PHARE PROJECT TVET 2006 : EuropeAid/119603/D/S/RO

RO 2003/005.551.05.03.01.01.27
Procurement of specialized equipment for training workshops in 111 schools
Furnizor: FINDEL Education Ltd, UK, reprezentat in Romania de ROMELCO SRL

LOT 4 ­ AUTOMOTIVE TRAINING SUPPORT – SUPORT DE CURS

Item / Reper 0004 – 23; 24 Battery Hidrometer; Battery Tester

VOLTMETRU PENTRU VERIFICAREA BATERIILOR DE

ACUMULATOARE

1
Fundamentare teoretica:
Pe majoritaea automobilelor actuale sunt instalate baterii cu plumb
umplute cu o solutie de acid sulfuric.
Bateria este un mijloc de stocare a energiei electrice. Functiile ei la bordul
autovehiculului sunt: alimentarea consumatorilor cand motorul termic este oprit,
preluarea unor suprasarcini de scurta durata cand puterea ceruta de consumatori
depaseste puterea pe care o poate da generatorul (ex. Vehiculul asteapta la stop
noaptea) si filtrarea tensiunii furnizate de generator inclusiv eliminarea unor varfuri
periculoase induse de sistemul de aprindere.
Principalii parametri ai bateriilor sunt: tensiunea nominala, capacitatea
nominala si curentul maxim.
Tensiunea nominala trebuie sa fie in concordanta cu tensiunea sistemului
de alimentare. In general se fabrica baterii de 6 V si 12V. Pentru tensiuni mai mari ale
sistemului de alimentare se utilizeaza mai multe baterii identice, conectate intre ele.
Capacitatea unei baterii se masoara in amperi ora (A h) si reprezinta
produsul dintre curentul pe care poate sa­l dea o baterie si timpul cat bateria poate
da acest curent, fara ca tensiunea la bornele ei sa scada prea mult.
Curentul maxim reprezinta valoarea maxima a curentului care poate fi dat
de baterie un timp dat, la o temperatura data (de obicei ­18o C), astfel incat tensiunea
sa nu scada sub o anumita valoare. La o pornire se consuma sub 5 % din capacitate,
in schimb, cu cat curentul maxim este mai mare, cu atat cuplul demarorului creste si
pornirea este mai rapida deci pentru pornire, determinant este curentul maxim, iar
capacitatea este mai putin importanta. Curentul maxim creste insa cu capacitatea ,
asfel ca o baterie mare asigura implicit si o pornire usoara. Capacitatea intervine
doar daca motorul este dereglat si porneste greu, sau daca consumatorii electrici
sunt mari si alimentati mult timp cu motorul termic oprit.

2
 In procesul de exploatare in starea bateriilor pot apare o serie de
defectiuni ale caror simptome si cauze sunt prezentate in tabelul 1

Tabelul 1. Simptomele si cauzele defectiunilor bateriei de acumulatoare

Simptome
Demarorul nu este actionat sau dupa
actionare se opreste rapid; concomitent se
observa o puternica slabire a luminilor
farurilor
Bateria se descarca fara a fi conectata la
consumatori
Cauze
• Oxidarea bornelor bateriei sau a conexiunilor
conductoarelor;
•Baterie descarcate;
•Densitate necorespunzatoare a electrolitului
•Scurtcircuit in elementele bateriei
•Autodescarcarea bateriei;
•Exteriorul bateriei murdar

Bateria se descarca rapid la conectarea •Sulfatarea placilor bateriei

consumatorilor
Pierderi de electrolit din elemente •Fisuri in bacurile sau capacele elementelor

Bateria nu se incarca •Distrugerea pastei active a placilor

3
 Parametrii de stare ai bateriilor de acumulatoare sunt nivelul
electrolitului, densitatea electrolitului, gradul de incarcare, curentul maxim, gradul de uzura.
Verificarea bateriilor se incepe cu o verificare exterioara. Se face de
doua ori pe an. Se verifica starea bacului si capacului. Daca oricare din
acestea este fisurat, se inlocuieste bateria. Un capac murdar necesita
stergere cu apa distilata si stergerea cu o carpa moale. Se verifica starea
bornelor; ele trebuie sa fie fara floare si neoxidate. Floarea indica pierderi
de electrolit. Daca bornele sunt oxidate se curata cu hartie abraziva fina si
se ung cu un film subtire de vaselina neacida. Se strang bine dar nu
excesiv pentru a nu se deforma.
In timpul exploatarii autoturismului nivelul lichidului din elementele
bateriei poate scadea fie din cauza pierderii sale, fie a disocierii apei din
electrolit , aceasta fiind cauza principala. Scaderea nivelului de electrolit
lasa portiunea superioara a placilor in aer, fapt care provoaca deteriorarea
lor si reducerea capacitatii electrice efective a bateriei. Din aceste motive
nivelul electrolitului trebuie sa se afle cu 10­15 mm deasupra placilor.

4
 Controlul se face de doua ori pe an, folosind un tub de sticla cu
diametrul exterior de 5­8 mm pe care sunt practicate doua repere
corespunzatoare limitelor precizate in tabel, adica primul reper la distante
de 10 mm de un capat al tubului iar celalalt la 15 mm de un capat al
tubului. Dupa desfacerea dopurilor elementelor bateriei se introduce
capatul cu marcaje al tubului de sticla in orificiul de umplere, in pozitie
verticala, celalalt capat fiind lasat liber. Tubul se introduce pana cand
capatul inferior atinge folia de protectie a placilor dupa care orificiul
superior al tubului se astupa cu degetul. In aceasta situatie, dupa
scoaterea tubului din element in interiorul sau va ramane o coloana de
lichid care reprezinta distanta la care se afla electrolitul deasupra placilor;
meniscul lichidului trebuie sa se situeze intre cele doua repere, la o baterie
corect umpluta. Operatiunea descrisa nu se efectueaza la bateriile fara
intretinere a caror constructie este realizata astfel incat gazele produse
prin disociere se recombina formand lichidul initial, prevenind pe aceasta
cale scaderea nivelului lichidului.

5
 Gradul de incarcare al bateriei, se poate masura prin determinarea fie a
densitatii electrolitului fie a tensiunii in gol. La bateriile clasice verificarea
densitatii se face cu ajutorului densimetrului (areometrului) in felul
urmator: se desurubeaza capacele elementelor si se introduce capatul
tubului areometrului in orificiul de umplere; cu ajutorul perei de cauciuc cu
care este prevazut aparatul se absoarbe cantitatea de electrolit necesara
pentru ca plutitorul sa pluteasca liber; fara se se scoata tubul din orificiul
de umplere al elementului, mentinind areometrul in pozitie verticala, se
citeste valoarea densitatii inscrise pe plutitor la care se ridica nivelul
electrolitului; dupa masurare se scurge electrolitul in acumulator prin
comprimarea perei de cauciuc.in cazul in care masurarea densitatii se face
la alta temperatura decat cea de +15OC, pentru a compara densitatea
masurata cu cea recomandata la temperatura de referinta amintita, este
necesara corectarea densitatii. Corectia este de 0,007g/cm3 pentru fiecare
grad celsius tinindu­se seama de faptul ca densitatea electrolitului se
micsoreaza odata cu cresterea temperaturii si se mareste odata cu
scaderea temperaturii.

Fig. 1 Densimetru

6
 Valorile densitatii electrolitului pentru diferite grade de
incarcare a bateriei sunt prezentate in tabelul Tabelul 2.
Bateriile fara intretinere la care nu se poate masura densitatea
electrolitului datorita lipsei busoanelor, sunt prevazute uzual cu un ochi
magic a carui functionare poate diferii in functie de firma constructoare.
Sunt baterii ce nu sunt prevazute cu ochi magic. La acestea,
starea de incarcare se poate verifica cu un voltmetru digital folosind ca
parametru de diagnosticare tensiunea in gol. Aceasta verificare este
aplicabila si bateriilor la care se poate masura densitatea electrolitului.
Daca bateria nu a functionat cateva ore se citeste direct tensiunea in gol
(fara alti consumatori). Daca bateria a functionat pe autovehicul fiind
polarizata I se aplica 15 secunde un curent foarte mare ( se actioneaza
demarorul cu fisa de la bobina scoasa) sau se aprind farurile 1,2 ­ 2
minute. Se lasa apoi sa treaca cateva minute dupa care se citeste
tensiunea in gol. Concluziile sunt prezentate in tabelul 2.
Grad de 0 50 75 100
incarcare (%)
Densitate 1,12 1,20 1,24 1,28
(g / cm3)
Tensiune in gol 1,96 2,04 2,08 2,12
(V / element)
Stare de Alarma ! Buna Buna Foarte buna
incarcare

7
 Verificarea gradului de uzare al bateriei. Se face montajul din figura 2 in
care A este un ampermetru magnetoelectric de 600A, cu clasa de precizie
industriala (1,5 sau 2,5); V este un voltmetru; K este un comutator ce poate
comuta 600A; R este un reostat, care sa admita cel mult 600A la 12 V.

+ K

+ Fig 2
Bateria
V R

A
­

Daca bateria a fost incarcata in ultimele 2­3 ore se aplica 300A

pentru 10­15 secunde, pentru depolarizare; se asteapta apoi 10­15 secunde
pentru uniformizarea densitatii electrolitului; se regleaza un curent
apropiat de cel maxim. Se citeste valoarea tensiunii dupa 10­15 s. In timpul
citiri tensiunea nu trebuie sa varieze semnificativ (3­4%)
Verificarea in sarcina are semnificatie doar in cazul unei baterii
incarcate corespunzator. De aceea operatiunile de verificare trebuie
efectuate in urmatoarea ordine: aspectul exterior al bateriei, nivelul
electrolitului, gradul de incarcare, starea de uzura.
8
ESTAREA BATERIEI:

. Conectaţi colierul RED la terminalul POSITIVE, şi colierul

BLACK la terminalul NEGATIVE, asigurându­vă că aţi executat
contacte curate şi sigure, iar în cazul bateriilor mici nu există nici o
şansă ca aceste coliere să se atingă.

. Acţionaţi macazul cu arcuri LOAD, şi ţineţi apăsat cel puţin

10 secunde, pentru a permite sarcinii să acţioneze. Ţinând butonul
de sarcină apăsat, citiţi condiţia în care se află bateria, care apare pe
sacra respectivă, citind fişa de analiză a bateriei, de pe partea
opusă.

. TESTAREA SISTEMULUI DE SARCINĂ:

Conectaţi conductorii de baterie ca mai sus şi rulaţi motorul la o

viteză mare de funcţionare în gol. Citiţi indicaţia (sistemul de
încărcare). Nu acţionaţi Load Switch. 9
 MĂSURI DE SIGURANŢĂ
2.Evitaţi întotdeauna crearea de scântei în mediul în care se
încarcă bateriile, deoarece ar putea duce la izbucnirea de incendii sau
chiar la explozii. De asemenea, trebuie neapărat să evitaţi crearea de
scântei atunci când testaţi o baterie într­un autovehicul chiar la locul
de montaj, deoarece cuiele din sistem ar putea duce la defectarea
gravă a circuitelor electrice ale vehiculului.
3.Asiguraţi­vă că cele două cleme, RED sau POSITIVE, nu ating
nici o parte din vehicul, şi mai ales aveţi mare grijă unde amplasaţi
voltmetrul în compartimentul motorului. Principala parte a aparatului
este din metal, iar dacă este amplasat neatent, ar putea crea un scurt­
circuit şi, deci, ar putea duce la avarierea sistemului electric.

3. Aveţi grijă să nu scăpaţi aparatul, deoarece s­ar putea

defecta; aparatul ar continua să funcţioneze, dar rezultatele
verificărilor nu ar mai fi exacte.

ÎNTREŢINERE
Deoarece clemele din metal pot intra în contact cu electrolitul
bateriei, se recomandă ştergerea şi uscarea lor după utilizare, precum
şi aplicarea unei pelicule de silicon pentru a împiedica corodarea.

10
 ANALIZA BATERIEI folosind voltmetrul pentru verificarea
bateriilor de acumulatoare CLARKE

•Clemă aligator
•Manşon Red (mâner)
•Manşon Black (mâner)
•Gabarit Assy
•Capac aparat
•Ureche din plastic
•Întrerupător

Fig 3

11
Voltmetrul indică rezultatul după 10 secunde de la încărcare

TESTAREA SARCINII STAREA BATERIEI

Capacitatea bateriei este BUNĂ. Se poate

sau nu să fie încărcată complet.
Verificarea starea încărcării prin verificarea
Gravităţii Specifice adica densitatea
lichidului (Specific Gravity; SG) cu un
hidrometru (Fig 1). Dacă SG este mai mică
OK (bandă verde) decât sarcina Completă (Full), verificaţi
eventualele probleme ale sistemului de
încărcare.
Reîncărcaţi complet bateria.

12
 Capacitatea bateriei este nesatisfăcătoare.
Bateria poate fi: a) defectă sau b) descărcată
parţial.
Pentru a determina ce se întâmplă, verificaţi
Specific Gravity.
Dacă SG este peste 1.225, bateria este
considerată defectă.
WEAK sau BAD
Dacă SG este sub 1.225, reîncărcaţi bateria şi
dar acul e stabil.
mai faceţi o dată testul.
Dacă diferenţa de SG celulă – celulă este mai
mare de 0.025 (25 de puncte), există o
problemă la celule.
Dacă încărcarea nu aduce SG la nivelul de
încărcare completă, înseamnă că bateria este
fie sulfată, fie şi­a pierdut materialul activ.

Bateria poate fi defectă (de exemplu, celula A

defectă).
Pentru o verificare rapidă, deblocaţi
întrerupătorul de sarcină şi observaţi reacţia
voltmetrului.
WEAK sau BAD Dacă tensiunea revine la capacitate maximă
dar acul scade. după câteva secunde, probabil bateria este
defectă.
Dacă tensiunea revine încet, probabil că
bateria este foarte uzată.
Pentru rezultate mai exacte, verificaţi
Specific Gravity şi respectaţi procedura de
mai sus.

13
COMPENSAREA TEMPERATURII
Temperatura bateriei 0O C ­10OC ­20OC
Reduceţi capacitatea bateriei cu: 1 PAS 2 PAŞI 3 PAŞI

1 PAS = 50 AMPERI DE DEMARARE

14