Sisteme de management pentru baterii

1. Introducere

O baterie de acumulatoare este compusă dintr-un ansamblu de celule interconectate, unde

o celulă este o unitate independentă, care posedă toate proprietățile chimice ale bateriei. Mai
multe celule conectate în paralel formează o unitate a bateriei, iar mai multe unități conectate în
serie formează bateria. Capacitatea unei unități este egală cu capacitatea bateriei, iar tensiunea
unei unități este egala cu raportul dintre tensiunea bateriei și numărul de unități conectate în
serie.
Pentru a asigura cerințele de siguranță și buna funcționalitate a bateriei structura acesteia
(Fig. 1.1) este completată cu un sistem de management al bateriei (Battery Management System
– BMS).

1 Fig. 1.1 Structura unei baterii de acumulatoare

Celulele folosite în cadrul unei baterii sunt sub formă de prismă sau cilindrice și au ca
elemente principale: electrozi (anod, catod), electrolit, separatoare, recipient și elemente de
siguranță – Fig. 1.2.

2 Fig. 1.2 Structura unei celule cilindrice [9]

2. Structura unui bloc de management

 BMS-ul (Fig. 1.3.) se proiectează pentru fiecare baterie separat și el depinde de structura
chimică a bateriei, de tipul de autovehicul folosit și de condițiile de operare. El primește ca date
de intrare:
 tensiunea, curentul de la baterie și de la fiecare celulă în parte;
 temperatura mediului ambiant, temperatura din interiorul bateriei și temperatura
celulelor;
 intrări analogice de la senzorii pedalei de accelerație și de frână;
 intrări digitale care semnalizează pornirea motorului, pornirea încărcării etc.
Datele de ieșire furnizate de BMS cuprind informații despre:
 controlul temperaturii bateriei: pornirea sau oprirea sistemului de răcire;
 echilibrarea celulelor: selectarea celulelor care necesită echilibrare, activarea
blocului de echilibrare;
 protecția bateriei: detectare scurtcircuit, detectare tensiune minimă admisibilă,
detectare tensiune maximă admisibilă;
 parametrii importanți de funcționare: SoC, aproximare distanță de parcurs până la
următoarea reîncărcare, defecte etc.
Structura BMS-ului este completată cu un modul de alimentare intern, un modul de ceas
și interfața cu computerul de bord.

3 Fig. 1.3 Structură hardware și software BMS [38]

3. Funcțiile unui BMS

Cele mai importante funcții îndeplinite de BMS sunt:

  monitorizare,
 control,
 echilibrare,
 comunicare.
Parametrii cei mai importanți monitorizați de BMS sunt: tensiunea minimă admisibilă la
descărcare, tensiunea maximă admisibilă la încărcare, curentul maxim la descărcare, temperatura
de funcționare a bateriei. Monitorizarea acestor parametrii se face continuu, dar acuratețea de
măsurare nu este foarte ridicată: ± 50 mV pentru tensiune, ± 3 °C pentru temperatură [3],
deoarece limitele stabilite pentru acești parametrii sunt alese în așa fel încât mici depășiri să nu
conducă la părăsirea zonei de siguranță în folosire a bateriei.
Pe lângă aceasta, un alt rol al BMS-ului este determinarea Stării de Încărcare (SoC) a
bateriei. În practică se folosesc o serie de tehnici de determinare, care în literatura de specialitate,
sunt grupate în 4 categorii [2]:
 măsurare directă;
 estimarea prin înregistrare (book keeping estimation or ampere hour counting,
Coulomb counting);
 folosirea sistemelor adaptive;
 folosirea sistemelor hibride.
Măsurarea directă este cea mai exactă metoda de determinare a SOC a unei baterii și
implică descărcarea cu un curent constant, într-un mediu controlat, în vederea determinării
capacitații rămase în baterie. Măsurarea directă se poate face urmărind unu sau mai mulți
parametri. Dintre aceștia cei mai importanți sunt: tensiunea de circuit deschis – OCV și rezistenta
internă – Ri. Marele dezavantaj al acestei metode este că necesită scoaterea bateriei din locul
unde este instalată în vederea realizării măsurării.
Estimarea prin înregistrare este metoda cea mai ușor de implementat și folosește curentul
de descărcare ca valoare de intrare și integrala acestuia pentru determinarea SOC. Acuratețea
acestei metode depinde de cunoașterea cu exactitate a stării inițiale a bateriei.
Sistemele adaptive sunt sisteme care se auto-reglează astfel încât să estimeze valoarea
SOC în anumite condiții de descărcare. Deoarece bateriile sunt sisteme care sunt afectate de
factori chimici și prezintă multiple neliniarități, sistemele adaptive sunt o alegere bună pentru
determinarea SoC[2]. Cele mai cunoscute sisteme adaptive sunt realizate din rețele neuronale,
filtre Kalman, sisteme fuzzy sau combinații ale acestora.
Sistemele hibride combina avantajele diferitelor metode în vederea creșterii preciziei de
determinare a SoC. Deoarece un singur sistem poate prelucra doar o cantitate limitată de date, un
sistem hibrid folosește maximul de informații disponibile în vederea creșterii performantei
metodei de determinare. Comparativ cu celelalte metode de determinare, sistemele hibride
produc rezultate mai bune în vederea stabilirii SoC [3].
BMS-ul are posibilitatea să controleze în mod direct procesul de funcționare al bateriei
atunci când valorile stabilite pentru parametrii monitorizați sunt depășite. Astfel, în cazul unui
scurtcircuit extern, BMS-ul întrerupe curentul furnizat de baterie până la remedierea
scurtcircuitului.
Comunicarea reprezintă abilitatea BMS-ului de a furniza conducătorului auto informații
despre starea de funcționare a bateriei. Comunicarea se realizează, de obicei, prin interfața I 2C
(Inter Integrated Circuit) sau CAN (Controller Area Network) și cuprinde informații despre
tensiunea bateriei, temperatura acesteia sau SoC.
 Funcția de echilibrare se referă la capacitatea BMS-ului de a egaliza tensiunile celulelor
componente ale bateriei. Echilibrarea are loc pe toată durata de funcționare a bateriei, nu doar la
încărcare sau la descărcare.
Echilibrarea bateriilor se poate face prin mai multe metode: descărcarea bateriilor
supraîncărcate, încărcarea suplimentară a bateriilor supradescărcate sau transferul de energie de
la bateriilor supraîncărcate la cele supradescărcate.
Aceste metode sunt împărțite în două mari categorii:
 metode active – în care energie este transferată între bateriile componente;
 metode pasive – în care energia bateriilor supraîncărcate este disipată prin căldură.
În funcție de metoda de control folosită sistemele de echilibrare se clasifică astfel:
 sisteme centralizate care folosesc o singură unitate de control care acționează asupra
fiecărei baterii;
 sisteme distribuite care folosesc unități de control individuale (pentru fiecare baterie în
parte);
 sisteme modulare care implementează o tehnologie master-slave pentru asigurarea
echilibrării. Modulul master primește informații de la toate unitățile slave, procesează
toate informațiile si apoi transmite comenzile la unitățile slave potrivite.
O sinteză a principalelor metode de echilibrare este prezentată în fig. 1.1.

Fig. 1.1. Clasificarea metodelor de echilibrare

 4. Stadiul actual de dezvoltare al BMS

Introducerea blocurilor de management la sistemele de stocare de tip electrochimic a

devenit foarte importantă odată cu sporirea capacităților stocate de energie pentru vehiculele
mari, pentru soluții de stocare a energiei electrice obținută din energii regenerabile, dar în
special, la dezvoltarea soluțiilor Li-Ion ce prezintă pericole importante în procesele de
încărcare/descărcare. Incendiile provocate la alimentarea avioanelor Boeing, la telefoanele
mobile Samsung, au facut necesară prezența unor sisteme de urmărire a încărcării și de
management al funcționării. În prezent, pe piață se întâlnesc soluții de BMS de la cele foarte
simple, aplicate la telefoanele mobile, la sisteme sofisticate și foarte scumpe dedicate zonelor de
infrastructură critică. În continuare se prezintă astfel de sisteme existente.

BMS cu funcție de măsurare curent și comandă disipativă de energie pentru egalizare celule
150A ( Energus Power Solutions) Preț: 160$

BMS Clayton Power 12-24V 100A 1320Wh Preț: 1633$

Pe piață se găsesc și soluții ce cuprind atât bateriile de stocare cât și sistemul adecvat
BMS. O soluție este următoarea (Clayton Power):
Kit stocare Li-Ion cu BMS Preț: 5500$

De completat cu alte modele

5. Studiu comparative
6. Concluzii
7. Bibliografie