Aparate de măsurat analogice

APARATE DE MĂSURAT ANALOGICE

CUPRINS

2.1. INTRODUCERE 25
2.2. STRUCTURA GENERALĂ A APARATELOR ANALOGICE 26
2.3. APARATUL MAGNETOELECTRIC 29
2.4. APARATUL ELECTRODINAMIC 33
2.5. APARATUL DE INDUCŢIE 39
2.6. TEST DE AUTOEVALUARE 42
2.7. REZUMAT Rezultate aşteptate. Termeni esenţiali.
Bibliografie selectivă 43
2.8. TEST DE EVALUARE 45

24
Aparate de măsurat analogice

2.1. INTRODUCERE

Instrumentele de măsură furnizează informaţii despre mărimea de măsurat cu

o anumită precizie. După modul de funcţionare instrumentele de măsură se clasifică în:
• Instrumente analogice electromecanice în care deviaţia dispozitivului mobil este
cauzată de acţiunea directă a mărimii de măsurat.
• Instrumente analogice electronice sunt realizate din circuite electronice care au diferite
funcţii şi pentru funcţionarea lor este necesară de o sursă de tensiune externă.
• Instrumentele digitale prelucrează mărimea de măsurat pe cale numerică cu ajutorul
unor circuite numerice.
Aparatele analogice sunt cele mai simple instrumente care furnizează o
informaţie despre elementul de măsurat. Ele constau dintr-un mecanism
electromecanic care converteşte mărimea electrică activă într-o mărime mecanică
(forţă, cuplu) care provoacă deplasarea dispozitivului mobil proporţional cu mărimea
de măsurat. Principiul de funcţionare a acestor aparate se bazează pe legi fizice,
interacţiuni dintre câmp magnetic şi curent electric care are ca efect o mişcare sau
rotire mecanică proporţională cu una sau cu ambele mărimi electrice.

Obiective

• Prezentarea structurii generale ale aparatelor de măsurat analogice

• Prezentarea structurii şi funcţionării a 3 aparate analogice mai importante

• Prezentarea modului de utilizare a aparatelor analogice

• Evaluarea modului în care au fost însuşite cunoştinţele referitoare la funcţionarea şi

utilizarea aparatelor analogice de măsurare.

25
Aparate de măsurat analogice

2.2. STRUCTURA GENERALĂ A APARATELOR

ANALOGICE

În cazul aparatelor analogice pentru fiecare valoare x a mărimii de intrare

corespunde o deviaţie α a dispozitivului mobil, asupra căruia acţionează un cuplu activ
(proporţional cu mărimea de intrare) şi un cuplu rezistent (proporţional cu deviaţia):
α = f (x ) .
După principiul de funcţionare, fenomenul fizic care se foloseşte pentru
producerea cuplului activ aparatele analogice sunt de mai multe feluri:
magnetoelectrice, cu magnet mobil, feromagnetice, electrodinamice, ferodinamice, de
inducţie, electrostatice, cu lamele vibrante, termice etc.
Aparatele de măsurat tip analogic se compun dintr-o parte fixă şi o parte
mobilă. Elementele care intră în componenţa lor pot fi elemente active care participă la
producerea cuplului activ, şi elemente auxiliare care au diferite funcţii: asigură
suspensia elementului mobil, reglarea zeroului, indicator, scală gradată, contragreutăţi,
ecrane, etc. Aceste elemente şi dispozitive au roluri bine definite şi funcţionarea
corectă a acestora este legat de utilizarea corectă a aparatului. Pentru acesta există o
serie de inscripţii prin simboluri pe cadranul aparatului care indică tipul, modul de
folosire, clasa de precizie, tensiunea de încercare, felul tensiuni de măsurat, rezistenţa
internă a aparatului.
Partea principală a aparatelor analogice este dispozitivul mobil care asigură
mişcarea cu frecări cât mai reduse a acului indicator proporţional cu mărimea de
intrare.
Dispozitivul pentru producerea cuplului rezistent are rolul de a duce elementul
mobil în poziţia iniţială după anularea mărimii de intrare.
Dispozitivul de amortizare are rolul de a amortiza oscilaţiile dispozitivului
mobil, asigurând o mişcare liniară, lentă scăzând astfel timpul de măsurare.
Dispozitivul de indicare a valorii este compus din mai multe elemente: cadran
cu gradaţie liniară sau logaritmică şi dispozitivul indicator sau ac indicator.

26
Aparate de măsurat analogice

Ecuaţia de mişcare a dispozitivului mobil

Mişcarea sistemului mobil, împreună cu acul indicator, care este o mişcare de
rotaţie se determină din condiţia de echilibru a tuturor forţelor şi cuplurilor care
n
acţionează asupra lui ⇒ ∑M i = 0.
i =1

d 2α

Cuplul forţelor de inerţie: M J = −J ⋅ , J este momentul de inerţie al
dt 2
maselor aflate în mişcare de rotaţie, α este unghiul geometric de deplasare al
echipajului mobil.
dα

Cuplul de amortizare: M A = − A ⋅ , A este cuplul de amortizare specific.
dt
Are o componentă de frecări vâscoase cu aerul şi o componentă dată de
dispozitivul de amortizare.

Cuplul rezistent: M r = − D ⋅ α , D este cuplul rezistent specific produs de
resorturi sau benzi elastice.
 dW 

Cuplul activ: M a =   , se calculează cu ajutorul teoremei forţelor
 dα  I ,U =ct .
generalizate în câmp magnetic sau electric. W este energia magnetică sau
electrică înmagazinată în sistemul mobil şi care se modifică cu deviaţia
dispozitivului mobil în timp ce curentul I sau tensiunea U (mărimi de intrare
care se măsoară) rămân constante.
Însumând aceste cupluri, ecuaţia generală de mişcare a echipajului mobil va fi:
d 2α dα
Ma = J 2 + A + Dα
dt dt
Unde α este deviaţia acului în faţa cadranului.

Afişajul aparatelor de măsură analogice

Dispozitivul de indicare a valorii măsurate a aparatelor de măsură analogice
este de obicei o scală gradată în faţa căreia se deplasează acul indicator. Scala poate fi
gradată uniform sau neuniform (logaritmic). Măsurarea este mai precisă dacă deviaţia
acului este în jurul mijlocului scării gradate.
Multimetrele au scală gradată multiplă, fiecare având un alt număr de diviziuni
şi rezultând constante diferite. Este de recomandat ca să se utilizeze aceea scală care
are numărul maxim de diviziuni egală cu multiplu (submultiplu) de zece a valorii
domeniului ales, pentru o citire mai uşoară şi mai exactă.
Pe cadranul aparatului găsim o serie de simboluri prin care se exprimă:
- tipul aparatului (pe ce principiu funcţionează)
- dacă funcţionează în c.c. (-), c.a. (∼) sau ambele
- clasa de precizie în c.c şi c.a.
- poziţia aparatului în timpul măsurării
- tensiunea la care a fost încercat izolaţia aparatului.
Aceste simboluri sunt importante în utilizarea corectă a aparatului, respectiv
pentru determinarea erorii de măsurare.

27
Aparate de măsurat analogice

CONCLUZIE
Aparatele analogice sunt instrumente simple care furnizează o informaţie
despre elementul de măsurat. Ele constau dintr-un mecanism electromecanic care
converteşte mărimea electrică activă într-o mărime mecanică. Indicaţia valorii
măsurate se face prin deplasare acului în faţa unui cadran gradat. Deplasare acului este
direct proporţional cu cuplul activ generat de forţe şi este proporţional cu mărimea de
măsurat.

EXEMPLU 1: Determinarea preciziei unei măsurători.

Se măsoară tensiuni cu două aparate diferite, mai întâi cu un aparat mai exact de
laborator, când se obţine valoarea U01=120V, apoi se foloseşte o metodă industrială
(voltmetru obişnuit) când se obţine valoarea U1=123V. Pentru a altă tensiune folosind
aceleaşi metode şi aparate se obţin valorile U02=40V şi U2=38V.
Care dintre cele două măsurători este mai exactă?

Pentru prima tensiune eroarea absolută şi eroarea relativă sunt:

∆U 1 = U 1 − U 01 = 123 − 120 = 3V
∆U 1 3
ε r1 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 2.5%
U 01 120
Pentru a doua măsurătoare eroarea absolută şi relativă sunt:
∆U 2 = U 2 − U 02 = 38 − 40 = −2V
∆U 2 −2
ε r2 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 5%
U 02 40
Deşi prima măsurătoare are o eroare absolută mai mare, este mai precisă deoarece
eroarea relativă este mai mică.
Aparatele şi metodele de laborator sunt mai precise.

28
Aparate de măsurat analogice

2.3. APARATUL MAGNETOELECTRIC

Aparatul magnetoelectric este cel mai des utilizat instrument. Au în construcţia

lor un magnet permanent care poate fi intern sau extern, în funcţie de poziţia acestuia
faţă de elementul mobil. Cel mai des se utilizează aparatul cu magnet extern. Pe figura
1 se prezintă construcţia şi elementele componente ai aparatului cu magnet extern.

Figura 1: Construcţia şi elemente componente aparatului magnetoelectric.

Cuplul activ care provoacă deviaţia acului indicator, este produs de

interacţiunea dintre câmpul magnetic din întrefier, produs de magnetul permanent, şi
curentul care trece prin bobina mobilă (forţa Lorentz). Expresia cuplului activ este dat
de variaţia energiei magnetice din întrefier la trecerea curentului prin bobină.
 dWm 
Ma =  
 dα  I =ct .

29
Aparate de măsurat analogice

Energia magnetică din întrefier este: Wm = Φ ⋅ I .

Când bobina mobilă este parcurs de curentul I, sub acţiunea cuplului activ bobina se
roteşte cu un unghi dα şi energia se modifică cu dWm = I ⋅ dΦ .
Fluxul magnetic din întrefier este dat de produsul dintre inducţia magnetică B
produs de magnetul permanent şi suprafaţa activă A a bobinei mobile. La trecerea
curentului bobina se roteşte modificând suprafaţa activă. Astfel variaţia de flux va fi:

dΦ = N ⋅ B ⋅ dA = N ⋅ B ⋅ b ⋅ l ⋅ dα = N ⋅ B ⋅ A0 ⋅ dα

Unde N este numărul de spire al bobinei, b- lăţimea bobinei, l- lungimea laturii active
a bobinei, A0- suprafaţa bobinei.
dWm = I ⋅ Φ 0 ⋅ dα
Deci cuplul activ rezultă:
 dWm 
Ma =   = I ⋅ Φ0
 dα  I =ct .
Cuplul activ este echilibrat de cuplul rezistent Mr dezvoltat de resorturi spiralate. Acest
cuplul rezistent este proporţional cu deviaţia echipamentului mobil. La echilibru
M a + M r = 0 , de unde rezultă:
Φ0
I ⋅ Φ0 = D ⋅α ⇒ α= ⋅I = S⋅I
D
Unde S este sensibilitatea instrumentului care este constant, deci deviaţia
echipamentului mobil este proporţional cu curentul de măsurat. Această deviaţie este
uniformă şi depinde de sensul curentului, deci trebuie respectat polaritatea bornelor.
Aparatul funcţionează numai în curent continuu.
În curent alternativ de frecvenţă industrială şi cuplul va fi alternativ cu aceeaşi
frecvenţă, dar datorită inerţiei dispozitivul mobil nu poate urmării aceste variaţii.
Pentru utilizarea aparatului în curent alternativ se prevede la intrare un redresor şi în
acest caz indicaţia va fi proporţională cu valoarea efectivă a curentului alternativ.
Avantajele aparatului: scară liniară, uniformă, sensibilitate mare, consum redus,
precizie ridicată.
Dezavantaje: cost ridicat, capacitate de suprasarcină mic, este influenţat de
variaţii de temperatură.
Aparatul magnetoelectric se foloseşte pentru construcţia miliampermetrelor,
microampermetrelor, folosind convertoare de intrare corespunzătoare se realizează
milivoltmetre, voltmetre, ampermetre, multimetre, capacimetre, instrumente pentru
măsurarea mărimilor neelectrice (temperatură, viteză, umiditate).
O utilizare mai specială a acestor aparate este logometrul magnetoelectric.
Conform logometrelor nu are resorturi spiralate pentru producerea cuplului rezistent.
Deviaţia dispozitivului mobil este proporţional cu raportul curenţilor care trec prin cele
două bobine fixate coaxial sub un anumit unghi α (figura 2). Unghiul dintre cele două
bobine este de obicei 90°, dar poate fi şi mai mic. Sensibilitatea creşte cu cât acest
unghi este mai mic. Curenţii sunt duşi la bobine prin fire foarte subţiri din aur, motiv
pentru care lucrează cu curenţi foarte slabi.

30
Aparate de măsurat analogice

Funcţionarea logometrului magnetoelectric se bazează pe interacţiunea dintre

câmpul magnetic din întrefier şi curenţii din cele două bobine, care produc cupluri
oponente.
I 
α = f  1 
 I2 
Cuplurile produse de curenţii ce trec prin bobine au expresiile:
M 1 = N 1 A1 I 1 B1 (α )
M 2 = N 2 A2 I 2 B2 (α )

La echilibru cuplul rezultant este zero M 1 + M 2 = 0 , de unde se deduce:

I 1 N 2 A2 B2 (α )
=
I2 N 1 A1 B1 (α )

Avantajul logometrelor constă în faptul că în cazul în care ambele bobine sunt

parcurse de aceeaşi curent indicaţia nu depinde de variaţiile condiţiilor externe.
Logometrele se folosesc pentru realizarea ohmmetrelor, frecvenţmetrelor.

Figura 2: Logometrul magnetoelectric.

O altă utilizare a aparatelor magnetoelectrice sunt galvanometrele de curent

continuu care sunt aparate foarte sensibile, mai ales cele cu suspensie pe benzi
tensionate şi cu dispozitiv indicator optic (măsoară curenţi mai mici decât 10-7A).

CONCLUZIE
Aparatele magnetoelectrice au construcţie şi funcţionare simplă. Sunt sensibile,
lucrează doar în c.c. şi măsoară curenţi mici. Ele se folosesc la realizarea multimetrelor
prin extinderea domeniului de măsură, folosind şunturi şi rezoistenţe adiţionale incluse
în interiorul aparatului.

31
Aparate de măsurat analogice

EXEMPLU 2: Determinarea valorii şi a modului de conectare a

unui şunt, pentru extinderea domeniului de măsură a unui ampermetru.

Un miliampermetru are rezistenţa internă RA=0.5Ω şi poate măsura un curent

maxim de 200mA. Ce valoare trebuie să aibă şuntul care se foloseşte pentru extinderea
domeniului până la 20A? Ce valoare are curentul din circuitul principal dacă aparatul
indică 45mA? Cum se conectează şuntul?

Rezistenţa şuntului este de n-1 ori mai mic decât rezistenţa internă a ampermetrului,
unde n este raportul dintre curentul din circuitul principal şi curentul maxim prin
instrument. Se foloseşte relaţia:
RA RA 0. 5
RS = = = = 5.05mΩ
n −1 I 20
−1 −1
IA 0.2
Curentul din circuitul principal dacă indicaţia aparatului este de 45mA:
I = n ⋅ I A = 100 ⋅ 45 ⋅ 10 −3 = 4.5 A

Şuntul se leagă în paralel cu ampermetru:

Figura 3: Modul de legare a şuntului.

32
Aparate de măsurat analogice

2.4. APARATUL ELECTRODINAMIC

Aparatul electrodinamic are un avantaj important faţă de aparatele precedente şi

anume nu conţine fier sau magnet permanent. Din acest motiv este un aparat mai
precis, mai sensibil.
Pe figura 4 se prezintă schematic construcţia aparatului electrodinamic. El este
alcătuit din două bobine: una fixă secţionată în două (1), şi una mobilă (2) care se
poate roti în interiorul bobinei fixe pe o axă (3) perpendiculară pe axa bobinelor fixe.
Curenţii sunt duşi la bobine prin resorturi spiralate (4) în sens contrar, acul indicator
(5) cu contragreutăţi (6), respectiv amortizorul cu aer (7) sunt fixate de axă (3).
Funcţionarea se bazează pe interacţiunea câmpurilor magnetice din jurul
bobinelor cu curenţii care parcurg aceste bobine (forţe electrodinamice). Curentul I1
produce în jurul bobinei fixe un flux Φ1 şi o inducţie B1. Curentul I2 care trece prin
bobina mobilă produce în jurul acestuia un flux Φ2 şi o inducţie B2. Curentul I1
interacţionează cu inducţia B2 şi curentul I2 interacţionează cu inducţia B1 producând
un cuplu activ care roteşte bobina mobilă şi dispozitivul mobil până când fluxul
bobinei mobile cu cel al bobinei fixe.

Figura 4: Construcţia şi elementele componente aparatului electrodinamic.

33
Aparate de măsurat analogice

Cuplul activ este dat de variaţia energiei câmpului magnetic al sistemului

format din cele două bobine:
1 1
Wm = L1 I 12 + L2 I 22 + MI 1 I 2
2 2
Unde L1 şi L2 sunt inductivităţile proprii ale bobinelor, iar M - inductivitatea mutuală.
Deoarece numai inductivitatea mutuală depinde de poziţia bobinelor, cuplul activ va fi:
 dWm  dM
Ma =   = I1 I 2
 dα  I1I 2const dα

Pentru o anumită deviaţie cuplul activ este echilibrat de cuplul rezistent M r = D ⋅ α şi

se obţine:
1 dM
α= I1 I 2
D dα
Modul de variaţie a inductivităţii mutuale cu poziţia bobinei mobile depinde de
spectrul câmpului magnetic creat de bobina fixă în spaţiul în care se află bobina
mobilă. Din acest punct de vedere aparatele electrodinamice pot fi de două tipuri: cu
câmp uniform sau axial şi câmp radial.
Pentru a obţine un câmp axial bobinele fixe sunt alungite şi apropiate suficient
astfel câmpul magnetic din interior este uniform. Inductivitatea mutuală se poate
exprima prin: M = − M m cos(γ 0 + α ) , unde Mm este inductivitatea mutuală maximă, γ0 -
unghiul poziţiei iniţiale a bobinei mobile faţă de bobina fixă. Curba de variaţie a
inductivităţii mutuale cu unghiul de deviaţie este sinusoidală:
= M m sin (γ 0 + α )
dM
dα

La echilibru deviaţia instrumentului va fi:

Mm
α= I 1 I 2 sin (γ 0 + α )
D
Prin alegerea corespunzătoare a unghiului iniţial (γ0=45°-55°) această dependenţă se
poate liniariza.
În cazul câmpului radial liniile câmpului magnetic a bobinei fixe sunt
perpendiculare pe laturile active ale bobinei mobile. Bobinele fixe sunt plate şi
îndepărtate. Prin alegere corespunzătoare a unghiului iniţial (γ0=45°) se poate obţine ca
dM
pentru întregul domeniu de funcţionare = k = const. , astfel deviaţia instrumentului
dα
la echilibru se poate exprima:
k
α= I1 I 2
D

34
Aparate de măsurat analogice

dM
Variaţia inductivităţii mutuale în cazul câmpului axial uniform (1) şi radial (2)
dα
sunt prezentate în figura de mai jos, figura 5.

Figura 5: Variaţia inductivităţii mutuale în funcţie de unghiul (γ0+α).

În curent alternativ curenţii care trec prin bobine au expresiile:

i1 (t ) = 2 I 1 sin ωt , i 2 (t ) = 2 I 2 sin (ωt − ϕ )
Acestea vor produce un cuplu activ instantaneu, iar dispozitivul mobil se va mişca sub
acţiunea unui cuplu activ mediu:
ma = i1 (t )i2 (t )
dM
dα

( )
T T
= ∫ ma dt = ∫ i1 (t )i2 (t )
1 1 dM dM
M amed dt = I 1 I 2 cos I 1 , I 2
T 0 T 0 dα dα
Unde I1 , I2 sunt valorile efective ale curenţilor, iar cos(I 1 , I 2 ) = cos ϕ cosinusul
defazajului dintre curenţi.
Expresia deviaţiei instrumentului va fi:
* pentru câmp axial uniform
Mm
α= I 1 I 2 cos(ϕ )sin (γ 0 + α )
D
* pentru câmp radial
I 1 I 2 cos(ϕ )
k
α=
D
Avantaje: datorită lipsei pieselor feromagnetice erorile de construcţie sunt
neglijabile, este un instrument sensibil cu precizie ridicată, se realizează şi aparate
etalon, se realizează ampermetre, voltmetre şi wattmetre de precizie în c.c. şi c.a., se
pot construi logometre electrodinamice pentru măsurarea defazajului dintre două
mărimi.
Dezavantaje: sunt puternic influenţate de câmpuri externe, motiv pentru care se
ecranează, sunt influenţate de temperatură şi de variaţii de frecvenţă a curenţilor care
se măsoară, dar se folosesc scheme de compensare corespunzătoare. Aparatele mai
ieftine măsoară până la 100Hz, iar cel mai scumpe până la 1000Hz. Au consum
propriu ridicat şi capacitate de suprasarcină scăzut.
Clasa de precizie a ampermetrelor electrodinamice este de 0.2 sau 0.5, pot lucra
în c.c. sau c.a. În cazul curenţilor mici bobinele fixe şi mobile sunt legate în serie,
astfel I1=I2 , cosϕ=1, deci scala aparatului este pătratică.

35
Aparate de măsurat analogice

α = kAI 2
La ampermetrele electrodinamice pentru curenţi mari bobinele fixe şi mobile
sunt legate în paralel conform figurii 6b. Rezistenţa R şi condensatorul C sunt pentru
compensarea erorilor de frecvenţă.

Figura 6: Modul de conectare a bobinelor pentru ampermetre electrodinamice.

Pentru voltmetre electrodinamice bobinele fixe şi mobile sunt legate în serie şi

înseriate cu rezistenţe adiţionale prin care se determină domeniile de măsură (figura 7).
Aceste rezistenţe adiţionale sunt alese în domeniul 500 - 1000Ω/30V. Clasa de
precizie a voltmetrelor electrodinamice este cuprins între 0.1 şi 0.2. Indicaţia este
proporţională cu pătratul tensiunii măsurate.
α = kV U 2

Figura 7: Modul de conectare a bobinelor pentru voltmetre electrodinamice.

Aparatele electrodinamice sunt adecvate pentru construcţia wattmetrelor,

deoarece ele realizează o multiplicare analogică a mărimilor legate pe cele două
intrări, bobina fixă şi mobilă. Acesta se poate observa şi din expresia cuplului activ sau
a din expresia deviaţiei. Wattmetrele folosesc varianta aparatului electrodinamic cu
câmp radial. De obicei prin bobina fixă se trece curentul, iar la bornele bobinei mobile
înseriate cu o rezistenţă adiţională se aplică tensiunea. Astfel se obţine:
I1=I şi I2=U/Rw
cos(ϕ ) = UI cos(ϕ ) = k p P
k U k
α= I⋅
D Rw DRw
Deviaţia instrumentului este proporţională cu puterea activă consumată de
circuit şi depinde de defazajul dintre curent şi tensiune. Pentru a avea indicaţie pozitivă
trebuie respectat marcajele de început ale bobinelor (figura 8).

36
Aparate de măsurat analogice

Figura 8: Conectarea wattmetrului.

Clasa de precizie a wattmetrelor este 0.2, domeniile pentru bobina de curent

2.5A respectiv 5A, domeniile pentru bobina de tensiune 75V, 150V, 300V şi 600V.

CONCLUZIE
Aparatele electrodinamice sunt aparate sensibile şi precise, se folosesc pentru
realizarea wattmetrelor şi cos ϕ-metrelor, deoarece realizează o înmulţire analogică
care rezultă din principiul de funcţionare. Pot funcţiona în c.c. şi c.a.
La utilizarea wattmetrelor este important modul de conectare a bobinelor şi
respectarea marcajelor de început a bobinelor.
Pot fi folosite şi pentru realizarea aparatelor etalon.

EXEMPLU 3: Funcţionarea aparatelor electrodinamice în c.a.

Se ştie că acul unui wattmetru electrodinamic deviază cu un unghi α,

proporţional cu puterea absorbită de receptor. Se poate arăta în c.a. că această deviaţie
trece prin valori pozitive şi negative cu frecvenţa 2f. În consecinţă acul ar trebui să
devieze alternativ, către dreapta şi stânga cu frecvenţa 2f. Să se arate că din cauza
inerţiei echipajului mobil, acul capătă o deviaţie medie constantă, dată de relaţia:
α med = kI1 I 2 cos ϕ .

Mişcarea echipajului mobil în timp este determinat de produsul curenţilor ce trec

prin bobina fixă şi bobina mobilă:
α (t ) = i1 (t ) ⋅ i2 (t ) = 2 I 1 sin (ωt ) ⋅ 2 I 2 sin (ωt − ϕ )
Deviaţia medie a acului indicator se determină folosind relaţia de definiţie a valorii
medii:

37
Aparate de măsurat analogice

T
kI1 I 2 T kI1 I 2 T
= ⋅ ∫ α (t )dt = ⋅ 2 sin (ωt ) ⋅ sin (ωt − ϕ )dt = ⋅ [cos ϕ − cos(2ωt − ϕ )]dt =
1
α med
T 0 T ∫0 T ∫0
kI I ⋅ cos ϕ T kI1 I 2 sin (2ωt − ϕ )
T

= 1 2 ⋅t 0 − ⋅ = kI1 I 2 cos ϕ
T T 2ω 0

Deci indicaţia este o indicaţie medie proporţională cu puterea activă consumată de

receptor.

38
Aparate de măsurat analogice

2.5. APARATUL DE INDUCŢIE

Aparatul de inducţie este un aparat mai special deoarece nu are o scală gradată
în faţa căreia se deplasează un ac indicator, ci are un dispozitiv mobil, disc de
aluminiu, care se roteşte, iar valoarea măsurată este afişată sub forma unui număr care
corespunde numărului de rotaţii într-un anumit interval de timp.
Funcţionarea se bazează pe interacţiunea dintre fluxurile magnetice alternative
şi curenţii turbionari induşi de acestea în elementul dispozitivului mobil. Instrumentul
poate funcţiona numai în curent alternativ.
După numărul de fluxuri care produc cuplul activ pot fi uniflux sau multiflux.
După forma elementului mobil pot fi cu tambur sau cu disc. Cel mai răspândit este
instrumentul de inducţie cu trei fluxuri şi cu element mobil sub formă de disc. După
modul de aşezare a electromagneţilor una faţă de alta, respectiv faţă d disc sunt de
două tipuri, tangenţial şi radial. Pentru tipul tangenţial planul în care se închid fluxurile
sunt tangente la disc. Pe baza acestor instrumente se realizează contoarele de energie.
Pe figura 9 se prezintă construcţia instrumentului de inducţie cu trei fluxuri şi element
mobil disc de aluminiu.

Figura 9: Schema constructivă a aparatului de inducţie.

39
Aparate de măsurat analogice

Instrumentul este alcătuit din doi electromagneţi parcurşi de curenţii alternativi

i1(t) şi i2(t), acestea produc fluxurile Φ1 şi Φ2 care străbat discul de aluminiu. Aceste
fluxuri alternative induc în disc curenţi turbionari i1t şi i2t acestea interacţionează cu
fluxurile Φ2 şi Φ1 şi produc forţele f1 , f2 şi f3 . Aceste forţe tind să rotească discul în
jurul unui ax.
Pe figura 10a se prezintă o porţiune din discul de aluminiu, vedere de sus, cu
fluxurile care-l străbat şi curenţii turbionari induşi de acestea.
Ecuaţia de funcţionare a instrumentului de inducţie se deduce pornind de la
cuplurile active instantanee produse de forţele f1 , f2 şi f3. Cuplurile active instantanee
vor fi proporţionale cu acele fluxuri şi curenţi turbionari care interacţionează.
m a1 (t ) = k1Φ 1 (t ) ⋅ i 2t (t )
m a 2 (t ) = k 2 Φ 2 (t ) ⋅ i1t (t )
m a 3 (t ) = k 3 Φ 1 (t ) ⋅ i2t (t )

Figura 10: Producerea cuplului activ.

Rotirea discului de aluminiu se face sub acţiunea cuplului activ mediu care este:
T
M amed =
1
(ma1 + ma 2 + ma3 )dt
T ∫0
După introducerea expresiilor fluxurilor şi curenţilor şi efectuarea integralei se obţine:
( ) ( ) (
M amed = k1Φ 1 ⋅ I 2t ⋅ cos Φ 1 , I 2t − k 2 Φ 2 ⋅ I 1t ⋅ cos Φ 2 , I 1t − k 3 Φ 1 ⋅ I 2t ⋅ cos Φ 1 , I 2t )
Pe figura 10b se pot urmării unghiurile dintre fluxuri şi curenţi turbionari induşi
de acestea. Cu notaţiile de pe desen şi ştiind că cos (90°-Ψ)=sinΨ, şi cos (90°+Ψ)=-
sinΨ, se obţine:
M amed = k1Φ 1 ⋅ I 2t ⋅ sin Ψ + k 2 Φ 2 ⋅ I 1t ⋅ sin Ψ + k 3 Φ 1 ⋅ I 2t ⋅ sin Ψ
Ştiind că curenţii turbionari sunt proporţionali cu fluxurile care le induc:
I 1t = k1t ⋅ ω ⋅ Φ 1
I 2t = k 2t ⋅ ω ⋅ Φ 2

40
Aparate de măsurat analogice

Înlocuind expresiile de mai sus se obţine valoarea medie a cuplului activ care
va fi proporţional cu cele două fluxuri şi cu sinusul unghiului dintre fluxuri:
(
M amed = KΦ 1Φ 2 sin Φ 1 , Φ 2 )
Funcţionarea instrumentului este influenţat de neliniarităţile materialului
feromagnetic din care este confecţionat miezul, respectiv de prezenţa curenţilor
turbionari. Cuplul activ este puternic, nu este influenţat de variaţiile mediului,
temperatură, câmp electric. Are capacitate mare de suprasarcină, construcţie robustă.
Datorită frecărilor la sarcini reduse apare o eroare de măsurare considerabilă, de aceea
se precizează un cuplu de pornire. Fluxurile magnetice create de electromagneţi
frânează rotirea discului care duce la o eroare negativă. Acesta se compensează la
testarea, etalonarea instrumentului.
Pe baza acestui aparat se realizează contoare de energie electrică activă,
reactivă, pentru circuite mono- şi trifazate având clasa de precizie 2 sau 2,5. Constanta
aparatului se exprimă prin rot/kWh sau Ws/rot.

CONCLUZIE
Aparatele de inducţie funcţionează pe baza interacţiunii dintre fluxurile
magnetice şi curenţii turbionari induşi de acestea în elementul dispozitivului mobil.
Aparatele de inducţie au o construcţie robustă, se folosesc pentru construcţia
contoarelor de energie activă sau reactivă.

41
Aparate de măsurat analogice

2.6. TEST DE AUTOEVALUARE

Încercuiţi răspunsurile corecte la

întrebările următoare.

ATENŢIE: pot exista unul, sau mai multe

răspunsuri corecte la aceeaşi întrebare.
Timp de lucru: 10 minute

1) În construcţia aparatelor analogice intră:

a) dispozitivul mobil; Da / Nu
b) dispozitiv pentru producerea cuplului rezistent; Da / Nu
c) afişaj numeric; Da / Nu
d) dispozitiv de amortizare; Da / Nu

2) Aparatul magnetoelectric produce un cuplu activ proporţional cu:

a) variaţia energiei magnetice din întrefier; Da / Nu
b) tensiunea aplicată; Da / Nu
c) temperatura mediului; Da / Nu
d) curentul care trece prin bobina mobilă; Da / Nu

3) Aparatul magnetoelectric:
a) este foarte sensibil; Da / Nu
b) are precizie ridicată; Da / Nu
c) este robust; Da / Nu
d) se foloseşte pentru realizarea cosfimetrelor; Da / Nu
e) are capacitate de suprasarcină mică. Da / Nu

4) Aparatul electrodinamic conţine:

a) magnet permanent; Da / Nu
b) două bobine fixe; Da / Nu
c) o bobină fixă şi una mobilă; Da / Nu

5) Aparatul electrodinamic se foloseşte pentru:

a) realizarea wattmetrelor; Da / Nu
b) construcţia contoarelor; Da / Nu
c) măsurarea tensiunilor foarte mari; Da / Nu

42
Aparate de măsurat analogice

6) Aparatul de inducţie:
a) realizează o multiplicare analogică; Da / Nu
b) se foloseşte pentru realizarea etaloanelor; Da / Nu
c) se foloseşte pentru realizarea contoarelor de energie; Da / Nu
d) are o construcţie robustă; Da / Nu

Grila de evaluare: 1-a,b,d; 2-a,d; 3-a, b, e; 4-c; 5-a; 6-c,d.

2.7. REZUMAT

► în subcapitolul 2.2. am prezentat structura generală a aparatelor de măsurat

analogice, componentele principale şi rolul acestora. S-a explicat ecuaţia de mişcare a
dispozitivului mobil, respectiv afişajul aparatelor analogice.
► în subcapitolul 2.3. am prezentat structura şi funcţionarea aparatului
magnetoelectric. S-au prezentat avantajele, dezavantajele şi utilizarea lor.
►în subcapitolul 2.4. am prezentat structura şi funcţionarea aparatului
electrodinamic. S-a arătăt modul de variaţie a energiei magnetice înmagazinate, cum
depinde cuplul activ de curenţii care trec prin bobine. S-a arătat posibilităţi de
conectare a bobinelor în diferite utilizări.
►în subcapitolul 2.5. am prezentat structura şi funcţionarea aparatului de
inducţie. S-a dedus ecuaţia de mişcare a dispozitivului mobil, cuplul activ mediu,
respectiv caracteristicile de funcţionare.

După parcurgerea acestui capitol,

REZULTATE AŞTEPTATE
ar trebui să cunoaşteţi principalele
elemente componente ale aparatelor
analogice. Structura şi funcţionarea
aparatelor mai importante, care stau la
baza realizării instrumentelor mai des
utilizate, respectiv avantajele şi
dezavantajele acestora.

43
Aparate de măsurat analogice

• Dispozitivul mobil asigură cu frecări cât mai reduse mişcarea

acului indicator proporţional cu mărimea de intrare.
• Cuplul activ arată modul de dependenţă (liniar sau neliniar) a
dispozitivului mobil de mărimea de intrare.
• Aparatul magnetoelectric este aparatul cel mai des utilizat la
realizarea multimetrelor, datorită structurii simple şi
sensibilităţii mari.
TERMENI
• Aparatul electrodinamic este un aparat multiplicator analogic.
Poate fi folosit pentru măsurarea puterii active în c.c. şi c.a.,
dar şi pentru măsurarea lui cosϕ.

ESENŢIALI • Aparatul de inducţie are o construcţie robustă, prezintă

neliniarităţi şi erori datorită miezurilor din construcţie. Se
foloseşte la realizarea contoarelor de energie.

Bibliografie selectivă
Pentru o detaliere suplimentară a aspectelor prezentate în acest capitol
puteţi parcurge lucrările:
[1] C. Iliescu, W. Szabo, I. Szekely, ş.a., Măsurări electrice şi electronice, EDP
Bucureşti, 1983 .
[2] Ágoston K. Instrumentaţie şi măsurări electrice. Editura MatrixRom,
Bucureşti, 2009.
[3] Ghiţă O.M., Cepişcă C., Măsurarea mărimilor electrice, Editura Matrix
Rom, Bucureşti, 2007.
[4] Major László, Nagy Lóránt, Műszerek és mérések: villamos mérések,
mérőátalakitók, robotmérések. Skandi-Wald könyvkiadó Budapest, 2004.

44
Aparate de măsurat analogice

2.8. TEST DE EVALUARE

Încercuiţi răspunsurile corecte la

întrebările următoare.

ATENŢIE: pot exista unul, sau mai multe

răspunsuri corecte la aceeaşi întrebare.
Timp de lucru: 10 minute

1) Funcţionarea aparatelor analogice se bazează pe:

a) mişcarea dispozitivului mobil; Da / Nu
b) variaţia energiei magnetice înmagazinate; Da / Nu
c) interacţiunea curenţilor cu fluxuri magnetice; Da / Nu
d) influenţa mediului asupra structurii aparatului; Da / Nu

2) Aparatul magnetoelectric se foloseşte pentru :

a) realizarea multimetrelor; Da / Nu
b) măsurarea frecvenţei; Da / Nu
c) măsurarea puterii; Da / Nu
d) măsurarea curenţilor reduse. Da / Nu

3) Aparatul electrodinamic:
a) se foloseşte pentru măsurarea puterilor în c.c. şi c.a.; Da / Nu
b) nu conţine miez magnetic; Da / Nu
c) se foloseşte pentru realizarea aparatelor etaloane. Da / Nu

4) Aparatul de inducţie:
a) are o construcţie simplă şi este foarte sensibil; Da / Nu
b) se foloseşte pentru măsurarea energiei; Da / Nu
c) are un afişaj cu ac indicator. Da / Nu

5) La utilizarea aparatelor analogice este important:

a) principiul de funcţionare; Da / Nu
b) alegerea corectă a domeniului de măsurare; Da / Nu
c) respectarea bornelor de conectare; Da / Nu
d) temperatura mediului. Da / Nu

45
Aparate de măsurat analogice

6) Şuntul:
a) are rezistenţă mai mică decât rezistenţa internă a ampermetrului; Da / Nu
b) se leagă în serie cu aparat; Da / Nu
c) se foloseşte în construcţia voltmetrelor; Da / Nu
d) se foloseşte pentru extinderea domeniului de măsură a ampermetrelor. Da / Nu

7) Precizia măsurării depinde de:

a) tipul aparatului folosit; Da / Nu
b) clasa de precizie a aparatului; Da / Nu
c) modul de legare a aparatului; Da / Nu
d) domeniul de măsurare ales. Da / Nu

Grila de evaluare: 1-b,c; 2-a,d; 3-a,b,c; 4-b; 5-b,c. 6-a,d; 7-b,d.

46