde și / sau posedă competența necesară
pentru a-și face un loc de muncă într- Domeniu de activitate. O
calificare conferă recunoașterea oficială a valorii rezultatelor
învățării pe piața muncii și în educație și formare. O calificare
poate fi un drept legal de a practica un comerț (OCDE);
• Cerințe de lucru: cunoștințe, aptitudini și abilități necesare
pentru îndeplinirea sarcinilor specifice asociate unei anumite
posturi de lucru (OIM).
Cadrul de calificări • Instrumentul pentru dezvoltarea și clasificarea calificărilor (la
nivel național sau sectorial) în conformitate cu un set de criterii
(utilizând descriptori) aplicabile nivelurilor specificate ale re-
zultatelor învățării;
sau
• Instrumentul de clasificare a calificărilor în conformitate cu un
set de criterii pentru nivelurile specifice de învățare realizate,
care urmărește integrarea și coordonarea subsistemelor de
calificare și îmbunătățirea transparenței, accesului, progresului
și calității calificărilor în raport cu piața muncii și societatea
civilă.
Recunoașterea re- Recunoașterea oficială: procesul de acordare a statutului oficial cu-
zultatelor învățării noștințelor, aptitudinilor și competențelor fie prin:
Validarea învățării non-formale și informale;
Acordarea echivalenței, a unităților de credit sau a derogărilor;
Acordarea de calificări (certificate, diplomă sau titluri).
Abilitate Abilitatea de a aplica cunoștințe și de a folosi know-how pentru a
îndeplini sarcinile și a rezolva probleme.
Profesor Persoana a cărei funcție este de a transmite cunoștințele, know-how
sau abilitățile cursanților într-o instituție de educație sau formare.
Formator Oricine îndeplinește una sau mai multe activități legate de formarea
(teoretică sau practică), fie într-o instituție de educație sau formare
profesională, fie la locul de muncă.
Analiza de nevoi de Evaluarea sistematică a nevoilor actuale și viitoare de competențe
formare împotriva competențelor disponibile pentru implementarea unei
strategii eficiente de formare.
Surse:
CEDEFOP (2011). Glossary Quality in education and training / Glossar Qualität in der all-
gemeinen und beruflichen Bildung / Glossaire La qualité dans lʼenseignement et la forma-
tion. Luxembourg: Publications Office of the European Union
http://www.cedefop.europa.eu/files/4106_en.pdf
CEDEFOP (2009): Terminology of European education and training policy. Luxembourg:
Office for Official Publications of the European Communities
http://www.cedefop.europa.eu/de/publications-and-resources/publications/4064
22
Erasmus+ Ghidul programului. Anexa III – Glosar de Termeni
https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/programme-guide/annexes/annex-iii_ro
EUROPASS-Glossary:
https://europass.cedefop.europa.eu/education-and-training-glossary
23
Referințe și materiale de studiu
REFERINȚE
Altschuld & Witkin 2000:
Altschuld, J. W., & Witkin, B. R. (2000). From needs assessment to action: Transforming
needs into solution strategies. New York: Sage.
Bloom et al. 1956
Bloom, Benjamin S. et al. (1956) (eds.): Taxonomy of educational objectives: Book 1, Co-
gnitive domain. New York: Longman.
Bloom et al. 1964
Bloom, B.S.; Mesia, B.B.; Krathwohl, D.R. (1964) (eds.). Taxonomy of educational objecti-
ves: Vol. 1: the affective domain; Vol. 2: the cognitive domain). New York: David McKay.
Boone et al. 2002
Boone, E.J., Safrit, R.D., & Jones, L. (2002). Developing programs in adult education: A
conceptual programming model (2nd ed.). Long Grove, IL: Waveland Press.
Brown 2003.
Brown, K. L. (2003). From teacher-centered to learner-centered curriculum: Improving lear-
ning in diverse classrooms. Education, 124, 49–54
CEDEFOP 2008
CEDEFOP (2008). The shift to Learning Outcomes, Conceptual, political and practical de-
velopments in Europe. Luxembourg: Office for Official Publications of the European Com-
munities.
CEDEFOP 2011
CEDEFOP (2011). Glossary Quality in education and training / Glossar Qualität in der all-
gemeinen und beruflichen Bildung / Glossaire La qualité dans lʼenseignement et la forma-
tion. Luxembourg: Publications Office of the European Union
http://www.cedefop.europa.eu/files/4106_en.pdf
CEDEFOP 2017
CEDEFOP (2017). Defining, writing and applying learning outcomes. A European hand-
book. Luxembourg: Publications Office of the European Union.
http://dx.doi.org/10.2801/566770
Eurydice 2009
Education, Audiovisual and Culture Executive Agency (EACEA) 2009. National Testing of
Pupils in Europe: Objectives, Organisation and Use of Results. Brussels. Eurydice.
https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/df628df4-4e5b-4014-adbd-
2ed54a274fd9/language-en
Goeze et al. 2018
Goeze, A., Zottmann, J., Vogel, F., Fischer, F. & Schrader, J. (2014). Getting immersed in
teacher and student perspectives? Facilitating analytical competence using video cases in
teacher education. Instructional Science, 42 (1), 91-114.
Crick & Combs 2006
Crick, R. D., & McCombs, B. L. (2006). The assessment of learner-centered practices sur-
veys: An English case study. Educational Research and Evaluation, 12, 423–444.
Harris & Cullen 2008
Harris, M., & Cullen, R. (2008). Learner-centered leadership: An agenda for action. Innova-
tion in Higher Education, 33, 21–28
24
Hubbal & Burt 2007
Hubball, H. & Burt, H. (2007). Learning Outcomes and Program-level Evaluation in a Four-
year Undergraduate Pharmacy Curriculum. American Journal of Pharmaceutical Educa-
tion: Volume 71, Issue 5, Article 90. https://www.ajpe.org/doi/full/10.5688/ajpe75473
Research voor Beleid 2010
Research voor Beleid (2010). Key competences for adult learning professionals. Contribu-
tion to the development of a reference framework of key competences for adult learning
professionals. Final report. Zoetermer
Spady 1994
Spady, William (1994). Outcome-Based Education: Critical Issues and Answers. Arlington
Virginia: American Association of School Administrators.
Simpson (1972)
Simpson, E.J. (1972) The Classification of Educational Objectives in the Psychomotor Do-
main. Gryphon House, Washington DC
MATERIALE DE STUDIU

T-Kit 6: Training Essentials. Chapter 3.4 and 3.5. Goran Buldioski, Cecilia Grimaldi, Sonja Mit-
ter, Gavan Titley, Georges Wagner. 2002. Council of Europe and the European Commis-
sion.
http://pjp-eu.coe.int/en/web/youth-partnership/t-kit-6-training-essentials
Effective Adult Learning. A toolkit for teaching adults. Northwest center for public health
services in partnership with The Network for Public Health Law.
http://www.nwcphp.org/training/opportunities/toolkits-guides/effective-adult-learning-a-
toolkit-for-teaching-adults

Advanced Training of Trainers (Trainers’ Guide). Cathy Solter, Pham Thi Minh Duc, and Su-
sheela M. Engelbrecht. 2007. Pathfinder International, Watertown MA. https://www.path-
finder.org/wp-content/uploads/2016/10/Advanced-Training-of-Trainers_Trainer-Guide.pdf
Training of Trainers: Designing and Delivering Effective Human Rights Education. Train-
ing Manual. 2007. Equitas – International Centre for Human Rights Education. https://equi-
tas.org/wp-content/uploads/2010/11/Equitas_Generic_TOT_2007.pdf
Needs Analysis and Programme Planning in Adult Education. Simona Sava. 2012.
https://www.pedocs.de/volltexte/2015/10308/pdf/Sava_2012_Needs_Analysis_and_Pro-
gramme_Planning_in_Adult_Education.pdf
A useful guide to Training Needs Analysis. Bob Shiers. 2011. Pansophix
https://www.elearningmarketplace.co.uk/app/uploads/a-useful-guide-to-training-needs-
analysis.pdf

T-Kit 6: Training Essentials. Goran Buldioski, Cecilia Grimaldi, Sonja Mitter, Gavan Titley,
Georges Wagner. 2002. Council of Europe and the European Commission.
25
Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabili-
rea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții. Jurnalul Ofi-
cial al Uniunii Europene C 111, 06.05.2008.
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX%3A32008H0506%2801%29
Explaining the European Qualifications Framework for Lifelong Learning (EQF). European
Commision.
https://ec.europa.eu/ploteus/sites/eac-eqf/files/brochexp_en.pdf
European Qualification Framework. CEDEFOP: http://www.cedefop.europa.eu/en/events-
and-projects/projects/european-qualifications-framework-eqf
Descriptors defining levels in the European Qualifications Framework (EQF). European
Commission
https://ec.europa.eu/ploteus/content/descriptors-page
Using learning outcomes. European Qualifications Framework Series: Note 4. Cedefop.
2011
http://www.cedefop.europa.eu/de/news-and-press/news/using-learning-outcomes

T-Kit 6: Training Essentials. Chapter 3.3. Goran Buldioski, Cecilia Grimaldi, Sonja Mitter, Ga-
van Titley, Georges Wagner. 2002. Council of Europe and the European Commission.
Entry Level Qualification Guidance Pack. 2013. NCFE
https://forms.ncfe.org.uk/media/243925/entry-level-guidance-pack-new.pdf

What is curriculum. Judith S. Rycus. 2006. http://www.ocwtp.net/PDFs/Trainer%20Re-
sources/WhatIsCurriculum.pdf
Curriculum Design. University of the Western Cape. https://www.uwc.ac.za/TandL/Pages/Cur-
riculum-Design.aspx
Curriculum Design: Definition, Purpose and Types. ThoughtCo.
https://www.thoughtco.com/curriculum-design-definition-4154176
Pedagogy, Curriculum, Teaching Practices and Teacher Education in Developing Coun-
tries. Jo Westbrook et al. 2013. University of Sussex, UK Aid.
http://eppi.ioe.ac.uk/cms/Portals/0/PDF%20reviews%20and%20summaries/Peda-
gogy%202013%20Westbrook%20report.pdf?ver=2014-04-24-121331-867
Defining pedagogy. P. Murphy. 2008.In K. Hall, P. Murphy & J. Soler (Eds.), Pedagogy and
practice: culture and identities (pp. 28-39). London: SAGE publications.
https://in.sagepub.com/sites/default/files/upm-binaries/32079_Mur-
phy(OU_Reader_2)_Rev_Final_Proof.pdf
Learner-Centered Pedagogy: Considerations for Application in a Didactic Course. Randall
M. Moate & Jane A. Cox. 2015. The Professional Counselor Volume 5, Issue 3, Pages 379–389
https://files.eric.ed.gov/fulltext/EJ1069427.pdf

Training Material Development Guide. Mo Hamza. 2012. Swedish Civil Contingencies
Agency. https://www.msb.se/RibData/Filer/pdf/26433.pdf
Designing Learning. From module outline to effective teaching. Christopher Butcher, Clara
Davies and Melissa Highton. 2006. London &/ New York: Routledge.
https://www.sun.ac.za/english/faculty/arts/Documents/Designinglearning.pdf
Good practices on training methodology. How to become an effective and inspirational
trainer. 2014. European Union Agency for Network and Information Security.
26
https://www.enisa.europa.eu/publications/good-practice-guide-on-training-methodolo-
gies/at_download/fullReport
Current Teaching and Learning Strategies. Claudio Desinan. Metodicki obzori 13. vol. 6, p.
145-152.
URL: https://hrcak.srce.hr/file/106639
What is Your Teaching Style? 5 Effective Teaching Methods for Your Classroom. Blog by
Concordia University-Portland. https://education.cu-portland.edu/blog/classroom-re-
sources/5-types-of-classroom-teaching-styles/#diversity .
27

Title of the certificate Proiectarea cursurilor pentru învățare a adulților
Titlul certificatului Certificat de Devoltare Profesională
Tipul certificatului 30 de ore
Durata Programului de Titularul acestui certificat este capabil să:
Formare • Înțeleagă conceptul de proiectare în cadrul cursurilor des-
tinate adulților
• Efectueze o analiză a nevoilor
• Proiecteze obiective de învățare
• Dezvolte un curriculum de curs și să definească conținu-
turile unui program de formare
• Proiecteze un program de formare
Profilul abilităților și compe- • Înțeleagă conceptul de proiectare
tențelor • Analiză de nevoi
• Definirea rezultatelor învățării
• Evaluarea nivelurilor de intrare / învățare anterioară
• Proiectare de curriculum și reconstruirea conținutului
• Proiectare de curs
Unități tematice Personalul din toate tipurile de organizații de educație și formare:
• Profesori / formatori
• Personal din domeniul educației adulților
Grup țintă IDEC SA
Iroon Polytechneiou 96, 18536, Piraeus, Grecia
Centrul de Învățare de-a lungul întregii Vieți
Organismul care acordă certifi- Cadrul Național al Calificărilor http://www.nqf.gov.gr/
catul Organizația Națională pentru Certificarea Calificărilor și Îndrumării
Profesionale - EOPPEP http://www.eoppep.gr/
Informații suplimentare
Despre DEMAL
“Elaborarea, monitorizarea și evaluarea cursurilor de Învățare

a Adulților –
Sprijinirea calității învățării adulților” (DEMAL)
este un proiect Erasmus+ care se desfășoară între octombrie 2016 – septembrie 2018
Scopurile Proiectului
DEMAL urmărește să contribuie la calitatea învățării adulților prin promovarea a două
competențe profesionale cheie ale educatorilor și formatorilor pentru adulți:
• Elaborarea procesului de învățare a adulților și
• Monitorizarea și evaluarea procesului de învățare în rândul adulților
Ambele competențe pot fi considerate ca fiind premisele esențiale pentru ca învățarea în rândul
adulților să fie eficientă, de calitate înaltă și adecvată nevoilor cursanților.
Obiectivele Proiectului
• elaborarea a două profiluri europene detaliate, de referință pentru aceste
competențe-cheie, legate de CEC (Cadrul European al Calificărilor);
• să dezvolte și să testeze două cursuri de formare continuă (e-learning plus seminar
de o săptămână), inclusiv resursele de învățare legate de aceste competențe cheie
• să testeze potențialul unei aplicații de planificare inovatoare a cursurilor pentru a
sprijini atât învățarea direcționată, cât și practica profesională zilnică a profesorilor și
formatorilor de adulți din Europa
• să elaboreze și să testeze un cadru de validare care să sporească comparabilitatea
furnizării existente de formare și a calificărilor și să faciliteze recunoașterea
competențelor dobândite în mod informal și, astfel, să sporească flexibilitatea rutelor
de calificare pentru personalul din învățământul pentru adulți din Europa
Grupul țintă
Personalul din organizațiile de învățământ pentru adulți, cu experiențe educaționale și
profesionale diverse, implicat în elaborarea programelor de formare și monitorizarea și
evaluarea procesului de învățare. X„

03 DES RO Elearning 181128

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

03 DES RO Elearning 181128

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Resurse de învățare

Cursul de Formare DEMAL

Proiectarea cursurilor pentru

Co-finanțat de Programul Erasmus+ al Uniunii Europene

Număr proiect: 2016-1-DE02-KA204-003346

Lorena Corral, Fondo Formación Euskadi S.L.L.

Asier Dieguez, Fondo Formación Euskadi S.L.L.

Institutul German pentru Învățare în

IDEC, Consultanți, Aplicații de Înaltă

Institutul de Științe ale Educației România

Progress Consult Kft.

Fondo Formacion Euskadi SLL

Federația Elvețiană pentru Învățare în

Contact: Susanne Lattke, DIE, Bonn: lattke@die-bonn.de

Acest document a fost elaborat în contextul parteneriatului strategic Erasmus + "Proiectarea,

Acest document conține:

- conținutul studiului acoperit de e-learning

Alte documente conexe:

- Descrierea cursului DEMAL: "Cursul de Formare DEMAL ‘Proiectarea cursulilor pentru

Proiectul DEMAL Consortium, Septembrie 2018

Unitatea 1: Înțeleagă conceptul de proiectare

Unitatea 2: Analiză de nevoi

Unitatea 3: Definirea rezultatelor învățării

Unitatea 4: Evaluarea nivelurilor de intrare / învățare anterioară

Unitatea 5: Proiectare de curriculum și reconstruirea conținutului

Unitatea 6: Proiectare de curs

Înțelegerea importanței proiectării

Unitatea prezintă ce este proiectarea

Cadrul „competențelor cheie ale profesioniștilor din domeniul învățării adulților”

A fi o persoană deplin autonomă, care învață pe tot parcursul vieții (A1)

Competențe specifice, asociate activității derulate de profesioniștii din

A fi capabil să evaluezi nevoile de învățare ale cursanților adulți (B1)

Proiectul DEMAL se concentrează pe două domenii de activitate cheie

În cadrul proiectului DEMAL vor fi elaborate două cursuri europene de

1.1 Ce înseamnă „proiectarea învățării adulților”

Proiectarea înseamnă să traduci nevoile de învățare și activitățile și

Rolurile implicate au responsabilități diferite în proiectarea procesului de

Cursant adult: persoană care primește instruirea. Activitatea de

Client/ organism financiar: organizație care finanțează proiectul și care

Formator de adulți, profesor: Persoană care oferă instruirea. Aceștia

Instructor (tutor): activități de predare,

4 Proiectarea curriculei 5 Proiectarea

Nevoile de formare sunt transformate în rezultate ale învățării.

Acestea sunt afirmații care descriu aspectele semnificative și esențiale

Rezultatele învățării se referă la elemente observabile și măsurabile:

• Cunoștințe: date specifice, tipare, concepte

La unele cursuri de formare trebuie să se definească cerințe

Spațiu și timp Metode de predare Evaluare

Factori care au un impact Cunoștințe relaționale

La finalul cursului, veți

Înțelege ce include „proiectarea activităților de formare”: sarcini, activități, ...

Cunoaște actorii/ persoanele implicate în procesul de proiectare

Identifica factorii ce trebuie avuți în vedere pe durata întregului proces de

• Poți defini conceptul de „proiectare”?

• Care sunt diferitele roluri ale persoanelor

• Care sunt fazele procesului de proiectare?

• T-Kit 6: Training Essentials. Goran Buldioski,

Citiți unitățile 2 până la 6,

Proiectarea cursurilor pentru

Analiza nevoilor se concentrează pe viitor sau pe ce ar trebui făcut, și nu pe ce

Evaluarea nevoilor se referă la evaluarea nevoilor identificate și la a decide

Participarea adulților la instruire este voluntară, așa că o definire bună a

Această unitate oferă o imagine de ansamblu asupra tuturor aspectelor ce