CAPITOLUL 2 ÎNTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE ÎNTRETINERA INSTALATIEI Defectiunile motoarelor prin scanteie se datoreaza in proportie

de 15% instalatie de aprindere ,cea ce impune o mare atentie operatiilor de intretinere. Ruptorul-Distribuitor necesita o serie de operatii de intretinere care se prezinta in continuare. Verificarea si reglarea ruptorului se executa periodic: -se controleaza starea contactelor ,care daca prezinta oxidari sau uzuri se curate cu hartie abraziva de granulatie fina sau cu piatra abraziva foarte fina ,redandu-le formele initiale; -se verifica elasticitatea arcului contactului mobil ,cu un dinamometru ;forta de intindere trebuie sa fie de 400-600 N; -se verifica starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a contactului mobil; -se regleaza distantanta dintre contacte la 0.40-0.60mm(0.42 mm la Dacia 1310) prin deplasarea suportului contactului fix (cama deschizand contactul mobil in pozitie maxima) cu ajutorul unui surub de reglaj , montat in orificiul oval al suportului ,dupa care se fixeaza cu surubul de blocare.Masurarea se face cu lamele de interstitii. Se verifica deschiderea contactelor si la nevoie se corecteaza. Nerespectarea reglajului duce la inrautatirea functionarii motorului ,ca urmare a modificarii avansului la aprindere; -se verifica jocul arborelui de la ruptor ,in bucsele lagare din corpul ruptorului distribuitor ,jocul radial anormal pete 0.2 mm duce la inrautatirea functionarii motorului;

1

iar in final sa se suprapuna .starea ploturilor .bine definit pentru fiecare tip de motor . In general avansul vacuumatic este de 2.cand clapeta de acceleratie este inchisa sip e masura ce se deschide se urmareste valoarea avansului .Initial reperul ajutator trebuie sa se deplaseze catre cel fix .-se verifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului (joc admis 0. Verificarea punerii la punct a aprinderii care sa asigure respectarea avansului de deschiderea contactelor ruptorului si deci a scanteii la bujii se face astfel: -se roteste arborele cotit pana se duce pistonul (pe compresie) la punctul corespunzator avansului ridicat (marcat prin reper pe fulie sau pe volant . Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stand special .35-0. Verificarea distribuitorului-starea de izolatie a capacului . 2 .dispozitivul de avans nu functioneaza . Controlul functionarii regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutoru lampii stroboscopice .a periei si arcurilor .pozitionat fata de un reper fix de pe carcasa )si de scoate capacul distribuitorului . se controleaza starea de izolatie a rotorului .1 mm) -se contoleaza starea bucsei izolatoare din corpul ruptorului si a bornei de alimentare de la bobina de inductie.daca membrane este finisata . -se verifica functionarea condensatorului fie cu tester electronic fie prin incarcarea –descarcarea cu current la 220 V-scanteia trebuie sa fie puternica de culoare albastra.7 bar.a clemelor de fixare.la turatia de 1000 rot/min si la cea corespunzatoare puterii economice(4000 rot/min pentru Dacia 1300)verificarea functionarii regulatorului de avans se face tinand cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distributiei(volantul motorului)si de un reper ajutator .oxidarea lamelei rotorului si distanta ei fata de ploturile laterale. De asemenea.5-15 grade RAC pentru o variatie a depresiunii de 0.pornind de la turatia in realnti.

Avansul se mareste prin rotirea corpului ruptorului in sens invers sensului de rotatie.fie prin sablare cu nisip sub presiune de aer comprimat. -pe automobil se verifica avansul la aprindere in priza directa pe drum orizontal la viteza de 30-40 km /h.aceasta se determina fie cu lampa de control montata intre contactul mobil si masa si care se aprinde in acest moment (la deschiderea contactelor).verificarea fixarii papucilor de legatura de conductoarele de joasa tensiune .iar fisele se racordeaza la buji in ordinea de functionare a motorului. -curatirea de calamine se face fie cu o peri de sarma fina . -se blocheaza corpul ruptorului cu surubul corespunzator si se monteaza capacul distribuitorului .-se roteste corpul ruptorului pan ace cama corespunzatoare plotului nr. si se micsoreaza rotindu-l in acelasi sens (avansul la aprindere la Dacia 1310 este de 0-2 grade ).folosind intreruperea contactelor ruptorului manual (scanteia sa aiba culoare albastra si o lungime de 8-10 mm) Bujia necesita operatii de curatire . a filetelor si a garniurii de etansare cu locasul din chiulasa.fie cu lampa stroboscopica prin reperele de punere la punct. Bobina de inductie necesita operatii de intretinere simple .se mareste avansul iar pentru detonatii puternice se micsoreaza.starii de fixare a bobinei pe motor (departe de sursa de caldura). 3 .se apasa brusc pe pedala pana la 50-60 km/h iar daca motorul da detonatii slabe .a piesei terminale si a mansonului de cauciuc pentru fisa centrala .functionarii ei cu testerul electronic sau prin proba scanteii. Ordinea de functionare a motorului de Dacia 1310 este:1-3-4-2. 1de la capacul distribuitorului deschide contactele .reglare si verificare a functionarii . -reglarea distantei dintre electrozi se face dupa controlul starii lor si a izolatorului de portelan .

7 mm).Curbele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele prescrise.55)iar cel de deschidere a camei άd =45%(40%) Diagnoticarea contactelor ruptorului este redusa in oscilograma de mai jos . in functie de parametrii ceruti componentelor.Celelalte curbe indica diferite stadii pana la sfarsitul emisiei curentului de inalta tensiune (tensiunii de strapungere intre electrozii bujiei) In figura 1.trebuie sa se incadreze in valorile indicate .cu osciloscopul testerului electronic.6 din partea dreapta se prezinta modul de control al unghiului Dwell (de inchiderea camelor). sub forma unor curbe. la realnti si la diverse turatii . dezizolari sau imbatraniri ale izolatiei.urmarind intensitatea si culoarea scanteii (sa fie albastra si continua). -încercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer comprimat la 5-7 bar si cu bobina de inductie proprie . Pe testerul electronic se poat face verificari dinamice ale componentelor instalatiei de aprindere.25-0.Se poate face incercarea bujiilor direct pe motor .pentru corecta ei functionare ..Acesta este corect la o valoare de inchidere ά1 =55% (59.daca prezinta intreruperi sau scurgeri intre izolatie si corp . iar piesele terminale de legatura se dezoxideaza si se fixeaza bine pe elementele instalatiei de aprindere .pentru a evita caderile de tensiune.Verificarea se face cu motorul incalzit.in functie de capacitatea lui (0.27.5-0. 4 . Rezultatele sunt afisate pe ecranul osciloscopului cu care este dotat testerul.Se realizeaza reglarea prin deplasarea electrodului lateral fata de electrodul central. Verificarea condensatorului este reprezentata in figura de mai jos unde elipsa si dreapta 1-2 . In continuare se prezinta cateva oscilograme caracteristice: In oscilograma de mai jos se prezinta valoarea maxima a tensiunii din infasurarea secundara a bobinei de inductie (17 -22 KV in functie de tipul bobinei).μF ) Conductoarele trebuie sa nu aiba intreruperi.indicate de documentatia testerului. citindu-se direct de pe ecran valorile lor admisibile ..bujia nu este corespunzatoare . a doua semiunda trebuie sa fie 1/2 -1/3 din valoarea primei unde . masurand distanta cu lamele de interstitii sau clibru rotund (0.

Cand se spala motorul cu apa sau detergenti.iar culoarea rosie-caramizie . protectoare.bujiile se inlocuiesc . La verificare .rupturi sau imbatraniri ale izolatiei . Buna functionare este asigurata de o tensiune corecta debitata de bateria de acumulatoare (12-24 V).nu se admit fisuri ale portelanului sau deteriorari ale corpului.iar piesele terminale de racordare sa nu aiba oxidari sau portiuni arse. mansoanele de protectie fiind in stare buna.electrozii trebuie sa aiba profilul corespunzator . cu aer comprimat.iaar inainte de pornirea motorului se sufla apa depusa.ceea ce indica buna functionare a motorului .se recomanda curatirea componentelor instalatiei si conductoarelor cat mai des . Nu se vor folosi reductii de bujii.iar contactele ruptorului se oxideaza si capacul distribuitorului se poate fisura. -Cand se circula cu automobilul pe santiere sau pe drumuri in conditii de praf . contrar .000Km . de asemenea .pentru ca depunerile de ulei si praf pot da scurtcircuite sau suprasolicitari ale instalatiei de aprindere . -Nu se lasa circuitul primar conectat prin cheia de contact . Este interzisa curatirea bujiilor prin incalzire cu flacara. -Nu se vor folosi buji de alta valoare termica decat cea indicata sau echivalenta. Conductoarele de inalta tensiune (fisele) trebui sa nu aiba crapaturi .Bornele bateriei si conducoarele respective se dezoxideaza si se ung cu un strat subtire se unsoare cosistenta.deoareace se poate arde bobina de inductie -Cand se face reglarea ruptorului .000-20. Dupa 15. se vor acoperi partile componente ale instalatie electrice cu folii de material plastic .pornirea este greoaie .pentru evitarea pornirii greoaie a motorului si consumatul exagerat de combustibil. 5 .se pun 2-3 picaturi de ulei de motor pe garnitura de pasla pentru ungerea arborelui .

-infasurarea primara a bobinei de inductie arsa . -defectiuni ale distribuitorului(capac fisurat .fisurarea izolatorului) Remedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin :refacerea intreruperilor conductoarelor si izolarea lor.prin conectarea unui pol la masa iar celelalt .nereparabile (bobina de inductie . capacul distribuitorului fisurat partial poate fi remediat prin limitarea fisurii prin doua gauri.Acestea sunt de natura intreruperilor sau scurtcircuitelor de curent iar uneori a derglarilor. Motrul nu porneste .inlocuirea elementelor defecte .capac si rotor distribuitor .la oprirea sau functionarea neregulata . -bujii defecte (ancrasate.succesiv la elementele de verificat .precum si scurtcircuitarea lor la masa.arse sau dereglate .lampa se stinge.DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE APRINDERE Marea majoritate a defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul primar sau secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului .perie uzata sau arcul ei dereglat . -condensator strapuns.la aparitia defectiunii.datorita urmatoarelor cauze : -desfacerea slabirea sau intreruperea conductoarelor electrice.rotor spart sau lamela carbonizata).ploti carbonizati . 6 .electrozi topiti sau dereglati . -contactele ruptorului ox date .dupa conectarea contactului cu cheie . -scurcircuite la infasurarea secundara a bobinei de inductie . Verificarea se face cu lampa de control . -schimbarea intre ele a fiselor bujiilor -punerea la punct a aprinderii gresite sau derglata.bujii).indepartarea scurtcircuitelor.

ruptor)scurtcircuitari la masa .distanta prea mare intre lamelele rotorului si plotii capacului distribuitorului .alimentarea cu energie este buna ).bobina de inductie cu infasurarea primara strapunsa .succesiv cu “masa”(daca se aprinde exista o defectiune) Remedierea consta in refacerea conductoarelor intrerupte . Motorul se opreste din motivele: -defectiuni in circuitul primar :slabirea conductoarelor sau a pieselor terminale de legatura a elementelor comonente ( baterie.cu elctrozii topiti sau la distanta necorespunzatoare). Remedierea consta in inlocuirea pieselor defecte.arc slabit al contactului mobil . Constatara defectiunii se face prin functionarea claxonului cu farurile aprinse(daca e normala ca intensitate .bujii necorespunzatoare(ancrasate.contact cu cheie .dezoxidarea bornelor de legatura si a contactelor ruptorului .intreruptesau dezizolate.a bucsei .sau a arborilor ruptorului.sau cu lampa de control la fiecare element in parte .De asemenea se inlatura defectiunile provenite din dereglare la contactele ruptorului -care se dezoxideaza sau se inlocuiesc cand sunt arse.a platoului contactelor .contacte.bobina de inductie .indicator de curent .elemente de deparazitare defecte.inlocuirea elementelor defecte (condensator. 7 .fisele de bujii –montarea corecta a celor inversate .condensator strapuns .avansul la prindere-punerea la punct conform indicatiilor.contacte oxidate sau dereglate la ruptor .bobina de inductie) Dereglari ale contactelor ruptorului pot fi cauzate si de uzura neuniforma a camelor .rezistenta aditionala inrerupta .peria si arcul ei defecte. Defectiuni in circuitul de inalta tensiune:scurtcircuitarea infsurarii secundare a bobinei de inductie .capac fisurat sau spart.electrozii bujiilor-care se dezancraseaza sau se inlocuiesc la nevoie.fise.fisurarea bucsei izolatoare de la borna de intrare a curentului in ruptor .

lampa se aprinde la contactarea punctelor de verificare. controlul elementelor de inalta tensiune(cu exceptia bujiilor)se poate face si prin fisa centrala deconectata de la capatul distribuitorului si verificata la masa motorului. manual.la scanteie corespunzatoare pot fi bujiile defecte . Motorul functioneaza neregulat datorita cauzelor : -defectarea ruptor-distribuitorului prin distanta necorespunzatoare intre contacte .inlocuirea rotorului distribuitor sau chiar si a capacului .lungimea scanteii trebuie sa fie de 8-12 mm. daca este rece . Daca este buna scanteia pot fi defecte bujiile.dupa dezoxidarea lor . De asmenea se controleaza intensitatea si culoarea scanteii scotand pe rand fiecare fisa de bujie si apropind-o de masa motorului .iar bujiile se pot curata de calamina si se poate regla distanta dintre electrozi la valoarea corespunzatoare tipului de motor Bujiile cu electrozii topiti sau izolatorul fisurat se inlocuiesc.bobina de inductie defecta se inlocuieste . Remedierea consta in refacerea distantei intre contacte .Controlul se poate face succesiv la eementele componente cu ajtorul lampii cu neon de 12 V . -defectarea bujiilor ce se poate constata prin verificarea starii de incalzire a izolatorului(dupa oprirea motorului).002 A).001-0.oxidarea lor .uneori numai a periei si arcului .pentru ca untensitatea curentului prin circuitul secundar este mica (0.bujia nu a lucrat.in timp ce ruptorul este actionat repetat. Remedierea consta in refacerea sau inlocuirea conductoarelor de inalta tensiune si a pieselor terminale de fixare la elementele instalatiei.refacera legaturilor la borna .desfacerea legaturilor la borna ruptorului sau a condensatorului . 8 . De altfel.iar culoarea albastru-violet. Se mai poate efectua controlul si prin desfacera mansoanelor si verificarea fixarii fiselor si a bujiilor.

Motorul nu dezvolta puterea nominala provocata de: -avans prea mare sau prea mic la aprindere -functionarea necorespunzatoare aregulatoarelor de avans Remediera consta in punerea la punct a aprinderii si inlocuirea pieselor defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul vacuumatic.Verificarea se poate face si cu motorul la relanti . motorul nu-si modifica mersul. pentru ca : .s-a deteriorat membrana dispozitivului de avans vacuumatic Remedierea consta in strangerea clemelor si inlocuire regulatorului de avans prin depresiune. Motorul evacueaza gaze abundente si formeaza calamina datorita: -avansul initial prea mic ceea ce face ca aederea sa fie incompleta -bujiile reglate necorespunzator sau deteriorate 9 . Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatie mare datorita: -scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie .bucsa cu came. prea slab . . -distantei prea mari a contactelor capetelor ruptorului -arcul lamelar al contactului mobil.scurtcircuitand pe rand bujiile cu o surubelnita. Remedierea consta in reglarea contactelor .contacte ruptor .la bujii defecte.clemele de prindere a bornelor bateriei de acumutoare sunt slabe .capac distribuitor . -scurtcircuitarii intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului -slabirii unor borne de legatura -uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii arborelui ruptorului ceea ce duce la deschiderea neuniforma a contactelor.bobina de inductie . Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet.strangerea bornelor sau inlocuirea pieselor defecte. Remedierea se face prin inlocuirea bujiei defecte. sau ax ruptor-distribuitor.

La cele demontabile daca uleiul s-a scurs se completeaza cu ulei de transformator. la conectarea contactului cu cheie .Remedierea se face prin reglarea avansului si a electrozilor bujiei in cauza iar cea defecta se inlocuieste. -distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului -bobina de inductie defecte -condensator strapuns -distanta necorespunzatoare intre electrozii bujiilor Remedierea se realizeaza prin reglarea corecta a avansului initial la aprindere .pe stand special sau pe tester electronic. REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE Dupa demontarea dupa motor. 10 . Se procedeaza la verificarea si stabilirea operatiiilor de reparare astfel: -verificarea bobinei de inductie .Bobinele cu astfel de defecte se inlocuiesc.se degradeaza izolatia si se produc scurtcircuite. se curata elementele componente . iar partile metalice se spala cu petrol si se sufla cu aer . contactelor uzate excesiv sau a bujiilor. indeosebi cea primara. Defectele provin in general din supraincalzirea infasurarilor . Motorul consuma excesiv benzina din cauzele: -avans prea mic al aprinderii.pentru a constata daca infasurarea primara este interrupta sau cea secundara este scurtcircuitata.fara ca motorul sa fie in functiune.a contactelor ruptorului(dupa dezoxidare). iar scanteia produsa trebuie sa aiba o lungime de 8-10 mm. aelectrozilor bujiilor sau la nevoie inlocuirea bobinei de inductie .condensatorului.5 A.Incercarea se face cu un curent 1-1.

care se admite la 0.pe toata suprafata.al bucsei . Daca nu licareste lampa exista strapungeri interioare. Se poate masura capacitatea. -contactele trebuie sa calce concentric(abateri de 0. Repararea ruptorului se face dupa controlul amanuntit al starii contactelor . Arborele inconvoiat se indreapta la presa.25mm). Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0. Condensatorul defect se inlocuieste.cu came si al arborelui. daca nu corespunde se inlocuieste: -bucsa izolanta a bornei.01-0.bucsa cu came uzata se inlocuieste -se controleaza arborele ruptorului: joc in bucse admis de 0. se inlocuieste . Izolatia lor se verifica cu o lampa de control la 220 V.verificand sa nu aiba bataie peste 0. De asemenea .05 mm.05 mm. Verificarea se poate face si cu o lampa de contol obisnuita alimentata la o tensiune de 220 V.forta de apasare trebuie sa fie 300-400 N. 11 .se inlocuieste -se verifica starea de uzura a camelor .pentru a nu exista scurtcircuite .daca este fisurata. cu un aparat special numit-capacimetru. Bucsele sunt din bronz grafitat si se inlocuiesc daca se uzeaza.-verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon care la o iluminare puternica indica strapungerea lui.se controleaza forta arcului cu dinamometrul .la contactul mobil . Se controleaza starea pintenului cu un sablon . Bucsa izolata a contactului mobil uzata se inlocuieste cu alta .Ele se uzeaza rapid daca condensatorul este defect sau de capacitate necorespunzatoare.daca este uzat.1 mm iar bataia radiala la 2 grade maxim .5 mm se inlocuiesc cu altele din wolfram sau platina cu iridiu.

2-0. Dupa reparare ruptorul se ansambleaza si se supune probelor functionare separat si impreuna cu distribuitorul .lamela sa aiba o lungime corespunzatoare. Rotorul trebuie sa fie in stare buna.iar daca lamela este arsa se inlocuieste rotorul. Verificarea si repararea distribuitorului.iar arcul periei sa aiba elasticitatea necesara.pentru verificare si reglarea finala. Dupa repararea elementelor instalatiei .Conditiile de lucru la inalta tensiune ale distribuitorului impu integritatea pieselor izolatoare(fara fisuristrapungeri sau arsuri). Sistemul de antrenare al arborelui uzat (pana sau pinion) se inlocuieste. in caz contrar se inlocuiesc. Orice element necorespunzator se inlocuieste.Arborele uzat se reparaprin cromare si rectificare la cota initiala dupa aliajul bucselor sau se slefuieste la treapta de reparatie.se monteaza pe motor si se face proba de tester electronic sau pe stand de probe. 12 . Distanta dintre ploti si lamela rotorului trebuie sa fie de 0.iar bucsele se inlocuiesc cu altele de treapta corespunzatoare .5 mm Daca bornele sunt uzate se inlocuieste capacul . Se face apoi verificarea strapungerii distribuitorului la 20-25 KV.

............ BIBLIOGRAFIE 1....................... Samoilă 2................... cunoaştere....... întreţinere şi reparare Tehnologia întreţinerii şi reparării motoarelor cu combustie internă St................................... Constructia elementelor componente............. Mariana Frăţilă.............................CUPRINS Destinatia si partile componente.......... Al Şteflea............ M...................... Gh........... Defectele in expluatare ..................... Repararea instalatiei de aprindere........ Frăţilă.. Sechi 13 .............................. Intretinerea instalatiei de aprindere............ Automobile............

14 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful