Sunteți pe pagina 1din 14

CAPITOLUL 2 NTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE NTRETINERA INSTALATIEI Defectiunile motoarelor prin scanteie se datoreaza in proportie

de 15% instalatie de aprindere ,cea ce impune o mare atentie operatiilor de intretinere. Ruptorul-Distribuitor necesita o serie de operatii de intretinere care se prezinta in continuare. Verificarea si reglarea ruptorului se executa periodic: -se controleaza starea contactelor ,care daca prezinta oxidari sau uzuri se curate cu hartie abraziva de granulatie fina sau cu piatra abraziva foarte fina ,redandu-le formele initiale; -se verifica elasticitatea arcului contactului mobil ,cu un dinamometru ;forta de intindere trebuie sa fie de 400-600 N; -se verifica starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a contactului mobil; -se regleaza distantanta dintre contacte la 0.40-0.60mm(0.42 mm la Dacia 1310) prin deplasarea suportului contactului fix (cama deschizand contactul mobil in pozitie maxima) cu ajutorul unui surub de reglaj , montat in orificiul oval al suportului ,dupa care se fixeaza cu surubul de blocare.Masurarea se face cu lamele de interstitii. Se verifica deschiderea contactelor si la nevoie se corecteaza. Nerespectarea reglajului duce la inrautatirea functionarii motorului ,ca urmare a modificarii avansului la aprindere; -se verifica jocul arborelui de la ruptor ,in bucsele lagare din corpul ruptorului distribuitor ,jocul radial anormal pete 0.2 mm duce la inrautatirea functionarii motorului;

-se verifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului (joc admis 0.1 mm) -se contoleaza starea bucsei izolatoare din corpul ruptorului si a bornei de alimentare de la bobina de inductie; -se verifica functionarea condensatorului fie cu tester electronic fie prin incarcarea descarcarea cu current la 220 V-scanteia trebuie sa fie puternica de culoare albastra; Verificarea distribuitorului-starea de izolatie a capacului ,starea ploturilor ,a periei si arcurilor ,a clemelor de fixare. De asemenea, se controleaza starea de izolatie a rotorului ,oxidarea lamelei rotorului si distanta ei fata de ploturile laterale. Controlul functionarii regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutoru lampii stroboscopice ,la turatia de 1000 rot/min si la cea corespunzatoare puterii economice(4000 rot/min pentru Dacia 1300)verificarea functionarii regulatorului de avans se face tinand cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distributiei(volantul motorului)si de un reper ajutator ,bine definit pentru fiecare tip de motor .Initial reperul ajutator trebuie sa se deplaseze catre cel fix ,iar in final sa se suprapuna . Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stand special ,pornind de la turatia in realnti,cand clapeta de acceleratie este inchisa sip e masura ce se deschide se urmareste valoarea avansului . In general avansul vacuumatic este de 2.5-15 grade RAC pentru o variatie a depresiunii de 0.35-0.7 bar;daca membrane este finisata ,dispozitivul de avans nu functioneaza . Verificarea punerii la punct a aprinderii care sa asigure respectarea avansului de deschiderea contactelor ruptorului si deci a scanteii la bujii se face astfel: -se roteste arborele cotit pana se duce pistonul (pe compresie) la punctul corespunzator avansului ridicat (marcat prin reper pe fulie sau pe volant ,pozitionat fata de un reper fix de pe carcasa )si de scoate capacul distribuitorului ;
2

-se roteste corpul ruptorului pan ace cama corespunzatoare plotului nr. 1de la capacul distribuitorului deschide contactele ;aceasta se determina fie cu lampa de control montata intre contactul mobil si masa si care se aprinde in acest moment (la deschiderea contactelor),fie cu lampa stroboscopica prin reperele de punere la punct. Avansul se mareste prin rotirea corpului ruptorului in sens invers sensului de rotatie, si se micsoreaza rotindu-l in acelasi sens (avansul la aprindere la Dacia 1310 este de 0-2 grade ). -se blocheaza corpul ruptorului cu surubul corespunzator si se monteaza capacul distribuitorului ,iar fisele se racordeaza la buji in ordinea de functionare a motorului. Ordinea de functionare a motorului de Dacia 1310 este:1-3-4-2. -pe automobil se verifica avansul la aprindere in priza directa pe drum orizontal la viteza de 30-40 km /h;se apasa brusc pe pedala pana la 50-60 km/h iar daca motorul da detonatii slabe ,se mareste avansul iar pentru detonatii puternice se micsoreaza. Bobina de inductie necesita operatii de intretinere simple ;verificarea fixarii papucilor de legatura de conductoarele de joasa tensiune ,a piesei terminale si a mansonului de cauciuc pentru fisa centrala ,starii de fixare a bobinei pe motor (departe de sursa de caldura),functionarii ei cu testerul electronic sau prin proba scanteii,folosind intreruperea contactelor ruptorului manual (scanteia sa aiba culoare albastra si o lungime de 8-10 mm) Bujia necesita operatii de curatire ,reglare si verificare a functionarii . -curatirea de calamine se face fie cu o peri de sarma fina ,fie prin sablare cu nisip sub presiune de aer comprimat. -reglarea distantei dintre electrozi se face dupa controlul starii lor si a izolatorului de portelan , a filetelor si a garniurii de etansare cu locasul din chiulasa.

Se realizeaza reglarea prin deplasarea electrodului lateral fata de electrodul central, masurand distanta cu lamele de interstitii sau clibru rotund (0.5-0.7 mm). -ncercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer comprimat la 5-7 bar si cu bobina de inductie proprie ,urmarind intensitatea si culoarea scanteii (sa fie albastra si continua);daca prezinta intreruperi sau scurgeri intre izolatie si corp ,bujia nu este corespunzatoare .Se poate face incercarea bujiilor direct pe motor ,cu osciloscopul testerului electronic. Pe testerul electronic se poat face verificari dinamice ale componentelor instalatiei de aprindere. Rezultatele sunt afisate pe ecranul osciloscopului cu care este dotat testerul, sub forma unor curbe, in functie de parametrii ceruti componentelor.Verificarea se face cu motorul incalzit, la realnti si la diverse turatii ,indicate de documentatia testerului.Curbele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele prescrise, citindu-se direct de pe ecran valorile lor admisibile . In continuare se prezinta cateva oscilograme caracteristice: In oscilograma de mai jos se prezinta valoarea maxima a tensiunii din infasurarea secundara a bobinei de inductie (17 -22 KV in functie de tipul bobinei); a doua semiunda trebuie sa fie 1/2 -1/3 din valoarea primei unde ,pentru corecta ei functionare .Celelalte curbe indica diferite stadii pana la sfarsitul emisiei curentului de inalta tensiune (tensiunii de strapungere intre electrozii bujiei) In figura 1.6 din partea dreapta se prezinta modul de control al unghiului Dwell (de inchiderea camelor).Acesta este corect la o valoare de inchidere 1 =55% (59.55)iar cel de deschidere a camei d =45%(40%) Diagnoticarea contactelor ruptorului este redusa in oscilograma de mai jos . Verificarea condensatorului este reprezentata in figura de mai jos unde elipsa si dreapta 1-2 ,trebuie sa se incadreze in valorile indicate ,in functie de capacitatea lui (0.25-0.27...F ) Conductoarele trebuie sa nu aiba intreruperi, dezizolari sau imbatraniri ale izolatiei, iar piesele terminale de legatura se dezoxideaza si se fixeaza bine pe elementele instalatiei de aprindere ,pentru a evita caderile de tensiune.
4

Bornele bateriei si conducoarele respective se dezoxideaza si se ung cu un strat subtire se unsoare cosistenta, protectoare. Conductoarele de inalta tensiune (fisele) trebui sa nu aiba crapaturi ,rupturi sau imbatraniri ale izolatiei ,iar piesele terminale de racordare sa nu aiba oxidari sau portiuni arse, mansoanele de protectie fiind in stare buna. Buna functionare este asigurata de o tensiune corecta debitata de bateria de acumulatoare (12-24 V). Cand se spala motorul cu apa sau detergenti, se vor acoperi partile componente ale instalatie electrice cu folii de material plastic ,iaar inainte de pornirea motorului se sufla apa depusa, cu aer comprimat; contrar ,pornirea este greoaie ,iar contactele ruptorului se oxideaza si capacul distribuitorului se poate fisura. -Nu se lasa circuitul primar conectat prin cheia de contact ,deoareace se poate arde bobina de inductie -Cand se face reglarea ruptorului ,se pun 2-3 picaturi de ulei de motor pe garnitura de pasla pentru ungerea arborelui . -Nu se vor folosi buji de alta valoare termica decat cea indicata sau echivalenta; de asemenea ,nu se admit fisuri ale portelanului sau deteriorari ale corpului. La verificare ,electrozii trebuie sa aiba profilul corespunzator ,iar culoarea rosie-caramizie ,ceea ce indica buna functionare a motorului . Este interzisa curatirea bujiilor prin incalzire cu flacara. Nu se vor folosi reductii de bujii. Dupa 15.000-20.000Km ,bujiile se inlocuiesc ,pentru evitarea pornirii greoaie a motorului si consumatul exagerat de combustibil. -Cand se circula cu automobilul pe santiere sau pe drumuri in conditii de praf ,se recomanda curatirea componentelor instalatiei si conductoarelor cat mai des ,pentru ca depunerile de ulei si praf pot da scurtcircuite sau suprasolicitari ale instalatiei de aprindere .
5

DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE APRINDERE Marea majoritate a defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul primar sau secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului ,la oprirea sau functionarea neregulata .Acestea sunt de natura intreruperilor sau scurtcircuitelor de curent iar uneori a derglarilor. Motrul nu porneste ,datorita urmatoarelor cauze : -desfacerea slabirea sau intreruperea conductoarelor electrice,precum si scurtcircuitarea lor la masa; -infasurarea primara a bobinei de inductie arsa ; -scurcircuite la infasurarea secundara a bobinei de inductie ; -contactele ruptorului ox date .arse sau dereglate ; -condensator strapuns. Verificarea se face cu lampa de control ,prin conectarea unui pol la masa iar celelalt ,succesiv la elementele de verificat ,dupa conectarea contactului cu cheie ;la aparitia defectiunii,lampa se stinge. -schimbarea intre ele a fiselor bujiilor -punerea la punct a aprinderii gresite sau derglata; -defectiuni ale distribuitorului(capac fisurat ,ploti carbonizati ,perie uzata sau arcul ei dereglat ,rotor spart sau lamela carbonizata); -bujii defecte (ancrasate,electrozi topiti sau dereglati .fisurarea izolatorului) Remedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin :refacerea intreruperilor conductoarelor si izolarea lor,indepartarea scurtcircuitelor,inlocuirea elementelor defecte ,nereparabile (bobina de inductie ,capac si rotor distribuitor ,bujii); capacul distribuitorului fisurat partial poate fi remediat prin limitarea fisurii prin doua gauri.

De asemenea se inlatura defectiunile provenite din dereglare la contactele ruptorului -care se dezoxideaza sau se inlocuiesc cand sunt arse,electrozii bujiilor-care se dezancraseaza sau se inlocuiesc la nevoie;fisele de bujii montarea corecta a celor inversate ;avansul la prindere-punerea la punct conform indicatiilor. Motorul se opreste din motivele: -defectiuni in circuitul primar :slabirea conductoarelor sau a pieselor terminale de legatura a elementelor comonente ( baterie,contact cu cheie ,indicator de curent ,bobina de inductie ,ruptor)scurtcircuitari la masa ,contacte oxidate sau dereglate la ruptor ,arc slabit al contactului mobil ,fisurarea bucsei izolatoare de la borna de intrare a curentului in ruptor ,condensator strapuns ,rezistenta aditionala inrerupta ,bobina de inductie cu infasurarea primara strapunsa . Constatara defectiunii se face prin functionarea claxonului cu farurile aprinse(daca e normala ca intensitate ,alimentarea cu energie este buna );sau cu lampa de control la fiecare element in parte ,succesiv cu masa(daca se aprinde exista o defectiune) Remedierea consta in refacerea conductoarelor intrerupte ,dezoxidarea bornelor de legatura si a contactelor ruptorului ,inlocuirea elementelor defecte (condensator,contacte,bobina de inductie) Dereglari ale contactelor ruptorului pot fi cauzate si de uzura neuniforma a camelor ,a platoului contactelor ,a bucsei ,sau a arborilor ruptorului. Remedierea consta in inlocuirea pieselor defecte. Defectiuni in circuitul de inalta tensiune:scurtcircuitarea infsurarii secundare a bobinei de inductie ,fise,intreruptesau dezizolate,distanta prea mare intre lamelele rotorului si plotii capacului distribuitorului ,capac fisurat sau spart,peria si arcul ei defecte,bujii necorespunzatoare(ancrasate,cu elctrozii topiti sau la distanta necorespunzatoare),elemente de deparazitare defecte.

Controlul se poate face succesiv la eementele componente cu ajtorul lampii cu neon de 12 V ,pentru ca untensitatea curentului prin circuitul secundar este mica (0.001-0.002 A);lampa se aprinde la contactarea punctelor de verificare,in timp ce ruptorul este actionat repetat, manual. Se mai poate efectua controlul si prin desfacera mansoanelor si verificarea fixarii fiselor si a bujiilor. De asmenea se controleaza intensitatea si culoarea scanteii scotand pe rand fiecare fisa de bujie si apropind-o de masa motorului ;lungimea scanteii trebuie sa fie de 8-12 mm,iar culoarea albastru-violet. Daca este buna scanteia pot fi defecte bujiile. De altfel, controlul elementelor de inalta tensiune(cu exceptia bujiilor)se poate face si prin fisa centrala deconectata de la capatul distribuitorului si verificata la masa motorului;la scanteie corespunzatoare pot fi bujiile defecte . Remedierea consta in refacerea sau inlocuirea conductoarelor de inalta tensiune si a pieselor terminale de fixare la elementele instalatiei,inlocuirea rotorului distribuitor sau chiar si a capacului ,uneori numai a periei si arcului ;bobina de inductie defecta se inlocuieste ,iar bujiile se pot curata de calamina si se poate regla distanta dintre electrozi la valoarea corespunzatoare tipului de motor Bujiile cu electrozii topiti sau izolatorul fisurat se inlocuiesc. Motorul functioneaza neregulat datorita cauzelor : -defectarea ruptor-distribuitorului prin distanta necorespunzatoare intre contacte ,oxidarea lor ,desfacerea legaturilor la borna ruptorului sau a condensatorului . Remedierea consta in refacerea distantei intre contacte ,dupa dezoxidarea lor ;refacera legaturilor la borna . -defectarea bujiilor ce se poate constata prin verificarea starii de incalzire a izolatorului(dupa oprirea motorului); daca este rece ,bujia nu a lucrat.

Verificarea se poate face si cu motorul la relanti ,scurtcircuitand pe rand bujiile cu o surubelnita;la bujii defecte, motorul nu-si modifica mersul. Remedierea se face prin inlocuirea bujiei defecte. Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet, pentru ca : - clemele de prindere a bornelor bateriei de acumutoare sunt slabe ; - s-a deteriorat membrana dispozitivului de avans vacuumatic Remedierea consta in strangerea clemelor si inlocuire regulatorului de avans prin depresiune. Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatie mare datorita: -scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie ; -distantei prea mari a contactelor capetelor ruptorului -arcul lamelar al contactului mobil, prea slab ; -scurtcircuitarii intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului -slabirii unor borne de legatura -uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii arborelui ruptorului ceea ce duce la deschiderea neuniforma a contactelor. Remedierea consta in reglarea contactelor ,strangerea bornelor sau inlocuirea pieselor defecte- bobina de inductie ,contacte ruptor ,capac distribuitor ,bucsa cu came, sau ax ruptor-distribuitor. Motorul nu dezvolta puterea nominala provocata de: -avans prea mare sau prea mic la aprindere -functionarea necorespunzatoare aregulatoarelor de avans Remediera consta in punerea la punct a aprinderii si inlocuirea pieselor defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul vacuumatic. Motorul evacueaza gaze abundente si formeaza calamina datorita: -avansul initial prea mic ceea ce face ca aederea sa fie incompleta -bujiile reglate necorespunzator sau deteriorate

Remedierea se face prin reglarea avansului si a electrozilor bujiei in cauza iar cea defecta se inlocuieste. Motorul consuma excesiv benzina din cauzele: -avans prea mic al aprinderii; -distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului -bobina de inductie defecte -condensator strapuns -distanta necorespunzatoare intre electrozii bujiilor Remedierea se realizeaza prin reglarea corecta a avansului initial la aprindere ,a contactelor ruptorului(dupa dezoxidare), aelectrozilor bujiilor sau la nevoie inlocuirea bobinei de inductie .condensatorului, contactelor uzate excesiv sau a bujiilor. REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE Dupa demontarea dupa motor, se curata elementele componente , iar partile metalice se spala cu petrol si se sufla cu aer . Se procedeaza la verificarea si stabilirea operatiiilor de reparare astfel: -verificarea bobinei de inductie ,pe stand special sau pe tester electronic,pentru a constata daca infasurarea primara este interrupta sau cea secundara este scurtcircuitata.Incercarea se face cu un curent 1-1.5 A, iar scanteia produsa trebuie sa aiba o lungime de 8-10 mm. Defectele provin in general din supraincalzirea infasurarilor , indeosebi cea primara, la conectarea contactului cu cheie ,fara ca motorul sa fie in functiune;se degradeaza izolatia si se produc scurtcircuite.Bobinele cu astfel de defecte se inlocuiesc. La cele demontabile daca uleiul s-a scurs se completeaza cu ulei de transformator.

10

-verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon care la o iluminare puternica indica strapungerea lui. Daca nu licareste lampa exista strapungeri interioare. Verificarea se poate face si cu o lampa de contol obisnuita alimentata la o tensiune de 220 V. Se poate masura capacitatea, cu un aparat special numit-capacimetru. Condensatorul defect se inlocuieste. Repararea ruptorului se face dupa controlul amanuntit al starii contactelor ,al bucsei ,cu came si al arborelui. -contactele trebuie sa calce concentric(abateri de 0.25mm),pe toata suprafata. Izolatia lor se verifica cu o lampa de control la 220 V,pentru a nu exista scurtcircuite . Se controleaza starea pintenului cu un sablon ;daca este uzat, se inlocuieste . Bucsa izolata a contactului mobil uzata se inlocuieste cu alta . Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0.5 mm se inlocuiesc cu altele din wolfram sau platina cu iridiu.Ele se uzeaza rapid daca condensatorul este defect sau de capacitate necorespunzatoare. De asemenea ,la contactul mobil ,se controleaza forta arcului cu dinamometrul ;forta de apasare trebuie sa fie 300-400 N; daca nu corespunde se inlocuieste: -bucsa izolanta a bornei,daca este fisurata,se inlocuieste -se verifica starea de uzura a camelor ,care se admite la 0.1 mm iar bataia radiala la 2 grade maxim .bucsa cu came uzata se inlocuieste -se controleaza arborele ruptorului: joc in bucse admis de 0,01-0,05 mm; Bucsele sunt din bronz grafitat si se inlocuiesc daca se uzeaza. Arborele inconvoiat se indreapta la presa,verificand sa nu aiba bataie peste 0.05 mm.

11

Arborele uzat se reparaprin cromare si rectificare la cota initiala dupa aliajul bucselor sau se slefuieste la treapta de reparatie,iar bucsele se inlocuiesc cu altele de treapta corespunzatoare . Dupa reparare ruptorul se ansambleaza si se supune probelor functionare separat si impreuna cu distribuitorul . Sistemul de antrenare al arborelui uzat (pana sau pinion) se inlocuieste. Verificarea si repararea distribuitorului.Conditiile de lucru la inalta tensiune ale distribuitorului impu integritatea pieselor izolatoare(fara fisuristrapungeri sau arsuri). Rotorul trebuie sa fie in stare buna,lamela sa aiba o lungime corespunzatoare,iar arcul periei sa aiba elasticitatea necesara; in caz contrar se inlocuiesc. Distanta dintre ploti si lamela rotorului trebuie sa fie de 0.2-0.5 mm Daca bornele sunt uzate se inlocuieste capacul ,iar daca lamela este arsa se inlocuieste rotorul. Se face apoi verificarea strapungerii distribuitorului la 20-25 KV. Dupa repararea elementelor instalatiei ,se monteaza pe motor si se face proba de tester electronic sau pe stand de probe,pentru verificare si reglarea finala. Orice element necorespunzator se inlocuieste.

12

CUPRINS

Destinatia si partile componente..................................................... Constructia elementelor componente............................................. Intretinerea instalatiei de aprindere................................................. Defectele in expluatare ................................................................... Repararea instalatiei de aprindere.....................................................

BIBLIOGRAFIE
1. Gh. Fril, Mariana Fril,

Automobile, cunoatere, ntreinere i reparare Tehnologia ntreinerii i reparrii motoarelor cu combustie intern

St. Samoil 2. Al teflea, M. Sechi

13

14