DEFINITII

Acumulator (impropriu numit baterie): un ansamblu de mai multe celule electro-chimice capabile sa
furnizeze energie electrica unui circuit electric extern, dupa ce in prealabil aceasta energie a fost
stocata in urma procesului de incarcare.
Autodescarcare: fenomen prin care acumulatorul isi pierde, in timp, fara a fi conectat la o sarcina
exterioara, parte din energia stocata.
Capacitatea celulei, notata C [mAh]: cantitatea maxima de curent pe care o poate livra o baterie
timp de o ora, pana cand tensiunea la borne, pe sarcina, scade sub o anumita valoare limita.
Celula: element unitar al unui acumulator
Cristalizare: fenomen ce apare in electrolitul celulei si consta in formarea de cristale ce pot strapunge
izolatia dintre electrozi, scurcircuitind celula. Are ca efect imediat scaderea drastica a capacitatii
bateriei.
Curent de incarcare [mA]: curent furnizat de sursa de incarcare a acumulatorului si este evaluat in
functie de capacitatea bateriei, C. (Vezi rata incarcare/descarcare).
Densitatea energetica gravimetrica [Wh/kg]: unitate de masura ce semnifica raportul intre cata
energie poate inmagazina o baterie si greutatea acesteia
Densitatea energetica volumetrica [Wh/l]: unitate de masura ce semnifica raportul intre cata energie
poate inmagazina o baterie si volumul acesteia.
Descarcare: debitarea de curent pe o sarcina cuplata la bornele acumulatorului pina cind tensiunea
atinge o valoare limita, caracteristica.
Descarcarea completa: descare pina la care bateria nu sufera daune.
Descarare adanca: descarare peste limita de siguranta. De obicei bateria se distruge iremediabil.
Detectia incarcarii: metoda prin care este determinata incarcarea complecta si corecta a unei celule.
Efectul de memorie: schimbarea capacitatii celulei la capacitatea ultimului ciclu. Se traduce printr-o
reducere temporara/definitiva a capacitatii celulei atunci cand celula este incarcata fara sa fi fost
descarcata complet in prealabil.
Egalizare: procedeu specific acumulatorilor pe baza de Litiu prin care se asigura o incarcare egala si
uniforma a celulelor inseriate.
Formatare: procedeu specific celulelor tip Pb, Ni-Cd sau Ni-Mh prin care acestea sunt
“invatate” sa acumuleze energie in mod optim.
Incarcare: procedeu prin care este stocata energia in acumulator, pina cind tensiunea la borne atinge
o valoare limita, carecteristica.
Incarcare cu tensiunea constanta: modalitate de incarcare a acumulatorilor, acestia fiind conectati la
o sursa de tensiune constanta.
Incarcare in curent constant: modalitate de incarcare a acumulatorilor, acestia fiind conectati la o
sursa de curent constant.
Palier de tensiune: portiune orizontala in diagrama de descarare a unei celule electrice
Polarizare: acumulare la electrozii pilei electrochimice a ionilor care realizeaza conductia prin solutia
electrolitului. Nu este similara incarcarii.
Rata incarcare/descarcare, [mA]: parametru ce face referinta la un curent, echivalent numeric cu
capacitatea acumulatorului, in amperi/ora. Aceasta se exprima in fractiuni, respectiv multipli ai
capacitatii C. Ex: rata de incarcare la Ni-Cd este de 1/10C, rata de descarcare la Li-Po este de 20C.
Rezistenta interna echivalenta a unei celule, notata r [ohm]: reprezinta rezistenta ohmica interna
care limiteaza valoarea maxima a curentului ce poate fi debitat de celula. Aceasta rezistenta trebuie
sa fie cit mai mica, atfel curentul debitat de celula va fi mare.
Timp de incarcare: timpul necersar stocarii maxime de energie. El este determinat de modalitatea si
curentul de incarcare.
Tensiunea nominala, tensiune electromotoare [V]: reprezinta tensiunea la bornele celulei,
masurata in gol, atunci cand aceasta este descarcata in proportie de 50%.
Tensiunea de descarcare [V]: reprezinta tensiunea sub care se considera ca celula nu mai poate
debita curent suficient in sarcina, pierzind abrupt din putere in comparatie cu perioada in care
tensiunea sa oscila in jurul valorii tensiunii nominale.
TIPURI DE ACUMULATORI
a) Cu plumb
- tensiunea electromotoare pe celula: 2,2 V
- tensiune maxima de incarcare pe celula: 2,39 V
- tensiune minima de descarcare pe celula; 1,8 V
- palier de tensiune foarte mare
- rata de descarcare mare: 60 - 80C
- densitate energetica gravimetrica: 30 Wh/kg.
- numar redus de cicluri de incarcare/descarcare
- functionare proasta sau chiar nefunctionare la temperaturi scazute
- rata de autodescarcare mica, 5% pe luna
- pret redus
Nota: Acest tip de acumulatori, datorita greutatii mari si capacitatii mici (densitate energetica
gravimetrica mica) nu sunt folositi in airsoft, deci nu se va mai discuta despre ei.

:clapping: Nichel-Cadmiu (Ni-Cd)

- tensiunea electromotoare pe celula: 1,2 V
- tensiune maxima de incarcare pe celula: 1,44 V
- tensiune minima de descarcare pe celula: 0,81 V
- palier de tensiune mare
- densitate energetica gravimetrica: 50 Wh/kg.
- rata de descarcare acceptabila, 6 - 10 C
- functionare acceptabila la temperaturi scazute
- numar marede cicluri de incarcare/descarcare
- rata de autodescarcare: 10%-15% din capacitate in primele 24 de ore, 10% - 15% pe luna, in lunile
ce urmeaza.
- pret mai mare decit la cele cu plumb.
- prezinta efect de memorie

c) Nichel Metal-Hidrid (Ni-MH)

- tensiunea electromotoare pe celula: 1,25 V
- tensiune maxima de incarcare pe celula: 1,44 V
- tensiune minima de descarcare pe celula: 0,83 V
- palier de tensiune mare
- densitate energetica gravimetrica: 55 Wh/kg.
- rata de descarcare acceptabila, 6 -10 C
- functionare acceptabila la temperaturi scazute
- numar de cicluri de incarcare/descarcare mai mic decit la cele tip Cd-Ni.
- rata de autodescarcare: 20%-30% din capacitate in primele 24 de ore, 20% - 30% pe luna, in lunile
ce urmeaza.
- pret comparabil cu cele tip Cd-Ni
- efect de memeorie mai putin pregnant decit la cele de tip Ni-Cd.

d) pe baza de Litiu (Li-ion, Li-fier, Li-polimer)

- tensiunea electromotoare pe celula: 3,6 V
- tensiune maxima de incarcare pe celula: 4,2 V
- tensiune minima de descarcare pe celula: 3 V
- nu are palier de tensiune, curba de descarcare fiind descendenta, asemanatoare cu a bateriilor
galvanice.
- densitate energetica gravimetrica: 250 Wh/kg.
- rata de descarcare mare: 15 - 20C
- functionare buna la temperaturi intre 5 si 50 de grade Celsius
- numar de cicluri de incarcare/descarcare mai mic decil la cele tip Cd-Ni.
- rata de autodescarcare mica: 5% din capacitate in primele 24 de ore, 1%-2% pe luna, in lunile ce
urmeaza.
- pret ridicat
- necesita un incarcator specializat
- nu au efect de memeorie
- nu trebie formatate
- pericol de incendiu la supraincarcare sau la descarcare excesiva ori defecte macanice

DESCARCAREA ACUMULATORILOR
Acumulatori tip Ni-Cd si Ni-Mh

NU scurtcircuitati bornele bateriei! Punerea in scurtcircuit a acumulatorului, chiar si pentru un timp

scurt, are ca efact supraincalzirea celuleor si chiar explozia acestora sau incendierea lor.

Cum spuneam mai sus, acumulatorii tip Ni-Mh si Cd-Ni, in special, prezinta fenomenul de memorie.
De obicei, acumulatorul nu se descarca de tot, de aceea inainte de incarcare trebuie sa-l descarcam
pina la valoarea optima.

De tinut minte: Tensiunea minima de descarcare pentru acumulatorii tip Ni-Cd si Ni-Mh este de 0,9
V/celula! Curentul de descarcare nu trebuie sa fie mai mare de 3C. Descarcarea in curent mic, este
mai buna, celulele descarcandu-se mai uniform.

Situatia cea mai simpla este cand avem un incarcator/descarcator “destept”. In acest caz cuplam
acumulatorul la bornele dispozitivului, punem aparatul pe functia descarcare si...restul e treaba lui, ca
de aceea e ...destept!

Observatie: Uneori este dificil pentru aparat sa “inteleaga” ce fel de baterie are la borne: una de
8,4V putin descarcata, sau o baterie de 9,4V aproape descarcata, asa ca este bine sa verificam
descarcarea cu un voltmetru cuplat la bornele acumulatorului.
Un dispozitiv ingenios de descarcare foloseste o dioda Zenner de 6,3 V/ 2-5W ( 7,2 V in cazul
acumulatorilor de 9,4 V) si un bec de 2 - 3 V sau o rezistenta de 7 - 15 ohm. Montajul este simplu,
dupa cum se vede in fotografiile de mai jos si se poate realiza foarte simplu, chiar daca nu esti
electronist cu diploma.

Functionarea este simpla. Initial, tensiunea fiind mai mare de 6,3 V, dioda Zener se deschide si lasa
sa treaca un curent prin bec. Acesta va consuma din baterie pina cand tensiunea ajunge in jurul valorii
de 6,3 V, tensiune la care dioda Zener se blocheaza, intrerupand circuitul. Cu ajutorul acestui
dispozitiv, descarcarea nu trebuie supravegheata.
Daca nu gasim diode Zener adecvate, putem folosi o rezistenta de 5 - 10 ohm si un voltmetru, de
preferinta digital. Cuplam rezistenta si voltmetrul la bornele acumulatorului si urmarim scaderea
tensiunii care, atentie, nu are voie sa cada sub 6,3V, respectiv 7,2 V. Se decupleaza rezistenta si
dupa cateva minute se cupleaza din nou. Se observa ca tensiunea a “crescut”din nou. Se repeta
operatia pana cand scaderea tensiunii este rapida.
Aceasta metoda are dezavantajul ca descarcarea trebuie supravegheata, pentru a nu ajunge la o
descarcare adanca a acumulatorului.
NOTA: Daca scaderea tensiunii este foarte rapida, iar “cresterea” tensiunii se produce in cateva
secunde, atunci avem o problema in bateria de acumulatori, in sensul ca una, doua sau mai multe
celule sunt defecte, ele fiind doar polarizate, nu incarcare. Depistarea acestor celule se face simplu:
- se descarca acumulatorul, apoi se incarca in modul obisnuit. Dupa incarcare se cupleaza la bornele
acumulatorului o rezistenta de sarcina prin care sa treaca un curent de 1 - 2 A. ( 5 - 10 ohm). Lasam
bateria se se descarce cateva zeci de minute (atentie, tensiunea sa nu scada sub 0,9 V/celula!) apoi
verificam, simplu, cu degetul, temperatura fiecarei celule in parte. Celula/celulele care s-a(u) incalzit
sunt defecte, acestea nu mai debiteaza curent, ci consuma, polarizandu-se invers.
- la bornele acumulatorului aproape descarcat, (adica cum ne-a lasat in pana!!!) se cupleaza o
rezistenta de sarcina in jur de 20 ohm. Legam de sondele voltmetrului doua ace de cusut. Intepand
invelisul de plastic (atentie, nu invelisul celulei, ci acea “tipla”transparenta in care sunt “rigidizate”
celulele!!!) in dreptul polilor, se masoara fiecare celula in parte. Daca tensiunea masurata este mai
mica cu 20 - 30 % decat pe restul celuleor, acea celula este defecta!!

Celulele defecte, cu ceva indemanare, se pot inlocui folosind celule bune de la un alt acumulator care,
la randul lui, are cateva celule defecte. Adica din doua rele, faci unul bun.
PRECIZARE: este bine ca celulele sa fie de la aceeasi firma si sa aiba aceeasi capacitate!
Desi celulele tip Ni-Cd sau Ni-Mh sunt mai putin afectate de descarcarea profunda, descarcarea
trebuie oprita cand tensiunea atinge valoarea de 0,9 V/celula. Daca acumulatorul este descarcat mult
sub aceasta tensiune, celula intra in descarcare adanca, acest lucru ducand la inversarea polaritatii,
cu alte cuvinte celulele afectate au potential negativ la borna pozitiva si invers. Inversarea polaritatii
poate distruge iremediabil celula daca nu se intervine la timp. Solutia ar fi incarcarea imediata, lenta,
la un curent mic, de cel mult I = C/14-16, unde I este curentul de incarcare, in mA, iar C este
capacitatea in mAh. Celulele tip Ni-Mh sunt mult mai sensibile la descarcarea adanca, ele putandu-se
distruge iremediabil.

Acumulatori pe baza de Litiu

NU scurtcircuitati bornele bateriei! Punerea in scurtcircuit a acumulatorului, chiar si pentru un timp

scurt, are ca efact supraincalzirea celulelor si chiar aprinderea sau explozia acestora.

Acumulatorii pe baza de Litiu nu prezinta fenomenul de memorie, ei putand fi pusi la incarcat fara o
descarcare prealabila. Acesti acumulatori nu trebuie descarcati mai mult de 3 V/celula. Unii
acumulatori au circuite de protectie care deconecteaza permanent celula de la bornele externe daca
valoarea a scazut sub 3 V/celula, aceasta nemaiputand fi incarcata in incarcatoare uzuale.
Descarcarea acumulatorului la o tensiune mai mica de 2,5V/ celula are ca efect distrugerea definitiva
a acestuia.
Producatorii de acumulatori pe baza de Litiu recomanda ca descarcare normala o descarcare de pana
la 20% din capacitate. Descarcarile repetate, de 100% din capacitate, duc la scaderea numarului de
cicluri incarcare/descarcare, de aceea se recomanda ca descarcarea acestor baterii sa nu fie
profunda.
Celulele defecte, cu ceva indemanare, se pot inlocui folosind celule bune de la un alt acumulator care,
la randul lui, are cateva celule defecte. Adica din doua rele, faci unul bun.
PRECIZARE: este bine ca celulele sa fie de la aceeasi firma si sa aiba aceeasi capacitate!

FORMATAREA, EGALIZAREA SI INCARCAREA

ACUMULATORILOR
Formatarea acumulatorilor tip Ni-Cd si Ni-Mh

Procesul de fabricatie al celulelor fiind industrial, este greu sa se pastreze constanti anumiti parametri,
de aceea, chiar pentru acelasi lot de celule, acestea, in sarcina, se pot comporta diferit. Cea mai mare
problema este incarcarea/descarcarea inegala, aceasta avand ca rezultat imediat faptul ca celula se
poate transforma din debitor de curent in consumator de curent. Chiar daca celulele sunt sortate de
fabricant inainte de a fi cuplate in baterii de acumulatori, este bine ca aceste baterii sa fie supuse unui
proces de formatare.
Cel mai simplu procedeu (si cu eficacitate buna) este de a descarca bateria de acumulatori la un
curent de 0,8C pana la valoarea minima de 0,9V/celula, apoi incarcarea lenta, pe timp mare la un
curent I = C/10...C/14, unde I este curentul de incarcare iar C este capacitatea bateriei. Aceste operatii
trebuie facute de cel putin trei ori in cazul unei baterii noi.

Un procedeu mai laborios, dar mai eficace, este urmatorul:

- in cazul acumulatorilor tip Ni-Cd:
a) decarcare la un curent cuprins in intervalul 0,8-1C pana la 0,9V/celula
:yahoo: dearcare la un curent de 0,2-0,3C pana la 0,2V/celula
c) inarcare la un curent de 0,1C pentru 2 ore
d) incarcare la un curent de 0,5C pentru 1 ora
e) incarcare a un curent de 0,1C pentru 8 ore
f) descarcare la un curent de 0,8-1C pana la 1,1V/celula
g) incarcare la 0,1C pentru 14-16 ore, in curent pulsatoriu la finalul inacrcarii

- in cazul acumulatorilor tip Ni-Mh

a) descarcare la un curent cuprins in intervalul 0,6-0,8C pana la 0,7V/celula
:D descarcare la un curent de 0,2-0,3C pana la 0,4V/celula
c) incarcare la un curent de 0,3C pentru 3 ore
d) incarcare la un curent de 0,2C pentru 8 ore
f) descarcare la un curent de 0,8-1C pana la 0,8V/celula
g) incarcare la un curent de 1C pentru 1 ora
h) incarcare la un curent de 0,2C pentru o ora
Pasul doi este necesar pentru reducerea efectelor polarizari inverse.

Formatarea acumulatorilor pe baza de Litiu

Acumulatorii pe baza de Litiu nu necesita un proces de formatare. Acest tip de acumulatori ajung la o
capacitate maxima dupa 3-4 cicluri incarcare/descarcare.

Egalizarea celulelor tip Ni-Cd si Ni-Mh se realizeaza practic in timpul procesului de formatare, deci nu
sunt necesare circuite speciale de egalizare. Totusi, din experienta, s-a vazut ca nu toate celulele se
incarca in mod egal, ceea ce duce implicit si la o descarcare inegala. La curenti mari, mai ales,
aceasta decarcare inegala are ca rezultat imediat incalzirea celulei si implicit, polarizarea inersa.

In cazul acumulatorilor pe baza de Litiu, egalizarea celulelor se face automat in timpul incarcarii, de
aceea incarcarea acumulatorilor de acest tip trebuie facuta cu incarcatoare speciale dedicate si nu cu
instaltii improvizate.

Incarcarea acumulatorilor tip Ni-Cd si Ni-Mh.

Atentie: Inainte de cuplarea acumulatorului la sursa de incarcare verificati si respectati polaritatea

tensiunii bateriei si a sursei de incarcare. Este interzisa conectarea cu polaritatea inversata!!!!

Nota: determinarea starii de incarcare/descarcare a acumulatorilor pe baza de Ni nu se poate

determina prin masurarea tensiunii, in gol, la borne. Singura certitudine a incarcarii complete este o
incarcare corecta.

Incarcarea acumulatorilor de acest tip se face in curent constant. Incarcarea poate fi lenta (I = C/10),
normala (I = C/2...C/3) sau rapida (I = 3C...5C). In nici un caz nu trebuie depasita rata de inacrcare
specificata de producator.
Din pacate, riscul de a distruge un acumulator prin nedetectarea pragului de incarcare creste cu cat
este incarcat mai rapid. Daca un acumulator uitat la incarcat (fara detectia incarcarii sau nedetectata
dintr-un motiv oarecare) la un curent C/10...C/14 are sanse mari de a fi recuperat, unul uitat la incarcat
(fara detectia incarcarii sau nedetectata dintr-un motiv oarecare) la un curent de 2C ... 5 C este
iremediabil compromis, asta daca nu explodeaza intre timp!
Incarcarea se poate face manual sau automat.
Incarcarea manuala se face de la surse de curent constant sau pulsatoriu. Tensiunea furnizata de
sursa de incarcare trebuie sa fie mai mare cu cel putin Nx1,6V decat tensiunea nominala a
acumulatorului, unde N = numar de celule.
EXEMPLU: Un acumulator de 7 celule are tensiunea nominala de 8,4 V, deci sursa de incarcare va
trebui sa asigure o tensiune de cel putin 7x1,6=11,2 V. La incarcarea manuala trebuie supravegeata
atent tensiunea la borne, cu atat mai atent cu cat curentul de incarcare se situeaza in domeniul normal
sau rapid si cu cat ne apropiem de finalizarea procesului de incarcare.
Incarcarea dupa timp, adica dupa formula T = C/I unde T= timpul de incarcare, in ore, C = capacitatea
in mAh si I = curentul de incarcare nu da intotdeauna rezultatele scontate. Cea mai sigura metoda de
incarcare manuala este verificarea incarcarii cu un voltmetru cuplat la bornele acumulatorului, fara a
scoate acumulatorul de la sursa de incarcare. Cand aceasta tensiune atinge valoarea de U =
Nx1,44V, unde U = tensiunea la borne, N = nr de celule, incarcarea trebuie oprita.
Observatie. “viteza” de incarcare nu este egala in timp, acumulatorul atingand in jur de 70% din
capacitate in cam 40% din timpul de incarcare, ultimii 30% din capacitate incarcandu-se in restul de
60% din timp.
Daca un acumulator se incalzeste in timpul incarcarii inseamna ca a fost supraincarcat sau are o/mai
multe celule defecte.
Nu lasati acumulatorul la incarcat pana se incalzeste, este o procedura gresita de incarcare ce poate
distruge acumulatorul.
Un acumulator care se “incarca”rapid la o tensiune mai mare de U = Nx1,5V este defect, deci
inutilizabil.
Incarcarea automata se face de la surse de incarcare prevazute cu senzori capabili sa detecteze
incarcarea totala si corecta a acumulatorilor, oprind procesul de incarcare. Unele surse de incarcare
pot furniza, pe ultima etapa de incarcare, un curent pulsatoriu, de mica intensitate, pentru
eficientizarea incarcarii si mentinerea acumulatorul incarcat pana la deconectarea de la sursa.
Detectarea pragului de incarcare, pentru acumulatorii tip Ni-Cd, se face dupa dupa picul dV/dt, adica
dupa variatia tensiunii in timp. Acumulatorii de tip Ni-Cd, cand ajung la capacitate maxima, au o
variatie negativa a tensiunii la borne in jur a 10 - 50 mV/celula. Aceasta tensiune, insumata, este
detectata de senzor si opreste incarcarea. Din pacate acest procedeu nu este eficient in cazul unui
acumulator prost formatat sau cu celule defecte, deoarce picul de tensiune scade semnificativ si nu
mai poate fi detectat. De asemena, acest pic scade foarte mult, ajungand chiar la zero daca curentul
de incarcare este mare (incarcare rapida). In toate aceste cazuri exista riscul supraincarcarii
acumulatorului, cu consecintele de rigoare.
In cazul acumulatorilor tip Ni-Mh, detectia incarcarii nu se mai poate face dupa picul de tensiune,
acesta fiind foarte mic, undeva in jur a 8 - 10 mV/celula, ea putand fi chiar zero la curenti mici de
inacrcare sau la temperaturi ridicate. De aceea o sursa de incarcare automata pentru acumulatori de
tip Ni-Cd nu este potrivita si pentru acumulatori de tip Ni-Mh.
In cazul acumulatorilor de tip Ni-Mh, detectia incarcarii se face dupa dT/dt, adica dupa variatia
temperaturii acumlatorului in timp (aproximativ 1 grad/minut sau depasirea temperaturii de 60 de
grade) si/sau incarcarea se face la curenti mai mari de C/5, deci incarcarea se face rapid sau
ultrarapid pentru marirea picului de tensiune.
Atunci cand folositi incarcatoare automate (destepte) selectati obligatoriu tipul de baterie apoi curentul
de incarcare. Atentie, acest curent trebuie setat functie de tipul acumulatorului, cum am spus mai sus,
dar acesta nu trebuie sa fie mai mare decat rata de incarcare specificata in foaia de catalog a
acumulatorului.

Incarcarea acumulatorilor Li.

Atentie: Inainte de cuplarea acumulatorului la sursa de incarcare verificati si respectati polaritatea

tensiunii bateriei si a sursei de incarcare. Este interzisa conectarea cu polaritatea inversata!!!!

Nota: Determinarea starii de incarcare in cazul acumulatorilor pe baza de Li este usor de facut functie
de tensiunea masurata la borne.

Atentie: aceste tipuri de acumulator nu se pot incarca manual si nici nu pot fi folosite incarcatoare
destinate acumulatorilor din Ni-Cd sau Ni-Mh!

Acumulatorii pe baza de Litiu se incarca in tensiune constanta sau in curent constant. In cazul
incarcarii in tensiune constanta, sursa de incarcare furnizeaza la bornele celulei o tensiune constanta,
aceasta luandu-si curentul necesar pana cand atinge aceeasi tensiune cu cea a sursei, moment in
care celula nu mai “suge” curent, incarcarea fiind considerata terminata. Trebuie notat ca acest
procedeu de incarcare este, in general, un procedeu lent de incarcare.
Incarcarea acumulatorilor pe baza de Litiu se face de la surse de incarcare special destinate acestui
scop, acestea avand incorporata si functia de egalizare. Pentru ca aceasta functie sa fie activa,
trebuie cuplata la sursa de incarcare si mufa cu pinii destinati controlului egalizarii acumulatorului.
Detectia incarcarii complete se face dupa pragul de tensiune maxima pe celula sau cand curentul de
incarcare a scaut la 0,03C.
Atentie: daca incarcatorul folosit nu recunoaste automat numarul de celule, asigurati-va ca ati selectat
corect acest parametru!!!!!!
Respectati indicatiile privind rata de incarcare a acumulatorilor pe baza de Litiu. Incarcarea la curent
mai mare poate cauza supraincalzirea si scaderea performantelor si duratei de viata a acumulatorului.
Supraincarcarea bateriilor pe baza de Litiu sau incarcarea fara controlul egalizarii poate duce la
supraincalzirea celulelor urmata de explozie si incendiu. Deci atentie mare!!!! Unii producatori merg
pana acolo incit recomanda punerea acumulatorilor pe baza de Litiu in cutii metalice sau in “recipienti”
speciali pe perioada incarcarii!!!

Pastrarea Acumulatorilor
Observatie: pastrarea in conditii improprii a acumulatorilor poate compromite toate eforturile depuse
la incarcarea si exploatarea lor corecta, ducand in final la reducerea substantiala a duratei de
exploatare.

Important: dupa o perioda oarecare de stocare, inainte de utilizare, pentru a fi siguri ca se

recupereaza integral parametrii bateriei, este necesar cel putin un ciclu de incarcare lenta -
descarcare.

Principalii “inamici” in cazul pastrarii acumulatorilor sunt temparatura si autodescarcarea.

Pastrarea acumulatorilor tip Ni-Cd si Ni-Mh

Este unanim acceptat ca temperatura optima de stocare a acumulatorilor este in jurul a 10 - 15 grade
Celsius. Unii recomanda chiar pastrarea in frigider, in zona pentru legume, unde temperatura nu
scade mai mult de 5 - 6 grade Celsius.
Acumulatorii tip Ni-Cd si Ni-Mh se recomanda a fi pastrati incarcati doar la 40 % din capacitate, nu
100%.
Acumulatorii tip Ni-Cd pot fi pastrati pana la 5 ani fara a se pierde substantial din parametri, pe cand
timpul de pastrare a acumulatorilor tip Ni-Mh este putin mai redus, doar 3 ani.

Pastrarea acumulatorilor pe baza de Litiu

Acumulatorii pe baza de Litiu se recomanda a fi pastrati doar la 40 % din capacitate, nu 100%.
(U = 3,75-3,80V/celula.)

Sfaturi de final, amestecate...

Pentru decristalizarea celulelor se recomanda aplicarea pe celula respectiva a unui puls de tensiune
continua de ordinul microsecundelor, cu valoare cuprinsa intre 500 - 1000V. Practic aceasta se poate
face prin descarcarea unui condensator de capacitate mare, conectat direct pe bornele celulei
cristalizate.
Din pacate acest procedeu este destul de periculos, celula putand exploda!!!!

Evitati incalzirea bateriilor la incarcare.

Descarcati complect (Umin = Nx0,9V) acumulatorii tip Ni-Mh cel putin o data la 3 luni.

Dupa o perioada de stocare mai mare de 6 luni in cazul bateriilor tip Ni-Cd si Ni-Mh este necesar un
ciclu complet de incarcare-descarcare-incarcare.
Cand achizitionati un acumulator nou, daca este posibil, masurati tensiunea la borne pe o sarcina ce
consuma in jur de 20 mA. ( 300 - 400 ohm, pentru Ni si respectiv, 300 - 500 ohm pentru Li). Daca
tensiunea este mai mica de U< Nx0,6V pentru Ni, respectiv U< Nx3V pentru Li, acumulatorul nu mai
este bun, fiind sanse mici de a fi recuperat.

Nu intrerupeti, sub nici un motiv, incarcarea acumulatorilor tip Ni-Cd si Ni-Mh. In cazul unei caderi de
tensiune pe retea, deconectati acumulatorul de la sursa de incarcare, descarcati-l corect si reluati
incarcarea de la capat. Acumulatorii pe baza de Litiu pot fi incarcati pe etape.

Acumulatorii pe baza de Litiu trebuie sa ramana reci pe intreaga durata de incarcare.

Evitati descarcarea profunda in cazul acumulatorilor pe baza de Litiu.

Parametrii enumerati in foaia de catalog sunt valabili pentru o temperatura ambianta intre 23-25 grade
Celsius, aceasta fiind si temperatura optima de utilizare.

Un acumulator nu poate fi mai bun decat cea mai slaba dintre celulele componente!
Nu supraincarcati un acumulator, nu va acumula si nu va debita mai multa energie, din contra, il puteti
defecta!

Nu inseriati celule de la firme diferite sau cu capaciati diferite.

Cititi cu atentie instructiunile de utilizare pentru acumulatori si sursele de incarcare, nu mai plecati
urechea la ...folclor!

Daca este nevoie sa refaceti un acumulator prin schimbarea unor celule, reconectati-le prin sudura in
puncte. Lipirea cu cositor supraincalzeste celula, distrugand-o. Totusi, daca incercati lipitura cu
cositor, incerxati se dezlipiti bateria defecta in asa fel incat banda de conectare sa ramana intacta pe
bateria buna. Curatati bine banda cu putina hartie abraziva, ungeti-o cu pasta decapanta folosita de
instalatori (sacazul nu da mereu rezultate) si, folosind un shunt termic, cositoriti capatul liber al benzii.
Lipiti apoi benzile intre ele, folosind un ciocan de lipit (nu de tip pistol!) cu puterea in jur de 60W, bine
incalzit si cu mult cositor pe varf. Nu insistati pe esteticul lipiturii, atentie insa la sudurile reci!

Feriti acumulatorii pe baza de Litiu de socuri mecanice, pe timpul utilizarii, incarcarii si depozitarii.
Asezati acumulatorii in asa fel incat sa aiba protectie maxima chiar si in cazul unei eventuale lovituri
sau cazaturi. Nu utilizati baterii tip baza de Li deformate, intepate sau umflate!!!

Vara, nu lasati acumulatorii de rezerva in portbagajul masinii sau in masina, pe bord sau in spatele
lunetei. Caldura de la soare ii va descarca sau chiar defecta. Iarna, tineti acumulatorii de rezerva intr-
un buzunar, la loc calduros. Inainte de ai pune pe “agregat”, aclimatizati-i cateva minute (chiar mai
multe, daca e necesar).

Indiferent de mosfetul instalat (fara AB, cu AB sau computerizat) este recomandat sa nu lasati la
pastrare acumulatorul in “agregat” pentru ca mosfetii au consum in standby (mic, dar existent) si asta
poate duce la descarcarea profunda a celulelor, foarte periculos pentru celulele LiPo.

Nu intepati, nu desfaceti acumulatorii pe baza de litiu, pericol de incendiu!

Nu aruncati acumulatorii defecti la gunoiul menajer, duceti-i la centrele de reciclare.