Sunteți pe pagina 1din 105

Incarcatoare acumulatori mici

Incarcatoarele de acumulatori prezentate in continuare sunt foarte simple, usor de construit si ..


ieftine

Primul montaj indica incarcarea acumulatorului/acumulatoarelor (in serie, de aceeasi capacitate) prin
aprinderea LED-ului
M-am hotarat sa construiesc un incarcator de acumulatori folosind prima schema, am cumparat toate
piesele, mai putin condensatorul, dar in plus am cumparat un suport de acumulatori.. totul ajungand
la suma de 27.000 lei. Daca as fi sa cumpar totul cap coada (transformator, cablu alimentare,
carcasa, fire, cositor, cablaj, comutator, etc) nu cred ca suma necesara ar depasi 150-200.000 lei, iar
pe piata un incarcator costa intre 300-800.000 lei.. deci.. avantaj celor pasionati de electronica :))

Intre timp am realizat alt incarcator de acumulatori, cu un circuit stabilizator de tensiune LM7805 in
montaj de sursa de curent constant... apoi am gasit o alta schema cu el, in care mai apare un LED
care indica atunci cand acumulatorul/acumulatorii se incarca.

Pana la urma, am realizat ultima schema, de care sunt foarte multumit.. il folosesc pentru a incarca 4
acumulatori GP de 300mAh, cu un curent constant de 35mA.. si in 10 ore sunt .. incarcati.

asa arata superincarcatorul :)

o poza mai
detaliata

modul de realizare practic este urmatorul:

si modul de calcul al pieselor :))

Voind sa testez un marker pentru cablaje, am realizat un mic cablaj pentru acest incarcator,
montandu-i inca un LED care indica prezenta tensiunii pe intrare....

Fiind incepator in a lucra cu EAGLE am realizat schema si apoi cablajul acestei scheme

Pentru cei mai putin initiati in "ale electronicii" prezint un mod de realizare practic al unui incarcator
cu curent constant pentru 4 acumulatori de 300mAh, cu posibilitate de alimentare de la retea (220V~
prin intermediul unui alimentator simplu, compus din transformator, punte redresoare realizata cu 4
diode si un condensator electrolitic de filtraj; pe langa acestea mai sunt necesare, un stecker, un
intrerupator, o mufa jack tata/mos si, evident, fire), de la calculator (dintr-o mufa de alimentare cum
sunt cele de hard-disk, se folosesc doar firul galben, adica +12v si unul negru, adica masa, respectiv
minus) sau de la "bricheta" masinii. Pe langa acesta posibilitate, acest incarcator va incarca lent
(recomandat) cu un curent de 30mA timp de 10 ore sau rapid (doar cazuri urgente) cu 300mA timp
de o ora (timpii se cronemetreaza cu ochii pe ceas), modul de incarcare este indicat de 2 LED-uri (eu
am ales, verde pentru "lent" si portocaliu pentru "rapid"). LED-ul rosu va indica incarcarea
acumulatorilor.

Calculul valorilor rezistentelor este urmatorul:

Ca ultima observatie, timpul de incarcare practic este cu 20-30% mai mare decat cel teoretic, deci la
un timp de calcul de 10 ore, practic, vom incarca acumulatori 12-13 ore (cel mai bine se incarca
dupa cum este precizat in fisele lor, dar daca nu avem acces la ele, vom aplica reglula de mai sus).

Incarcator automat pentru


acumulatori mici
Desi am mai prezentat scheme diverse de incarcatoare de acumulatori mici cu curent constant (vezi
Incarcatoare acumulatori mici sau Incarcator acumulatori mici cu LM317) voi prezenta o schema de
incarcator de acumulatori de capacitate mica (<2Ah) cu decuplare automata la terminarea ciclului de
incarcare:

Indicatiile starilor se fac cu 3 LED-uri, dupa cum urmeaza:

Montajul poate fi realizat in varianta urmatoare:

Componentele din schema sunt urmatoarele:

Urmeaza explicarea modului de functionare al schemei:

In pagina Incarcatoare acumulatori mici, explicitat prin exemple modul de calcul al rezistentei care
determina valoarea curentului constant de incarcare (in cazul nostru R1), prin folosirea integratului
LM7805 (care are o cadere tensiune de 5V, iar pe LED-ul rosu 1,8-1,9V). Partea de automatizare
consta din "citirea" tensiunii de pe acumulator(i) si compararea cu referinta (tensiune reglabila din
R8), daca tensiunea pe acumulator este mai mica decat cea de referinta, atunci pe iesirea
operationalului, aflat in configuratie de comparator de tensiune, este plus (1 logic) deci LED-ul nr. 2
este stins (diferenta de potential zero), iar tranzistorul Q1 este deschis, permitand alimentarea
generatorului de curent constant realizit cu IC2, de asemenea, LED-ul nr. 1 este aprins indicand
conectarea acumulatorului/acumulatorilor; daca acumulatorii sunt incarcati (multiplu de 1,44V),
tensiunea citita pe ei este egala cu cea de referinta (reglata la "multiplu" de 1,44V; multiplul este
egal cu numarul de acumulatori) atunci pe iesirea operationalului avem minus (0 logic), LED-ul nr. 2
se aprinde, tranzistorul se blocheaza, tensiunea pe iesirea lui este zero, deci acumulatorii nu se mai
incarca, LED-ul nr. se stinge si pentru dioda D1 blocheaza trecerea curentului in sens invers (pentru
a evita descarcarea lor).

Am realizat si o simulare (in Crocodile Technology) la tensiunea de aliemntare de 9V...si avem:

Acest tip de incarcator, ne permite introducerea inca unei rezistente si a unui comutator, pentru a
putea face o incarcare lenta (indicata si de producatorii acumulatoarelor, de 10-12 ore) si una rapida
(1..3 ore).
Am facut un montaj-test, in care am folosit o schema mai simplificata (fara rezistentele R4, R5 si
R9) si am folosit un tranzistor Darlington (TIP132)..rezistenta R1 este de 47ohmi/3W (curent
constant de 140mA) iar rezistenta R3 din baza tranzistorului a fost initial de 47ohmi/3W, dar
curentul rezidual spre blocare era destul de mare (50mA), asa ca am inlocuit-o cu 2 rezistente in
parale de 4,7k inseriate cu o dioda zenner de 4,7V... reducand curentul rezidual la 10mA. Acest
curent rezidual apare cand tensiunea pe acumulatori este cu 10mV sub valoarea reglata din
semireglabil (in cazul meu de 4x1,44=5,64V).

Montajul a fost realizat inaintea mea de Lucian, care a si descoperit o greseala in schema initiala
(care numai este pe pagina, unde inversasem pinii 2 cu 3, desi in simulare era bine)..

Deoarece inca nu-s multumit total de rezultate, voi incerca si varianta in care sa folosesc un
tranzistor PNP (ca BD140), cu modificarea configuratiei, in sensul de a schimba pinul 2 cu 3 si
invers.. a doua varianta ar fi cea in care sa folosesc un releu.

Lucian a testat si varianta cu 741 si tranzistor PNP, da' nu a fost multumit, iar varianta cu releu nu
am mai testat-o deoarece am aflat de la Cristian ca in zona comutarii, daca nu am histerezisul mare
(ar fi necesitat un semireglabil in reactia pe operational), releul va fi conectat si deconectat foarte des
si m-a sfatuit sa folosesc un comparator dedicat (gen LM311, 339, etc), iar Lucian a facut teste cu un
comparator (LM393 - comparator dual). Daca se foloseste ca generatar de curent constat un LM317,
LED-ul aprins (si tranzistorul este deschis) cand acumulatorii sunt descarcati, langa pragul de
comutare LED incepe sa clipeasca din ce in ce mai des (evident ca si tranzistorul lucreaza in salturi
si curentul d eincarcare este mai mic decat cel impus) apoi LED-ul se stinge si tranzistorul se
blocheaza, curentul devenind zero; daca se foloseste un LM7805, comutarea se face brusc.
Teoria ca teoria, da' practica ne omoara ..asa ca am mai "pictat" o schema, care foloseste un 339
(comparator cvadruplu) si poate indica ca acumulatorii sunt descarcati (LED rosu, galben, verde si
albastru aprinse), sunt incarcati, dar nu total (LED galben, verde si albastru) si ca sunt aproape
incarcati (LED verde si albastru), complet incarcati (toate stinse); cand nu sunt acumulatori prezenti
in acumulator sunt aprinse toate LED-urile (aceasi stare ca si cu ei descarcati):

o simulare a functionarii:
- nu este acumulator in dispozitiv:

- acumulator descarcat:

- acumulator mediu incarcat:

- acumulator aproape incarcat:

- acumulator incarcat 99%:

- acumulator incarcat 99,99%:

- acumulator complet incarcat:

PS: tensiunea de referinta, care ajunge la intrarile inversoare (IN-) se regleaza la multiplu de 1,44V..
- pentru acumulator de 1,2V este 1,44V
- pentru 2 in serie (inscriptionati 2,4V) se regleaza la 2,88V
- pentru 3 in serie (3,6V) se regleaza la 4,32V
- pentru 4 acumulatori in serie (4,8V) se regleaza la 5,76V;
- pentru 5 acumulatori in serie (6V) se regleaza la 7,2V;
- pentru 6 acumulatori in serie (7,2V) se regleaza la 8,64V

Incarcator automat pentru


acumulatori mici (II)
Incarcator automat pentru elemente
Ni-Cd

Desi am mai prezentat scheme diverse de incarcatoare de acumulatori mici cu curent constant,
dintre care si varianta automatizata (vezi Incarcator automat pentru acumulatori mici), prezint in
continuare o schema care a fost publicat de fiz. Gh. BALUTA si fiz. Eugenia CARBUNESCU:
Acumulatoarele Ni-Cd etanse de format R6 sunt adesea folosite in aparatura radio portabila,
casetofoane miniatura, blitzuri foto, modele telecomandate s.a.m.d. Pentru a le prelungi durata de
viata este necesara exploatarea cat mai rationala a lor.
Montajul descris in continuare asigura incarcarea individuala a elementelor de acumulator mai sus
mentionate (500 mAh), pana la atingerea tensiunii finale, dupa care decupleaza automat elementul.
Este prevazuta corectia tensiunii de decuplare, in functie de temperatura la care se lucreaza.
Utilitatea schemei este evidenta in situatiile cand trebuie incarcate simultan elemente aflate in stari
de descarcare diferite si/sau necunoscute. In aceste cazuri, conectarea clasica (in serie) a elementelor
conduce la supraincarcarea unor acumulatoare.
Curbele tipice de evolutie a tensiunii la incarcarea unui element Ni-Cd sunt date in figura 1. Se
observa ca pentru fiecare temperatura exista o valuare a tensiunii la care elementul a stocat o
cantitate de energie egala cu capacitatea sa nominala (500 mAh); la aceasta valuare trebuie interupta
incarcarea.
In figura 2 este prezentata schema unui modul electronic ce realizeaza incarcarea cu un curent de
50 mA a acumulatorului Ac si decuplarea acestuia de la redresor atunci cand tensiunea la borne
atinge valoarea nominala pentru temperatura la care se lucreaza.
Se remarca amplificatorul operationalul Cl1, montat in configuratie de comparator. La intrarea
inversoare se aplica o tensiune de referita Uref, iar pe intrarea neinversoare se gaseste practic
intreaga tensiune de la borna + a acumulatorului Ac supus incarcarii. In faza initiala, Uac
Cand incarcarea este terminata, Uac>Uref, iesirea lui CI1 basculeaza "sus'' la un potential de circa
+11V. El se regaseste pe anodul lui DZ1 a carui conductie este impiedicata de dioda D1 cu care este
inseriata. T1 se blocheaza si incarcarea inceteaza. D2 previne descarcarea acumulatorului prin T1.
Numai un curent infim (10mA) de descarcare subzista, asigurand testarea permanenta a tensiunii de
la bornele acumulatorului.
Bascularea brusca a comparatorului este asigurata de reactia pozitiva introdusa prin R2 . Pragul de
basculare jos-sus este fix datorita valorii precise a tensiunii pe anodul lui DZ1. Tensiunea de
strapungere a acesteia este stabilizata termic prin inserierea cu D1 care are coeficient de variatie a
tensiunii cu temperatura de semn contrar.
De indata ce a incetat incarcarea, tensiunea la bornele acumulatorului incepe sa scada si, dupa un
interval de ordinul minutelor, montajul sesizeaza scaderea (histerezis de circa 50 mV), comparatorul
basculeaza din nou si reia incarcarea. Fenomenul se repeta periodic; prin aprinderea cu intermitenta
a lui LED1 (perioada de cateva minute), utilizatorul este avertizat ca elementul respectiv poate fi
scos din incarcator.
Intrerupatorul I (facultativ) permite trecerea manuala a comparatorului in starea "incarcare'', chiar
daca tensionea acumulatorului se afla in intervalul de histerezis. Manevra este utila la reglaze.
Mai multe module de tipul celui din figura 2 pot asigura incarcarea simultana a unui numar
corespunzator de elemente Ni-Cd. Practic, s-a realizat un ansamblu de patru module.

Figura 3 reprezinta redresoarele care furnizeaza +12V, -12V, +6V si tensiunea de referinta pentru 4
module ca acela din figura 2. Transformatorul debiteaza ~12V/300mA pe infasurarea II si cate
~20V/30mA pe fiecare din secundarele III si IV. Tensiunea de referinta se obtine de la un stabilizator
cu 3 trepte (doua diode Zener si un LED). EI furnizeaza maximum 1,5V/0,3mA, cu un coeficient de
variatie cu temperatura de -2,5 mv/grad. De remarcat ca LED2, nu are rol de semnalizare optica (la
curentul redus care il stabilizeaza el lumineaza extrem de slab), ci este folosit ca element de referinta
pentru obtinerea coeficientului mentionat mai sus.
Dupa realizarea practica si verificarea redresoarelor, se trece la re glaje. Se conecteaza mai intai un
singur acumulator (preferabil deja incarcat pentru economic de timp) intr-unul din module. La
bornele acumulatorului se cupleaza un voltmetru digital pe care sa se poata citi 1,500V cu o resolutie
de 1mV sau mai buna. Se regleaza pentru inceput Uref, la valoarea maxima (circa 1,5V) si se
urmareste pe voltmetru cresterea lenta a tensiunii pe acumulator. Cand s-a atins valoarea
corespunzatoare incarcarii maxime la temperatura la care se lucreaza (de exemplu 1,44V pentru
20OC, conform figurii 1) se scade Uref pana cand comparatorul basculeaza si LED-ul de
semnalizare se stinge.
Fare a modifica Uref reglata ca mai sus, se verifica apoi toate modulele de incarcate, cu cate un
acumulator. Daca ele deconecteaza la tensiuni diferite cu mai mult de 5-6 mV fate de primul modu1,
se schimba diodele Zener de la iesirea amplificatoarelor operationale cu alte exemplare avand
tensiuni de strapungere putin diferite.
lncarcarea sub curent de 50mA se recomanda in intervalul de temperatura 10-400C. Daca se
lucreaza in intervalul 0-100C, trebuie folosit un curent de 30mA si incarcarea va dura mai mult.
Practic se va mari R6 pana la obtinerea acestei valori reduse a curentului, Eventual se prevede un
comutator pentru selectarea curentului de 50 sau 30mA, functie de domeniul de temperatura la care
va avea loc incarcarea.
O mentiune speciala privind elementele de accumulator aflate intr-o stare de deteriorate avansata
tensiunea la borne in cursul incarcarii evolueaza in salturi mai mari decat cele indicate in figura 1, de
aceea se va regla Uref in consecinta sau se va renunta la acest mod de incarcare pentru elementele
deteriorate.

Vechiul meu colaborator Lucian a realizat montajul:

Charger China
Am achizitionat la pretul de 12lei, datorita carcasei, un incarcator chinezesc; pe cutie era prezentat
modul de functionare: incarcare la curent constant pana se ajunge la tensiunea nominala - indicare cu
LED rosu aprins pentru fiecare acumulator, apoi incarcare cu un curent rezidual, indicat prin
aprinderea cu intermitenta a LED-ului corespunzator...

Bineinteles, ca pe afara e vopsit gardul si-nauntru' leopardu'... pentru ca, indicatia este respecta cat
de cat, dar incarcarea e permanenta...contare in urma masuratorilor si unui releveu (reverse
engeneering)...

Din analiza detaliata a schemei, am constatat ca se foloseste o tensiune pulsatorie, doar redresata
(nefiltrata), iar tensiunea de referinta era 1,352V asa ca pentru inceput am montat un condensator
electrolitic de 470uF astfel incat am obtinut o tensiune continua de 9,42V, am modificat partea de
divizor rezistiv care asigura tensiunea de referinta astfel: am schimbat rezistenta de 560 ohmi cu cea
de 1k8, iar in locul celei de 1k8 am pus un semireglabil de 1k...si am reglat tensiunea de referinta la
1,44V...

Avand ca documentatie, printre altele, si articolele Incarcator automat pentru acumulatori mici si
Incarcator automat pentru acumulatori mici (II) / Incarcator automat pentru elemente Ni-Cd urmeaza
modificarea, pentru fiecare celula:

Am realizat un releveu mai aproape de adevar, repstvi modificarea ce se va face, pe


cablajul/montajul existent:

Incarcator pentru acumulatori mici cu


LM317
Pentru a realiza un incarcator, in afara schemelor prezentate la Incarcatoare acumulatori mici putem
folosi si pe LM317
Schema tipica de aplicatie, pentru acest caz, este urmatoarea:

Pentru a fi mai precisi si a putea calcula valoare rezistentei in functie de curentul de incarcare
(constant), am desenat schema tipica de aplicatie din datasheet, cu mentionarea tensiunilor:

Formulele de calcul sunt urmatoarele:

Pentru anumite valori ale curentului, rezulta valoarea rezistentei si puterea dispita pe ea (in cazul
practic vom alege o valoare standardizata si o putere mai mare decat cea calculata):

Valoare curentului de incarcare, se alege in functie de acumulatorii care trebuie incarcati:

Din experienta, este necesara introducerea unei diode, care are rolul de a evita descarcrea
acumulatorilor, daca in timpul incarcarii se decupleaza alimentarea montajului (aceasta 'smecherie"
se poate aplica la toate incarcatoarele de acumulatori, realiziti cu rezistenta de limitare sau cu susrsa
de curent constant construite cu tranzistori sau circuite integrate).

Daca tot ne ocupam de protectii, putem pune pentru fiecare acumulator un grup de 2 diode, care se
comporta in acest caz ca o dioda zenner, limitand tensiunea pe fiecare acumulator la 1,4V (2x0,7V).

Putem pune si un indicator de terminare a incarcarii, nu foarte precis, dar bun ...

Incarcatoare automate de acumulatori


In cartea "301 circuite electronice" publicata la Editura Teora, este urmatoarea schema...

Sa analizam schema...

Rezistenta R1 determina valoarea curentului de incarcare, rezistenta R2 limiteaza curentul prin LED
la 18mA si se calculeaza f. usor tinand cont ca pe un LED rosu este o cadere de tensiune de 1,8V.

Valorile rezistentelor R1 si R2, inclusiv puterea disipata pe ele:

Am redesenat schema in EAGLE:

..montajul cu piesele ar arata asa:

..iar cablajul la scara 1:1 il puteti descarca de AICI.

O alta schema de incarcator cu decuplare automata si indicare a incarcarii gasim la


http://www.electronicsforu.com/EFYLinux/circuit/mar2004/Cir-01-mobile-charger.pdf

Incarcator acumulatori auto


Desi pe piata se gasesc .... merita realizat de fiecare...
Prima schema prezentate aici, a fost publicata in revista "TEHNIUM international" - mai 1999

Si ca sa fie treaba treaba...am gasit la http://users.otenet.gr/~athsam/car_12v_battery_charger.htm

Schema este forte asemanatoare cu cea prezentata in revista TEHNIUM, dar este prevazuta cu un
LED (verde) care indica prezenta tensiunii si un LED (rosu) care indica terminarea incarcarii.
Lista piese
R1=
R2=
R3=
R4=
R5=
C1=

1Kohm
1.2Kohm
470 ohm
470 ohm
10Kohm
10uF 25V

D1= 1N4001
D2= 6.8V 0.5W zener
TR1= 4.7Kohm (semireglabil)
Q1= BTY79 sau echivalent 6A
Q2= C106D tiristor
GR1= 50V 6A punte redresoare

O aranjare spatiala a componentelor ar fi cam asa...

..sau..

T1= 220V/17V 4A Transformator


LD1= LED verde
LD2= LED rosu
M1= 0-5A c.c. Ampermetru
S1= intrerupator 10A
F= siguranta 5A

La http://www.webelectronica.com.ar/news12/nota06.htm am dat peste un montaj similar:

O schema mult mai interesanta, cu reglaj automat al curentului de incarcare, in functie de tensiunea
acumulatorului a fost prezentata in cartea "RADIOFONIE PENTRU TINERET", scrisa de IonMihail Iosif si Valentin-Petre Ganea...

Dati click
pe imagini pentru a aparea in format mai mare ?!?!

Simuland functionarea in Crocodile technology obtinem:

PS: cablajul acestui din urma incarcator de baterii il gasiti la EPSICOM !!!!

Incarcator automat de acumulatori


(45mA..3A)
In almanahul Tehnium 87, la pagina 168 am gasit articolul "INCARCATOR" scris de dl. V.
Calinescu

Dati dublu click pe imagine si va apare la o marime mai mare !!!

Protectia acumulatorului la
incarcare si descarcare
excesiva
articol rearanjat si completat in 01.2012

In almanahul Tehnium 87, la paginile 108-111 am gasit articolul "Protectia


acumulatorului la incarcare si descarcare excesiva" scris de fiz. Gh. Baluta & fiz. E.
Carbunescu:

Incarcarea si descarcarea excesiva a acumulatoarelor electrice, in special a celor


cu plumb, provoaca deteriorarea lor rapida. Pentru evitarea acestor fenomene este
necesara supravegherea permananta a tensiunii la bornele acumulatotului. Utilitatea
unui automat care sa efectueze aceasta operatiune si sa ia decizii de intrerupere a
incarcarii si descarcarii nu mai trebuie demonstrata.
Montajul prezentat in schema alaturata este destinat ptotectiei unei baterii de
acumulatoare cu plumb de 12V ce se incarca de la retea si se descarca pe o sarcina
rezistiva (de exemplu, intr-o instalatie pentru iluminat de siguranta, in cazul
intreruperii accidentaJe a retelei).

Functiile pe care le indeplineste montajul sunt urmatoarele:


- intrerupe incarcarea acumulatorului cand tensiunea la bornele sale a atins valoarea
14,4V (deci 2,4V pe element)
- reia incarcarea acumulatorului cand tensiunea sa a scazut la 13V datorita
autodescarcara sau consumului;
- deconecteaza sarcina atunci cand tensiunea bateriei scade sub 10,5V
(1,75V/element) si o conecteaza din nou la valoarea de 11V
- simultan cu deconectareaa sarcinii mentionate mai sus, automatul nu permite
reluarea incarcarii acumulatorului pana ce tensiunea in gol a acestuia nu creste la cel
putin 11V. Aceasta functie este necesara pentru evitarea conectarilor repetate
(oscilatii cu perioada mica), in situatia cand curentul consumat de sarcina este mai
mare decat cel furnizat de redresor, iar acumulatorul (tampon) este descarcat;
- semnalizeaza prin intermediul a trei LED-uri, conform codulul din tabelul alaturat,
situatia in care se afla acumulatorul.

Montajul este astfel proiectat incat, in starea de descarcare totala a


acumulatorului, consumul solicitat de automat sa fie minim (circa 7mA), pentru a nu
accentua sensibil starea de epuizare a bateriei.
Schema contine doua comparatoare de tensiune, fiecare realizat cu cate un
amplificator operational 741, la care s-a aplicat o reactie pozitiva. Pe intrarile
inversoare ale celor doua comparatoare este aplicata o tensiune de referinta de 6,2V
de pe dioda Zener D2, iar pe fiecare intrare reinversoare cate o fractiune din
tensiunea acumulatorului. Cand tensiunea pe intrarea neinversoare depaseste
tensiunea de referinta, iesirea comparatorului basculeaza brusc in starea "sus", adica
la o tensiune de circa 90% din tensiunea de alimentare. Bascularea inversa, in starea
"jos" (circa 20% din tensiunea de alimentare), se face la scaderea potentialului intrarii
neinversoare sub tensiunea de referinta. Exista un histerezis cu atat mai mare cu cat
rezistenta de reactie este mai mica.
Sa urmarim modul in care functioneaza montajul. Presupunem ca acumulatorul este
in curs de incarcare, deci tensiunea la bornele sale creste foarte lent. Cand ea atinge
14,4V pe cursorul lui R5 se culege o tensiune suficienta pentru a produce bascularea
iesirii lui CI1, in starea "sus". Tensiunea intre iesire si borna "plus" este mica (sub 2V)
si ea se aplica divizorului R11-R12. O sesime din aceasta tensiune (circa 0,3V),
prezenta pe jonctiunea emitor- baza a lui T1, nu este suficienta pentru a mentine in
conductie acest tranzistor cu siliciu. Ca urmare. releul Re1 declanseaza, contactul sau
K1 (normal deschis) intrerupe curentul in primarul transformatorului Tr si incarcarea
baterei B inceteaza. Aceasta stare este semnalizata pnn aprinderea LED-ului 1
(verde). Mentionam ca in tot acest timp, din motive care vor fi lamurite ulterior, releul
Re2 este anclansat si contactul sau K2 este inchis, permitand alimentarea sarcinii, a lui
Re1 si a celor doua diode LED 1 si 2.
Cand tensiunea bateriei scade sub 13V, are loc bascularea in starea "jos" a iesirii
lui CI1. Intre "plus" si iesire sunt acum aproximativ 10V, T1 conduce, Re1 anclanseaza
si incarcarea se reia. Aceasta stare este semnalizata prin aprinderea simultana a
diodelor LED1 si LED2 (verde si galben).
In exploatarea normala a acumulatorului, acestea sunt cele doua stari in care se
gaseste succesiv montajul.
Daca insa din diverse motive (descarcare avansata, lipsa indelungata a tensiunii in

retea, deteriorarea unui element al acumulatorului) tensiunea la bornele bateriei scade


pana la valoarea de alerta 10,5V, atunci intra in actiune comparatorul CI2. Tensiunea
pe cursorul lui R2 scazand sub valoarea de basculare "jos" a comparatorului, iesirea lui
CI2 trece la un potential de circa 2V fata de masa. Aceasta valoare este suficienta
pentru a deschide Zener-ul DZ2 si curentul injectat in baza lul T2 este neglijabil.
Tranzistorul mentionat se blocheaza, releul Re2 declanseaza, iar contactul sau K2
(normal deschis) intrerupe alimentarea sarcinii, releului Re1 si a LED-urilor 1 si 2. O
data cu Re1 este intrerupta si incarcarea. Semnalizarea situatiei de alerta se face prin
aprinderea lui LED3 (rosu), alimentat cu un curent redus (3mA), din motive de
economisire a energiei acumulatorului descarcat.
In starea de alerta (LED3 aprins), utilizatorul trebuie sa determine cauza care a
provocat descarcarea pana la limita a bateriei si - daca este posibil - sa o inlature.
Oricum, ei trebuie sa micsoreze sarcina sau sa intrerupa total consumul, pana la
reincarcarea acumulatorului.
Dupa revenirea tensiunii bateriei (lasata fara sarcina) la 11V si evident daca exista
tensiune de retea, incarcarea se reia automat prin bascularea lui CI2 in starea "sus".
Daca tensiunea nu revine la 11V - de regula, in cazul acumulatoarelor deteriorate -,
se va forta incarcarea apasand intrerupatarul I2 un timp suficient de indelungat. El
permite suntarea contactului K2 si alimentarea manuala a redresorului. Totusi, in
timpul acestei manevre, trebuie urmarit ampermetrul A, deoarece se poate intampla
ca valoarea curentului de incarcare sa fie prea mare. Dupa ce bateria a ajuns la 11V se
elibereaza I2, automatul preluand controlul incarcarii.
Transformatorul de retea Tr, siguranta Sig, puntea de diode D3-D6 si instrumentul
se dimensioneaza in functie de capacitatea acumulatorului B, astlel ca sa debiteze un
curent de maximum 1/10 din capacitatea nominala a acumulatorului in situatia cand
acesta are 11V la borne. Se poate folosi un redresor pentru incarcat acumulatoare
procurat din comert, care debiteaza curentul necesar.
Reglajul montajului se reduce la ajustarea potentiometrelor astfel incat sa se
obtina pragurile de basculare dorite pentru cele doua comparatoare. Sunt necesare o
sursa reglabila de tensiune 10-15V si un voltmetru bine etalonat pe acest interval. Din
R5 se regleaza pragul de basculare al lui CI1, iar din R9 histerezisul la basculare. Cele
doua reglaje fiind interdependente, se vor reface succesiv de mai multe ori pana se
obtin bascularea "jos-sus" la 14,4V si cea inversa la 13v. In mod analog se va proceda
cu R2 si R16, pentru realizarea tranzitiilor lui CI2 la 11V si 10,5V.
Mentionam ca automatul nu poate fi utilizat pe autovehicule, unde demarorul
constituie o sarcina foarte mare, ce duce adesea la scaderea tensiunii de 10,5V si al
carui curent nu poale fi suportat de contactele releelor obisnuite.
In schimb, montajul poate fi folosit pentru protectia acumulatoarelor -tampon ale
microcentratelor eoliene sau hidrogeneratoarelor ce deservesc gospodariile izolate.

Intrerupatorul fara retinere I1 are rol de pornire manuala a incarcarii, pentru


cazul cand acumulatorul are la borne o tensiune mai mare de 13V.
Am redesenat in EAGLE Layout Editor schema, realizand si o varianta de cablaj:

Puteti descarca, in format pdf, cablajul: neintors (pentru metoda clasica) , respectiv
in oglinda (pentru metoda foto/transferului de toner).
Eliminand partea cu deconectarea la baterie f. descarcata, avem:

Puteti descarca, in format pdf, cablajul: neintors (pentru metoda clasica) , respectiv
in oglinda (pentru metoda foto/transferului de toner).

Modul de conectare este foarte simplu. In prima imagine este schema simplificata a
unui incarcator de acumulatori auto (transformator, punte redresaore, eventual
condensaor filtraj, un ampermetru), iar apoi modul de conectare al montajului (se
alimenteaza permanent de la bornele acumulatorului, iar contactul ND - normal deschis
al releului inseriat in circuitul primarului transformatorului).

Construirea practica a unui incarcator


pentru acumulatorul auto
Datorita unei urgente (descarcare bateriei/acumulatorului) m-am apucat sa construiesc un
incarcator... momentan el va fi realizat din piese recuperate,, dar pe parcurs va fi imbunatatit. Am
mai tratat subiectul in articolul Incarcator acumulatori auto, dar nu au ramas in stadiul de proiect :-(
Piesele recuperate dintr-un vechi incarcator rusesc sunt:
- transformator cu prize in secundar, pentru reglarea tensiunii din secundar:

- comutator al treptelor
- ampermetru
Dintr-o sursa de calculator (PC) voi folosi carcasa cu mufa de alimentare, intrerupator pornit/oprit si
ventilatorul (cooler-ul).
La o masuratoare cu ohm-metrul, am obtinut urmatoarele rezultate:

Am inceput sa cumpar si ceva piese, pentru inceput, o punte redresoare de 10A/400V si 2 clesti
(unul rosu si unul negru) pentru fixarea cablurilor la bornele bateriei.
Schema de "plecare" va fi:

Dupa cum era conceput si fostul incarcator, se trece comutatorul K2 pe treapta in care tensiunea in
secundar este cea mai mica (poz.6), se conecteaza acumulatorul (cu borna + la borna + a
incarcatorului), se apasa comutatorul K1 pe pozitia pornit/I pentru alimentarea montajului, se
citeste curentul de incarcare... dupa o perioada de timp, cand curentul scade sub 1/3-1/2 din scala (23A) se trece progresiv comutatorul K2 pe alta treapta (poz. 5, 4, 3, respectiv 2). Cand curentul de
incarcare pe ultima treapta este sub 1A, se verifica si tensiunea la bornele acumulatorului (incarcat
fiind la 14,5V), se trece comutatorul K1 pe pozitia oprit/O si se deconecteaza acumulatorul.
Am reusit sa asamblez montajul, nu inainte de a masura tensiunile in gol din secundar, pentru fiecare
treapta (intre 9,8 si 12,5Vca)... am cuplat ventilatorul si, bineinteles, un LED albastru...

Urmeaza partea de "automatizare".. una care mi-a atras atentia este la Build A Smart Battery Charger
Using A Single-Transistor Circuit.
Componentele achizitionate de mine sunt apropiate ca valoare de cea din articol, schema devenind:

Pentru un releu cu 2 perechi de contacte, putem avea afisarea starii.. incarcare sau acumulator
incarcat:

Desi am cumparat piesele si am facut montajul de test.. nu am fost, inca multumit de rezultate, dar..
continui
Pana una alta sa facem niste calcule:

Am simulat in Crocodile Technology schema si..

Regajul se face in urmatoarea ordine:


- cu montajul nealimentat, se regleaza semireglabilele la valoarea maxima

- se cupleaza redresorul si sursa reglabila, pusa la 14,43V

- se regleaza semireglabulul de 2k spre minim pana se cupleaza releul

- se decupleaza redresorul si sursa reglabila

- se scade tensiunea pe sursa reglabila la 14,1V

- se regleaza semireglabilul de 500 ohmi spre minim pana se cupleaza releul

- dupa decuplarea redresorului si sursei, se regleaza semireglabilul de 500 ohmi intr-o pozitie
intermediara intre maxim si pozitia anterioara

- se decupleaza redresorul si sursa, care se readuce la 14,43V si se verifica cuplarea releului..

... pentru moment, atat am reusit sa fac

Incarcator automat de acumulatori cu


U2400B
Desi am mai tratat subiectul incarcatoarelor pentru acumulatori (cu curent constant, cu decuplare
automata, etc) lista este deschisa datorita integratelor specializate, unul din ele fiind U2400B.

Lucian, care s-a implicat in realizarea incarcatorului automat, mi-a trimis materialul urmator...
deoarece U2400B are si facilitatea de descarca intai acumulatorii si apoi a-i incarca...

Urmatoarea schema este mai complexa, avand facilitatea de a descarca/incarca 1, 2 sau 4


acumulatori:

Incarcator de acumulatori cu
gel

initiere articol: 30.11.2011, Craiova, Romania


Am tot intalnit, in ultima vreme, acumulatori cu gel (SLA), cel mai des, recuperati
din UPS-uri... asa ca am inceput sa caut scheme de incarcatoare pentru ele.
Am cautat si am gasit pe net o schema care mi-a placut, ca prezentare:

Dupa cum se observa, foloseste clasicul LM317, pe care l-am tot prezentat si eu in
diverse articole (vezi pagina principala).
Dupa ce am studiat fisa de catalog, am depistat schema de la care s-a pornit:

O alta schema pe care o voi studia mai tarziu:

Pentru a realiza un cablaj pe gustul meu, am redesenat schema pentru un


acumulator de 12V, cu ajutorului programului EAGLE:

Rezultatul "muncii" este:

Pentru a realiza cablajul, va pun la dispozitie 2 variante:


- cablaj pentru metoda clasica care se poate realiza ca in articolul: Cum facem un
cablaj
- cablaj pentru "metoda transferului" care se poate realiza ca in articolul: Cum facem
un cablaj (II)

Incarcator pentru acumulatoare


- cu reglaj tensiune prin tiristor initiere articol: 06.07.2011, Craiova, Romania
In cartea "Electronica ajuta", scrisa de dl. I.C.Boghitoiu si aparuta la Editura
Albatros, Colectia Cristal, in anul 1982, este articolul:

Incarcator pentru acumulatoare


Schema unui incarcator pentru acumulatoare (redresor) se compune, de regula,
dintr-un transformator coborator de tensiune, o punte redresoare si un sistem de
reglare a tensiunii de incarcare.
In cele ce urmeaza este prezentata o schema cu reglarea tensiunii prin tiristor.
Schema se alimenteaza de la tensiunea de 220V si asigura atat incarcarea
acumulatoarelor de 6V, cat si de 12V. Curentul de incarcare maxim este de 10A, el
putand fi reglat de la zero pana la valoarea maxima, prin reglarea tensiunii de
incarcare.
Incarcatorul are sistemul de reglaj introdus in primarul transformatorului de retea
(fig.64a). In acest mod tensiunea Up introdusa in primarul transformatorului Tr este
variata intre anumite limite, in secundar obtinandu-se tensiunea Us care are valoarea:

unde n este raportul de transformare.


La randul ei tensiunea Up se afla fata de tensiunea retelei U220 in raportul:

unde K reprezinta coeficientul de micsorare a tensiunii retelei, coeficient ce poate


avea valori cuprinse intre 0 si 1.

Inlocuind valoarea Up in relatia tensiunii Us se obtine:

De aici rezulta ca tensiunea obtinuta in secundar poate fi modificata continuu daca


coeficientul K variaza continuu.
Astfel, daca se considera n=10, iar K are la un moment dat valoarea 0,7 se obtine:

Sistemul de reglare a tensiunii se compune dintr-o punte cu diagonala reglabila


(fig.64b). Schema functioneaza in felul urmator: cand de la retea soseste alternanta
pozitiva (sageata continua) aceasta va circula prin D1 apoi prin rezistorul reglabil R,
mai departe prin D2, apoi prin primarul transformatorului Tr si inapoi la borna y a
retelei.

Cand soseste alternanta negativa (sageata punctata), aceasta va circula pe urmatorul


traseu: borna y a retelei de 220V, primarul transformatorului Tr, dioda D3, rezistorul
reglabil R, dioda D4 si inapoi la retea, la borna x.

Din aceasta urmarire a mersului curentului se observa urmatoarele:


- ambele alternante strabat rezistenta reglabila in acelasi sens (C la D).
- in primarul transformatorului Tr o alternanta circula intr-un sens, iar cealalta in sens
opus.
- valoarea curentului din primarul transformatorului Tr depinde de marimea
rezistorului reglabil R.
Putem trage deci concluzia ca schema asigura aplicarea relatiei gasite mai inainte
pentru Us.
Astfel daca se considera ca
, adica intre bratele C-D ale puntii nu exista
nici un curent, atunci nici prin circuit nu va trece nici un curent si ca atare Us=0, iar
coeficientul K=0.
Daca R=0, atunci intre bratele C si D exista legatura directa, atunci K=1 si tensiunea
din secundar va avea practic valoarea data de raportul de transformare.
Pentru ca schema sa functioneze stabil este necesar ca R sa fie de putere, putand sa
reziste la curenti de circa 1A. De asemenea, el trebuie sa aibe cursorul bine izolat
deoarece este in contact cu reteaua.
Pentru a "scapa" de un asemenea rezistor, electronistii au introdus in locul lui un
tiristor (fig.64c).

Tirisiorul va primi fiecare alternanta pozitiva in punctul C. Deschiderea tiristorului


se asigura prin aplicarea unei tensiuni pozitive sub forma de impuls pe electrodul de
comanda.
Prin aplicarea cu un decalaj corespunzator in timp a impulsului de comanda fata de
originea alternantei are loc modificarea unghiului de conductie al fiecarei
semiperioade, iar prin aceasta si modificarea valorii medii a curentului din circuitul
anod-catod al tiristoralui. Deci, practic, se controleaza momentul deschiderii
tiristorului de catre impulsul de comanda, reglaj care se face cu ajutorul unui
potentiometru de constructie obisnuita.
Stingerea (inchiderea) tiristorului este asigurata la fiecare trecere prin zero a
semialternantelor aplicate la anod.
Schema incarcatorului este prezentata in fig.65. Se observa ca electrodul de

comanda g al tiristorului Ty1 primeste pulsuri pozitive din punctul C al puntii prin
intermediul potentiometrului P1 si al inductantelor L1 si L2.

Fata de pulsurile (semialternantele) care patrund in anodul a al tiristorului, pulsurile


aplicate puntii q sunt intarziate (ramase in urma) datorita inductantelor L1 si L2 si
rezistentei prezentate de potentiometrul P1.
In acest mod, valoarea medie a curentului care va strabate primarul
transformatorului Tr 1 va putea fi variat prin simpla manevrare a lui P1 care este un
potentiometru de 50 kiloohmi / 2W.
In secundarul lui Tr 1 sunt prevazute si prize pentru tensiunea necesara cand
incarcam acumulatoare de 6V.
In schema este prezentat cazul cand incarcatorul este conectat pentru
acumulatoare de 12V. Redresarea se face cu ajutorul diodelor D6-D7 care asigura
redresarea ambelor alternante.
Punctul M al transformatorului reprezinta mijlocul infasurarii secundare, el
constituind in acelasi timp si borna negativa de iesire.
Controlul tensiunii si curentului de incarcare se face cu ajutorul instrumentelor A si
V. Pentru economisirea unui instrument se poate folosi o schema de comutare a
aparatului de masura din pozitia A (amper) in pozitia V (volti), asa dupa cum se arata in

fig.66. Aici se foloseste un singur aparat de masura care poate fi un miliampermetru


de 1mA, de 5mA sau 10mA.

Comutarea de pe pozitia de masurare A (curent) pe pozitie de masurare V (tensiune)


se face cu ajutorul unui comutator dublu. Cand comutatorul se afla in pozitia A,
contactul IA este inchis, iar contactul IA este deschis. In acest caz miliampermetrul se
afla in derivatie pe suntul RA. Cand comutatorul este trecut in pozitia V (pentru
masurarea tensiunilor), atunci este intrerupt IA, iar IV este inchis. In acest caz
miliampermetrul se inseriaza cu RV.
Determinarea marimilor RA si RV se face in functie de caracteristicile aparatului de
masura folosit. Comutatorul poate fi de tipul color folosite la aparatura de radio si
cunoscut sub denumirea de "ansamblu element cu retinere cod 221 855 B".
Transformatorul Tr1 va fi realizat pe un pachet de tole E-20 sau E-25 si va trebui sa
aiba o sectiune de cel putin 16cm2. Pentru primar vom bobina un numar de spire dat de
relatia:

unde N1 este numarul de spire pentru un volt si poate fi calculat la randul lui cu relatia:

si unde S reprezinta sectiunea miezului de tole exprimata in cm 2.


Inlocuind pe N1 in expresia lui Npr, obtinem:

Presupunand ca vom folosi un pachet de tole E-20 si cu sectiunea


obtine:

se

Asadar, infasurarea primara va cuprinde 700 spire si pentru realizarea ei vom folosi
sarma de cupru emailat cu diametrul de 0,5..0,6mm. Secundarul transformatorului Tr1
se compune din patru infasurari identice. Numarul de spire necesar pentru obtinerea
unei tensiuni de un volt in secundar se determina cu relatia:

Inlocuind pe S=16 gasim


spire.
Pentru fiecare infasurare (I, II, III, IV) va trebui sa realizam o tensiune de 10V,
suficienta pentru a avea in primar o plaja de reglaj convenabila.
In acest caz, fiecare din cele patru infasurari va avea 34 spire (10 x 3,4).
In total deci, in secundar, vom avea 4 x 34 spire, adica 136 spire, iar pentru
realizarea lor vom folosi sarma de cupru emailat cu diametru de 1,5..1,6mm.
Mai intai se va bobina primarul, izoland fiecare strat cu o foita subtire de hartie
impregnata intre infasurarea primara si infasurarea secundara se va aseza un strat de
hartie groasa (max. 1mm) si eventual si un strat sau doua de panza uleiata. Spirele
infasurarii secundare se vor bobina toate in acelasi sens, urmarindu-se exactitatea
numarului de spire.
Tiristorul folosit va trebui sa permita, trecerea unui curent de 2A si sa reziste la o
tensiune maxima de 300V (tensiunea de varf de lucru in stare de blocare.) Pentru
tipurile ce pot fi utilizate se recomanda: T10/30, 2N1848, KY705, KY201L, T3N4,
T3R4 sau altele mai mari cum ar fi T54, etc.
Diodele D1, D2, D3 si D4 vor fi de tipul: F602, 6SI3, 6SI4, 10SI4, SI-10-3, F4O7 etc.
Diodele D6 si D7 vor fi de tipul RA120, RA220, K1040, 20SI1 etc.
Dioda D5 va fi de tipul 1N4007, F407, BY66DR, D7J etc.
Inductantele L1 si L2 se vor realiza pe o carcasa de plastic avand un miez de ferita cu
diametrul de circa 6mm si lungimea de circa 20mm. Fiecare inductanta va contine un
numar de 60 de spire realizate cu sarma CuEm 0,3..0,35mm.

Tiristorul Ty1 si diodele D6-D7 se vor fixa fiecare pe cate un radiator confectionat
din tabla de aluminiu cu grosimea cuprinsa intre 0,5..1mm si cu o suprafata de minimum
100cm2.
Potentiometrul P1 se va fixa pe panoul frontal al incarcatorului si va fi prevazut cu
repere care sa indice pozitia pentru care tensiunea obtinuta in secundar este minima si
aceea pentru care tensiunea este maxima. Aceasta informatie este necesara atunci
cand se cupleaza acumulatorul pentru incarcat si cand este recomandabil ca in
momentul initial tensiunea aplicata, respectiv curentul de incarcare sa fie foarte mic.
Tensiunea nominala a unei celule de la acumulatorul cu plumb este de 2V. De regula
aceasta tensiune se pastreaza uniform circa 75% din timpul de exploatare al
acumulatorului.
Tensiunea minima admisa pentru o celula este de 1,8V. Exploatarea acumulatorului
sub aceasta tenshine duce la deteriorarea lui foarte rapida. Cand acumulatorul este
incarcat in proportie de cca 85%, tensiunea pe o celula ajunge la 2,4V, iar la sfarsitul
incarcarii poate ajunge pana la 2,6V. Pentru incarcarea acumulatorului se recomanda
folosirea unui curent de incarcare egal cu a zecea parte din capacitatea acumulatorului
pana in momentul in care tensiunea pe celula a atins 2,4V.
Mai departe, se continua incarcarea, insa cu un curent care sa reprezinte a 20-a
parte din capacitatea acumulatorului pana la obtinerea unei tensiuni do 2,6..2,7V pe
element.
In cazul acumulatorului de la autovehiculul "Dacia 1300" se fac urmatoarele
recomandari:
- sa nu se incarce acumulatorul in imcaperi unde temperatura este prea coborata (sub
-180C);
- incarcarea sa se faca la inceput cu un curent constant de 4,5A pana ce tensiunea
ajunge la 2,4V pe element, respectiv 14,4V pe intreg acumulatorul;
- se continua incarcarea cu un curent constant de 2,3A pana ce se obtine o tensiune de
2,6..2,7V pe element, iar densitatea electrolitului este de 1,285g/cm 3 sau 160 Baume;
- in timpul incarcarii, busoanele de la celulele acumulatorului vor fi scoase;
- dupa doua ore de la terminarea incarcarii acumulatorului se verifica nivelul
electrolitului din fiecare celula, urmarand ca sa fie cu 10mm deasupra marginii
superioare a separatorilor; la nevoie, se completeaza cu apa distilala;
- la controlul starii acumulatorului prin masurarea densitatii electrolitului cu ajutorul
densimetrului se vor urmari urmatoarele valori:
pentru 1,12g/cm3 (320 Baume), acumulatorul este descarcat;
pentru 1,20g/cm3 (240 Baume), acumulatorul este incarcat doar la jumatate din
capacitatea sa;
pentru 1,285g/cmcm3 (160 Baume), acumulatorul este bine incarcat.
- in timpul conservarii autovehiculului, acumulatorul va trebui incarcat o data la 30 de
zile cu un curent de 2,3A, pana ce toate celulele vor degaja gaze.
Din cele descrise pana acum a reiesit ca este foarte util a sti exact care este
tensiunea pe fiecare celula, respectiv care este tensiunea pe intreg acumulatorul.

Acest lucru il putem face cu voltmetrul conectat ca in fig.65 sau cu un alt voltmetru.
In timpul acestor operatii apare insa neajunsul ca va fi destul de greu sa stim cand
avem tensiune de 10,8V (6x1,8) sau tensiunea de 14,4V (6x2,4) sau alte valori
intermediare, deoarece notatiile de pe scala aparatului de masura din aceasta zona
sunt destul de inghesuite.
Inconvenientul poate fi inlaturat usor folosind o extensie de scala cu dioda zener.
Incorporata in schema incarcatorului de fata schema va trebui realizata potrivit
figurii 67.

Din schema se observa ca functiunile comutatorului cu doua pozitii A-V raman


neschimbate. Apare in plus, in circuitul de voltmetru, o dioda zener de 10V (tip DZ310,
PL10Z, DZ-10).
Aceasta schema mentine acul aparatului de masura in pozitia zero pana la o valoare a
tensiunii de 10V. Peste aceasta tensiune acul incepe sa devieze, deoarece dioda zener
incepe sa conduca. Deci in loc de notatia 0V, pe scala aparatului vom nota 10V. Restul
scalei ramane pentru marcarea celorlalte valori.
Din potentiometrul P1 vom regla valoarea maxima a tensiunii ce dorim s-o avem la
capatul din dreapta al cadranului. Etalonarea aparatului se va face apeland fie la o
sursa de tensiune etalonata, fie la un voltmetru etalonat, fie improvizand un divizor de
tensiune prin inserierea mai multor rezistoare de valoare cunoscuta. Pentru racirea
diodei zener vom folosi un radiator cu o suprafata de circa 25cm 2.
Pentru citirea curentului de incarcare, vom inscriptiona pe acelasi cadran valorile
exprimate in amperi ale diferitelor pozitii ale acului indicator. Etalonarea pentru
pozitia A (amperi) se face apeland la un ampermetru etalonat. O alta schema de
incarcator intalnita foarte des in literatura de specialitate este cea din figura 68.

Schema permite incarcarea acumulatoarelor de 6 si 12V, reglajul tensiunii necesare


facandu-se din P1. Curentul de incarcare este cuprins intre 100mA si 3A. Elementul de
reglare serie este un tiristor Ty1 care va fi unul din urmatoarele tipuri: Ty25, ST111,
T25, TU18, KY202E sau altul echivalent. Tranzistorul T2 va fi de tipul BC177, BC178,
GC301, iar T2 de tipul BC107, BC108, BC170, BC338, SF126.
Diodele D1-D4 vor fi de tipul SY160, 84166, 54170, CA120, RA220, K1040, 20SI1,
etc. Transformatorul Tr1 va fi realizat pe o sectiune de circa 16cm2. Tensiunea
infasurarii secundare va fi de 14..16V.