Proiect

Pentru obținerea certificatului de calificare profesională

( nivelul 4)

Domeniul: ELECTRIC

Calificare Profesională: TEHNICIAN ELECTRICIAN

ELECTRONIST AUTO

Candidat: Statie Lucian-Gabriel

Clasa: a XII-A

Profesor îndrumător: Grigorescu Constantin

Școală de proveniență: LICEUL TEHNOLOGIC HENRI

COANDĂ
 TEMA PROIECTULUI

CONSTRUCȚIA,ÎNTREȚINEREA ȘI
REPARAREA,TESTAREA ȘI DIAGNOSTICAREA
BATERIEI DE ACUMULATOARE
 CUPRINSUL

Acesta este format din 6 puncte pe care dorim să le

dezbatem pe parcursul acestui proiect.
Cele 6 puncte sunt:
1…Construcție și funcționare
2…Întreținere
3…Reparare
4…Testare si diagnosticare
5…N.T.S.M și P.S.I la întreținere și reparare
6…Prezentare Power Point
 ARGUMENT

Proiectul cu tema: “CONSTRUCȚIA, ÎNTREȚINEREA ȘI

REPARAREA, TESTAREA ȘI DIAGNOSTICAREA
BATERIEI DE ACUMULATOARE” prezintă modul în care
bateria de acumulatoare a fost contruită,modul de reparare,
întreținere,testare dar și diagnosticarea acesteia.

Lucrarea a fost concepută pe baza studiului efectuat dar

si de ajutorul profesorului îndrumător de proiect.

Sper ca prin cele prezentate și susținute să reflecte

volumul de cunostințe teoretice și practice acumulate pe
parcursul anilor de studiu in cadrul Liceului Tehnologic
Henri Coanda din Râmnicu Vâlcea.

Așadar să incepem analiza noastră !

1…Construcția si functionarea bateriei de
acumulatoare.

Bateriile de acumulatoare sunt surse electrice-

reversibile, care au proprietatea de-a înmagazina energia
electrică prin transformarea ei în energie chimică şi
reciproc.
Bateriile de acumulatoare îndeplinesc următoarele
funcţii:
- alimentează demarorul şi sistemul de aprindere la
pornire; alimentează restul receptoarelor şi
consumatorilor electrici când motorul nu
funcţionează; de asemenea, ele preiau vârfurile de
sărcina când puterea cerută de consumatori
depăşeşte puterea pe care o poate da generatorul,
ajutând generatorul în condiţii grele de lucru cum ar
fi pe timp de noapte, iarna etc, când consumul
receptoarelor întrece puterea maximă a
generatorului.
Bateriile utilizate pe automobile servesc ca sursă de
energie electrică, fiindconectate în paralel cu dinamurile
sau alternatoarele (generatoarele de curent
continuu).Dintre acumulatoarele pentru autovehicule,
cea mai largă răspândire o auacumulatoarele acide cu
plăci de plumb.
Acumulatoarele cu plumb prezintă avantajul unei
rezistenţe interioare de valoaremică, ceea ce face să fie
utilizate la pornirea electrică a motoarelor; în schimb, ele
au şi o serie de dezavantaje, întrucât rezistenţa lor
mecanică este scăzută şi durata de viaţă esterelativ mică.
Acumulatoarele cu plumb prezintă o autodescărcare
importantă, şi ca urmare nu este permis să stea mult timp
fără a fi reîncărcate.
Acumulatoarele alcaline se utilizează, de obicei, numai
la autovehiculele care nu necesită sistem de pornire
electric (de exemplu, la motociclete). Elementele unei
baterii alcaline au plăcile pozitive din oxizi ale metalelor
respective (Ni, Cd, Ag), iar cele negative sub formă de
pastă de metal spongios (Fe, Cd, Zn), şi sunt montate
alternativ într-un vas de oţel nichelat-perforat; electrolitul
este un hidroxid de potasiu diluat cu apă,având densitatea
medie de 1,20 g/cm3
Elementul se încarcă în anumite condiţii la o sursă de
curent continuu. Reacţiile electrochimice reversibile
furnizează energie electrică la o tensiune de circa 1,5
V/element. Pentru o baterie de 6 V se înseriază patru sau
cinci elemente.

1.2….Construcția bateriei cu plumb este arătată în

imaginea de mai joi.
1.2…Principiul de funcţionare a bateriei de acumulatoare
de plumb cu acid.
Acumulatoarele acide sunt formate în principiu dintr-o cuvă
(bac) cu care se introduce grupurile de plăci (electrozi) pozitive
şi negative, executate din grile de plumb umplute cu materie
(pastă) activă, şi electrolitul format, din soluţiile de acid
sulfuric în apă distilată. În stare iniţială, plăcile pozitive au pasta
activă formată din peroxid deplumb (PbO2), iar cele negative
— din plumb spongios (Pb).
Bateriile trebuie umplute cu electrolit şi puse imediat la
încărcare pentru „formare" electrochimică şi omogenizare.
După formare, acumulatoarele sunt supuse la reacţii
electrochimice reversibile dedescărcare şi încărcare.
Procesul de descărcare se produce dacă la bornele exterioare
ale acumulatorului,respectiv între cele două grupuri de plăci, se
conectează o rezistenţă (bec). În acest caz, în interiorul celulelor
ia naştere un curent electric având sensul de la plăcile negative
la plăcile pozitive.
Prin dizolvarea acidului sulfuric în apă distilată, moleculele
aciduluisulfuric (H2SO4) se disociază, respectiv se descompun
în ioni de hidrogen (H2) încărcaţicu sarcini pozitive şi ioni de
radical acid (SO4) încărcaţi cu sarcini negative. La trecerea
curentului electric la placa pozitivă, întră în combinaţie
peroxidul de plumb cu acidul sulfuric, la placa negativă, acidul
sulfuric reacţionează cu plumbul metalic.
Din cele de mai sus rezultă că procesul de descărcare este un
proces în care laambii electrozi atât pasta activa cât şi acidul
sulfuric se consumă, respectiv se transformăîn apă şi sulfat de
plumb PbSO4, substanţă care în anumite condiţii are o influenţă
extrem de dăunătoare asupra durabilităţii şi parametrilor
elemenţilor bateriei. Ca urmare,concentraţia electrolitului
scade, tensiunea electrică pe element scade, iar rezistenţa
electrică interioară creşte. Procesul de formare a sulfatului de
plumb, respectiv de sulfatare a plăcilor (acoperirea lor cu sulfat
de plumb cristalin rău conducător de electricitate şi insolubil în
electrolit) este cu atât mai intens cu cât elementul este mai
descărcat şi invers.
Limita inferioară de descărcare pe element este de 1,75 V.
Evident,procesul de sulfatare este influenţat şi de alţi factori.
Procesul de încărcare are loc dacă la bornele elementului se
aplică o tensiuneelectrică de polaritate corespunzătoare.
La trecerea curentului electric prin electrolit, de laplăcile
pozitive la cele negative, soluţia de acid sulfuric se descompune
în ioni pozitivi dehidrogen (H2) care sunt atraşi de placa
negativă şi în ioni negativi de radical acid (SO4) care se
deplasează la placa pozitivă.

Din cele de mai sus rezultă că în timpul procesului de

încărcare are loc transformarea apei şi a sulfatului de plumb
(substanţă dăunătoare) în: plumb, care se depune pe plăcile
negative, peroxid de plumb, ─ care se depune pe plăcile
pozitive şi acid sulfuric care face să crească densitatea
electrolitului; substanţele rezultate în urma procesului de
încărcare regenerează atât materia (pasta) activă de pe plăci, cât
şi densitatea electrolitului, paralel cu diminuarea cantităţii de
sulfat de plumb.
Acest process exercită o influenţă pozitivă asupra durabilităţii
şi parametrilor elemenţilor bateriei:concentraţia electrolitului
creşte, tensiunea electrică pe element creşte, iar
rezistenţaelectrică interioară devine minimă. Reacţiile chimice
ce decurg la procesul de descărcare şi încărcare a
acumulatoruluisunt: PbO2+ 2H2SO4+ Pb2PbSO4+ 2H2O
Valoarea nominală a tensiunii unui element de acumulator cu
plumb este de 2V, astfel că o baterie de 6 V cuprinde trei
elemente, iar o baterie de 12 V cuprinde şaseelemente conectate
în serie.
 Întreținerea Bateriei

- Temperatura scăzută reduce substanţial puterea

bateriei.
În prezent, o bună parte din automobilişti, scot bateria
de acumulatoare, şi o ţin noaptea în casă, la cald. Partea
bună este că facilitează pornirea motorului, partea proastă
este că unele sisteme ale automobilului necesită
alimentare cu curent electric, iar pe lîngă asta, alarma
maşinii nu va funcţiona, aici riscaţi să fiţi deposedaţi de
casetofon sau alte lucruri preţioase. În concluzie nu este
o madalitate foarte eficientă de a prelungi viața bateriei.
În continuare vom analiza unele sfaturi prin care putem
mări viața bateriei:
- In zonele călduroase precum şi în timpul verii,
nivelul electrolitului trebuie verificat frecvent şi în
cazul in care este nevoie, se adaugă apa distilată. (in
cazuri extreme se poate adauga apa de ploaie).

- Opriţi toţi consumatorii (climatizarea, radio-ul,

faruri) înainte de a porni maşina, în mod special
iarna.
 - Uitarea diferiţilor consumatori pe poziţia pornit
poate descărca total bateria, iar în unele cazuri chiar
defecta. Dacă se întamplă aceasta, încărcaţi total
bateria cu un încărcător extern.

- În zonele cu climat mai rece, înlocuirea cablurilor

bateriei cu cabluri cu diametru mai mare, va creşte
puterea disponibilă pentru pornirea motorului.

Întreţinerea preventivă (pentru bateriile de

acumulatoare ce permit accesul la camerele cu
electrolit)

În timp ce manipulaţi baterii pe bază de acid-plumb,

purtaţi ochelari de protecţie. Dacă nivelul electrolitului
este scăzut, lăsaţi bateria să ajungă la temperatura
camerei şi adăugaţi numai apă distilată (deionizata sau
demineralizata) pînă la nivelul indicat de producător.
Dacă nu există niciun indicator, nivelul trebuie să fie 6-
10 mm sub tubul de umplere. Plăcile trebuie să fie
acoperite tot timpul.
Evitaţi supraumplerea, mai ales in zilele toride,
deoarece căldura va dilata electrolitul. Înlîturaţi plumbul
oxidat sau orice altă coroziune cu o perie de sîrmă.
Curătaţi alternatorul pentru a permite o răcire mai bună
şi verificaţi curelele alternatorului de fisuri, etc.
 Verificaţi cablurile bateriei de coroziuni sau
proeminenţe şi înlocuiţi-le dacă este necesar, cu cabluri
egale in diametru sau mai mari.

Drum Bun!

Repararea bateriei

Procesul de regenerare baterii. Datorita evolutiei

tehnologice bateriile cu plumb pot fi astazi regenerate
prin metode sigure, prelungindu-li-se durata de viata de
peste doua ori inainte de a fi reciclate, cu rezultate
economice deosebite si un impact pozitiv major asupra
mediului inconjurator. (vedeti articolul de mai jos)

Prin regenerarea bateriilor (acumulatorilor) intelegem

procesul de readucerea a bateriilor uzate, defecte in starea
de functionare initiala, cu referire stricta (in acest articol)
la bateriile si acumulatorii cu plumb.

Defectiunile bateriilor se datoreaza mai multor cauze:

supraincarcarea; conduce la corodarea placilor, pierderi

de apa, gel sau uscarea separatorilor
subincarcarea; conduce la sulfatare si coroziune
stocarea in stare descarcata; conduce la sulfatare,
coroziune, hidrare
supradescarcarea; conduce la defectarea placilor anodice
suprasolicitarea; conduce la sparturi, crapaturi, celule
distruse si alte defectiuni mecanice
Numai bateriile defecte datorita sulfatarii pot fi
regenerate printr-un procedeu electrochimic invers
denumit desulfatare celelate fiind supuse reciclarii. Se
apreciaza ca un procent de peste 87% din baterii se
defecteaza prin sulfatare deci respective sunt
“regenerabile” ceea ce reprezinta un procen foarte
insemnat

Desulfatarea este un procedeu tehnologic disponibil de

putin timp, din punct de vedere comercial, desi procedeul
electrochimic este cunoscut de mai multa vreme. Este o
tehnologie verde, de ultima generatie, ce permite
regenerarea bateriilor de plumb si prelungirea
substantiala a perioadei de viata a acestora.

In principiu bateriile sunt formate din doi electrozi

(anodul din oxid plumb PbO2 si catotul din plumb Pb)
scufundati intr-un electrolit – acidul sulfuric H2SO4.
Sulfatarea este procesul chimic (lent) prin care gruparea
SO2 se depune la suprafata celor doi electrozi
transformand acea suprafata in sulfat de plumb PbSO4
urmat de cristalizarea acesor sulfati. Ca urmare in locul
acidului sulfuric ramane apa H2O iar bateria poate fi
considerate “moarta”.

Desuflatarea se face cu ajutorul unor curenti de inalta

frecventa, de frecventa si amplitudine variabila care se
aplica controlat, asupra celor doi electrozi, in secvente
scurte (pentru a evita deteriorarea electrozilor prin
supraincalzire) dupa anumiti algoritmi care depend in
general de tipul si modelul bateriei.

Regenerarea este un proces care include in afara de

desulfatare, etape anterioare de incarcare, descarcare,
testare, analiza si identificare si una ulterioara de
reincarcare.
 - Baterie suflată

Procesul de regenerare baterii actioneaza in principal.

asupra urmatorilor parametri din functionarea bateriei:
– concentratia de acid sulfuric (densitatea)
– rezistenta interna a bateriei
– tensiunea pe fiecare celula
In functie de caracteristicile constructive, unele tipuri de
aparate de regenerare baterii, pot inlatura sulful, rugina si
alte impuritati.

Pot fi regenerate toate tipurile de baterii cu plumb – baterii de

pornire, tractiune si stocare: baterii cu electrolit lichid (acid
sulfuric), SLA (Start,Lighting & Ignition), FDC (Flooded
Deep-Cycle) si SLA (Sealed Lead Acid) respectiv GEL (Gelled
Electrolyte), AGM (Absorbed Electrolyte) si VRLA (Valve
Regulated Lead Acid)
Exemplu: o baterie(un brand cunoscut) de 100 Ah după
ce a fost abandonată 2 ani după ce a fost folosită 2 ani
jumătate.

- Imaginea A, înainte de a incepe procesul- Sulfatul

sub forma solidă, cristalină pe suprafața electrodului.
- B…Câteva ore după începerea procesului- Sulfatul
înroșește la suprafața care are aspectul bumbacului.
- C…Câteva ore înainte de finalizarea procesului-
Sulfatul se dizolvă în electrolit
- D…La sfârșitul procesului- Sulfatul dizolvat
aproape integral
 Testarea

Bateria sau acumulatorul unui autovehicul reprezinta

una dintre principalele elemente care contribuie la
calitatea condusului, mai ales in conditiile in care
echipamentele electronice moderne sunt din ce in ce mai
multe si mai inghesuite in masinile noi, toate necesitand
o sursa puternica de electricitate.
Chiar daca evolutia bateriilor a fost destul de mare,
durata de viata a unei baterii crescand de la 3 ani la 7 ani,
in intreaga perioada de existenta a automobilelor, fiecare
dintre noi isi doreste o baterie cat mai buna, care sa
reziste cat mai mult si care sa furnizeze o sursa de curent
electric cat mai puternica pentru toate elementele
electrice ale masinii, incepand cu pornirea si terminand
cu iluminarea si toate dispozitivele moderne montate pe
automobil.

Principalele scopuri ale unei baterii sunt rezistenta cat

mai mare in timp si functionarea indiferent de vreme.
Nimeni nu isi doreste sa se trezeasca intr-o dimineata
racoroasa si sa realizeze ca masina nuvrea sa porneasca
datorita bateriilor.
Pentru a testa bateria, in mod normal se folosesc 3
metode: Testul electrolitului, testul sarcinii cu pila cu
carbune si testul capacitantei.

Testul electrolitului din baterie

Acest test se poate face cu doua aparate: fie un

dimensiometru, fie un refractometru.Scopul lor este de a
masura concentratia de electrolit din fiecare celula a
bateriei si de a descoperi exact care este celula defecta, in
cazul in care exista una. Cu un astfel de test se determina
cu foarte mare usurinta starea de incarcare a bateriei.
Evident, bateriile care sunt sigilate nu pot fi testate in
acest mod, deoarece presupune ruperea sigiliului.
 Daca in ceea ce priveste refractometrele, se foloseste o
cantitate mica de electrolit, densiometrele folosesc o
cantitate ceva mai mare de lichid mostra.

Care sunt avantajele unui astfel de test?

- Este usor de realizat si se poate descoperi cu

usurinta, exact celula care este defecta;
- Se realizeaza foarte repede si nu trebuie sa fie facute
interventii majore asupra bateriei;
Este bine ca inainte de a face testul, bateria sa stea
nefolosita cel putin 4 ore dupa incarcare, inaintea testarii.
Testul sarcinii cu pila cu cârbune

Este un test mai functional si se face cu un aparat ce

permite reglarea amperajului tras din baterie. Testul se
face incarcand o tensiune egala cu jumatate din amperii
acumulatorului, la bornele bateriei, timp de 15 secunde.
In acelasi timp se masoara si tensiunea indicata de
baterie iar daca aceasta este mai mare de 9.6 volti pe
toata perioada testarii, atunci tesul este trecut.

Din pacate, acest test nu este extrem de eficient in

momentul in care este frig iar temperatura electrolitului
este aproape de limita de inghet. Consumul mare de
energie si acuratetea scazuta contribuie la faptul ca
majoritatea producatorilor se axeaza pe al 3-lea test, cel
cu capacimetrele.

Testul capacitantei

Este un test care poate sa fie facut inclusiv pe baterii

aproape descarcate. Acesta se face cu ajutorul unui
cleste special prin care capacimetrele furnizeaza
tensiune, amplitudine si frecventa cunoscuta. Datorita
tensiunii, AC creste, iar cresterea determina capacitatea
bateriei.
Pentru o acuratete foarte mare, clestii trebuie sa fie
conectati direct la bornele bateriei, o conectare pe fir
putand sa nu ofere rezultate foarte bune.
 Diagnosticarea bateriei de acumulatoare

Pe majoritatea automobilelor actuale sunt instalate baterii

cu plumb umplute cu o solutie de acid sulfuric. in
procesul de exploatare in starea b 626f56g ateriilor pot
apare o serie de defectiuni ale caror simptome si cauze
sunt inventariate in tabelul 9.1.

Parametrii de stare ai bateriilor de acumulatoare sunt

nivelul electrolitului, densitatea electrolitului, gradul de
incarcare, curentul maxim, gradul de uzura.

In timpul exploatarii autovehiculului nivelul

lichidului din elementele bateriei poate scadea fíe din
cauza pierderii sale, fíe a disocierii apei din electrolit -
aceasta fiind cauza principala. Scaderea nivelului
electrolitului lasa portiunea superioara a placilor in aer,
fapt care provoaca deteriorarea lor si reducerea
capacitatii electrice efective a bateriei. Din aceste motive
nivelul electrolitului trebuie sa se afle cu 10-15 mm
deasupra placilor.
Simptomele si cauzele defectiunilor bateriei de
acumulatoare. Pentru aceasta vom analiza tabelul
următor.

- Simptomele - Cauze
Demarorul nu este actionat . Oxidarea bornelor bateriei
sau dupa actionare se opreste sau a conexiunilor
rapid; concomitent se observa conductoarelor
o puter-nica slabire a luminii
farurilor . Baterie descarcata

. Densitate necorespunzatoare
a electrolitului

. Scurtcircuit in elementele
bateriei
Bateria se descarca fara a fi . Autodescarcarea bateriei
conectata la consumatori
. Exteriorul bateriei murdar
Bateria se descarca rapid la . Sulfatarea placilor bateriei
conectarea consumatorilor
Pierderi de electrolit din . Fisuri in bacurile sau
elemente capacele elementelor
Bateria nu se incarca Distrugerea pastei active a
placilor
 Controlul se face, de regula, de doua ori pe an, folosind
un tub de sticla cu diametrul interior de 5-8 mm pe care
sunt practicate doua repere corespunzatoare limitelor
precizate mai sus, adica primul reper la distanta de 10 mm
de un capat al tubului iar celalalt la 15 mm de acelasi
capat. Dupa desfacerea dopurilor elemen-telor bateriei se
introduce capatul cu marcaje al tubului de sticla in
orificiul de umplere, in pozitie verticala, celalalt capat
(cel superior) fiind lasat liber.
Tubul se introduce pana cand capatul inferior atinge
folia de protectie aplacilor, dupa care orificiul superior al
tubului se astupa cu degetul. in aceasta situatie, dupa
scoaterea tubului din element, in interiorul sau va ramane
o coloana de lichid care reprezinta distanta la care se afla
electrolitul deasupra placilor; meniscul lichidului trebuie
sa se situeze intre cele doua repere, la o baterie corect
umpluta.

Operatiunea descrisa nu se efectueaza la bateriile fara

intretinere a caror construc-tie este realizata astfel, incat
gazele produse prin disociere se recombina formand
lichidul initial, prevenind pe aceasta cale scaderea
nivelului lichidului.
Gradul de incarcare al bateriei se poate masura prin
determinarea fie a densitatii electrolitului, fie a tensiunii
in gol.

La bateriile clasice verificarea densitatii se face cu

ajutorul densimetrului (areo-metru), in felul urmator: se
desurubeaza capacele elementelor si se introduce
capa-tul tubului areometrului in orificiul de umplere; cu
ajutorul perei de cauciuc cu care este prevazut aparatul se
absoarbe cantitatea de electrolit necesara pentru ca
plutitorul sa pluteasca liber; fara sa se scoata tubul din
orificiul de umplere al elementului, mentinand
areometrul in pozitie verticala, se citeste valoarea
densitatii inscrise pe plutitor, la care se ridica nivelul
electrolitului; dupa masurare se scurge electrolitul in
acumulator prin comprimarea perei de cauciuc.

In cazul in care masurarea densitatii se face la alta

temperatura decat-cea de +15°C, pentru a compara
densitatea masurata cu cea recomandata la temperatura
de referinta amintita, este necesara corectarea densitatii.
Corectia este de 0,0007 g/cm3 pentru fiecare grad
Celsius, tinandu-se seama de faptul ca densitatea
electrolitului se micso-reaza odata cu cresterea
temperaturii si se mareste odata cu scaderea temperaturii.
 Bateriile fara intretinere, la care nu se poate masura
densitatea electrolitului datorita lipsei busoanelor, sunt
prevazute uzual cu un 'ochi magic' a carui functio-nare
poate diferi in functie de firma constructoare.
De exemplu, bateriile firmei Delco (intalnite pe
autoturismele firmei Daewoo) indica un ochi cu trei stari:
galben sau o culoare deschisa semnifica un nivel prea
scazut de electrolit (impune inlocui-rea bateriei); un ochi
inchis la culoare indica o baterie functionala dar puternic
descarcata (este necesara o incarcare imediata a bateriei);
daca pe fond inchis se poate identifica o pata sau un punct
de culoare verde bateria este incarcata cores-punzator si
nu necesita o alta interventie.

Sunt insa firme, ca de exemplu Bosch, ale caror baterii

nu sunt prevazute cu ochi magic. La acestea, starea de
incarcare se poate verifica cu un voltmetru digital
folo-sind ca parametru de diagnosticare tensiunea in gol.
Aceasta verificare este aplica-bila si bateriilor la care se
poate masura densitatea electrolitului.

Daca bateria nu a functionat cateva ore, se citeste direct

tensiunea in gol (fara alti consumatori). Daca bateria a
functionat pe autovehicul, fiind polarizata, i se aplica 15
secunde un curent foarte mare (se actioneaza demarorul
cu fisa de la bobina scoasa) sau se aprind farurile 1,2-2
minute. Se lasa apoi sa treaca cateva minute dupa care se
citeste tensiunea in gol.

Verificarea gradului de uzare (verificarea in sarcina).

Daca bate-ria a functionat pe autovehicul, se
depolarizeaza asa cum s-a aratat mai sus.

Se descarca apoi bateria timp de 15 s printr-un reostat

ales in mod corespunzator, astfel incat sa se obtina o
intensitate a curen-tului de descarcare apropiata de cea
indicata in specificatiile tehni-ce ale bateriei. Schema
circuitului folosit este prezentata in figura 9.1, in care s-
au notat:Bat - bateria, V- voltmetrul, K - contact, R -
reostat, A - ampermetru. Se citeste tensiunea la bornele
bateriei la sfarsitul testului. Ea trebuie sa fie mai mare
decat cea indicate.

Se poate utiliza si voltmetrul cu furca, iar acul

voltmetrului trebuie sa se stabilizeze in zona colorata
corespunzatoare tipului de baterie incercat.

Daca bateria nu indeplineste conditiile precizate mai sus,

ea trebuie inlocuita.
Tensiunea minima admisibila in sarcina

Temperatură: 21 20 0 -10 -18 sub -18

Tensiunea minimă(V) 9,6 9,4 9,1 8,8 8,5 8,0

Verificarea in sarcina are semnificatie doar in cazul

unei baterii incarcate cores-punzator. De aceea
operatiunile de verificare trebuie executate in urmatoarea
ordine: aspectul exterior al bateriei, nivelul electrolitului,
gradul de incarcare, starea de uzare.

Curentul maxim (Cold Cranking Amperage) reprezinta

valoarea maxima a curentului care poate fi asigurat de
baterie o anumita perioada de timp, la o temperatura data
(de obicei -18°C) fara insa ca tensiunea sa scada sub o
anumita valoare. Valoarea sa depinde de conditiile de
efectuare a testului. in general, la o pornire a motorului
termic se consuma sub 5% din capacitatea bateriei. Cu
cat curentul maxim este mai mare, cu atat cuplul
demarorului creste si pornirea este mai rapida. Deci
pentru pornire curentul maxim este parametrul
determinant, capaci-tatea bateriei fiind mai putin
importanta.
Curentul maxim creste insa cu capacitatea, astfel incat
o baterie mare asigura implicit si o pornire usoara.
Capacitatea devine un parametru important in cazul unui
motor a carui pornire este dificila, necesitand mai multe
actionari succesive ale demarorului, sau daca se
alimenteaza mai mult timp consumatori cu puteri
(consumuri) ridicate, cu motorul termic oprit.
5. N.T.S.M. ŞI P.S.I. LA ÎNTREŢINERE
ŞI REPARARE

Normele de protecţia muncii specifice activităţii de

transporturi şi reparaţii auto au drept scop îmbunătăţirea
continuă a condiţiilor de lucru, prevenirea accidentelor şi
îmbolnăvirilor profesionale prin aplicarea de procedee
tehnice moderne şi prin folosirea celor mai noi metode de
organizare a muncii.
Nerespectarea N.T.S.M. şi P.S.l. atrag după sine
sancţionarea disciplinară contravenţională sau penală a
celor care le încalcă potrivit prevederilor reglementării în
vigoare.
Operaţiile de întreţinere şi reparare se vor executa de
către persoane calificate şi instruite special în acest scop
respectându-se întocmai instucţiunile tehnice de
exploatare, protecţia muncii şi P.S.I.
Întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a agergatelor
se face în spaţii şi încăperi special amenajate, dotate cu
utilaje, instalaţii şi dispozitive adecvate.
Aceste spaţii vor fii bine iluminate şi aerisite. Iluminatul
natural şi artificial vor fii astfel realizate şi utilizate încât
atât la locurile de muncă cât şi pe căile de circulaţie sau
pe trecere să se asigure o vizibilitate bună.
Pentru aerisirea încăperiilor se va asigura o ventilaţie
materială şi mecanica bună. În cazul spălării pieselor,
staţia de spălare nu trebuie să fie amplasată în apropierea
liniilor electrice aeriene.
Decantoarele şi separatoarele de reziduri petroliere,
aferentele instalaţiilor de spălare vor fi acoperite şi
îngrădite.
Spălarea pieselor componente, agregatelor, componente
ale echipamentului electric se poate realiza cu ajutorul
unor solvenţi special, cu benzină sau motorină astfel încât
lichidele de spălare să nu ducă la deteriorarea acestora.
Curăţirea prafului existent pe suprafaţa unor componente
se poate realiza cu o cârpă moale sau cu porii fine din păr
natural. Suflarea pieselor se realizează cu ajutorul unui
jet de aer.
Dezmembrarea, dezasamblarea în părţi componente a
agregatelor şi apieselor care compun instalaţia electrică
se va executa în sectoare şi pe posturi de lucru
specializate pentru aceste operatii. Aceste posturi de
lucru vor fi dotate cu utilaje, scule şi dispozitive
corespunzătoare.
Înainte de începerea lucrului, locurile de muncă trebuie
să fie în perfectă ordine. Nu se admite aglomerarea
locului de muncă cu piese, materiale, scule, etc.
Uneltele de lucru utiliuzate pentru dezmembrare şi
demontare trebuie controlate înainte de începerea
lucrului. Se interzice folosirea cheilor sau altor scule
decalibrate sau defecte.
Depresarea bucşelor, inelelor de rulmenţi, cămăşilor, etc,
se va face cu prese şi dispozitive speciale. Se interzice
depresarea cu ciocanul a inelelor a rulmenţilor şi a
ansamblelor îmbinate pe cont
Demontarea părţilor componente ale instalaţiei electrice
de pe autoturism se va face numai după demontarea
bornelor de la bateria de acumulatoare.
ATELIERUL DE ELECTRICITATE AUTO.
Pe uşa atelierului, în exterior, se va fixa o plăcuţă cu
menţiunea: „INTRATRE PERSOANELOR STRĂINE
ÎN ATELIER ESTE INTERZISĂ!".
Bancurile de probă vor fii prevăzute cu podeţe (covoraşe)
electro-izolante. Bancurile de lucru vor fi prevăzute cu
grătare pentru pardoseală. Instalaţia electrică şi panourile
de proba vor fi reglate la instalaţia de împământare.
Sunt interzise efectuările din provizaţii în instalaţiile
electrice ale atelierului şi folosirea de aparate sau
receptoare supradimensionate sau în neconcordanţă cu
prevederile legilor în rigoare. Legăturile dintre bancurile
de verificare şi bornele sursei de alimentare vor fi
prevăzute cu cleştîsau cleme de tip crocodil.
Pentru uscarea bobinajelor, materialelor sau a diverselor
elemente componente nu se vor utiliza improvizaţii ca:
radiatoare, becuri cu tensiune mare, etc.care solicită
instalaţia electrică.
Spălarea şi curăţarea pieselor introduse în atelier pentru
reparaţii sau verificari se face în locuri special amenajate.
Ciocanele electrice de lipit aflate în stare incandescetă
vor fi aşezate numai pe suporturi din materiale
necombustibile.
La efectuarea unor diferite verificări (verificarea
continuităţii circuitelor electrice ale autovehiculului,
verificarea magnetizării statuarelor, etc.) nu se vor folosi
instalaţii improvizate, acesta efectuându-se la bancurile
de proba din dotarea atelierului.
Cablurile de legătură electrice vor fii în bunăstare şi
corect conectate În deosebi cablul de tensiune.
Sunt interzise atingerea pieselor în rotaţie şi efectuarea
unor intervenţii la circuitele electrice ale aparatelor În
timpi funcţionării acesteia.