Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Am publicat acest articol pentru o informare exacta a beneficiarilor care utilizeaza baterii
de acumulatori in sistemele cu energie solara, eoliana si hidro. Sper ca acest articol va fi util
fiecarui utilizator de acumulatori si va prevenii distrugerea lor prematura.
Acumulatorii se defecteaza de cele mai multe ori din doua cauze majore. Exploatarea gresita corelata cu o lipsa
de intretinere adecvata si alegerea incorecta a marcii, tipului si a capacitatii acumulatorilor in sistemul utilizat.
Daca in primul caz vina este exclusiv a celui care utilizeaza acumulatorii, in cel de al doilea se datoreaza
proiectantului si/sau furnizorului de echipamente. In acest caz motivatia alegerii incorecte a bateriilor este data de
pret si/sau incompetenta.
Bateriile AGM (Absorbed Glass Mat) sunt un model relativ nou de acumulatori fara intretinere. Denumirea lor
provine din tehnologia utilizata pentru realizarea materialului chimic introdus intre placi. Aceasta este o pulbere
fina din fibre de Silicat Bor si sticla. Electrolitul (acid sulfuric) este introdus intre straturi succesive de fibre de
sticla si nu va curgein exterior nici daca carcasa bateriei este sparta. Acest fenomen face acumulatorii AGM sa
fie usor de transportat cu costuri mici fiind acceptati inclusiv la transport aerian. Deoarece nu exista un lichid in
stare fluida care poate ingheta, acesti acumulatori sunt relativ imuni la temperaturi scazute si inghet.
Cu toate acestea temperatura scazuta diminueaza semnificativ capacitatea de stocare disponibila. In
acumulatorii AGM practic nu exista un lichid care sa se extinda (fenomen existent in acumulatorii cu GEL), iar in
conditii de supraincarcare emisia de hidrogen este mult sub 4%. Aceasta conditie fin impusa de standardele de
transport aerian si emisia de H2 in spatii inchise. De asemenea placile AGM sunt foarte bine impachetate si
montate rigid astfel incat rezista la socuri si vibratii mult mai bine decat oricare alta baterie standard.
Atentie ! Aproape toate bateriile AGM sunt fabricate cu recombinare, ceea ce înseamnă că oxigenul și hidrogenul
se recombina în interiorul bateriei. Acest proces utilizeaza tranzitul in faza gazoasa a oxigenului la plăcile
negative, pentru a-l recombina înapoi în apă în timpul încărcării și pentru a preveni pierderea apei prin electroliza.
Acest proces de recombinare este atat de eficient, incat în mod obișnuit randamentul este de 99% si deci
aproape nu se pierde apă in acest ciclu.
Tensiunile de incarcare la bateriile AGM sunt similare cu bateriile standard, dar rezistenta lor interna este extrem
de scazuta. Practic nu apare niciodata o incalzire a acumulatorilor chiar daca se lucreaza cu curenti mari la
incarcare si descarcare. Acumulatorii AGM au o pierdere tipică de 1% până la 3% pe lună ceea ce este foarte
putin in comparatie cu alte tipuride acumulatori. Acest lucru permite ca bateria să poata fi tinuta în depozit pentru
perioade mult mai lungi, fără o încărcare regulata, necesara pentru bateriile standard.
Acumulatorii cu electrolit lichid au cateva avantaje care le pun intr-o pozitie oarecum favorabila fata de
acumulatorii cu AGM sau GEL.
Pentru a testa sănătatea bateriei și de a determina dacă o celulă nu poate fi incarcata corect, se poate efectua o
verificare de tensiune pe toate bateriile din șirul de acumulatori existent in sistem, atunci când începe
descărcarea si numai după ce au fost aduse la o încărcare completă. În cazul în care o baterie conține o celulă a
defecta, veți observa o diferență în tensiune in sarcină atunci când se compară citirile de tensiune de la o baterie
la alta. Sistemul Schneider denumit Conext Battery Monitor este cel mai avansat sistem de management al
acumulatorilor exitent. Daca va intrebati de ce, explicatia se regaseste in modul de calcul a incarcarii. Intr-o
baterie intodeauna trebuie sa "introducem" mai multi amperi-ora decat am consumat. Sistemul Conext Battery
Monitor evalueaza inclusiv pierderea de densitate pe acumulatorii cu electrolit lichid, printr-un calcul matematic si
afiseaza starea de 100% incarcata doar daca si densitatea este corecta . De aceea va recomandam cu caldura
sa utilizati acest dispozitiv. Nici un alt dispozitiv similar nu face acest lucru.
Performanța bateriei scade treptat si se deteriorează cu timpul din cauza unor reacții chimice nedorite și
modificările fizice ale substanțelor chimice active. Acest proces nu este, în general, reversibil în cele din urmă și
rezultatele duc în final la pierderea bateriei.
Problemele majore apar la temperaturi extreme. Acesta este intervalul de mai jos de +4°C și cel de peste
+38°C. Electrolitul dintr-o baterie complet încărcată cu o densitate corecta, are un punct de inghet de
aproximativ -65 °C, iar electrolitul într-o baterie descărcată complet, cu greutate specifică redusă are un punct
de îngheț mult mai mare, imediat sub 0°C. O baterie complet descărcată, este în pericol de inghet la o
temperatura mai mica +4°C și bateria trebuie să fie incarcata imediat, sau vom avea ca rezultat, distrugerea ei
iremediabila.
La o temperatura scazuta - vom avea o capacitate mai mică, adancimea de descarcare va fi mai dramatica
pentru fiecare ciclu aplicat acumulatorului
La o temperatura mai mare - vom dispune de o capacitate mai mare, gradul de auto-descărcare este mai
ridicat iar uzura bateriei este mai intensa.
La temperaturi de funcționare ambientale calde, cel mai important factor este evitarea utilizarii acumulatorilor la
temperaturi mai mari de +43°C. O baterie aflata in faza pe încărcare va experimenta o crestere de
aproximativ (10ºC) a temperaturii celulei, într-o gamă ambientală de 35ºC. Încărcarea ar trebui să fie mai atent
monitorizata la temperaturi > +38°C. La aceste temperaturi curenții de incarcare trebuie redusi sau încărcarea
trebuie oprita până când bateria se raceste .
Cea mai mare deteriorare a acumulatorilor considerata foarte gravă poate avea loc la temperaturi de peste
+52°C, unde procesele chimice sunt atat de accelerate incat bateria se distruge iremediabil.
Baterii pe descarcare vor genera căldură. Această generare de căldură este moderată in cele mai multe cazuri și
nu este o problemă în condiții normale de descărcare a bateriei. Cu toate acestea, atunci când bateriile sunt
descărcate la rate foarte ridicate ( mai mici de C5) trebuie evitate condițiile de temperatură ambientală ridicate. O
rată ridicată de descarcare va duce la drenarea rapidă a bateriei, ajungand la descarcare totala în 1-2 ore.
Combinația de temperaturi ridicate +38°C, și ratele ridicate ale descarcarii ( sarcina mare pe invertoare ) pot
cauza deteriorări grave a bateriei. Aceste rate ridicate de descarcare pot fi evitate prin utilizarea unui acumulator
de capacitate mai mare, asigurata numai din proiectare !!
Ambalarea termica
Rata la care reactile chimice se dubleaza este obtinuta pentru fiecare crestere de 10°C a temperaturii. Fluxul de
curent printr-o celulă determină temperatura să crească. Pe măsură ce temperatura crește reatile electro-
chimice cresc in intensitate și în același timp impedanța celulei este redusă ducand la curenți mai mari și
temperaturi și mai ridicate, care ar putea duce la distrugerea celulelor dacă nu se iau măsuri de precauție.
a) Bateriile care stau prea mult timp între doua încărcări succesive, adica cele care sau mai mult de 24 de ore
intr-un mediu cu temperatura caldă și/sau câteva zile intr-un mediu cu temperatura rece.
c) Încărcarea unei baterii de acumulatori, la doar 90% din capacitatea totala, va duce la o sulfatare a bateriei.
d) Nivelul scăzut al lichidului de electrolit - plăcile bateriei expuse la aer vor fi imediat sulfatate.
f) Cu cât o baterie sta mai mult timp fara a fi utilizată si nu este reîncărcată periodic, cu atat pot aparea simptome
de sulfatare in placi.
Studiile si testele au arătat că aproape jumătate din capacitatea unei baterii poate fi pierdută dacă tensiunea de
incarcare este prea mică iar timpul dintre doua încărcări totale este prea lung.
În timpul utilizării normale, plăcile acumulatorului se sulfateaza tot timpul. Atunci când o baterie este
descărcată, materialul din plumbul activ de pe plăci, va reacționa cu sulfatul din electrolit care formează la randul
lui un sulfat de plumb pe plăci. Dacă nu există material activ de plumb și nici sulfat de la electrolit rămas,
acumulatorul va fi complet descărcat. După ce bateria atinge această stare, trebuie să fie reîncărcată din nou. În
timpul reîncărcării, sulfatul de plumb se reconverteste în material activ de plumb, iar sulfatul se întoarce in
electrolit.
Când sulfatul este îndepărtat din electrolit, greutatea specifică a electrolitului este redusă și inversarea are loc
atunci când sulfatul este returnat la electrolit. De aceea, starea de încărcare poate fi determinată prin utilizarea
unui hidrometru.
Dacă o baterie este lăsată într-o stare descărcată, sulfatul de plumb se va durifica și va avea o rezistență
electrică ridicată. Aceasta este ceea ce se numește în mod normal o baterie sulfatată. Sulfatul de plumb poate
deveni atât de greu si dur, încât reîncărcarea normală nu o va rupe. Cele mai multe surse de încărcare,
regulatoare și alte încărcătoare de baterii sunt reglate in tensiune pentru a obtine un proces optim. Curentul de
încărcare este controlat de starea de încărcare a bateriei. În timpul încărcării, tensiunea bateriei crește până
când atinge tensiunea reglată de încărcător, scăzând curentul de ieșire de-a lungul acestui proces.
Atunci când este prezent un sulfat dur pe placi, bateria prezintă o tensiune "falsă", de obicei mai mare decât
tensiunea adevărată, făcând ca regulatorul de tensiune să creadă că bateria este încărcată complet. Acest lucru
face ca regulatorul să-și reducă prematur puterea si curentul furnizat, lăsând acumulatorul partial
descărcat. Încărcarea la o tensiune mai mare decât cea normală și la un curent scăzut pot fi necesare pentru a
descompune sulfatul întărit pe placi. Din acest motiv avem densitati diferite intre diferite intre elementele de 2V
din cadrul unei baterii si de aceea trebuie sa facem aceste egalizari OBLIGATORIU!
Sulfatul durificat se formează de asemenea si într-o baterie care este în mod constant incarcata ciclic în mijlocul
intervalului său de capacitate (undeva între 80% încărcat și 80% descărcat) și nu este niciodată reîncărcata la
100%. În timp, o parte din materialele active ale plăcii se transformă în sulfat dur. Dacă bateria este în mod
continuu ciclată, va pierde din ce în ce mai mult capacitatea sa, până când nu va mai avea suficientă capacitate
pentru a îndeplini sarcina pentru care a fost destinată. O încărcare de EGALIZARE , aplicată în mod obișnuit la
fiecare trei până la patru săptămâni, ar trebui să împiedice întărirea sulfatului pe placi si pastreaza bateria in
conditii optime de functionare.
În ambele cazuri, faptul că bateria "nu se va încărca" este rezultatul unor proceduri de
încărcare/descarcare necorespunzătoare si care au permis durificarea sulfatului. În majoritatea cazurilor, este
totusi posibilă salvarea unei baterii cu sulfat întărit. Bateria trebuie încărcată de la o sursă externă de la 2,6 la 2,7
V pe celulă (16V la sisteme de 12V/ 32V la sisteme de 24V/ 64V la sisteme de 48V) și o rată scăzută a curentului
(aproximativ 5A pentru baterii mici și 10A pentru cele mai mari) până când greutatea specifică a electrolitului
începe să crească. (Acest lucru indică faptul că sulfatul se descompune.) ATENTIE ! Aveți grijă să nu lăsați
temperatura internă a bateriei să crească peste 45 - 50°C !! În caz contrar, opriți încărcătorul și lăsați bateria să
se răcească. Apoi, continuați procedura de încărcare până când fiecare celulă din baterie este adusa in starea
de "plin" si până la încărcarea completă care se obtine atunci cand densitatea nominală este 1,265 sau mai
mare. Timpul necesar pentru a finaliza această reîncărcare depinde de durata descărcare a bateriei și cât de dur
a devenit sulfatul.
In aceste sisteme recomandam utilizarea Conext Battery Monitor care ofera indicatii tehnice pentru a utiliza o
baterie in conditii foarte bune si posibilitatea de a aplica masuri corective din timp. Nici un dispozitiv similar de pe
piata nu ofera informatile pe care le ofera acest dispozitiv.
Daca in continuare descoperiti ca bateriile nu par să se încarce complet, verificați imediat densitatea specifică cu
ajutorul unui hidrometru. Dacă toate celulele sunt cu densitate scăzuta, chiar și după un timp mai îndelungat de
încărcare, este posibil să aveți niște sulfat durificat care sa acumulat pe plăci. Daca veti urmarii instrucțiunile
descrise mai sus, problema poate fi corectată.
Performanta acumulatorilor
Următorul pas este de a verifica daca bateria de acumulatori aleasa îndeplineste specificațiile dorite sub orice condiție
prevăzută de utilizare .Testul de capacitate va releva daca dispunem de un acumulator performant.
Verificari periodice
Solicitati periodic personanului cu experienta si expertiza in utilizarea acumulatorilor, teste de capacitate si teste de
functionarea a acumulatorilor. Aceste teste pot prevenii probleme care pot duce la o deteriorare completa a bateriei de
acumulatori.