CAPITOLUL 2 ÎNTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE ÎNTRETINERA INSTALATIEI Defectiunile motoarelor prin scanteie se datoreaza in proportie

de 15% instalatie de aprindere ,cea ce impune o mare atentie operatiilor de intretinere. Ruptorul-Distribuitor necesita o serie de operatii de intretinere care se prezinta in continuare. Verificarea si reglarea ruptorului se executa periodic: -se controleaza starea contactelor ,care daca prezinta oxidari sau uzuri se curate cu hartie abraziva de granulatie fina sau cu piatra abraziva foarte fina ,redandu-le formele initiale; -se verifica elasticitatea arcului contactului mobil ,cu un dinamometru ;forta de intindere trebuie sa fie de 400-600 N; -se verifica starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a contactului mobil; -se regleaza distantanta dintre contacte la 0.40-0.60mm(0.42 mm la Dacia 1310) prin deplasarea suportului contactului fix (cama deschizand contactul mobil in pozitie maxima) cu ajutorul unui surub de reglaj , montat in orificiul oval al suportului ,dupa care se fixeaza cu surubul de blocare.Masurarea se face cu lamele de interstitii. Se verifica deschiderea contactelor si la nevoie se corecteaza. Nerespectarea reglajului duce la inrautatirea functionarii motorului ,ca urmare a modificarii avansului la aprindere; -se verifica jocul arborelui de la ruptor ,in bucsele lagare din corpul ruptorului distribuitor ,jocul radial anormal pete 0.2 mm duce la inrautatirea functionarii motorului;

1

-se verifica functionarea condensatorului fie cu tester electronic fie prin incarcarea –descarcarea cu current la 220 V-scanteia trebuie sa fie puternica de culoare albastra. Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stand special .pornind de la turatia in realnti. Verificarea distribuitorului-starea de izolatie a capacului .5-15 grade RAC pentru o variatie a depresiunii de 0.la turatia de 1000 rot/min si la cea corespunzatoare puterii economice(4000 rot/min pentru Dacia 1300)verificarea functionarii regulatorului de avans se face tinand cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distributiei(volantul motorului)si de un reper ajutator . Controlul functionarii regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutoru lampii stroboscopice .a periei si arcurilor .bine definit pentru fiecare tip de motor . Verificarea punerii la punct a aprinderii care sa asigure respectarea avansului de deschiderea contactelor ruptorului si deci a scanteii la bujii se face astfel: -se roteste arborele cotit pana se duce pistonul (pe compresie) la punctul corespunzator avansului ridicat (marcat prin reper pe fulie sau pe volant . In general avansul vacuumatic este de 2.7 bar.-se verifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului (joc admis 0. 2 .dispozitivul de avans nu functioneaza .Initial reperul ajutator trebuie sa se deplaseze catre cel fix .1 mm) -se contoleaza starea bucsei izolatoare din corpul ruptorului si a bornei de alimentare de la bobina de inductie.iar in final sa se suprapuna .35-0.a clemelor de fixare.daca membrane este finisata . De asemenea.cand clapeta de acceleratie este inchisa sip e masura ce se deschide se urmareste valoarea avansului .pozitionat fata de un reper fix de pe carcasa )si de scoate capacul distribuitorului .starea ploturilor .oxidarea lamelei rotorului si distanta ei fata de ploturile laterale. se controleaza starea de izolatie a rotorului .

starii de fixare a bobinei pe motor (departe de sursa de caldura).fie cu lampa stroboscopica prin reperele de punere la punct.aceasta se determina fie cu lampa de control montata intre contactul mobil si masa si care se aprinde in acest moment (la deschiderea contactelor). a filetelor si a garniurii de etansare cu locasul din chiulasa.se apasa brusc pe pedala pana la 50-60 km/h iar daca motorul da detonatii slabe .reglare si verificare a functionarii .verificarea fixarii papucilor de legatura de conductoarele de joasa tensiune .folosind intreruperea contactelor ruptorului manual (scanteia sa aiba culoare albastra si o lungime de 8-10 mm) Bujia necesita operatii de curatire .fie prin sablare cu nisip sub presiune de aer comprimat. -se blocheaza corpul ruptorului cu surubul corespunzator si se monteaza capacul distribuitorului . -curatirea de calamine se face fie cu o peri de sarma fina . -reglarea distantei dintre electrozi se face dupa controlul starii lor si a izolatorului de portelan .-se roteste corpul ruptorului pan ace cama corespunzatoare plotului nr.a piesei terminale si a mansonului de cauciuc pentru fisa centrala .functionarii ei cu testerul electronic sau prin proba scanteii. Avansul se mareste prin rotirea corpului ruptorului in sens invers sensului de rotatie. 1de la capacul distribuitorului deschide contactele . Bobina de inductie necesita operatii de intretinere simple . si se micsoreaza rotindu-l in acelasi sens (avansul la aprindere la Dacia 1310 este de 0-2 grade ).iar fisele se racordeaza la buji in ordinea de functionare a motorului. 3 . Ordinea de functionare a motorului de Dacia 1310 este:1-3-4-2.se mareste avansul iar pentru detonatii puternice se micsoreaza. -pe automobil se verifica avansul la aprindere in priza directa pe drum orizontal la viteza de 30-40 km /h.

μF ) Conductoarele trebuie sa nu aiba intreruperi.pentru a evita caderile de tensiune..55)iar cel de deschidere a camei άd =45%(40%) Diagnoticarea contactelor ruptorului este redusa in oscilograma de mai jos .Verificarea se face cu motorul incalzit. a doua semiunda trebuie sa fie 1/2 -1/3 din valoarea primei unde .. Verificarea condensatorului este reprezentata in figura de mai jos unde elipsa si dreapta 1-2 . Pe testerul electronic se poat face verificari dinamice ale componentelor instalatiei de aprindere.Curbele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele prescrise. In continuare se prezinta cateva oscilograme caracteristice: In oscilograma de mai jos se prezinta valoarea maxima a tensiunii din infasurarea secundara a bobinei de inductie (17 -22 KV in functie de tipul bobinei).27.bujia nu este corespunzatoare .urmarind intensitatea si culoarea scanteii (sa fie albastra si continua).5-0.6 din partea dreapta se prezinta modul de control al unghiului Dwell (de inchiderea camelor). iar piesele terminale de legatura se dezoxideaza si se fixeaza bine pe elementele instalatiei de aprindere . Rezultatele sunt afisate pe ecranul osciloscopului cu care este dotat testerul.daca prezinta intreruperi sau scurgeri intre izolatie si corp . la realnti si la diverse turatii .pentru corecta ei functionare . sub forma unor curbe. in functie de parametrii ceruti componentelor. 4 .Acesta este corect la o valoare de inchidere ά1 =55% (59.25-0.Se realizeaza reglarea prin deplasarea electrodului lateral fata de electrodul central. dezizolari sau imbatraniri ale izolatiei.in functie de capacitatea lui (0.7 mm).Celelalte curbe indica diferite stadii pana la sfarsitul emisiei curentului de inalta tensiune (tensiunii de strapungere intre electrozii bujiei) In figura 1.cu osciloscopul testerului electronic. citindu-se direct de pe ecran valorile lor admisibile . masurand distanta cu lamele de interstitii sau clibru rotund (0.indicate de documentatia testerului.trebuie sa se incadreze in valorile indicate .Se poate face incercarea bujiilor direct pe motor . -încercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer comprimat la 5-7 bar si cu bobina de inductie proprie .

rupturi sau imbatraniri ale izolatiei . -Cand se circula cu automobilul pe santiere sau pe drumuri in conditii de praf .ceea ce indica buna functionare a motorului . se vor acoperi partile componente ale instalatie electrice cu folii de material plastic . Este interzisa curatirea bujiilor prin incalzire cu flacara. Buna functionare este asigurata de o tensiune corecta debitata de bateria de acumulatoare (12-24 V). de asemenea . Nu se vor folosi reductii de bujii.pornirea este greoaie .bujiile se inlocuiesc . Cand se spala motorul cu apa sau detergenti. Conductoarele de inalta tensiune (fisele) trebui sa nu aiba crapaturi .000Km .iaar inainte de pornirea motorului se sufla apa depusa.Bornele bateriei si conducoarele respective se dezoxideaza si se ung cu un strat subtire se unsoare cosistenta.electrozii trebuie sa aiba profilul corespunzator . protectoare.deoareace se poate arde bobina de inductie -Cand se face reglarea ruptorului . La verificare . contrar .iar contactele ruptorului se oxideaza si capacul distribuitorului se poate fisura.se recomanda curatirea componentelor instalatiei si conductoarelor cat mai des .iar culoarea rosie-caramizie . cu aer comprimat. 5 . -Nu se vor folosi buji de alta valoare termica decat cea indicata sau echivalenta.pentru evitarea pornirii greoaie a motorului si consumatul exagerat de combustibil.nu se admit fisuri ale portelanului sau deteriorari ale corpului. mansoanele de protectie fiind in stare buna.000-20. Dupa 15. -Nu se lasa circuitul primar conectat prin cheia de contact .pentru ca depunerile de ulei si praf pot da scurtcircuite sau suprasolicitari ale instalatiei de aprindere .se pun 2-3 picaturi de ulei de motor pe garnitura de pasla pentru ungerea arborelui .iar piesele terminale de racordare sa nu aiba oxidari sau portiuni arse.

inlocuirea elementelor defecte .Acestea sunt de natura intreruperilor sau scurtcircuitelor de curent iar uneori a derglarilor. -scurcircuite la infasurarea secundara a bobinei de inductie . -contactele ruptorului ox date . -infasurarea primara a bobinei de inductie arsa . -defectiuni ale distribuitorului(capac fisurat .capac si rotor distribuitor . Motrul nu porneste .dupa conectarea contactului cu cheie .bujii). -bujii defecte (ancrasate.succesiv la elementele de verificat .datorita urmatoarelor cauze : -desfacerea slabirea sau intreruperea conductoarelor electrice.perie uzata sau arcul ei dereglat . -condensator strapuns.lampa se stinge.prin conectarea unui pol la masa iar celelalt .rotor spart sau lamela carbonizata). capacul distribuitorului fisurat partial poate fi remediat prin limitarea fisurii prin doua gauri. -schimbarea intre ele a fiselor bujiilor -punerea la punct a aprinderii gresite sau derglata.DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE APRINDERE Marea majoritate a defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul primar sau secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului .precum si scurtcircuitarea lor la masa.fisurarea izolatorului) Remedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin :refacerea intreruperilor conductoarelor si izolarea lor.nereparabile (bobina de inductie .la aparitia defectiunii.arse sau dereglate .ploti carbonizati .electrozi topiti sau dereglati . Verificarea se face cu lampa de control .indepartarea scurtcircuitelor. 6 .la oprirea sau functionarea neregulata .

avansul la prindere-punerea la punct conform indicatiilor.bujii necorespunzatoare(ancrasate.intreruptesau dezizolate.capac fisurat sau spart.condensator strapuns .contacte oxidate sau dereglate la ruptor .electrozii bujiilor-care se dezancraseaza sau se inlocuiesc la nevoie.bobina de inductie .indicator de curent .bobina de inductie) Dereglari ale contactelor ruptorului pot fi cauzate si de uzura neuniforma a camelor . Defectiuni in circuitul de inalta tensiune:scurtcircuitarea infsurarii secundare a bobinei de inductie .fisurarea bucsei izolatoare de la borna de intrare a curentului in ruptor .De asemenea se inlatura defectiunile provenite din dereglare la contactele ruptorului -care se dezoxideaza sau se inlocuiesc cand sunt arse.inlocuirea elementelor defecte (condensator.distanta prea mare intre lamelele rotorului si plotii capacului distribuitorului .succesiv cu “masa”(daca se aprinde exista o defectiune) Remedierea consta in refacerea conductoarelor intrerupte .fise.cu elctrozii topiti sau la distanta necorespunzatoare).dezoxidarea bornelor de legatura si a contactelor ruptorului .contacte.a bucsei .a platoului contactelor .elemente de deparazitare defecte.sau a arborilor ruptorului.fisele de bujii –montarea corecta a celor inversate .rezistenta aditionala inrerupta .ruptor)scurtcircuitari la masa .peria si arcul ei defecte.contact cu cheie . Motorul se opreste din motivele: -defectiuni in circuitul primar :slabirea conductoarelor sau a pieselor terminale de legatura a elementelor comonente ( baterie. Remedierea consta in inlocuirea pieselor defecte.sau cu lampa de control la fiecare element in parte . Constatara defectiunii se face prin functionarea claxonului cu farurile aprinse(daca e normala ca intensitate .arc slabit al contactului mobil .bobina de inductie cu infasurarea primara strapunsa . 7 .alimentarea cu energie este buna ).

la scanteie corespunzatoare pot fi bujiile defecte . -defectarea bujiilor ce se poate constata prin verificarea starii de incalzire a izolatorului(dupa oprirea motorului).Controlul se poate face succesiv la eementele componente cu ajtorul lampii cu neon de 12 V . daca este rece .bujia nu a lucrat.lungimea scanteii trebuie sa fie de 8-12 mm.inlocuirea rotorului distribuitor sau chiar si a capacului .lampa se aprinde la contactarea punctelor de verificare.bobina de inductie defecta se inlocuieste .iar bujiile se pot curata de calamina si se poate regla distanta dintre electrozi la valoarea corespunzatoare tipului de motor Bujiile cu electrozii topiti sau izolatorul fisurat se inlocuiesc.pentru ca untensitatea curentului prin circuitul secundar este mica (0.001-0.dupa dezoxidarea lor . controlul elementelor de inalta tensiune(cu exceptia bujiilor)se poate face si prin fisa centrala deconectata de la capatul distribuitorului si verificata la masa motorului.uneori numai a periei si arcului .refacera legaturilor la borna . Remedierea consta in refacerea sau inlocuirea conductoarelor de inalta tensiune si a pieselor terminale de fixare la elementele instalatiei.iar culoarea albastru-violet. Daca este buna scanteia pot fi defecte bujiile. manual. Remedierea consta in refacerea distantei intre contacte . De altfel.in timp ce ruptorul este actionat repetat. Se mai poate efectua controlul si prin desfacera mansoanelor si verificarea fixarii fiselor si a bujiilor. Motorul functioneaza neregulat datorita cauzelor : -defectarea ruptor-distribuitorului prin distanta necorespunzatoare intre contacte . De asmenea se controleaza intensitatea si culoarea scanteii scotand pe rand fiecare fisa de bujie si apropind-o de masa motorului .002 A). 8 .oxidarea lor .desfacerea legaturilor la borna ruptorului sau a condensatorului .

-distantei prea mari a contactelor capetelor ruptorului -arcul lamelar al contactului mobil. motorul nu-si modifica mersul. Remedierea se face prin inlocuirea bujiei defecte. Remedierea consta in reglarea contactelor .contacte ruptor .scurtcircuitand pe rand bujiile cu o surubelnita.la bujii defecte. . pentru ca : . sau ax ruptor-distribuitor.bobina de inductie .capac distribuitor . Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet.Verificarea se poate face si cu motorul la relanti . Motorul evacueaza gaze abundente si formeaza calamina datorita: -avansul initial prea mic ceea ce face ca aederea sa fie incompleta -bujiile reglate necorespunzator sau deteriorate 9 . -scurtcircuitarii intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului -slabirii unor borne de legatura -uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii arborelui ruptorului ceea ce duce la deschiderea neuniforma a contactelor.s-a deteriorat membrana dispozitivului de avans vacuumatic Remedierea consta in strangerea clemelor si inlocuire regulatorului de avans prin depresiune.bucsa cu came. Motorul nu dezvolta puterea nominala provocata de: -avans prea mare sau prea mic la aprindere -functionarea necorespunzatoare aregulatoarelor de avans Remediera consta in punerea la punct a aprinderii si inlocuirea pieselor defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul vacuumatic.clemele de prindere a bornelor bateriei de acumutoare sunt slabe . Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatie mare datorita: -scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie . prea slab .strangerea bornelor sau inlocuirea pieselor defecte.

REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE Dupa demontarea dupa motor. aelectrozilor bujiilor sau la nevoie inlocuirea bobinei de inductie .Bobinele cu astfel de defecte se inlocuiesc. indeosebi cea primara. Motorul consuma excesiv benzina din cauzele: -avans prea mic al aprinderii. contactelor uzate excesiv sau a bujiilor. iar partile metalice se spala cu petrol si se sufla cu aer .Remedierea se face prin reglarea avansului si a electrozilor bujiei in cauza iar cea defecta se inlocuieste.pe stand special sau pe tester electronic. La cele demontabile daca uleiul s-a scurs se completeaza cu ulei de transformator. se curata elementele componente .a contactelor ruptorului(dupa dezoxidare). iar scanteia produsa trebuie sa aiba o lungime de 8-10 mm.pentru a constata daca infasurarea primara este interrupta sau cea secundara este scurtcircuitata.se degradeaza izolatia si se produc scurtcircuite. 10 .fara ca motorul sa fie in functiune. la conectarea contactului cu cheie . -distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului -bobina de inductie defecte -condensator strapuns -distanta necorespunzatoare intre electrozii bujiilor Remedierea se realizeaza prin reglarea corecta a avansului initial la aprindere .5 A.Incercarea se face cu un curent 1-1. Defectele provin in general din supraincalzirea infasurarilor .condensatorului. Se procedeaza la verificarea si stabilirea operatiiilor de reparare astfel: -verificarea bobinei de inductie .

-verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon care la o iluminare puternica indica strapungerea lui.forta de apasare trebuie sa fie 300-400 N.01-0.verificand sa nu aiba bataie peste 0.5 mm se inlocuiesc cu altele din wolfram sau platina cu iridiu.se inlocuieste -se verifica starea de uzura a camelor . Bucsele sunt din bronz grafitat si se inlocuiesc daca se uzeaza. Daca nu licareste lampa exista strapungeri interioare. cu un aparat special numit-capacimetru. Se poate masura capacitatea. -contactele trebuie sa calce concentric(abateri de 0. Arborele inconvoiat se indreapta la presa. Izolatia lor se verifica cu o lampa de control la 220 V.05 mm.daca este uzat.Ele se uzeaza rapid daca condensatorul este defect sau de capacitate necorespunzatoare. daca nu corespunde se inlocuieste: -bucsa izolanta a bornei. Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0. Se controleaza starea pintenului cu un sablon .care se admite la 0.25mm).se controleaza forta arcului cu dinamometrul . Verificarea se poate face si cu o lampa de contol obisnuita alimentata la o tensiune de 220 V. Bucsa izolata a contactului mobil uzata se inlocuieste cu alta .pentru a nu exista scurtcircuite .daca este fisurata. De asemenea .bucsa cu came uzata se inlocuieste -se controleaza arborele ruptorului: joc in bucse admis de 0. Repararea ruptorului se face dupa controlul amanuntit al starii contactelor .1 mm iar bataia radiala la 2 grade maxim .la contactul mobil . 11 .al bucsei .cu came si al arborelui.pe toata suprafata.05 mm. se inlocuieste . Condensatorul defect se inlocuieste.

Se face apoi verificarea strapungerii distribuitorului la 20-25 KV. in caz contrar se inlocuiesc.pentru verificare si reglarea finala. Orice element necorespunzator se inlocuieste. Distanta dintre ploti si lamela rotorului trebuie sa fie de 0. Verificarea si repararea distribuitorului.5 mm Daca bornele sunt uzate se inlocuieste capacul . 12 .iar daca lamela este arsa se inlocuieste rotorul.Arborele uzat se reparaprin cromare si rectificare la cota initiala dupa aliajul bucselor sau se slefuieste la treapta de reparatie.lamela sa aiba o lungime corespunzatoare.se monteaza pe motor si se face proba de tester electronic sau pe stand de probe. Sistemul de antrenare al arborelui uzat (pana sau pinion) se inlocuieste.iar bucsele se inlocuiesc cu altele de treapta corespunzatoare . Rotorul trebuie sa fie in stare buna. Dupa repararea elementelor instalatiei .Conditiile de lucru la inalta tensiune ale distribuitorului impu integritatea pieselor izolatoare(fara fisuristrapungeri sau arsuri).iar arcul periei sa aiba elasticitatea necesara.2-0. Dupa reparare ruptorul se ansambleaza si se supune probelor functionare separat si impreuna cu distribuitorul .

........ Automobile.......... Defectele in expluatare ... Sechi 13 . Al Şteflea............... M............... întreţinere şi reparare Tehnologia întreţinerii şi reparării motoarelor cu combustie internă St...................... Constructia elementelor componente............................. Samoilă 2................................ cunoaştere... Mariana Frăţilă............................ Repararea instalatiei de aprindere...... Intretinerea instalatiei de aprindere.............. Gh........................................... Frăţilă........... BIBLIOGRAFIE 1..........................CUPRINS Destinatia si partile componente............

14 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful