Tema 15 : Instalatia de pornire

Demarorul cu cuplare electromagnetică (fig. 15.1) este un motor electric de curent continuu. Se
compune din statorul 9 cu patru mase polare din tole de oţel electromagnetic fixate de carcasa lui, având patru
bobine legate în serie şi care formează înfăşurarea de excitaţie. Capetele sunt conectate la periile (-) şi
respectiv la bornele 1 şi 2 izolate. Statorul este fixat între două capace: cel anterior prin flanşă se fixează la
carterul volantului, iar la cel posterior sunt fixate cele patru perii. Capacele au alezaje pentru bucşele rotorului.
Rotorul 11 este alcătuit din arborele 12 sprijinit prin bucşele 8 şi 19 în alezajele capacele statorului. Pe
arbore se află miezul din oţel electromagnetic cu canele pentru înfăşurarea sa, capetele căreia sunt lipite la
lamelele colectorului 7. Înfăşurările statorului şi rotorului sunt confecţionate din bare de cupru cu secţiune
mare. Arborele rotorului are canel elicoidal pentru bucşa canelată a manşonului de cuplare. Periile (+ şi -) din
capacul posterior sunt apăsate la lamelele colectorului de arcuri plate. Electromagnetul 25 este montat
deasupra statorului. Are o înfăşurare în serie de cuplare şi una de menţinere în câmp, care conectează armatura
ce face legătură între borna de alimentare de la bateria de acumulatoare şi borna pentru transmiterea curentului
la înfăşurarea de excitaţie. Mecanismul de cuplare electromagnetic comandă prin braţul 22, furca 21,
manşonul 14, pinionul 17 pentru cuplarea cu coroana dinţată a volantului. Mecanismul dispune de un cuplaj de
un singur sens 16 cu role, care protejează demarorul împotriva suprasolicitării.

Fig. 15.1 Demarorul cu

cuplare electromagnetică:
1-bornă;2-polii statorului;
3-înfăşurarea de excitaţie; 4-banda
metalică; 5,20-capace; 6-bara de
cupru; 7-colector; 8,19-bucşe;
9-stator; 10-şurub de fixare; 11-rotor,
12-arborele rotorului; 13-bucşa
elicoidală; 14-manşon; 15-arc;
16-cuplaj de un singur sens;
17-pinion; 18-şaibă de limitare;
21-furcă de cuplare; 22-braţ; 23-arc;
24-armătură; 25-electromagnet;
26-disc de contact.
Funcţionarea. La comutarea
contactului cu cheie în poziţia doi
curentul de la bateria de
acumulatoare printr-un releu de distanţă suplimentar alimentează înfăşurarea electromagnetului 25. Câmpul
magnetic atrage armatura 24 la al cărui capăt este asamblată furca 21, care oscilând în jurul bolţului de
articulare pe carcasă, împinge pinionul 17 spre coroana volantului cu care se angrenează. Armatura
electromagnetului prin discul de contact 26 închide contactele bornei de alimentare de la bateria de
acumulatoare şi bornei pentru transmiterea curentului la înfăşurarea de excitaţie a statorului, scurtcircuind
înfăşurarea serie a electromagnetului. Concomitent se alimentează înfăşurarea de excitaţie a statorului, iar
prin perii – colector înfăşurarea rotorului. La interacţiunea câmpurilor magnetice ale statorului şi rotorului se
impune rotorului o mişcare de rotaţie pe care o transmite prin pinion la volant pentru pornirea motorului. După
pornire nu se mai acţionează contactul cu cheie, demarorul nu mai este alimentat. Motorul pornit acţionează şi
generatorul prin curea. Din cauza că tensiunea generatorului are sens opus curentului bateriei şi o valoare mai
mare curentul în înfăşurarea releului de cuplare se micşorează şi alimentarea se întrerupe.
Ca măsură de siguranţă pentru protecţia rotorului demarorului la suprasolicitări, mecanismul de cuplare
este prevăzut cu un cuplaj 16 de un singur sens, care va determina patinarea rotorului. Aceasta poate avea loc
când pinionul a rămas cuplat după pornirea motorului şi se iveşte pericolul transmisiei inverse a micşorării de
la volant la pinionul demarorului.

1
 Unui din dezavantajele motorului termic este imposibilitatea pornirii fără un sistem extern auxiliar. Un motor
termic, pentru a fi pornit şi a funcţiona în mod autonom, trebuie să îndeplinească anumite condiţii:
o să realizeze amestecul aer-combustibil
o să realizeze o cursă de comprimare
o să realizeze aprinderea (la motoarele pe benzină)
o turaţia minimă a motorului să fie în jur de 100 rot/min
Pentru a putea obţine turaţia minimă de pornire este necesară utilizarea unui motor electric auxiliar care să
antreneze motorul termic. Acest motor se numeşte demaror sau electromotor.
Sistemul complet de pornire al unui motor termic este compus din: motor electric de curent continuu
alimentat de la bateria de acumulatori, angrenaj cu roţi dinţate, modul electronic de control şi cablaj. Utilizarea
termenului de electromotor se datorează faptului că demarorul (en: starter) este de fapt un motor electric de
curent continuu.
Fig. 15.2 Componente demaror
1. carcasă
2. ansamblu pinion de
angrenare, cuplaj unisens şi arc de
revenire
3. rotor
4. stator (cu înfăşurări)
5. suport perii
6. solenoid (bobină) de cuplare
Puterea consumată de demaror pentru pornirea motorului termic depinde în primul rând de temperatura
exterioară. Cu cât temperatura este mai scăzută cu atât turaţia şi cuplul de pornire trebuie să fie mai mari.
Vâscozitatea uleiului de lubrifiere şi temperatura scăzută a aerului admis fac pornirea la rece mai dificilă. Din
acest motiv, pe perioadele cu vreme rece, fără o baterie de acumulatori în stare bună, pornirea este anevoioasă
sau chiar imposibilă.
Un demaror este compus în principal dintr-un motor electric de curent continuu şi un sistem de cuplare.
Pentru pornirea motorului, demarorul se cuplează cu roata dinţată poziţionată pe volanta motorului prin
intermediul unui pinion. Angrenarea dintre pinionului demarorului şi coroana dinţată a volantei nu este
permanentă ci are loc doar în momentul pornirii.

Fig15.3. Componente demaror (electromotor)

1.perii; 2.comutator (colector) ; 3.stator ; 4.carcasă ; 5.pinion de
angrenare ; 6.arbore ; 7.levier de cuplare ; 8.solenoid (bobină) de
cuplare ; 9.conectori electrici ; 10.arc de revenire

2
 Modul de funcţionare este relativ simplu. Când se închide circuitul electric pentru pornire solenoidul (8)
acţionează levierul de cuplare (7) care împinge pinionul de angrenare (5) în exterior pentru a se cupla cu
coroana dinţată a volantei motorului. În acelaşi timp se închide şi circuitul de alimentare al motorului electric
care permite pornirea acestuia.
Motorul electric este de curent continuu şi este compus dintr-un stator (3) şi dintr-un rotor cu colector (2) cu
perii (1). Statorul este de două tipuri: cu înfăşurare sau cu magneţi permanenţi. Când solenoidul (8) închide
circuitul de alimentare al motorului electric, prin conectorii electrici (9) este alimentată de la bateria de
acumulatori atât înfăşurarea statorului cât şi a rotorului deoarece sunt legate în serie.

Fig 15.4 Circuitul electric al demarorului

Demaroarele moderne au statorul format din magneţi
permanenţi. Astfel circuitul electric este simplificat iar
dimensiunile acestuia reduse. Demaroarele cu magneţi
permanenţi, datorită dimensiunilor şi a maselor mai reduse,
funcţionează la turaţii mai ridicate şi generează un cuplu
motor mai mic.

Fig.15.5. Demaror cu magneţi permanenţi

1. levier de cuplare
2. solenoid de cuplare
3. cuplaj unisens
4. mecanism planetar reductor (5:1)
5. rotor
6. magneţi permanenţi
Pentru a compensa scăderea cuplului generat,
demaroarele cu magneţi permanţi sunt prevăzute cu
un mecanism planetar reductor. Acest mecanism
reduce turaţia şi apmplifică cuplul disponibil la
pinionul de cuplare al demarorului.
Raportul de transmitere dintre pinionul
demarorului şi coroana dinţată a volantei se situează
între 1:10 şi1:20. La pornirea motorului termic,
pentru a atinge turaţia minimă de pornire a acestuia
de 100 rot/min, rotorul demarorului are turaţia de 1500 rot/min, la un raport de transmitere de 1:10.
În momentul în care motorul termic a pornit acesta are turaţia în jur de 1000 rot/min. Transmiterea mişcării
se face invers, de la motorul termic la pinionul demarorului. Fără un mecanism de protecţie, datorită faptului
că raportul de transmitere devine 10:1, rotorul ar fi antrenat la 10000 rot/min, ceea ce ar conduce la distrugerea
lui.

3
Fig. 15.6. Cuplaj unisens pinion demaror(mers liber)
1. pinion
2. carcasă cuplaj
3. cursă rolă
4. rolă
5. arbore pinion
6. arc de revenire
a – sensul de rotaţie
Cuplajul unisesns permite decuplarea pinionului de
rotorul demarorului când turaţia motorului termic devine
superioară faţă de cea a rotorului. Acest cuplaj
funcţionează în modul următor: carcasa (2) este conectată cu rotorul demarorului, rotirea carcasei antrenează
rolele (4) care comprimă arcurile elicoidale (6), rolele se deplasează în acelaşi sens cu carcasa şi apasă asupra
arborelui (5) antrenându-l. În momentul în care turaţia pinionului devine mai mare (motorul termic a pornit)
rolele de deplasează în sens invers decuplând pinionul de carcasă deci implicit de rotorul demarorului.
Curentul electric consumat de demaror este de aproximativ 150 A cu vârf de 500 A în momentul iniţial al
fazei de pornire. La acţionarea demarorului tensiunea bateriei scade datorită consumului mare de curent
electric. Dacă bateria de acumulatori este în stare bună scăderea de tensiune trebuie să fie în jur de 0.5 V.
Demarorul nu trebuie acţionat timp îndelungat. De obicei, în cazul în care bateria este slab încărcată,
pornirea este greoaie iar demarorul acţionat un timp îndelungat. Acest procedeu nu este benefic deoarece duce
la uzura prematură a pinionului de angrenare şi a periilor în contact cu colectorul. Pentru o funcţionare optimă
a sistemului de pornire bateria de acumulatori trebuie să fie încărcată iar contactele dintre conectorii
demarorului şi baterie (datorită curentului mare consumat) să fie curate, fără impurităţi şi pe toată suprafaţa
disponibilă.

Metode de pornire şi de uşurare a pornirii

Pornirea motorului termic se face prin asigurarea unor turaţii minime arborelui cotit cu ajutorul unei
surse exterioare de energie. La motoarele cu aprindere prin scânteie frecvenţa turaţiilor iniţiale de pornire a
arborelui cotit constituie 50…100 rot/min, iar la cele cu aprindere prin compresie – 200…300 rot/min.
Pornirea este influenţată de temperatura mediului ambiant, natura combustibilului, tipul instalaţiei de răcire.
Metoda de pornire depinde de energia sursei exterioare. La pornirea manuală turaţiile minime necesare
se asigură prin forţa fizică a conducătorului auto prin manivelă. Pornirea cu demarorul electric se asigură
printr-un angrenaj format din pinionul rotorului şi coroana dinţată de pe volant.
Pe timpul rece condiţiile de preparare şi aprindere ale amestecului carburant sunt dificile ceea ce
impune măsuri suplimentare de pornirea motoarelor.
Preîncălzirea generală a motorului se face prin alimentarea instalaţiei de răcire cu apă caldă. Pe timp
prea rece operaţia se repetă de mai multe ori.
Preîncălzirea aerului aspirat la motoarele cu aprindere prin compresie se face cu bujii incandescente
montate la camerele de ardere ale cilindrilor sau în colectorul de admisie a aerului aspirat.
Preîncălzirea cu lichide de pornire se realizează prin pulverizarea în colectorul de admisie a unui
lichid uşor inflamabil (la circa 200°C) şi este un eter etilic amestecat cu aldehide, etili, nitraţi şi alte
substanţe pentru evitarea funcţionării dure a motorului.