P. 1
defecte aprindere

defecte aprindere

|Views: 36|Likes:
Published by julia007

More info:

Published by: julia007 on Dec 30, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/30/2013

pdf

text

original

CAPITOLUL 2 ÎNTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE ÎNTRETINERA INSTALATIEI Defectiunile motoarelor prin scanteie se datoreaza in proportie

de 15% instalatie de aprindere ,cea ce impune o mare atentie operatiilor de intretinere. Ruptorul-Distribuitor necesita o serie de operatii de intretinere care se prezinta in continuare. Verificarea si reglarea ruptorului se executa periodic: -se controleaza starea contactelor ,care daca prezinta oxidari sau uzuri se curate cu hartie abraziva de granulatie fina sau cu piatra abraziva foarte fina ,redandu-le formele initiale; -se verifica elasticitatea arcului contactului mobil ,cu un dinamometru ;forta de intindere trebuie sa fie de 400-600 N; -se verifica starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a contactului mobil; -se regleaza distantanta dintre contacte la 0.40-0.60mm(0.42 mm la Dacia 1310) prin deplasarea suportului contactului fix (cama deschizand contactul mobil in pozitie maxima) cu ajutorul unui surub de reglaj , montat in orificiul oval al suportului ,dupa care se fixeaza cu surubul de blocare.Masurarea se face cu lamele de interstitii. Se verifica deschiderea contactelor si la nevoie se corecteaza. Nerespectarea reglajului duce la inrautatirea functionarii motorului ,ca urmare a modificarii avansului la aprindere; -se verifica jocul arborelui de la ruptor ,in bucsele lagare din corpul ruptorului distribuitor ,jocul radial anormal pete 0.2 mm duce la inrautatirea functionarii motorului;

1

cand clapeta de acceleratie este inchisa sip e masura ce se deschide se urmareste valoarea avansului .oxidarea lamelei rotorului si distanta ei fata de ploturile laterale. Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stand special .la turatia de 1000 rot/min si la cea corespunzatoare puterii economice(4000 rot/min pentru Dacia 1300)verificarea functionarii regulatorului de avans se face tinand cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distributiei(volantul motorului)si de un reper ajutator .pornind de la turatia in realnti.a clemelor de fixare.starea ploturilor . 2 . se controleaza starea de izolatie a rotorului .pozitionat fata de un reper fix de pe carcasa )si de scoate capacul distribuitorului .-se verifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului (joc admis 0.35-0. Verificarea punerii la punct a aprinderii care sa asigure respectarea avansului de deschiderea contactelor ruptorului si deci a scanteii la bujii se face astfel: -se roteste arborele cotit pana se duce pistonul (pe compresie) la punctul corespunzator avansului ridicat (marcat prin reper pe fulie sau pe volant . -se verifica functionarea condensatorului fie cu tester electronic fie prin incarcarea –descarcarea cu current la 220 V-scanteia trebuie sa fie puternica de culoare albastra.daca membrane este finisata .Initial reperul ajutator trebuie sa se deplaseze catre cel fix .7 bar.1 mm) -se contoleaza starea bucsei izolatoare din corpul ruptorului si a bornei de alimentare de la bobina de inductie. De asemenea. Verificarea distribuitorului-starea de izolatie a capacului .5-15 grade RAC pentru o variatie a depresiunii de 0.dispozitivul de avans nu functioneaza .iar in final sa se suprapuna . In general avansul vacuumatic este de 2.bine definit pentru fiecare tip de motor . Controlul functionarii regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutoru lampii stroboscopice .a periei si arcurilor .

iar fisele se racordeaza la buji in ordinea de functionare a motorului. -pe automobil se verifica avansul la aprindere in priza directa pe drum orizontal la viteza de 30-40 km /h. -se blocheaza corpul ruptorului cu surubul corespunzator si se monteaza capacul distribuitorului .se mareste avansul iar pentru detonatii puternice se micsoreaza.functionarii ei cu testerul electronic sau prin proba scanteii. -curatirea de calamine se face fie cu o peri de sarma fina . si se micsoreaza rotindu-l in acelasi sens (avansul la aprindere la Dacia 1310 este de 0-2 grade ). Ordinea de functionare a motorului de Dacia 1310 este:1-3-4-2. 3 . 1de la capacul distribuitorului deschide contactele .reglare si verificare a functionarii .fie cu lampa stroboscopica prin reperele de punere la punct.aceasta se determina fie cu lampa de control montata intre contactul mobil si masa si care se aprinde in acest moment (la deschiderea contactelor). -reglarea distantei dintre electrozi se face dupa controlul starii lor si a izolatorului de portelan .a piesei terminale si a mansonului de cauciuc pentru fisa centrala . Bobina de inductie necesita operatii de intretinere simple .-se roteste corpul ruptorului pan ace cama corespunzatoare plotului nr.fie prin sablare cu nisip sub presiune de aer comprimat. a filetelor si a garniurii de etansare cu locasul din chiulasa.folosind intreruperea contactelor ruptorului manual (scanteia sa aiba culoare albastra si o lungime de 8-10 mm) Bujia necesita operatii de curatire .se apasa brusc pe pedala pana la 50-60 km/h iar daca motorul da detonatii slabe . Avansul se mareste prin rotirea corpului ruptorului in sens invers sensului de rotatie.starii de fixare a bobinei pe motor (departe de sursa de caldura).verificarea fixarii papucilor de legatura de conductoarele de joasa tensiune .

Se poate face incercarea bujiilor direct pe motor .25-0.indicate de documentatia testerului.6 din partea dreapta se prezinta modul de control al unghiului Dwell (de inchiderea camelor). -încercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer comprimat la 5-7 bar si cu bobina de inductie proprie .Se realizeaza reglarea prin deplasarea electrodului lateral fata de electrodul central. In continuare se prezinta cateva oscilograme caracteristice: In oscilograma de mai jos se prezinta valoarea maxima a tensiunii din infasurarea secundara a bobinei de inductie (17 -22 KV in functie de tipul bobinei). in functie de parametrii ceruti componentelor.bujia nu este corespunzatoare . la realnti si la diverse turatii .daca prezinta intreruperi sau scurgeri intre izolatie si corp .in functie de capacitatea lui (0. a doua semiunda trebuie sa fie 1/2 -1/3 din valoarea primei unde .55)iar cel de deschidere a camei άd =45%(40%) Diagnoticarea contactelor ruptorului este redusa in oscilograma de mai jos .cu osciloscopul testerului electronic.urmarind intensitatea si culoarea scanteii (sa fie albastra si continua).27. Rezultatele sunt afisate pe ecranul osciloscopului cu care este dotat testerul.pentru corecta ei functionare .Verificarea se face cu motorul incalzit.Curbele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele prescrise. citindu-se direct de pe ecran valorile lor admisibile .Celelalte curbe indica diferite stadii pana la sfarsitul emisiei curentului de inalta tensiune (tensiunii de strapungere intre electrozii bujiei) In figura 1.Acesta este corect la o valoare de inchidere ά1 =55% (59. Pe testerul electronic se poat face verificari dinamice ale componentelor instalatiei de aprindere.. iar piesele terminale de legatura se dezoxideaza si se fixeaza bine pe elementele instalatiei de aprindere . masurand distanta cu lamele de interstitii sau clibru rotund (0.5-0. dezizolari sau imbatraniri ale izolatiei.μF ) Conductoarele trebuie sa nu aiba intreruperi. Verificarea condensatorului este reprezentata in figura de mai jos unde elipsa si dreapta 1-2 .7 mm). sub forma unor curbe.trebuie sa se incadreze in valorile indicate . 4 ..pentru a evita caderile de tensiune.

de asemenea .se pun 2-3 picaturi de ulei de motor pe garnitura de pasla pentru ungerea arborelui . Dupa 15. -Nu se lasa circuitul primar conectat prin cheia de contact . La verificare .pornirea este greoaie . protectoare. Este interzisa curatirea bujiilor prin incalzire cu flacara. se vor acoperi partile componente ale instalatie electrice cu folii de material plastic .pentru ca depunerile de ulei si praf pot da scurtcircuite sau suprasolicitari ale instalatiei de aprindere .iar piesele terminale de racordare sa nu aiba oxidari sau portiuni arse. cu aer comprimat. Nu se vor folosi reductii de bujii. contrar .iar culoarea rosie-caramizie .nu se admit fisuri ale portelanului sau deteriorari ale corpului.se recomanda curatirea componentelor instalatiei si conductoarelor cat mai des .bujiile se inlocuiesc . Conductoarele de inalta tensiune (fisele) trebui sa nu aiba crapaturi . -Nu se vor folosi buji de alta valoare termica decat cea indicata sau echivalenta.Bornele bateriei si conducoarele respective se dezoxideaza si se ung cu un strat subtire se unsoare cosistenta.pentru evitarea pornirii greoaie a motorului si consumatul exagerat de combustibil. Buna functionare este asigurata de o tensiune corecta debitata de bateria de acumulatoare (12-24 V).deoareace se poate arde bobina de inductie -Cand se face reglarea ruptorului .ceea ce indica buna functionare a motorului .000-20.iaar inainte de pornirea motorului se sufla apa depusa.electrozii trebuie sa aiba profilul corespunzator . -Cand se circula cu automobilul pe santiere sau pe drumuri in conditii de praf . Cand se spala motorul cu apa sau detergenti.iar contactele ruptorului se oxideaza si capacul distribuitorului se poate fisura.rupturi sau imbatraniri ale izolatiei . 5 .000Km . mansoanele de protectie fiind in stare buna.

datorita urmatoarelor cauze : -desfacerea slabirea sau intreruperea conductoarelor electrice.nereparabile (bobina de inductie . -infasurarea primara a bobinei de inductie arsa .la aparitia defectiunii. -defectiuni ale distribuitorului(capac fisurat .inlocuirea elementelor defecte . Verificarea se face cu lampa de control . -bujii defecte (ancrasate.DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE APRINDERE Marea majoritate a defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul primar sau secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului .electrozi topiti sau dereglati .fisurarea izolatorului) Remedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin :refacerea intreruperilor conductoarelor si izolarea lor. capacul distribuitorului fisurat partial poate fi remediat prin limitarea fisurii prin doua gauri. 6 . -condensator strapuns.lampa se stinge.arse sau dereglate .rotor spart sau lamela carbonizata).ploti carbonizati .dupa conectarea contactului cu cheie .bujii).perie uzata sau arcul ei dereglat .succesiv la elementele de verificat . -contactele ruptorului ox date . Motrul nu porneste .la oprirea sau functionarea neregulata . -schimbarea intre ele a fiselor bujiilor -punerea la punct a aprinderii gresite sau derglata.capac si rotor distribuitor . -scurcircuite la infasurarea secundara a bobinei de inductie .indepartarea scurtcircuitelor.prin conectarea unui pol la masa iar celelalt .precum si scurtcircuitarea lor la masa.Acestea sunt de natura intreruperilor sau scurtcircuitelor de curent iar uneori a derglarilor.

succesiv cu “masa”(daca se aprinde exista o defectiune) Remedierea consta in refacerea conductoarelor intrerupte .sau a arborilor ruptorului.bujii necorespunzatoare(ancrasate. 7 .bobina de inductie) Dereglari ale contactelor ruptorului pot fi cauzate si de uzura neuniforma a camelor . Remedierea consta in inlocuirea pieselor defecte.distanta prea mare intre lamelele rotorului si plotii capacului distribuitorului .arc slabit al contactului mobil .fise.cu elctrozii topiti sau la distanta necorespunzatoare).ruptor)scurtcircuitari la masa .bobina de inductie cu infasurarea primara strapunsa .De asemenea se inlatura defectiunile provenite din dereglare la contactele ruptorului -care se dezoxideaza sau se inlocuiesc cand sunt arse.inlocuirea elementelor defecte (condensator.sau cu lampa de control la fiecare element in parte .fisele de bujii –montarea corecta a celor inversate .contacte.rezistenta aditionala inrerupta . Motorul se opreste din motivele: -defectiuni in circuitul primar :slabirea conductoarelor sau a pieselor terminale de legatura a elementelor comonente ( baterie. Constatara defectiunii se face prin functionarea claxonului cu farurile aprinse(daca e normala ca intensitate .a platoului contactelor .peria si arcul ei defecte.condensator strapuns .dezoxidarea bornelor de legatura si a contactelor ruptorului .bobina de inductie .a bucsei .electrozii bujiilor-care se dezancraseaza sau se inlocuiesc la nevoie.avansul la prindere-punerea la punct conform indicatiilor. Defectiuni in circuitul de inalta tensiune:scurtcircuitarea infsurarii secundare a bobinei de inductie .contact cu cheie .alimentarea cu energie este buna ).capac fisurat sau spart.intreruptesau dezizolate.contacte oxidate sau dereglate la ruptor .fisurarea bucsei izolatoare de la borna de intrare a curentului in ruptor .indicator de curent .elemente de deparazitare defecte.

oxidarea lor . Daca este buna scanteia pot fi defecte bujiile.iar bujiile se pot curata de calamina si se poate regla distanta dintre electrozi la valoarea corespunzatoare tipului de motor Bujiile cu electrozii topiti sau izolatorul fisurat se inlocuiesc. Remedierea consta in refacerea distantei intre contacte .Controlul se poate face succesiv la eementele componente cu ajtorul lampii cu neon de 12 V .lungimea scanteii trebuie sa fie de 8-12 mm.desfacerea legaturilor la borna ruptorului sau a condensatorului .bujia nu a lucrat.la scanteie corespunzatoare pot fi bujiile defecte . -defectarea bujiilor ce se poate constata prin verificarea starii de incalzire a izolatorului(dupa oprirea motorului).lampa se aprinde la contactarea punctelor de verificare.001-0.pentru ca untensitatea curentului prin circuitul secundar este mica (0.dupa dezoxidarea lor . manual. daca este rece . Remedierea consta in refacerea sau inlocuirea conductoarelor de inalta tensiune si a pieselor terminale de fixare la elementele instalatiei. De asmenea se controleaza intensitatea si culoarea scanteii scotand pe rand fiecare fisa de bujie si apropind-o de masa motorului .iar culoarea albastru-violet.inlocuirea rotorului distribuitor sau chiar si a capacului . controlul elementelor de inalta tensiune(cu exceptia bujiilor)se poate face si prin fisa centrala deconectata de la capatul distribuitorului si verificata la masa motorului.002 A).refacera legaturilor la borna . De altfel. 8 . Motorul functioneaza neregulat datorita cauzelor : -defectarea ruptor-distribuitorului prin distanta necorespunzatoare intre contacte .bobina de inductie defecta se inlocuieste .in timp ce ruptorul este actionat repetat. Se mai poate efectua controlul si prin desfacera mansoanelor si verificarea fixarii fiselor si a bujiilor.uneori numai a periei si arcului .

Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatie mare datorita: -scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie .bobina de inductie .s-a deteriorat membrana dispozitivului de avans vacuumatic Remedierea consta in strangerea clemelor si inlocuire regulatorului de avans prin depresiune.strangerea bornelor sau inlocuirea pieselor defecte. -distantei prea mari a contactelor capetelor ruptorului -arcul lamelar al contactului mobil. motorul nu-si modifica mersul. -scurtcircuitarii intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului -slabirii unor borne de legatura -uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii arborelui ruptorului ceea ce duce la deschiderea neuniforma a contactelor.scurtcircuitand pe rand bujiile cu o surubelnita.la bujii defecte. pentru ca : .capac distribuitor . prea slab . Motorul nu dezvolta puterea nominala provocata de: -avans prea mare sau prea mic la aprindere -functionarea necorespunzatoare aregulatoarelor de avans Remediera consta in punerea la punct a aprinderii si inlocuirea pieselor defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul vacuumatic.clemele de prindere a bornelor bateriei de acumutoare sunt slabe .contacte ruptor .bucsa cu came. sau ax ruptor-distribuitor. Remedierea se face prin inlocuirea bujiei defecte. Motorul evacueaza gaze abundente si formeaza calamina datorita: -avansul initial prea mic ceea ce face ca aederea sa fie incompleta -bujiile reglate necorespunzator sau deteriorate 9 . Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet.Verificarea se poate face si cu motorul la relanti . Remedierea consta in reglarea contactelor . .

iar partile metalice se spala cu petrol si se sufla cu aer . REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE Dupa demontarea dupa motor. contactelor uzate excesiv sau a bujiilor. se curata elementele componente .5 A. -distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului -bobina de inductie defecte -condensator strapuns -distanta necorespunzatoare intre electrozii bujiilor Remedierea se realizeaza prin reglarea corecta a avansului initial la aprindere .pentru a constata daca infasurarea primara este interrupta sau cea secundara este scurtcircuitata.fara ca motorul sa fie in functiune.a contactelor ruptorului(dupa dezoxidare). Motorul consuma excesiv benzina din cauzele: -avans prea mic al aprinderii.Bobinele cu astfel de defecte se inlocuiesc. iar scanteia produsa trebuie sa aiba o lungime de 8-10 mm.Incercarea se face cu un curent 1-1. aelectrozilor bujiilor sau la nevoie inlocuirea bobinei de inductie .se degradeaza izolatia si se produc scurtcircuite.Remedierea se face prin reglarea avansului si a electrozilor bujiei in cauza iar cea defecta se inlocuieste.pe stand special sau pe tester electronic. Defectele provin in general din supraincalzirea infasurarilor . indeosebi cea primara. 10 . la conectarea contactului cu cheie . Se procedeaza la verificarea si stabilirea operatiiilor de reparare astfel: -verificarea bobinei de inductie .condensatorului. La cele demontabile daca uleiul s-a scurs se completeaza cu ulei de transformator.

Se poate masura capacitatea. De asemenea .25mm). daca nu corespunde se inlocuieste: -bucsa izolanta a bornei.al bucsei . Verificarea se poate face si cu o lampa de contol obisnuita alimentata la o tensiune de 220 V. Repararea ruptorului se face dupa controlul amanuntit al starii contactelor . -contactele trebuie sa calce concentric(abateri de 0.1 mm iar bataia radiala la 2 grade maxim .05 mm.la contactul mobil . Bucsa izolata a contactului mobil uzata se inlocuieste cu alta .se inlocuieste -se verifica starea de uzura a camelor .05 mm. Izolatia lor se verifica cu o lampa de control la 220 V. Arborele inconvoiat se indreapta la presa.bucsa cu came uzata se inlocuieste -se controleaza arborele ruptorului: joc in bucse admis de 0. se inlocuieste .care se admite la 0. Bucsele sunt din bronz grafitat si se inlocuiesc daca se uzeaza. cu un aparat special numit-capacimetru.verificand sa nu aiba bataie peste 0.daca este fisurata.cu came si al arborelui.5 mm se inlocuiesc cu altele din wolfram sau platina cu iridiu.Ele se uzeaza rapid daca condensatorul este defect sau de capacitate necorespunzatoare.-verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon care la o iluminare puternica indica strapungerea lui. Se controleaza starea pintenului cu un sablon .01-0. Condensatorul defect se inlocuieste.pentru a nu exista scurtcircuite .se controleaza forta arcului cu dinamometrul . 11 . Daca nu licareste lampa exista strapungeri interioare.daca este uzat.forta de apasare trebuie sa fie 300-400 N. Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0.pe toata suprafata.

2-0. Dupa reparare ruptorul se ansambleaza si se supune probelor functionare separat si impreuna cu distribuitorul .iar daca lamela este arsa se inlocuieste rotorul. Distanta dintre ploti si lamela rotorului trebuie sa fie de 0.lamela sa aiba o lungime corespunzatoare. Sistemul de antrenare al arborelui uzat (pana sau pinion) se inlocuieste.Conditiile de lucru la inalta tensiune ale distribuitorului impu integritatea pieselor izolatoare(fara fisuristrapungeri sau arsuri).Arborele uzat se reparaprin cromare si rectificare la cota initiala dupa aliajul bucselor sau se slefuieste la treapta de reparatie. in caz contrar se inlocuiesc. Rotorul trebuie sa fie in stare buna.iar bucsele se inlocuiesc cu altele de treapta corespunzatoare .iar arcul periei sa aiba elasticitatea necesara.5 mm Daca bornele sunt uzate se inlocuieste capacul . 12 . Orice element necorespunzator se inlocuieste. Se face apoi verificarea strapungerii distribuitorului la 20-25 KV. Verificarea si repararea distribuitorului.se monteaza pe motor si se face proba de tester electronic sau pe stand de probe. Dupa repararea elementelor instalatiei .pentru verificare si reglarea finala.

......... Constructia elementelor componente............................. Sechi 13 ............... Defectele in expluatare .. întreţinere şi reparare Tehnologia întreţinerii şi reparării motoarelor cu combustie internă St.................................CUPRINS Destinatia si partile componente....... cunoaştere........................... Al Şteflea................................. M..... Samoilă 2......................................................... Frăţilă........ Gh... Intretinerea instalatiei de aprindere......... Repararea instalatiei de aprindere..... Automobile................. BIBLIOGRAFIE 1............ Mariana Frăţilă.......

14 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->