CAPITOLUL 2 ÎNTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE ÎNTRETINERA INSTALATIEI Defectiunile motoarelor prin scanteie se datoreaza in proportie

de 15% instalatie de aprindere ,cea ce impune o mare atentie operatiilor de intretinere. Ruptorul-Distribuitor necesita o serie de operatii de intretinere care se prezinta in continuare. Verificarea si reglarea ruptorului se executa periodic: -se controleaza starea contactelor ,care daca prezinta oxidari sau uzuri se curate cu hartie abraziva de granulatie fina sau cu piatra abraziva foarte fina ,redandu-le formele initiale; -se verifica elasticitatea arcului contactului mobil ,cu un dinamometru ;forta de intindere trebuie sa fie de 400-600 N; -se verifica starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a contactului mobil; -se regleaza distantanta dintre contacte la 0.40-0.60mm(0.42 mm la Dacia 1310) prin deplasarea suportului contactului fix (cama deschizand contactul mobil in pozitie maxima) cu ajutorul unui surub de reglaj , montat in orificiul oval al suportului ,dupa care se fixeaza cu surubul de blocare.Masurarea se face cu lamele de interstitii. Se verifica deschiderea contactelor si la nevoie se corecteaza. Nerespectarea reglajului duce la inrautatirea functionarii motorului ,ca urmare a modificarii avansului la aprindere; -se verifica jocul arborelui de la ruptor ,in bucsele lagare din corpul ruptorului distribuitor ,jocul radial anormal pete 0.2 mm duce la inrautatirea functionarii motorului;

1

-se verifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului (joc admis 0.5-15 grade RAC pentru o variatie a depresiunii de 0.35-0.la turatia de 1000 rot/min si la cea corespunzatoare puterii economice(4000 rot/min pentru Dacia 1300)verificarea functionarii regulatorului de avans se face tinand cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distributiei(volantul motorului)si de un reper ajutator .1 mm) -se contoleaza starea bucsei izolatoare din corpul ruptorului si a bornei de alimentare de la bobina de inductie. 2 . -se verifica functionarea condensatorului fie cu tester electronic fie prin incarcarea –descarcarea cu current la 220 V-scanteia trebuie sa fie puternica de culoare albastra.7 bar. Verificarea distribuitorului-starea de izolatie a capacului . Verificarea punerii la punct a aprinderii care sa asigure respectarea avansului de deschiderea contactelor ruptorului si deci a scanteii la bujii se face astfel: -se roteste arborele cotit pana se duce pistonul (pe compresie) la punctul corespunzator avansului ridicat (marcat prin reper pe fulie sau pe volant .pozitionat fata de un reper fix de pe carcasa )si de scoate capacul distribuitorului .starea ploturilor .pornind de la turatia in realnti. In general avansul vacuumatic este de 2.daca membrane este finisata .a periei si arcurilor . Controlul functionarii regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutoru lampii stroboscopice . Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stand special .Initial reperul ajutator trebuie sa se deplaseze catre cel fix .cand clapeta de acceleratie este inchisa sip e masura ce se deschide se urmareste valoarea avansului .bine definit pentru fiecare tip de motor .dispozitivul de avans nu functioneaza .oxidarea lamelei rotorului si distanta ei fata de ploturile laterale.a clemelor de fixare.iar in final sa se suprapuna . De asemenea. se controleaza starea de izolatie a rotorului .

-pe automobil se verifica avansul la aprindere in priza directa pe drum orizontal la viteza de 30-40 km /h. -se blocheaza corpul ruptorului cu surubul corespunzator si se monteaza capacul distribuitorului . Bobina de inductie necesita operatii de intretinere simple .-se roteste corpul ruptorului pan ace cama corespunzatoare plotului nr.reglare si verificare a functionarii .functionarii ei cu testerul electronic sau prin proba scanteii.verificarea fixarii papucilor de legatura de conductoarele de joasa tensiune .aceasta se determina fie cu lampa de control montata intre contactul mobil si masa si care se aprinde in acest moment (la deschiderea contactelor). -curatirea de calamine se face fie cu o peri de sarma fina . a filetelor si a garniurii de etansare cu locasul din chiulasa. 1de la capacul distribuitorului deschide contactele .fie cu lampa stroboscopica prin reperele de punere la punct.starii de fixare a bobinei pe motor (departe de sursa de caldura). si se micsoreaza rotindu-l in acelasi sens (avansul la aprindere la Dacia 1310 este de 0-2 grade ). Ordinea de functionare a motorului de Dacia 1310 este:1-3-4-2. 3 .iar fisele se racordeaza la buji in ordinea de functionare a motorului.folosind intreruperea contactelor ruptorului manual (scanteia sa aiba culoare albastra si o lungime de 8-10 mm) Bujia necesita operatii de curatire .a piesei terminale si a mansonului de cauciuc pentru fisa centrala . Avansul se mareste prin rotirea corpului ruptorului in sens invers sensului de rotatie. -reglarea distantei dintre electrozi se face dupa controlul starii lor si a izolatorului de portelan .se mareste avansul iar pentru detonatii puternice se micsoreaza.fie prin sablare cu nisip sub presiune de aer comprimat.se apasa brusc pe pedala pana la 50-60 km/h iar daca motorul da detonatii slabe .

trebuie sa se incadreze in valorile indicate . sub forma unor curbe. la realnti si la diverse turatii .Se poate face incercarea bujiilor direct pe motor . iar piesele terminale de legatura se dezoxideaza si se fixeaza bine pe elementele instalatiei de aprindere . citindu-se direct de pe ecran valorile lor admisibile .daca prezinta intreruperi sau scurgeri intre izolatie si corp . masurand distanta cu lamele de interstitii sau clibru rotund (0.7 mm).cu osciloscopul testerului electronic. Rezultatele sunt afisate pe ecranul osciloscopului cu care este dotat testerul.25-0.Verificarea se face cu motorul incalzit.Curbele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele prescrise. Verificarea condensatorului este reprezentata in figura de mai jos unde elipsa si dreapta 1-2 .μF ) Conductoarele trebuie sa nu aiba intreruperi. In continuare se prezinta cateva oscilograme caracteristice: In oscilograma de mai jos se prezinta valoarea maxima a tensiunii din infasurarea secundara a bobinei de inductie (17 -22 KV in functie de tipul bobinei).Acesta este corect la o valoare de inchidere ά1 =55% (59. a doua semiunda trebuie sa fie 1/2 -1/3 din valoarea primei unde . Pe testerul electronic se poat face verificari dinamice ale componentelor instalatiei de aprindere. 4 . -încercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer comprimat la 5-7 bar si cu bobina de inductie proprie .Se realizeaza reglarea prin deplasarea electrodului lateral fata de electrodul central.in functie de capacitatea lui (0..pentru a evita caderile de tensiune. dezizolari sau imbatraniri ale izolatiei.Celelalte curbe indica diferite stadii pana la sfarsitul emisiei curentului de inalta tensiune (tensiunii de strapungere intre electrozii bujiei) In figura 1.urmarind intensitatea si culoarea scanteii (sa fie albastra si continua).6 din partea dreapta se prezinta modul de control al unghiului Dwell (de inchiderea camelor).27.bujia nu este corespunzatoare .indicate de documentatia testerului..5-0.pentru corecta ei functionare . in functie de parametrii ceruti componentelor.55)iar cel de deschidere a camei άd =45%(40%) Diagnoticarea contactelor ruptorului este redusa in oscilograma de mai jos .

Este interzisa curatirea bujiilor prin incalzire cu flacara.iar contactele ruptorului se oxideaza si capacul distribuitorului se poate fisura. protectoare.pentru evitarea pornirii greoaie a motorului si consumatul exagerat de combustibil.iaar inainte de pornirea motorului se sufla apa depusa.deoareace se poate arde bobina de inductie -Cand se face reglarea ruptorului .rupturi sau imbatraniri ale izolatiei .iar culoarea rosie-caramizie . Dupa 15. contrar .iar piesele terminale de racordare sa nu aiba oxidari sau portiuni arse.pornirea este greoaie . se vor acoperi partile componente ale instalatie electrice cu folii de material plastic . Buna functionare este asigurata de o tensiune corecta debitata de bateria de acumulatoare (12-24 V).Bornele bateriei si conducoarele respective se dezoxideaza si se ung cu un strat subtire se unsoare cosistenta. -Cand se circula cu automobilul pe santiere sau pe drumuri in conditii de praf . 5 . Conductoarele de inalta tensiune (fisele) trebui sa nu aiba crapaturi .ceea ce indica buna functionare a motorului . La verificare .bujiile se inlocuiesc .pentru ca depunerile de ulei si praf pot da scurtcircuite sau suprasolicitari ale instalatiei de aprindere .nu se admit fisuri ale portelanului sau deteriorari ale corpului.electrozii trebuie sa aiba profilul corespunzator . -Nu se vor folosi buji de alta valoare termica decat cea indicata sau echivalenta. mansoanele de protectie fiind in stare buna. -Nu se lasa circuitul primar conectat prin cheia de contact . Cand se spala motorul cu apa sau detergenti.se recomanda curatirea componentelor instalatiei si conductoarelor cat mai des . de asemenea .se pun 2-3 picaturi de ulei de motor pe garnitura de pasla pentru ungerea arborelui .000Km . cu aer comprimat.000-20. Nu se vor folosi reductii de bujii.

Motrul nu porneste .bujii).nereparabile (bobina de inductie .la oprirea sau functionarea neregulata . capacul distribuitorului fisurat partial poate fi remediat prin limitarea fisurii prin doua gauri. -contactele ruptorului ox date . -bujii defecte (ancrasate.la aparitia defectiunii.electrozi topiti sau dereglati . -scurcircuite la infasurarea secundara a bobinei de inductie .perie uzata sau arcul ei dereglat .ploti carbonizati . -infasurarea primara a bobinei de inductie arsa . 6 .precum si scurtcircuitarea lor la masa. -defectiuni ale distribuitorului(capac fisurat .capac si rotor distribuitor .prin conectarea unui pol la masa iar celelalt .fisurarea izolatorului) Remedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin :refacerea intreruperilor conductoarelor si izolarea lor.lampa se stinge.Acestea sunt de natura intreruperilor sau scurtcircuitelor de curent iar uneori a derglarilor. -schimbarea intre ele a fiselor bujiilor -punerea la punct a aprinderii gresite sau derglata.arse sau dereglate .datorita urmatoarelor cauze : -desfacerea slabirea sau intreruperea conductoarelor electrice.dupa conectarea contactului cu cheie .DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE APRINDERE Marea majoritate a defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul primar sau secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului .rotor spart sau lamela carbonizata).inlocuirea elementelor defecte .indepartarea scurtcircuitelor.succesiv la elementele de verificat . Verificarea se face cu lampa de control . -condensator strapuns.

bujii necorespunzatoare(ancrasate.inlocuirea elementelor defecte (condensator.bobina de inductie) Dereglari ale contactelor ruptorului pot fi cauzate si de uzura neuniforma a camelor .sau cu lampa de control la fiecare element in parte .electrozii bujiilor-care se dezancraseaza sau se inlocuiesc la nevoie.a bucsei .a platoului contactelor . Motorul se opreste din motivele: -defectiuni in circuitul primar :slabirea conductoarelor sau a pieselor terminale de legatura a elementelor comonente ( baterie.alimentarea cu energie este buna ).avansul la prindere-punerea la punct conform indicatiilor.peria si arcul ei defecte.ruptor)scurtcircuitari la masa .contacte.cu elctrozii topiti sau la distanta necorespunzatoare).bobina de inductie cu infasurarea primara strapunsa . Constatara defectiunii se face prin functionarea claxonului cu farurile aprinse(daca e normala ca intensitate .dezoxidarea bornelor de legatura si a contactelor ruptorului .bobina de inductie .succesiv cu “masa”(daca se aprinde exista o defectiune) Remedierea consta in refacerea conductoarelor intrerupte .fisele de bujii –montarea corecta a celor inversate .rezistenta aditionala inrerupta . Defectiuni in circuitul de inalta tensiune:scurtcircuitarea infsurarii secundare a bobinei de inductie . 7 .condensator strapuns .distanta prea mare intre lamelele rotorului si plotii capacului distribuitorului .contact cu cheie .fisurarea bucsei izolatoare de la borna de intrare a curentului in ruptor .De asemenea se inlatura defectiunile provenite din dereglare la contactele ruptorului -care se dezoxideaza sau se inlocuiesc cand sunt arse.arc slabit al contactului mobil .contacte oxidate sau dereglate la ruptor .fise.indicator de curent .capac fisurat sau spart.sau a arborilor ruptorului.elemente de deparazitare defecte.intreruptesau dezizolate. Remedierea consta in inlocuirea pieselor defecte.

De altfel.002 A). Motorul functioneaza neregulat datorita cauzelor : -defectarea ruptor-distribuitorului prin distanta necorespunzatoare intre contacte .inlocuirea rotorului distribuitor sau chiar si a capacului .dupa dezoxidarea lor .oxidarea lor . Remedierea consta in refacerea sau inlocuirea conductoarelor de inalta tensiune si a pieselor terminale de fixare la elementele instalatiei. manual.bobina de inductie defecta se inlocuieste .Controlul se poate face succesiv la eementele componente cu ajtorul lampii cu neon de 12 V .001-0.refacera legaturilor la borna .pentru ca untensitatea curentului prin circuitul secundar este mica (0.uneori numai a periei si arcului .lampa se aprinde la contactarea punctelor de verificare.iar bujiile se pot curata de calamina si se poate regla distanta dintre electrozi la valoarea corespunzatoare tipului de motor Bujiile cu electrozii topiti sau izolatorul fisurat se inlocuiesc. Daca este buna scanteia pot fi defecte bujiile.bujia nu a lucrat. -defectarea bujiilor ce se poate constata prin verificarea starii de incalzire a izolatorului(dupa oprirea motorului).in timp ce ruptorul este actionat repetat.iar culoarea albastru-violet. Se mai poate efectua controlul si prin desfacera mansoanelor si verificarea fixarii fiselor si a bujiilor. De asmenea se controleaza intensitatea si culoarea scanteii scotand pe rand fiecare fisa de bujie si apropind-o de masa motorului . Remedierea consta in refacerea distantei intre contacte . daca este rece . controlul elementelor de inalta tensiune(cu exceptia bujiilor)se poate face si prin fisa centrala deconectata de la capatul distribuitorului si verificata la masa motorului. 8 .desfacerea legaturilor la borna ruptorului sau a condensatorului .lungimea scanteii trebuie sa fie de 8-12 mm.la scanteie corespunzatoare pot fi bujiile defecte .

bucsa cu came. .capac distribuitor . Motorul evacueaza gaze abundente si formeaza calamina datorita: -avansul initial prea mic ceea ce face ca aederea sa fie incompleta -bujiile reglate necorespunzator sau deteriorate 9 . Motorul nu dezvolta puterea nominala provocata de: -avans prea mare sau prea mic la aprindere -functionarea necorespunzatoare aregulatoarelor de avans Remediera consta in punerea la punct a aprinderii si inlocuirea pieselor defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul vacuumatic.contacte ruptor . Remedierea consta in reglarea contactelor . sau ax ruptor-distribuitor. prea slab . Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatie mare datorita: -scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie .strangerea bornelor sau inlocuirea pieselor defecte.Verificarea se poate face si cu motorul la relanti . Remedierea se face prin inlocuirea bujiei defecte.s-a deteriorat membrana dispozitivului de avans vacuumatic Remedierea consta in strangerea clemelor si inlocuire regulatorului de avans prin depresiune. pentru ca : .scurtcircuitand pe rand bujiile cu o surubelnita. -distantei prea mari a contactelor capetelor ruptorului -arcul lamelar al contactului mobil.clemele de prindere a bornelor bateriei de acumutoare sunt slabe . Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet.la bujii defecte. motorul nu-si modifica mersul.bobina de inductie . -scurtcircuitarii intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului -slabirii unor borne de legatura -uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii arborelui ruptorului ceea ce duce la deschiderea neuniforma a contactelor.

pe stand special sau pe tester electronic. Defectele provin in general din supraincalzirea infasurarilor . -distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului -bobina de inductie defecte -condensator strapuns -distanta necorespunzatoare intre electrozii bujiilor Remedierea se realizeaza prin reglarea corecta a avansului initial la aprindere . iar partile metalice se spala cu petrol si se sufla cu aer . iar scanteia produsa trebuie sa aiba o lungime de 8-10 mm. la conectarea contactului cu cheie .Bobinele cu astfel de defecte se inlocuiesc. 10 .Incercarea se face cu un curent 1-1.Remedierea se face prin reglarea avansului si a electrozilor bujiei in cauza iar cea defecta se inlocuieste.5 A.fara ca motorul sa fie in functiune.a contactelor ruptorului(dupa dezoxidare).condensatorului. aelectrozilor bujiilor sau la nevoie inlocuirea bobinei de inductie . REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE Dupa demontarea dupa motor. se curata elementele componente . Motorul consuma excesiv benzina din cauzele: -avans prea mic al aprinderii. contactelor uzate excesiv sau a bujiilor. La cele demontabile daca uleiul s-a scurs se completeaza cu ulei de transformator. indeosebi cea primara. Se procedeaza la verificarea si stabilirea operatiiilor de reparare astfel: -verificarea bobinei de inductie .se degradeaza izolatia si se produc scurtcircuite.pentru a constata daca infasurarea primara este interrupta sau cea secundara este scurtcircuitata.

Condensatorul defect se inlocuieste.cu came si al arborelui.daca este fisurata. Se controleaza starea pintenului cu un sablon .pentru a nu exista scurtcircuite . se inlocuieste .al bucsei .verificand sa nu aiba bataie peste 0.01-0.forta de apasare trebuie sa fie 300-400 N.1 mm iar bataia radiala la 2 grade maxim .care se admite la 0. 11 .05 mm. Izolatia lor se verifica cu o lampa de control la 220 V. Bucsele sunt din bronz grafitat si se inlocuiesc daca se uzeaza. Se poate masura capacitatea. daca nu corespunde se inlocuieste: -bucsa izolanta a bornei.se inlocuieste -se verifica starea de uzura a camelor . Bucsa izolata a contactului mobil uzata se inlocuieste cu alta . -contactele trebuie sa calce concentric(abateri de 0. Repararea ruptorului se face dupa controlul amanuntit al starii contactelor .5 mm se inlocuiesc cu altele din wolfram sau platina cu iridiu. De asemenea . Arborele inconvoiat se indreapta la presa.-verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon care la o iluminare puternica indica strapungerea lui.05 mm.daca este uzat. cu un aparat special numit-capacimetru.25mm). Daca nu licareste lampa exista strapungeri interioare.bucsa cu came uzata se inlocuieste -se controleaza arborele ruptorului: joc in bucse admis de 0. Verificarea se poate face si cu o lampa de contol obisnuita alimentata la o tensiune de 220 V.pe toata suprafata. Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0.la contactul mobil .Ele se uzeaza rapid daca condensatorul este defect sau de capacitate necorespunzatoare.se controleaza forta arcului cu dinamometrul .

Se face apoi verificarea strapungerii distribuitorului la 20-25 KV.lamela sa aiba o lungime corespunzatoare.iar daca lamela este arsa se inlocuieste rotorul. Sistemul de antrenare al arborelui uzat (pana sau pinion) se inlocuieste.pentru verificare si reglarea finala.5 mm Daca bornele sunt uzate se inlocuieste capacul .Conditiile de lucru la inalta tensiune ale distribuitorului impu integritatea pieselor izolatoare(fara fisuristrapungeri sau arsuri). Verificarea si repararea distribuitorului.Arborele uzat se reparaprin cromare si rectificare la cota initiala dupa aliajul bucselor sau se slefuieste la treapta de reparatie.se monteaza pe motor si se face proba de tester electronic sau pe stand de probe.iar arcul periei sa aiba elasticitatea necesara. Orice element necorespunzator se inlocuieste. Dupa repararea elementelor instalatiei . 12 . Distanta dintre ploti si lamela rotorului trebuie sa fie de 0. Dupa reparare ruptorul se ansambleaza si se supune probelor functionare separat si impreuna cu distribuitorul .iar bucsele se inlocuiesc cu altele de treapta corespunzatoare . Rotorul trebuie sa fie in stare buna. in caz contrar se inlocuiesc.2-0.

............................ Samoilă 2..................... Constructia elementelor componente....... Al Şteflea...... Automobile. Intretinerea instalatiei de aprindere........ Gh........... întreţinere şi reparare Tehnologia întreţinerii şi reparării motoarelor cu combustie internă St.... Mariana Frăţilă................ M... Frăţilă...................... Sechi 13 .....................................CUPRINS Destinatia si partile componente.... Defectele in expluatare ................................................. BIBLIOGRAFIE 1.............. cunoaştere....................................... Repararea instalatiei de aprindere........

14 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful