Diagnosticarea echipamentului

electric
 Obiectivele operaționale
• Parametrii de diagnosticare a bateriei de
acumulatoare
• Verificarea parametrilor de diagnosticare a
bateriei de acumulatoare
• Simptomele bateriei de acumulatoare
• Parametrii de diagnosticare a generatorului de
curent alternativ
• Simptomele generatorului de curent alternativ
• Verificarea parametrilor de diagnosticare a
generatorului de curent alternativ
• Parametrii de diagnosticare a demarorului
• Simptomele demarorului
• Verificarea parametrilor de diagnosticare a
demarorului
 Parametrii de diagnosticare a bateriei de
acumulatoare
• nivelul electrolitului
• densitatea electrolitului
• gradul de încărcare
• curentul maxim
 Nivelul electrolitului
În timpul exploatării autovehiculului nivelul lichidului din
elementele bateriei poate scădea fíe din cauza pierderii sale,
fíe a disocierii apei din electrolit - aceasta fiind cauza
principală. Scăderea nivelului electrolitului lasă porţiunea
superioară a plăcilor în aer, fapt care provoacă deteriorarea
lor şi reducerea capacităţii electrice efective a bateriei. Din
aceste motive nivelul electrolitului trebuie să se afle cu 10-
15 mm deasupra plăcilor. Controlul se face, de regulă, de
două ori pe an, folosind un tub de sticlă cu diametrul
interior de 5-8 mm
 Densitatea electrolitului

La bateriile clasice verificarea densităţii se face cu

ajutorul densimetrului (areo-metru), în felul următor: se
deşurubează capacele elementelor şi se introduce capătul
tubului areometrului în orificiul de umplere; cu ajutorul
perei de cauciuc cu care este prevăzut aparatul se absoarbe
cantitatea de electrolit necesară pentru ca plutitorul să
plutească liber; fără să se scoată tubul din orificiul de
umplere al elementului, menţinând areometrul în poziţie
verticală, se citeşte valoarea densităţii înscrise pe plutitor,
la care se ridică nivelul electrolitului; după măsurare se
scurge electrolitul în acumulator prin comprimarea perei
de cauciuc.
 Gradul de încărcare al bateriei
Se poate măsura prin determinarea fie a densităţii
electrolitului, fie a tensiunii în gol.
La bateriile clasice verificarea densităţii se face cu ajutorul
densimetrului (areo-metru), în felul următor: se deşurubează
capacele elementelor şi se introduce capătul tubului
areometrului în orificiul de umplere; cu ajutorul perei de
cauciuc cu care este prevăzut aparatul se absoarbe cantitatea
de electrolit necesară pentru ca plutitorul să plutească liber;
fără să se scoată tubul din orificiul de umplere al
elementului, menţinând areometrul în poziţie verticală, se
citeşte valoarea densităţii înscrise pe plutitor, la care se
ridică nivelul electrolitului; după măsurare se scurge
electrolitul în acumulator prin comprimarea perei de
cauciuc.
 În cazul în care măsurarea densităţii se face la altă
temperatură decât-cea de +15°C, pentru a compara
densitatea măsurată cu cea recomandată la temperatura de
referinţă amintită, este necesară corectarea densităţii.
Corecţia este de 0,0007 g/cm3 pentru fiecare grad Celsius,
ţinându-se seama de faptul că densitatea electrolitului se
micşorează odată cu creşterea temperaturii şi se măreşte
odată cu scăderea temperaturii.
Bateriile fără întreţinere, la care nu se poate măsura
densitatea electrolitului datorită lipsei buşoanelor, sunt
prevăzute uzual cu un "ochi magic" a cărui funcţionare
poate diferi în funcţie de firma constructoare. De exemplu,
bateriile firmei Delco indică un ochi cu trei stări: galben
sau o culoare deschisă semnifică un nivel prea scăzut de
electrolit (impune înlocuirea bateriei);
 un ochi închis la culoare indică o baterie funcţională dar
puternic descărcată (este necesară o încărcare imediată a
bateriei); dacă pe fond închis se poate identifica o pată sau
un punct de culoare verde bateria este încărcată cores-
punzător şi nu necesită o altă intervenţie.
Sunt însă firme, ca de exemplu Bosch, ale căror baterii nu
sunt prevăzute cu ochi magic. La acestea, starea de
încărcare se poate verifica cu un voltmetru digital folosind
ca parametru de diagnosticare tensiunea în gol. Această
verificare este aplicabilă şi bateriilor la care se poate măsura
densitatea electrolitului.
Dacă bateria nu a funcţionat câteva ore, se citeşte direct
tensiunea în gol (fără alţi consumatori). Dacă bateria a
funcţionat pe autovehicul, fiind polarizată, i se aplică 15
secunde un curent foarte mare
(se acţionează demarorul cu fişa de la bobină scoasă) sau se
aprind farurile 1,2-2 minute. Se lasă apoi să treacă câteva
minute după care se citeşte tensiunea în gol. Concluziile
sunt prezentate în tabel.

Grad de încărcare (%) 0 50 75 100

1,12 1,20 1,24 1,28

Tensiune în gol
(V/element) 1,96 2,04 2 08 2,12

Stare de încărcare
Alarmă! Bună Bună Foarte bună
 Curentul maxim (Cold Cranking Amperage)
Reprezintă valoarea maximă a curentului care poate fi
asigurat de baterie o anumită perioadă de timp, la o
temperatură dată (de obicei -18°C) fără însă ca tensiunea să
scadă sub o anumită valoare. Valoarea sa depinde de
condiţiile de efectuare a testului. în general, la o pornire a
motorului termic se consumă sub 5% din capacitatea
bateriei. Cu cât curentul maxim este mai mare, cu atât
cuplul demarorului creşte şi pornirea este mai rapidă. Deci
pentru pornire curentul maxim este parametrul determinant,
capacitatea bateriei fiind mai puţin importantă. Curentul
maxim creşte însă cu capacitatea, astfel încât o baterie mare
asigură implicit şi o pornire uşoară. Capacitatea devine un
parametru important în cazul unui motor a cărui pornire
este dificilă, necesitând mai multe acţionări succesive ale
Capacitatea devine un parametru important în cazul unui
motor a cărui pornire este dificilă, necesitând mai multe
acţionări succesive ale demarorului, sau dacă se
alimentează mai mult timp consumatori cu puteri
(consumuri) ridicate, cu motorul termic oprit.
 Simptomele bateriei de acumulatoare
Simptome Cauze
Demarorul nu este acţionat sau • Oxidarea bornelor bateriei sau a conexiunilor
după acţionare se opreşte rapid; conductoarelor
concomitent se observă o puter- • Baterie descărcată
nică slăbire a luminii farurilor
• Densitate necorespunzătoare a electrolitului
• Scurtcircuit în elementele bateriei

Bateria se descarcă fără a fi • Autodescărcarea bateriei

conectată la consumatori
Bateria se descarcă rapid la
conectarea consumatorilor
Pierderi de electrolit din
elemente
Bateria nu se încarcă
• Exteriorul bateriei murdar
• Sulfatarea plăcilor bateriei
• Fisuri în bacurile sau capacele elementelor
• Distrugerea pastei active a plăcilor
 Parametrii de diagnosticare a generatorului de curent
alternativ

Tensiunea de generare a curentului (alimentare)

Tensiunea de întindere a curelei de transmisie
Zgomotul
Curentul maxim
Starea individuală a elementelor generatorului
 Tensiunea de generare a curentului (alimentare)

Generatorul în stare bună de

Generatorul nu furnizează curent
funcționare
 Tensiunea de întindere a curelei de transmisie
10Kg/cm 2
10-12mm

Verificarea tensiunii de întindere a curelei

Zgomotul
 Starea individuală a elementelor generatorului

Verificarea scurtcircuitării statorului

Verificarea rezistenței statorului

Verificarea rezistenței
înfășurării rotorului
Verificarea punții de dioade