METROUL

CUPRINS
Introducere...........................................................................................................................2
Rama electrica de metrou....................................................................................................2
Caracteristicile tehnice ale Ramei Electrice de Metrou (ansamblul de 2 vagoane):...........5
Caracteristicile tehnice ale trenului Bombardier (ansamblu de 6 vagoane):.......................6
Concluzie.............................................................................................................................8

Introducere
In prezent, materialul rulant al SC METROREX SA este format atat
din TEM-uri compuse din Rame Electrice de Metrou (REM), cat si din
trenuri BOMBARDIER MOVIA 346. De asemenea, in vederea intretinerii si
interventiei in caz de necesitate, Metroul Bucurestean a mai fost dotat cu o
serie de vehicule speciale din care amintim: LDH-uri, vehicule speciale
(vagon de sudat sina, vagon de verificat geometria caii de rulare, masina de
spalat tunele), precum si un numar insemnat de vagoane ori drezine.
Unele linii de metrou sunt construite la mrimile unor linii principale (interurbane), pe cnd alte sisteme folosesc diferite forme de ine, i trenuri mai
mici i mai uoare. De exemplu, unele sisteme de metrou folosesc un mod
de tramvaie care sunt operate pe ine subterane.
Majoritatea trenurilor de metrou sunt electrice, cu roi de oel, mergnd pe
dou ine de oel. Electricitatea este canalizat printr-o in mijlocie care se
cupleaz cu mijlocul trenului, sau direct prin cele dou ine. Alte sisteme,
mai ales cele care nu sunt subterane, folosesc acelai sistem ca trenurile de
pe liniile interurbane - adic, primesc electricitatea din cabluri situate
deasupra trenului.

Rama electrica de metrou

Emblema pentru Metroul Bucurestean, Rama Electrica de Metrou, a fost
proiectata si produsa pe baza studiilor si a proiectelor romanesti, cu
echipamente indigene. In 1976, prototipul REM facea prima miscare pe linia
3

de proba a Intreprinderii de Vagoane Arad. Cateva luni mai tarziu, rama era
"lansata" cu ajutorul unei macarale pe interstatia Unirii - Izvor, unde s-au
desfasurat adevaratele teste ale metroului.

Fig.1 REM-urile 1 si 2 (prototipuri) in timpul efectuarii testelor.

Anul 1977 a deschis seria 0 a Ramelor Electrice de Metrou. Pana la darea in

exploatare a metroului (1979), au fost produse un numar de 12 rame (24 de
vagoane). Totodata, aceste rame au preluat in dimineata zilei de 16
noimebrie 1979 - primii calatori ai Metroului Bucurestean.
Inceputul anilor '80 a reprezentat inceperea fabricatiei a unui nou lot
de REM-uri, numerotate intre 015-150. Din punct de vedere constructiv,
acest lot de rame a prezentat o modificare semnificativa a partii frontale. Mai
exact eliminarea "scobiturii din bot".
La jumatatea anilor '80, din cauza crizei de vopsea galbena ce a lovit
economia Romaniei Socialiste, incep sa apara rame vopsite intr-o schema
rosu-argintiu. Acestea fac parte din ultimul lot de REM-uri produse de
Intreprinderea de Vagoane Arad. In 1993, pe poarta intreprinderii aradene
iesea ultima rama metrou romaneasca.
4

Fig.2 Trenul Electric de Metrou

Rama Electrica de Metrou (REM) este formata din doua vagoane cuplate
permanent. Ea este bidirectionata, fiind prevazuta la ambele capete cu cabine
de conducere. Captarea curentului electric necesar tractiunii se face de la
asa-numita sina a treia, care este o bara metalica conducatoare de curent
amplasata lateral fata de calea de rulare, la o inaltime de 200 mm, prin
intermediul captatoarelor laterale ale boghiurilor REM.
Trenul Electric de Metrou (TEM) poate fi format din una, doua sau trei
REM, ce pot fi conduse printr-o comanda unica din postul de conducere
ocupat. Pentru a permite cuplarea si decuplarea usoara a unitatilor, acestea
sunt prevazute la capete cu cuple automate de tipul Scharffenberg, care
asigura simultan legatura din punct de vedere mecanic, pneumatic si electric.
Cuplarea se face prin simpla ciognire usoara a cuplelor, iar decuplarea
unitatilor este realizata manual, prin tragerea de cablul din parte stinga a
cuplei REM.
Boghiurile cu doua osii sunt monomotoare, un singur motor electric cu o
putere de 215 kW amplasat longitudinal antreneaza la ambele capete cate o
osie prin intermediul unor transmisii cu roti dintate conice hipolde si cuplaje
elastice. Suspensia REM este alcatuita din doua etaje, suspensia primara a
5

osiilor fiind cu resorturi metal-cauciuc, de tip MEGI, iar cea secundara fiind
o suspensie pneumatica. Aceasta asigura, pe langa un mers linistit si lipsit de
vibratii, inaltimea constanta a podelei vagonului fata de nivelul peronului,
indiferent de incarcare.
Caracteristicile tehnice ale Ramei Electrice de Metrou (ansamblul de 2
vagoane):
Lungimea peste cuple: 38.000 mm
Latimea maxima: 3.100 mm
Inaltimea maxima de la NSS: 3.600 mm
Inaltimea podelei de la NSS: 1.165 mm
Ecartament: 1435 mm
Greutatea la gol: 72 tone
Locuri pe scaune: 68
Locuri in picioare la 4 cal/mp: 166
Locuri in picioare la 8 cal/mp: 264
Tensiunea de alimentare: 750 Vcc (-30%, +20%)
Puterea uniorara pentru tractiune: 4 x 215 kW
Actionare cu controler cu pornire serie-paralel si franare cu excitatie
separate autocompresata
Tensiunea de comanda: 110 Vcc +20% si 24 Vcc +20%
Acceleratia maxima la demaraj: 1,3 m/s
Acceleratia medie la demaraj: 1,3 m/s
Acceleratia maxima la franarea de urgenta: 2,0 m/s
Sistem de comanda autoamata a pornirii si franarii ramei: SACVAM
6

Franarea de serviciu: electro-dinamica / cu comutare automata pe sistemul

eletro-pneumatic
Franarea in stationare: cu resort
Franarea de urgenta: pneumatica la care se suprapune frana cu resort, cu
exceptia franei electrice
Viteza maxima: 100 km/h
Viteza maxima admisa in circulatie: 80 km/h

Caracteristicile tehnice ale trenului Bombardier (ansamblu de 6

vagoane):
Lungimea peste cuple: 112.610 mm
Latimea maxima: 3.100 mm
Incarcarea pe osie: 14 tone
Inaltimea maxima de la NSS: 3.460 mm
Inaltimea podelei de la NSS: 1.120 mm
Ecartament: 1435 mm
Greutatea la gol: 173,5 tone
Locuri pe scaune: 216
Locuri in picioare la 4 cal/mp: 984
Locuri in picioare la 8 cal/mp: 2.184
Tensiunea de alimentare: 750 Vcc
Motorizare: 16 motoare asincrone a 125 Kw fiecare
Acceleratia maxima: 1,25 m/s
7

Acceleratia la franarea de serviciu: 1,2 m/s

Deceleratia la franarea de serviciu:1,3 m/s
Sistem de franare: controlat cu microprocessor, frane cu saboti
Sistemul de propulsive: convertizoare in tehnologie IGBT
un convertizor la doua motoare de tractiune
sistem de control MITRAC
motoare asincrone trifazate
Sisteme auxiliare: 2 convertizoare statice cu incarcator de baterie 400 V
CA 50Hz si 110 V CC
2 compresoare tip piston
Viteza maxima: 100 km/h
Viteza maxima admisa in circualtie: 80 km/h

Fig.3 Trenul Bombardier

Concluzie
Metrorex estimeaza ca lungimea totala a retelei de metrou va fi intrun viitor nu prea indepartat de circa 160 km cale dubla, iar
procentul de calatori ce vor utiliza metroul va reprezenta peste 50 %
din numarul total al calatorilor ce folosesc mijloacele de transport in
comun din Municipiul Bucuresti.

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!

metroubucuresti.webs.com
ro.wikipedia.org
cartiere.ro

10