CAPITOLUL 2 ÎNTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE ÎNTRETINERA INSTALATIEI Defectiunile motoarelor prin scanteie se datoreaza in proportie

de 15% instalatie de aprindere ,cea ce impune o mare atentie operatiilor de intretinere. Ruptorul-Distribuitor necesita o serie de operatii de intretinere care se prezinta in continuare. Verificarea si reglarea ruptorului se executa periodic: -se controleaza starea contactelor ,care daca prezinta oxidari sau uzuri se curate cu hartie abraziva de granulatie fina sau cu piatra abraziva foarte fina ,redandu-le formele initiale; -se verifica elasticitatea arcului contactului mobil ,cu un dinamometru ;forta de intindere trebuie sa fie de 400-600 N; -se verifica starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a contactului mobil; -se regleaza distantanta dintre contacte la 0.40-0.60mm(0.42 mm la Dacia 1310) prin deplasarea suportului contactului fix (cama deschizand contactul mobil in pozitie maxima) cu ajutorul unui surub de reglaj , montat in orificiul oval al suportului ,dupa care se fixeaza cu surubul de blocare.Masurarea se face cu lamele de interstitii. Se verifica deschiderea contactelor si la nevoie se corecteaza. Nerespectarea reglajului duce la inrautatirea functionarii motorului ,ca urmare a modificarii avansului la aprindere; -se verifica jocul arborelui de la ruptor ,in bucsele lagare din corpul ruptorului distribuitor ,jocul radial anormal pete 0.2 mm duce la inrautatirea functionarii motorului;

1

2 . In general avansul vacuumatic este de 2. De asemenea.cand clapeta de acceleratie este inchisa sip e masura ce se deschide se urmareste valoarea avansului .5-15 grade RAC pentru o variatie a depresiunii de 0.-se verifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului (joc admis 0. -se verifica functionarea condensatorului fie cu tester electronic fie prin incarcarea –descarcarea cu current la 220 V-scanteia trebuie sa fie puternica de culoare albastra.daca membrane este finisata . se controleaza starea de izolatie a rotorului . Verificarea punerii la punct a aprinderii care sa asigure respectarea avansului de deschiderea contactelor ruptorului si deci a scanteii la bujii se face astfel: -se roteste arborele cotit pana se duce pistonul (pe compresie) la punctul corespunzator avansului ridicat (marcat prin reper pe fulie sau pe volant .pornind de la turatia in realnti. Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stand special .1 mm) -se contoleaza starea bucsei izolatoare din corpul ruptorului si a bornei de alimentare de la bobina de inductie.7 bar.starea ploturilor .la turatia de 1000 rot/min si la cea corespunzatoare puterii economice(4000 rot/min pentru Dacia 1300)verificarea functionarii regulatorului de avans se face tinand cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distributiei(volantul motorului)si de un reper ajutator .pozitionat fata de un reper fix de pe carcasa )si de scoate capacul distribuitorului . Controlul functionarii regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutoru lampii stroboscopice .a periei si arcurilor .Initial reperul ajutator trebuie sa se deplaseze catre cel fix . Verificarea distribuitorului-starea de izolatie a capacului .oxidarea lamelei rotorului si distanta ei fata de ploturile laterale.bine definit pentru fiecare tip de motor .35-0.iar in final sa se suprapuna .a clemelor de fixare.dispozitivul de avans nu functioneaza .

functionarii ei cu testerul electronic sau prin proba scanteii.-se roteste corpul ruptorului pan ace cama corespunzatoare plotului nr.fie prin sablare cu nisip sub presiune de aer comprimat.iar fisele se racordeaza la buji in ordinea de functionare a motorului.reglare si verificare a functionarii . Ordinea de functionare a motorului de Dacia 1310 este:1-3-4-2. -curatirea de calamine se face fie cu o peri de sarma fina .folosind intreruperea contactelor ruptorului manual (scanteia sa aiba culoare albastra si o lungime de 8-10 mm) Bujia necesita operatii de curatire . Avansul se mareste prin rotirea corpului ruptorului in sens invers sensului de rotatie. a filetelor si a garniurii de etansare cu locasul din chiulasa.se apasa brusc pe pedala pana la 50-60 km/h iar daca motorul da detonatii slabe .fie cu lampa stroboscopica prin reperele de punere la punct.verificarea fixarii papucilor de legatura de conductoarele de joasa tensiune . si se micsoreaza rotindu-l in acelasi sens (avansul la aprindere la Dacia 1310 este de 0-2 grade ).a piesei terminale si a mansonului de cauciuc pentru fisa centrala . Bobina de inductie necesita operatii de intretinere simple .se mareste avansul iar pentru detonatii puternice se micsoreaza.aceasta se determina fie cu lampa de control montata intre contactul mobil si masa si care se aprinde in acest moment (la deschiderea contactelor). -se blocheaza corpul ruptorului cu surubul corespunzator si se monteaza capacul distribuitorului . -pe automobil se verifica avansul la aprindere in priza directa pe drum orizontal la viteza de 30-40 km /h. 1de la capacul distribuitorului deschide contactele .starii de fixare a bobinei pe motor (departe de sursa de caldura). -reglarea distantei dintre electrozi se face dupa controlul starii lor si a izolatorului de portelan . 3 .

urmarind intensitatea si culoarea scanteii (sa fie albastra si continua). Verificarea condensatorului este reprezentata in figura de mai jos unde elipsa si dreapta 1-2 .cu osciloscopul testerului electronic.pentru corecta ei functionare .55)iar cel de deschidere a camei άd =45%(40%) Diagnoticarea contactelor ruptorului este redusa in oscilograma de mai jos .daca prezinta intreruperi sau scurgeri intre izolatie si corp . a doua semiunda trebuie sa fie 1/2 -1/3 din valoarea primei unde .7 mm).Verificarea se face cu motorul incalzit. 4 .pentru a evita caderile de tensiune. Pe testerul electronic se poat face verificari dinamice ale componentelor instalatiei de aprindere.trebuie sa se incadreze in valorile indicate .μF ) Conductoarele trebuie sa nu aiba intreruperi. citindu-se direct de pe ecran valorile lor admisibile .27.Se poate face incercarea bujiilor direct pe motor .6 din partea dreapta se prezinta modul de control al unghiului Dwell (de inchiderea camelor).25-0. Rezultatele sunt afisate pe ecranul osciloscopului cu care este dotat testerul..bujia nu este corespunzatoare . -încercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer comprimat la 5-7 bar si cu bobina de inductie proprie .Celelalte curbe indica diferite stadii pana la sfarsitul emisiei curentului de inalta tensiune (tensiunii de strapungere intre electrozii bujiei) In figura 1.Curbele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele prescrise. dezizolari sau imbatraniri ale izolatiei. la realnti si la diverse turatii .Se realizeaza reglarea prin deplasarea electrodului lateral fata de electrodul central.Acesta este corect la o valoare de inchidere ά1 =55% (59. in functie de parametrii ceruti componentelor. masurand distanta cu lamele de interstitii sau clibru rotund (0. sub forma unor curbe.in functie de capacitatea lui (0. iar piesele terminale de legatura se dezoxideaza si se fixeaza bine pe elementele instalatiei de aprindere .. In continuare se prezinta cateva oscilograme caracteristice: In oscilograma de mai jos se prezinta valoarea maxima a tensiunii din infasurarea secundara a bobinei de inductie (17 -22 KV in functie de tipul bobinei).indicate de documentatia testerului.5-0.

iar culoarea rosie-caramizie . -Cand se circula cu automobilul pe santiere sau pe drumuri in conditii de praf .pentru ca depunerile de ulei si praf pot da scurtcircuite sau suprasolicitari ale instalatiei de aprindere .nu se admit fisuri ale portelanului sau deteriorari ale corpului.iaar inainte de pornirea motorului se sufla apa depusa. se vor acoperi partile componente ale instalatie electrice cu folii de material plastic .ceea ce indica buna functionare a motorului . -Nu se vor folosi buji de alta valoare termica decat cea indicata sau echivalenta.bujiile se inlocuiesc .Bornele bateriei si conducoarele respective se dezoxideaza si se ung cu un strat subtire se unsoare cosistenta.pentru evitarea pornirii greoaie a motorului si consumatul exagerat de combustibil.iar contactele ruptorului se oxideaza si capacul distribuitorului se poate fisura.iar piesele terminale de racordare sa nu aiba oxidari sau portiuni arse. -Nu se lasa circuitul primar conectat prin cheia de contact .000-20.electrozii trebuie sa aiba profilul corespunzator .se recomanda curatirea componentelor instalatiei si conductoarelor cat mai des . cu aer comprimat. Cand se spala motorul cu apa sau detergenti. Conductoarele de inalta tensiune (fisele) trebui sa nu aiba crapaturi . Dupa 15. 5 .rupturi sau imbatraniri ale izolatiei . contrar .pornirea este greoaie . protectoare. de asemenea . Este interzisa curatirea bujiilor prin incalzire cu flacara.deoareace se poate arde bobina de inductie -Cand se face reglarea ruptorului . Buna functionare este asigurata de o tensiune corecta debitata de bateria de acumulatoare (12-24 V). Nu se vor folosi reductii de bujii. La verificare .000Km .se pun 2-3 picaturi de ulei de motor pe garnitura de pasla pentru ungerea arborelui . mansoanele de protectie fiind in stare buna.

perie uzata sau arcul ei dereglat .dupa conectarea contactului cu cheie .succesiv la elementele de verificat .bujii).arse sau dereglate .rotor spart sau lamela carbonizata).nereparabile (bobina de inductie . -infasurarea primara a bobinei de inductie arsa . -scurcircuite la infasurarea secundara a bobinei de inductie .la oprirea sau functionarea neregulata .lampa se stinge. Motrul nu porneste .electrozi topiti sau dereglati .inlocuirea elementelor defecte . Verificarea se face cu lampa de control . -schimbarea intre ele a fiselor bujiilor -punerea la punct a aprinderii gresite sau derglata.capac si rotor distribuitor .precum si scurtcircuitarea lor la masa. 6 . -bujii defecte (ancrasate. -contactele ruptorului ox date .prin conectarea unui pol la masa iar celelalt .indepartarea scurtcircuitelor.Acestea sunt de natura intreruperilor sau scurtcircuitelor de curent iar uneori a derglarilor.ploti carbonizati . -condensator strapuns.la aparitia defectiunii.datorita urmatoarelor cauze : -desfacerea slabirea sau intreruperea conductoarelor electrice. capacul distribuitorului fisurat partial poate fi remediat prin limitarea fisurii prin doua gauri.DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE APRINDERE Marea majoritate a defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul primar sau secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului .fisurarea izolatorului) Remedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin :refacerea intreruperilor conductoarelor si izolarea lor. -defectiuni ale distribuitorului(capac fisurat .

bobina de inductie .bobina de inductie cu infasurarea primara strapunsa .capac fisurat sau spart.sau a arborilor ruptorului.a bucsei . Motorul se opreste din motivele: -defectiuni in circuitul primar :slabirea conductoarelor sau a pieselor terminale de legatura a elementelor comonente ( baterie.contact cu cheie .elemente de deparazitare defecte.De asemenea se inlatura defectiunile provenite din dereglare la contactele ruptorului -care se dezoxideaza sau se inlocuiesc cand sunt arse. Remedierea consta in inlocuirea pieselor defecte.ruptor)scurtcircuitari la masa .alimentarea cu energie este buna ). Constatara defectiunii se face prin functionarea claxonului cu farurile aprinse(daca e normala ca intensitate .fise.bobina de inductie) Dereglari ale contactelor ruptorului pot fi cauzate si de uzura neuniforma a camelor .a platoului contactelor .peria si arcul ei defecte.condensator strapuns .arc slabit al contactului mobil .fisele de bujii –montarea corecta a celor inversate . Defectiuni in circuitul de inalta tensiune:scurtcircuitarea infsurarii secundare a bobinei de inductie .electrozii bujiilor-care se dezancraseaza sau se inlocuiesc la nevoie.contacte.intreruptesau dezizolate.avansul la prindere-punerea la punct conform indicatiilor.dezoxidarea bornelor de legatura si a contactelor ruptorului .fisurarea bucsei izolatoare de la borna de intrare a curentului in ruptor .distanta prea mare intre lamelele rotorului si plotii capacului distribuitorului . 7 .bujii necorespunzatoare(ancrasate.inlocuirea elementelor defecte (condensator.cu elctrozii topiti sau la distanta necorespunzatoare).succesiv cu “masa”(daca se aprinde exista o defectiune) Remedierea consta in refacerea conductoarelor intrerupte .rezistenta aditionala inrerupta .indicator de curent .contacte oxidate sau dereglate la ruptor .sau cu lampa de control la fiecare element in parte .

lungimea scanteii trebuie sa fie de 8-12 mm.lampa se aprinde la contactarea punctelor de verificare.bobina de inductie defecta se inlocuieste .la scanteie corespunzatoare pot fi bujiile defecte . Motorul functioneaza neregulat datorita cauzelor : -defectarea ruptor-distribuitorului prin distanta necorespunzatoare intre contacte . manual. Remedierea consta in refacerea distantei intre contacte .iar culoarea albastru-violet.in timp ce ruptorul este actionat repetat. Se mai poate efectua controlul si prin desfacera mansoanelor si verificarea fixarii fiselor si a bujiilor.dupa dezoxidarea lor .uneori numai a periei si arcului . De asmenea se controleaza intensitatea si culoarea scanteii scotand pe rand fiecare fisa de bujie si apropind-o de masa motorului .pentru ca untensitatea curentului prin circuitul secundar este mica (0.Controlul se poate face succesiv la eementele componente cu ajtorul lampii cu neon de 12 V .refacera legaturilor la borna . controlul elementelor de inalta tensiune(cu exceptia bujiilor)se poate face si prin fisa centrala deconectata de la capatul distribuitorului si verificata la masa motorului.iar bujiile se pot curata de calamina si se poate regla distanta dintre electrozi la valoarea corespunzatoare tipului de motor Bujiile cu electrozii topiti sau izolatorul fisurat se inlocuiesc.desfacerea legaturilor la borna ruptorului sau a condensatorului .001-0.bujia nu a lucrat.002 A).oxidarea lor . Remedierea consta in refacerea sau inlocuirea conductoarelor de inalta tensiune si a pieselor terminale de fixare la elementele instalatiei. -defectarea bujiilor ce se poate constata prin verificarea starii de incalzire a izolatorului(dupa oprirea motorului). daca este rece . 8 .inlocuirea rotorului distribuitor sau chiar si a capacului . De altfel. Daca este buna scanteia pot fi defecte bujiile.

Remedierea consta in reglarea contactelor .bucsa cu came.clemele de prindere a bornelor bateriei de acumutoare sunt slabe .Verificarea se poate face si cu motorul la relanti . prea slab .bobina de inductie . pentru ca : .strangerea bornelor sau inlocuirea pieselor defecte. Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet. . Remedierea se face prin inlocuirea bujiei defecte.scurtcircuitand pe rand bujiile cu o surubelnita. Motorul evacueaza gaze abundente si formeaza calamina datorita: -avansul initial prea mic ceea ce face ca aederea sa fie incompleta -bujiile reglate necorespunzator sau deteriorate 9 .s-a deteriorat membrana dispozitivului de avans vacuumatic Remedierea consta in strangerea clemelor si inlocuire regulatorului de avans prin depresiune. -scurtcircuitarii intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului -slabirii unor borne de legatura -uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii arborelui ruptorului ceea ce duce la deschiderea neuniforma a contactelor. Motorul nu dezvolta puterea nominala provocata de: -avans prea mare sau prea mic la aprindere -functionarea necorespunzatoare aregulatoarelor de avans Remediera consta in punerea la punct a aprinderii si inlocuirea pieselor defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul vacuumatic.contacte ruptor .capac distribuitor . sau ax ruptor-distribuitor. Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatie mare datorita: -scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie . -distantei prea mari a contactelor capetelor ruptorului -arcul lamelar al contactului mobil.la bujii defecte. motorul nu-si modifica mersul.

10 .a contactelor ruptorului(dupa dezoxidare). Motorul consuma excesiv benzina din cauzele: -avans prea mic al aprinderii.Remedierea se face prin reglarea avansului si a electrozilor bujiei in cauza iar cea defecta se inlocuieste. se curata elementele componente . -distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului -bobina de inductie defecte -condensator strapuns -distanta necorespunzatoare intre electrozii bujiilor Remedierea se realizeaza prin reglarea corecta a avansului initial la aprindere .fara ca motorul sa fie in functiune. Defectele provin in general din supraincalzirea infasurarilor . indeosebi cea primara.condensatorului.Bobinele cu astfel de defecte se inlocuiesc. Se procedeaza la verificarea si stabilirea operatiiilor de reparare astfel: -verificarea bobinei de inductie . la conectarea contactului cu cheie .se degradeaza izolatia si se produc scurtcircuite.pentru a constata daca infasurarea primara este interrupta sau cea secundara este scurtcircuitata. La cele demontabile daca uleiul s-a scurs se completeaza cu ulei de transformator. aelectrozilor bujiilor sau la nevoie inlocuirea bobinei de inductie .Incercarea se face cu un curent 1-1. iar partile metalice se spala cu petrol si se sufla cu aer . REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE Dupa demontarea dupa motor.pe stand special sau pe tester electronic.5 A. contactelor uzate excesiv sau a bujiilor. iar scanteia produsa trebuie sa aiba o lungime de 8-10 mm.

Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0.01-0.daca este fisurata.05 mm.pentru a nu exista scurtcircuite .forta de apasare trebuie sa fie 300-400 N.al bucsei .verificand sa nu aiba bataie peste 0. daca nu corespunde se inlocuieste: -bucsa izolanta a bornei.1 mm iar bataia radiala la 2 grade maxim . se inlocuieste . Arborele inconvoiat se indreapta la presa. 11 .5 mm se inlocuiesc cu altele din wolfram sau platina cu iridiu. Repararea ruptorului se face dupa controlul amanuntit al starii contactelor . Se controleaza starea pintenului cu un sablon .la contactul mobil . Bucsele sunt din bronz grafitat si se inlocuiesc daca se uzeaza. Izolatia lor se verifica cu o lampa de control la 220 V.cu came si al arborelui. Condensatorul defect se inlocuieste.care se admite la 0. Verificarea se poate face si cu o lampa de contol obisnuita alimentata la o tensiune de 220 V. -contactele trebuie sa calce concentric(abateri de 0. cu un aparat special numit-capacimetru.daca este uzat.25mm).se inlocuieste -se verifica starea de uzura a camelor .-verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon care la o iluminare puternica indica strapungerea lui.se controleaza forta arcului cu dinamometrul . Se poate masura capacitatea. De asemenea . Daca nu licareste lampa exista strapungeri interioare.bucsa cu came uzata se inlocuieste -se controleaza arborele ruptorului: joc in bucse admis de 0.pe toata suprafata.05 mm.Ele se uzeaza rapid daca condensatorul este defect sau de capacitate necorespunzatoare. Bucsa izolata a contactului mobil uzata se inlocuieste cu alta .

Verificarea si repararea distribuitorului. in caz contrar se inlocuiesc.iar daca lamela este arsa se inlocuieste rotorul. Sistemul de antrenare al arborelui uzat (pana sau pinion) se inlocuieste.lamela sa aiba o lungime corespunzatoare. Distanta dintre ploti si lamela rotorului trebuie sa fie de 0. 12 .Conditiile de lucru la inalta tensiune ale distribuitorului impu integritatea pieselor izolatoare(fara fisuristrapungeri sau arsuri). Dupa reparare ruptorul se ansambleaza si se supune probelor functionare separat si impreuna cu distribuitorul .Arborele uzat se reparaprin cromare si rectificare la cota initiala dupa aliajul bucselor sau se slefuieste la treapta de reparatie.2-0. Orice element necorespunzator se inlocuieste. Se face apoi verificarea strapungerii distribuitorului la 20-25 KV.se monteaza pe motor si se face proba de tester electronic sau pe stand de probe. Dupa repararea elementelor instalatiei .5 mm Daca bornele sunt uzate se inlocuieste capacul .pentru verificare si reglarea finala.iar arcul periei sa aiba elasticitatea necesara. Rotorul trebuie sa fie in stare buna.iar bucsele se inlocuiesc cu altele de treapta corespunzatoare .

........... Gh....... cunoaştere....... Automobile........... Frăţilă.................................... Al Şteflea............... Constructia elementelor componente........ Samoilă 2................ BIBLIOGRAFIE 1....................................................................CUPRINS Destinatia si partile componente.......... M... Mariana Frăţilă................................ Defectele in expluatare ..... Sechi 13 ............... întreţinere şi reparare Tehnologia întreţinerii şi reparării motoarelor cu combustie internă St........................ Intretinerea instalatiei de aprindere..... Repararea instalatiei de aprindere.....

14 .