CAPITOLUL 2 ÎNTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE ÎNTRETINERA INSTALATIEI Defectiunile motoarelor prin scanteie se datoreaza in proportie

de 15% instalatie de aprindere ,cea ce impune o mare atentie operatiilor de intretinere. Ruptorul-Distribuitor necesita o serie de operatii de intretinere care se prezinta in continuare. Verificarea si reglarea ruptorului se executa periodic: -se controleaza starea contactelor ,care daca prezinta oxidari sau uzuri se curate cu hartie abraziva de granulatie fina sau cu piatra abraziva foarte fina ,redandu-le formele initiale; -se verifica elasticitatea arcului contactului mobil ,cu un dinamometru ;forta de intindere trebuie sa fie de 400-600 N; -se verifica starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a contactului mobil; -se regleaza distantanta dintre contacte la 0.40-0.60mm(0.42 mm la Dacia 1310) prin deplasarea suportului contactului fix (cama deschizand contactul mobil in pozitie maxima) cu ajutorul unui surub de reglaj , montat in orificiul oval al suportului ,dupa care se fixeaza cu surubul de blocare.Masurarea se face cu lamele de interstitii. Se verifica deschiderea contactelor si la nevoie se corecteaza. Nerespectarea reglajului duce la inrautatirea functionarii motorului ,ca urmare a modificarii avansului la aprindere; -se verifica jocul arborelui de la ruptor ,in bucsele lagare din corpul ruptorului distribuitor ,jocul radial anormal pete 0.2 mm duce la inrautatirea functionarii motorului;

1

Initial reperul ajutator trebuie sa se deplaseze catre cel fix .pozitionat fata de un reper fix de pe carcasa )si de scoate capacul distribuitorului .-se verifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului (joc admis 0.starea ploturilor .daca membrane este finisata . se controleaza starea de izolatie a rotorului .cand clapeta de acceleratie este inchisa sip e masura ce se deschide se urmareste valoarea avansului . In general avansul vacuumatic este de 2. De asemenea.1 mm) -se contoleaza starea bucsei izolatoare din corpul ruptorului si a bornei de alimentare de la bobina de inductie.a periei si arcurilor .iar in final sa se suprapuna . 2 . Verificarea punerii la punct a aprinderii care sa asigure respectarea avansului de deschiderea contactelor ruptorului si deci a scanteii la bujii se face astfel: -se roteste arborele cotit pana se duce pistonul (pe compresie) la punctul corespunzator avansului ridicat (marcat prin reper pe fulie sau pe volant .5-15 grade RAC pentru o variatie a depresiunii de 0.bine definit pentru fiecare tip de motor . Controlul functionarii regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutoru lampii stroboscopice .oxidarea lamelei rotorului si distanta ei fata de ploturile laterale. Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stand special .a clemelor de fixare.35-0.7 bar. -se verifica functionarea condensatorului fie cu tester electronic fie prin incarcarea –descarcarea cu current la 220 V-scanteia trebuie sa fie puternica de culoare albastra.la turatia de 1000 rot/min si la cea corespunzatoare puterii economice(4000 rot/min pentru Dacia 1300)verificarea functionarii regulatorului de avans se face tinand cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distributiei(volantul motorului)si de un reper ajutator .pornind de la turatia in realnti. Verificarea distribuitorului-starea de izolatie a capacului .dispozitivul de avans nu functioneaza .

-se roteste corpul ruptorului pan ace cama corespunzatoare plotului nr. si se micsoreaza rotindu-l in acelasi sens (avansul la aprindere la Dacia 1310 este de 0-2 grade ). -se blocheaza corpul ruptorului cu surubul corespunzator si se monteaza capacul distribuitorului .reglare si verificare a functionarii .fie prin sablare cu nisip sub presiune de aer comprimat. -pe automobil se verifica avansul la aprindere in priza directa pe drum orizontal la viteza de 30-40 km /h. 3 .se mareste avansul iar pentru detonatii puternice se micsoreaza. -curatirea de calamine se face fie cu o peri de sarma fina .fie cu lampa stroboscopica prin reperele de punere la punct.se apasa brusc pe pedala pana la 50-60 km/h iar daca motorul da detonatii slabe .aceasta se determina fie cu lampa de control montata intre contactul mobil si masa si care se aprinde in acest moment (la deschiderea contactelor).functionarii ei cu testerul electronic sau prin proba scanteii.verificarea fixarii papucilor de legatura de conductoarele de joasa tensiune . Ordinea de functionare a motorului de Dacia 1310 este:1-3-4-2.folosind intreruperea contactelor ruptorului manual (scanteia sa aiba culoare albastra si o lungime de 8-10 mm) Bujia necesita operatii de curatire .a piesei terminale si a mansonului de cauciuc pentru fisa centrala . Bobina de inductie necesita operatii de intretinere simple . -reglarea distantei dintre electrozi se face dupa controlul starii lor si a izolatorului de portelan .starii de fixare a bobinei pe motor (departe de sursa de caldura).iar fisele se racordeaza la buji in ordinea de functionare a motorului. 1de la capacul distribuitorului deschide contactele . Avansul se mareste prin rotirea corpului ruptorului in sens invers sensului de rotatie. a filetelor si a garniurii de etansare cu locasul din chiulasa.

trebuie sa se incadreze in valorile indicate .pentru corecta ei functionare .in functie de capacitatea lui (0. in functie de parametrii ceruti componentelor.6 din partea dreapta se prezinta modul de control al unghiului Dwell (de inchiderea camelor).27..Celelalte curbe indica diferite stadii pana la sfarsitul emisiei curentului de inalta tensiune (tensiunii de strapungere intre electrozii bujiei) In figura 1. dezizolari sau imbatraniri ale izolatiei.cu osciloscopul testerului electronic. a doua semiunda trebuie sa fie 1/2 -1/3 din valoarea primei unde .7 mm).indicate de documentatia testerului.Curbele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele prescrise.pentru a evita caderile de tensiune. masurand distanta cu lamele de interstitii sau clibru rotund (0. -încercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer comprimat la 5-7 bar si cu bobina de inductie proprie . la realnti si la diverse turatii . Pe testerul electronic se poat face verificari dinamice ale componentelor instalatiei de aprindere.25-0.Acesta este corect la o valoare de inchidere ά1 =55% (59.μF ) Conductoarele trebuie sa nu aiba intreruperi.Se realizeaza reglarea prin deplasarea electrodului lateral fata de electrodul central. iar piesele terminale de legatura se dezoxideaza si se fixeaza bine pe elementele instalatiei de aprindere .urmarind intensitatea si culoarea scanteii (sa fie albastra si continua).bujia nu este corespunzatoare . Rezultatele sunt afisate pe ecranul osciloscopului cu care este dotat testerul.Se poate face incercarea bujiilor direct pe motor . citindu-se direct de pe ecran valorile lor admisibile .5-0.. Verificarea condensatorului este reprezentata in figura de mai jos unde elipsa si dreapta 1-2 .daca prezinta intreruperi sau scurgeri intre izolatie si corp .55)iar cel de deschidere a camei άd =45%(40%) Diagnoticarea contactelor ruptorului este redusa in oscilograma de mai jos . In continuare se prezinta cateva oscilograme caracteristice: In oscilograma de mai jos se prezinta valoarea maxima a tensiunii din infasurarea secundara a bobinei de inductie (17 -22 KV in functie de tipul bobinei).Verificarea se face cu motorul incalzit. 4 . sub forma unor curbe.

000-20.000Km . se vor acoperi partile componente ale instalatie electrice cu folii de material plastic . -Cand se circula cu automobilul pe santiere sau pe drumuri in conditii de praf .se recomanda curatirea componentelor instalatiei si conductoarelor cat mai des .iaar inainte de pornirea motorului se sufla apa depusa. protectoare. Nu se vor folosi reductii de bujii.ceea ce indica buna functionare a motorului .pentru evitarea pornirii greoaie a motorului si consumatul exagerat de combustibil.iar culoarea rosie-caramizie . Cand se spala motorul cu apa sau detergenti.nu se admit fisuri ale portelanului sau deteriorari ale corpului. -Nu se lasa circuitul primar conectat prin cheia de contact . cu aer comprimat. Conductoarele de inalta tensiune (fisele) trebui sa nu aiba crapaturi .pornirea este greoaie .Bornele bateriei si conducoarele respective se dezoxideaza si se ung cu un strat subtire se unsoare cosistenta. La verificare . mansoanele de protectie fiind in stare buna. 5 .electrozii trebuie sa aiba profilul corespunzator .bujiile se inlocuiesc .iar piesele terminale de racordare sa nu aiba oxidari sau portiuni arse. contrar . -Nu se vor folosi buji de alta valoare termica decat cea indicata sau echivalenta. Dupa 15. Buna functionare este asigurata de o tensiune corecta debitata de bateria de acumulatoare (12-24 V).deoareace se poate arde bobina de inductie -Cand se face reglarea ruptorului .rupturi sau imbatraniri ale izolatiei . de asemenea .pentru ca depunerile de ulei si praf pot da scurtcircuite sau suprasolicitari ale instalatiei de aprindere . Este interzisa curatirea bujiilor prin incalzire cu flacara.iar contactele ruptorului se oxideaza si capacul distribuitorului se poate fisura.se pun 2-3 picaturi de ulei de motor pe garnitura de pasla pentru ungerea arborelui .

6 .rotor spart sau lamela carbonizata).Acestea sunt de natura intreruperilor sau scurtcircuitelor de curent iar uneori a derglarilor. -infasurarea primara a bobinei de inductie arsa .nereparabile (bobina de inductie . -bujii defecte (ancrasate. Verificarea se face cu lampa de control . -condensator strapuns.fisurarea izolatorului) Remedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin :refacerea intreruperilor conductoarelor si izolarea lor.perie uzata sau arcul ei dereglat .capac si rotor distribuitor .ploti carbonizati .inlocuirea elementelor defecte . Motrul nu porneste . -contactele ruptorului ox date . -schimbarea intre ele a fiselor bujiilor -punerea la punct a aprinderii gresite sau derglata.DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE APRINDERE Marea majoritate a defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul primar sau secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului .bujii).la oprirea sau functionarea neregulata .arse sau dereglate .la aparitia defectiunii.indepartarea scurtcircuitelor.datorita urmatoarelor cauze : -desfacerea slabirea sau intreruperea conductoarelor electrice. -defectiuni ale distribuitorului(capac fisurat .prin conectarea unui pol la masa iar celelalt .dupa conectarea contactului cu cheie . capacul distribuitorului fisurat partial poate fi remediat prin limitarea fisurii prin doua gauri.precum si scurtcircuitarea lor la masa.succesiv la elementele de verificat .electrozi topiti sau dereglati . -scurcircuite la infasurarea secundara a bobinei de inductie .lampa se stinge.

sau a arborilor ruptorului.distanta prea mare intre lamelele rotorului si plotii capacului distribuitorului .inlocuirea elementelor defecte (condensator.a platoului contactelor . Defectiuni in circuitul de inalta tensiune:scurtcircuitarea infsurarii secundare a bobinei de inductie .bobina de inductie .De asemenea se inlatura defectiunile provenite din dereglare la contactele ruptorului -care se dezoxideaza sau se inlocuiesc cand sunt arse.fisele de bujii –montarea corecta a celor inversate .bujii necorespunzatoare(ancrasate.bobina de inductie) Dereglari ale contactelor ruptorului pot fi cauzate si de uzura neuniforma a camelor . 7 .indicator de curent .fisurarea bucsei izolatoare de la borna de intrare a curentului in ruptor .cu elctrozii topiti sau la distanta necorespunzatoare).electrozii bujiilor-care se dezancraseaza sau se inlocuiesc la nevoie.bobina de inductie cu infasurarea primara strapunsa .sau cu lampa de control la fiecare element in parte .elemente de deparazitare defecte.succesiv cu “masa”(daca se aprinde exista o defectiune) Remedierea consta in refacerea conductoarelor intrerupte .fise. Remedierea consta in inlocuirea pieselor defecte.contact cu cheie . Constatara defectiunii se face prin functionarea claxonului cu farurile aprinse(daca e normala ca intensitate .avansul la prindere-punerea la punct conform indicatiilor.arc slabit al contactului mobil .rezistenta aditionala inrerupta .contacte.peria si arcul ei defecte.capac fisurat sau spart.alimentarea cu energie este buna ). Motorul se opreste din motivele: -defectiuni in circuitul primar :slabirea conductoarelor sau a pieselor terminale de legatura a elementelor comonente ( baterie.intreruptesau dezizolate.dezoxidarea bornelor de legatura si a contactelor ruptorului .condensator strapuns .a bucsei .contacte oxidate sau dereglate la ruptor .ruptor)scurtcircuitari la masa .

iar culoarea albastru-violet.pentru ca untensitatea curentului prin circuitul secundar este mica (0. Se mai poate efectua controlul si prin desfacera mansoanelor si verificarea fixarii fiselor si a bujiilor. -defectarea bujiilor ce se poate constata prin verificarea starii de incalzire a izolatorului(dupa oprirea motorului).001-0.iar bujiile se pot curata de calamina si se poate regla distanta dintre electrozi la valoarea corespunzatoare tipului de motor Bujiile cu electrozii topiti sau izolatorul fisurat se inlocuiesc. De asmenea se controleaza intensitatea si culoarea scanteii scotand pe rand fiecare fisa de bujie si apropind-o de masa motorului .lampa se aprinde la contactarea punctelor de verificare.Controlul se poate face succesiv la eementele componente cu ajtorul lampii cu neon de 12 V .in timp ce ruptorul este actionat repetat.bujia nu a lucrat.refacera legaturilor la borna .desfacerea legaturilor la borna ruptorului sau a condensatorului .bobina de inductie defecta se inlocuieste .002 A). Motorul functioneaza neregulat datorita cauzelor : -defectarea ruptor-distribuitorului prin distanta necorespunzatoare intre contacte . De altfel. controlul elementelor de inalta tensiune(cu exceptia bujiilor)se poate face si prin fisa centrala deconectata de la capatul distribuitorului si verificata la masa motorului. 8 . Remedierea consta in refacerea sau inlocuirea conductoarelor de inalta tensiune si a pieselor terminale de fixare la elementele instalatiei.uneori numai a periei si arcului . manual.lungimea scanteii trebuie sa fie de 8-12 mm.oxidarea lor .dupa dezoxidarea lor . Remedierea consta in refacerea distantei intre contacte . daca este rece .la scanteie corespunzatoare pot fi bujiile defecte . Daca este buna scanteia pot fi defecte bujiile.inlocuirea rotorului distribuitor sau chiar si a capacului .

Remedierea consta in reglarea contactelor . -scurtcircuitarii intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului -slabirii unor borne de legatura -uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii arborelui ruptorului ceea ce duce la deschiderea neuniforma a contactelor. Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet. Motorul nu dezvolta puterea nominala provocata de: -avans prea mare sau prea mic la aprindere -functionarea necorespunzatoare aregulatoarelor de avans Remediera consta in punerea la punct a aprinderii si inlocuirea pieselor defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul vacuumatic. Remedierea se face prin inlocuirea bujiei defecte.s-a deteriorat membrana dispozitivului de avans vacuumatic Remedierea consta in strangerea clemelor si inlocuire regulatorului de avans prin depresiune. . motorul nu-si modifica mersul.la bujii defecte. Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatie mare datorita: -scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie .scurtcircuitand pe rand bujiile cu o surubelnita. pentru ca : .capac distribuitor . -distantei prea mari a contactelor capetelor ruptorului -arcul lamelar al contactului mobil.contacte ruptor . sau ax ruptor-distribuitor. Motorul evacueaza gaze abundente si formeaza calamina datorita: -avansul initial prea mic ceea ce face ca aederea sa fie incompleta -bujiile reglate necorespunzator sau deteriorate 9 .bobina de inductie .Verificarea se poate face si cu motorul la relanti .clemele de prindere a bornelor bateriei de acumutoare sunt slabe . prea slab .bucsa cu came.strangerea bornelor sau inlocuirea pieselor defecte.

a contactelor ruptorului(dupa dezoxidare). Defectele provin in general din supraincalzirea infasurarilor . contactelor uzate excesiv sau a bujiilor.5 A.fara ca motorul sa fie in functiune. aelectrozilor bujiilor sau la nevoie inlocuirea bobinei de inductie . la conectarea contactului cu cheie . 10 .se degradeaza izolatia si se produc scurtcircuite.Incercarea se face cu un curent 1-1. iar partile metalice se spala cu petrol si se sufla cu aer .Bobinele cu astfel de defecte se inlocuiesc.condensatorului. Motorul consuma excesiv benzina din cauzele: -avans prea mic al aprinderii. -distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului -bobina de inductie defecte -condensator strapuns -distanta necorespunzatoare intre electrozii bujiilor Remedierea se realizeaza prin reglarea corecta a avansului initial la aprindere .pe stand special sau pe tester electronic. iar scanteia produsa trebuie sa aiba o lungime de 8-10 mm.Remedierea se face prin reglarea avansului si a electrozilor bujiei in cauza iar cea defecta se inlocuieste. indeosebi cea primara. La cele demontabile daca uleiul s-a scurs se completeaza cu ulei de transformator. REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE Dupa demontarea dupa motor. Se procedeaza la verificarea si stabilirea operatiiilor de reparare astfel: -verificarea bobinei de inductie .pentru a constata daca infasurarea primara este interrupta sau cea secundara este scurtcircuitata. se curata elementele componente .

-contactele trebuie sa calce concentric(abateri de 0. Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0.1 mm iar bataia radiala la 2 grade maxim . Condensatorul defect se inlocuieste. 11 .la contactul mobil . Repararea ruptorului se face dupa controlul amanuntit al starii contactelor . Arborele inconvoiat se indreapta la presa.5 mm se inlocuiesc cu altele din wolfram sau platina cu iridiu.Ele se uzeaza rapid daca condensatorul este defect sau de capacitate necorespunzatoare. cu un aparat special numit-capacimetru.forta de apasare trebuie sa fie 300-400 N.pe toata suprafata.al bucsei .se controleaza forta arcului cu dinamometrul .bucsa cu came uzata se inlocuieste -se controleaza arborele ruptorului: joc in bucse admis de 0.daca este fisurata.01-0.05 mm. se inlocuieste . Se poate masura capacitatea.pentru a nu exista scurtcircuite .se inlocuieste -se verifica starea de uzura a camelor . Bucsa izolata a contactului mobil uzata se inlocuieste cu alta . De asemenea . Se controleaza starea pintenului cu un sablon .cu came si al arborelui.-verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon care la o iluminare puternica indica strapungerea lui. daca nu corespunde se inlocuieste: -bucsa izolanta a bornei. Bucsele sunt din bronz grafitat si se inlocuiesc daca se uzeaza.05 mm.care se admite la 0. Verificarea se poate face si cu o lampa de contol obisnuita alimentata la o tensiune de 220 V. Daca nu licareste lampa exista strapungeri interioare.daca este uzat.verificand sa nu aiba bataie peste 0. Izolatia lor se verifica cu o lampa de control la 220 V.25mm).

Orice element necorespunzator se inlocuieste. Sistemul de antrenare al arborelui uzat (pana sau pinion) se inlocuieste. 12 . Rotorul trebuie sa fie in stare buna.lamela sa aiba o lungime corespunzatoare.pentru verificare si reglarea finala. in caz contrar se inlocuiesc. Se face apoi verificarea strapungerii distribuitorului la 20-25 KV.iar arcul periei sa aiba elasticitatea necesara.iar bucsele se inlocuiesc cu altele de treapta corespunzatoare .iar daca lamela este arsa se inlocuieste rotorul.5 mm Daca bornele sunt uzate se inlocuieste capacul .2-0.Arborele uzat se reparaprin cromare si rectificare la cota initiala dupa aliajul bucselor sau se slefuieste la treapta de reparatie.se monteaza pe motor si se face proba de tester electronic sau pe stand de probe. Dupa reparare ruptorul se ansambleaza si se supune probelor functionare separat si impreuna cu distribuitorul . Verificarea si repararea distribuitorului.Conditiile de lucru la inalta tensiune ale distribuitorului impu integritatea pieselor izolatoare(fara fisuristrapungeri sau arsuri). Distanta dintre ploti si lamela rotorului trebuie sa fie de 0. Dupa repararea elementelor instalatiei .

........ Defectele in expluatare ... Al Şteflea................................ Repararea instalatiei de aprindere... Samoilă 2. Sechi 13 ........................ Constructia elementelor componente......................... Frăţilă........................ cunoaştere........... Automobile.......................... BIBLIOGRAFIE 1....................................CUPRINS Destinatia si partile componente. Mariana Frăţilă.............. M................................ Gh.......... Intretinerea instalatiei de aprindere.............. întreţinere şi reparare Tehnologia întreţinerii şi reparării motoarelor cu combustie internă St..............

14 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful