CERERE DE FINANȚARE

APEL DE PROIECTE MPC 2022

SISTEM DE MANAGEMENT AL BATERIILOR ÎNTR-UN KART ELECTRIC

BMS
PETRE MIHAIL-ȘTEFĂNIȚĂ

1
A1. Problematica

În contextul în care planeta noastră suferă de pe urma încălzirii globale, din cauza poluării
masive a aerului, în special în orașele mari, viitorul transportului va consta în special din vehicule
electrice. Marile state ale lumii ce au orașe foarte aglomerate au impus taxe autovehiculelor cu
motoare cu combustie internă în interiorul orașelor, având ca planuri de viitor interzicerea vânzărilor
de asemenea autovehicule pană în 2040. Companiile mari de autovehicule deja comercializează
autovehicule electrice și statele lumii încearcă să faciliteze vânzarea a cât mai multor asemenea
vehicule. Pe lângă acestea prețul bateriilor a scăzut foarte mult datorită noilor tehnologii.
Sistemele de stocare a energiei electrice sunt componente cheie ale acestor tipuri de mașini.
Aceste sisteme au în componență, pe lângă baterii, subsisteme cu rol în monitorizarea bateriilor în
funcțiune și a modului de încărcare a acestora, așa-numitul Sistem de Management al Energiei într-o
mașină (Battery Management System - BMS).
Conform lucrării lui José Miguel Branco Marque [1] , monitorizarea și managementul energiei
într-un vehicul electric necesită utilizarea unor algoritmi cu ajutorul cărora se identifică starea
bateriilor (SOC - State of Charge). Cu ajutorul acestor algoritmi utilizatorul află informații despre
energia din baterii, temperatura acestora sau distanța care mai poate fi parcursă cu mașina.
Astfel, un factor cheie avut în vedere de toți producătorii de autovehicule electrice este
sistemul de management al acumulatorilor. Cu alte cuvinte, sistemul de management al energiei într-o
mașină electrică are rolul de garanta siguranța funcționării acestora și totodată de a prelungi viața
bateriilor prin asigurarea unui regim de funcționare corespunzător. Conform articolului intitulat
Battery-Management System (BMS) and SOC Development for Electrical Vehicles [2], partea de
Battery Management System este o componentă esențială în structura unei mașini electrice. Prin
urmare, toate vehiculele electrice trebuie să prezinte un astfel de sistem prin care se gestionează
consumul de energie din acumulatori.
Așadar, un astfel de sistem, care este în strânsă corelație cu motoarele electrice și cu
acumulatorii, deservește cauzelor ce au legătură cu stoparea poluării de către autovehicule și implicit
stoparea efectului de seră care conduce la încălzirea globală. Conform unui articol apărut pe site-ul
Parlamentului European în anul 2019, transportul este sursa a aproape 30% din totalul de emisii CO2
din UE [3].
Cea mai mare provocare în ceea ce privește acest aspect este dată de autonomia redusă a
autovehiculelor electrie însoțite de timpul de încărcare foarte ridicat. De aceea este nevoie de un
sistem de management al bateriilor (BMS) prin care autovehiculele pot obține autonomii îndelungate,
asemănătoare vehiculelor cu combustie internă, dar și timpi de încărcare foarte favorabili.
Scopul proiectului constă în proiectarea și realizarea unui sistem de management al energiei
dedicat unui autovehicul electric de tip kart. Mașina destinată acestui proiect este o mașină de tip kart
care dispune de 8 acumulatori plumb-acid a căte 6V si 230ah fiecare. Scopul acestei masini electrice
este de a fi un model și un mediu de învățare pentru începătorii în lumea curselor de kart, dar și de a
reprezenta un automodel al viitorului, folosit în cadrul competițiilor sportive din aceeași grupă, cu o
putere și un cuplu superior celor cu propulsie cu ardere internă. Ulterior acumulatorii urmează să fie
schimbați cu un banc de acumulatorii litiu-ion din motive de eficiență. Așadar, sistemul de
management al bateriilor va trebui sa fie modular și ușor de configurat pentru alte tipuri de
acumulatori.

A2. Obiective
În realizarea scopului proiectului se urmărește îndeplinirea următoarele obiective:
- Definirea structurii și funcționalității sistemului;
- Proiectarea și implementarea electronicii asociate;
- Proiectarea algoritmului și programarea microcontroller-ului;

2
 - Integrarea componentelor hardware și software;
- Verificarea experimentală a funcționării sistemului;

Fiecare vehicul electric are un sistem de management al bateriilor (BMS), însă în cadrul
acestui proiect se urmărește realizarea unui BMS modular, care se poate adapta pentru diferite tipuri
de baterii. Totodată, pe lângă partea de management a energiei din timpul funcționării vehiculului,
partea de încărcare este de asemenea vizată, urmărindu-se să se realizeze un încărcător adaptabil în
funcție de tensiunea și curentul cerute de producătorul bateriilor. Acest lucru este un element de
inovație comparativ cu ceea ce este pe piață, întrucât marii producători de vehicule electrice urmăresc
producția în masă, producția de serie, fără să pună accent pe modularitate.
În cadrul acestui proiect, partea de modularitate este esențială, deoarece mașina de kart va avea
inițial două moduri de funcționare. Primul mod de funcționare va fi caracterizat de performanțele
scăzute ale întregului sistem, astfel încât mașina să poată fi folosită cu succes de către cei începători,
iar cel de-al doilea mod este reprezentat de performanțele crescute ale mașinii de kart, pentru utilizarea
acesteia în cadrul competițiilor sportive. În funcție de modul ales și de consumul acestuia, BMS-ul
mașinii va fi adaptat iar informațiile legate de starea bateriilor, sau distanța care mai poate fi parcursă
vor fi afișate în timp real, pentru ca utilizatorul să aiba un mai bun control asupra întregului sistem.

A3. Impact social

Proiectul are un impact social foarte de important, deoarece o astfel de mașină poate fi un
exemplu de urmat în sportul automobilistic sau în competițiile de curse pentru amatori. Totodată, o
astfel de implementare ar putea prezenta o serie de avantaje ale motoarelor electrice în lumea
motorsportului, cum ar fi puterea sporită a motorului, cuplul mult mai mare în comparație cu cel al
unui motor cu ardere internă sau costurile reduse ale energiei de alimentare. Partea cea mai importantă
a acestui proiect este faptul că mașina nu poluează, iar în ceea ce privește partea de BMS, riscul de a
rămâne fără energie în baterii în timpul utilizării este foarte mic, deoarece utilizatorul va avea în
permanență informații despre starea bateriilor și autonomia mașinii.

A4. Metodologie
Strategia acestui proiect constă în stabilirea unei arhitecturi a modulelor BMS, atât pentru
partea de încărcare cât și pentru partea din timpul funcționării mașinii electrice, apoi calcularea, în
vederea stabilirii datelor tehnice ale motoarelor și bateriilor. După ce aceste informații vor fi stabilite,
va urma dezvoltarea primelor module BMS adaptate informațiilor obținute anterior. Partea de
dezvoltare a modulelor presupune proiectarea și implementarea hardware, urmate de proiectarea și
implementarea software.
Următoarea etapă va consta în testarea modulului BMS într-un mediu simulat cu ajutorul
CANoe, după care realizarea PCB-ului și testarea în mediul real, pe mașina electrică din dotare.

3
Mașina electrică are în prezent 8 acumulatori plumb-acid, iar intregul sistem BMS va conține senzori
care monitorizează temperatura, curentul și tensiunea de la fiecare acumulator, iar informațiile citite de
senzori vor fi interpretate de unitatea centrală din cadrul acestui sistem. După ce informațiile vor fi
prelucrate de partea software, anumite detalii legate de autonomia mașinii și distanța care mai poate fi
parcursă de aceasta vor fi afișate pe un display printr-un program realizat in LabView.

Pachetul de lucru numărul 1

Titlul Pachetului de Lucru: Achiziția de licențe software și hardware
Tipul activității Achiziție
Participanți Petre Mihail-Ștefăniță
Obiectiv(e): Achiziționarea materialelor Software și Hardware
Descrierea activităților:
Activitate 1.1: Achiziție Licență software pentru Proteus
Activitate 1.2: Achiziție CANoe HW și SW
Activitate 1.3: Achiziție Licență software LabView
Rezultate:
R1.1: Licență software Proteus
R1.2: Modulul CANoe și software cu licență
R1.3: Licență software LabView

Pachetul de lucru numărul 2

Titlul Pachetului de Lucru: Documentare și calculul parametrilor
Tipul activității Documentare / Analiză
Participanți Petre Mihail-Ștefăniță
Obiectiv(e): Documentarea în legătură cu implementarea protocolului CAN și calculul parametrilor
motoarelor și bateriilor
Descrierea activităților:
Activitate 2.1: Documentarea protocolului CAN
Activitate 2.2: Calcularea parametrilor motoarelor și bateriilor
Rezultate:
R2.1: Document cu privire la implementarea protocolului CAN
R2.2: Document cu analiza motoarelor și a bateriilor

Pachetul de lucru numărul 3

Titlul Pachetului de Lucru: Proiectare si simularea sistemului hardware (simulare Proteus)
Tipul activității Proiectare hardware și simulare
Participanți Petre Mihail-Ștefăniță
Obiectiv(e): Realizarea schemei electrice a BMS-ului și simularea acesteia
Descrierea activităților:
Activitate 3.1: Conceperea schemei electrice a BMS-ului
Activitate 3.2: Simularea schemei electrice
Rezultate:
R3.1: Realizarea schemei electrice
R3.2: Simularea schemei electrice

4
 Pachetul de lucru numărul 4
Titlul Pachetului de Lucru: Implementarea și testarea PCB-ului
Tipul activității Dezvoltare Hardware
Participanți Petre Mihail-Ștefăniță
Obiectiv(e): Realizarea părții hardware a BMS-ului
Descrierea activităților:
Activitate 4.1: Manufacturare PCB
Activitate 4.2: Testare PCB
Rezultate:
R4.1: Realizarea PCB-ului
R4.2: Verificarea bunei funcționări a PCB-ului

Pachetul de lucru numărul 5

Titlul Pachetului de Lucru: Dezvoltarea modulului BMS
Tipul activității Dezvoltare Software
Participanți Petre Mihail-Ștefăniță
Obiectiv(e): Realizarea părții software a BMS-ului
Descrierea activităților:
Activitate 5.1: Dezvoltarea interfeței in Labview
Activitate 5.2: Dezvoltarea software-ului pentru BMS
Rezultate:
R5.1: Realizarea interfeței în Labview
R5.2: Realizarea părții software necesare BMS-ului

Pachetul de lucru numărul 6

Titlul Pachetului de Lucru: Dezvoltarea mediului de test și testarea modulului BMS
Tipul activității Dezvoltare și testare
Participanți Petre Mihail-Ștefăniță
Obiectiv(e): Testarea și remedierea erorilor modulului
Descrierea activităților:
Activitate 6.1: Dezvoltare mediu software de testare (CANoe Software)
Activitate 6.2: Dezvoltare Mediu Hardware de testare
Activitate 6.3: Testare BMS
Activitate 6.4: Remedierea greșelilor
Activitate 6.5: Testare BMS
Rezultate:
R6.1: Realizarea software a arhitecturii monopostului
R6.2: Realizarea unor pachete de baterii pentru testare
R6.3: Analiza în urma testării și semnalizarea de erori
R6.4: Modulul remediat și software-ul corectat
R6.5: Analiza în urma testării

5
Diagrama Gantt:

Figura 1 – Diagrama Gantt a proiectului

Primul pachet de activități prezintă următoarele riscuri:

- Greutatea achiziționării resurselor
- Costuri mari pentru achiziționare
Măsura de prevenire pentru acest pachet reprezintă finanțarea cu ajutorul unor companii sau
împrumutul resurselor de la companii ce folosesc aceste soluții software ori înlocuirea acestora cu un
echivalent folosit de aceștia.

Al doilea pachet de activități prezintă următoarele riscuri:

- Riscuri mici datorită faptului că etapa este una de documentare în special. Singurul risc
este cel de defectare al notebook-ului pe care se lucrează.
Măsura ar fi înlocuirea acestuia cu unul furnizat de echipă.

Al treilea pachet de activități prezintă următoarele riscuri :

- Riscuri mici, deoarece în această etapă se folosesc soft-urile obținute deja. La fel ca la
al doilea pachet, un risc ar putea fi defectarea notebook-ului.

Al patrulea pachet de activități prezintă următoarele riscuri :

- Întârzierea livrării de PCB-uri
- Întârzierea componentelor electronice
- Greșirea unor amprentelor componentelor în design. Observarea lor abia după
furnizarea PCB-urilor.
- Exfolierea cuprului de pe un PCB pe parcursul lipirii componentelor
Măsurile pot consta în:
- Manufacturarea unui număr mic de PCB-uri la 2 furnizori
- Folosirea unor componente uzuale și alcătuirea unei liste cu componente
echivalente și o listă cu alți furnizori pentru piesele ce nu pot di înlocuite.
- Verificarea minuțioasă înainte de generarea fișierelor de ieșire.
- Comandarea mai multor PCB-uri de la diverși furnizori acoperă și distrugerea
unor PCB-uri.

Al cincilea pachet de activități prezintă aceleași riscuri pe care le prezintă și pachetul al treilea.

6
 Al șaselea pachet de activități prezintă următoarele riscuri :
- Găsirea unor greșeli a căror remediere implică reproiectarea PCB-ului.
Măsura ar fi modificarea pe cât posibil a plăcii originale, urmând ca în prealabil să fie
comandată o alta. Asigurarea unui timp mort poate ajuta de asemenea.

A5. Resurse şi buget

Implementarea întregului sistem pe mașina de kart, menționată anterior, împreună cu cei 8
acumulatori, ar putea fi realizabilă printr-o sponsorizare de aproximativ 16000 RON, sumă care poate
fi scăzută din costul total al proiectului.
Deviz antecalcul (lei, pe ani calendaristici):
Capitol de buget (cheltuieli) 2022 2023 Total
Personal 115200 57600 172800
Logistică 5000 2500 7500
Deplasare 1000 500 1500
Indirecte 2000 1000 3000
Total 123200 61600 184800

Calcul salariu director proiect = 0.8PM =80%*160h =128h/lună; 128*50=6400lei/lună;

Calcul salariu mentor = 0.2 PM = 20%*160h=32h/lună; 32*100=3200 lei/lună;

Cele doua persoane care vor lucra la proiect vor avea implicarea fractionată și anume 0,8% din norma
lunară pentru directorul proiectului și 0,2 % din norma lunară pentru îndrumător.

Costul licențelor poate fi amortizat, deoarece pot fi folosite programele pe care le folosește compania
care este interesată de finanțare. De asemenea și o parte din componentele electronice și senzorii
testați pot fi furnizați de companie.

7
Bibliografie

1. Marques, J. M. B. (2014). Battery Management Systems (BMS) for Li-Ion Batteries (Master's
thesis).
https://estudogeral.uc.pt/handle/10316/39038

2. Cheng, K. W. E., Divakar, B. P., Wu, H., Ding, K., & Ho, H. F. (2011). Battery-management
system (BMS) and SOC development for electrical vehicles. IEEE transactions on vehicular
technology
https://ieeexplore.ieee.org/abstract/document/5609223

3. https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20190313STO31218/emisiile-de-
co2-de-la-autovehicule-date-si-cifre-infografic