COLEGIUL TEHNIC “COSTIN D.

NENIŢESCU”
BRÃILA

PROIECT DE ABSOLVIRE

ÎNDRUMÃTOR:
Prof. Ing. ŞANDRU CARMEN

ABSOLVENT:
LAZÃR GEORGICÃ IULIAN

PROMOŢIA 2020

1
 COLEGIUL TEHNIC “COSTIN D. NENIŢESCU”
BRÃILA

Podurile rulante şi
întreţinerea acestora

ÎNDRUMÃTOR:
Prof. Ing. ŞANDRU CARMEN

ABSOLVENT:
LAZÃR GEORGICÃ IULIAN

PROMOŢIA 2020
2
 Cuprins

Cap. I. TRANSPORTUL PRODUSELOR SOLIDE…………………………… 4

1.1. Utilaje de transportat si ridicat cu actiune mecanica ........................................... 4
1.1.1. Utilaje de transportat si ridicat cu functionare intermitenta.................... 5

Cap. II. PODURI RULANTE...................................................................................8

2.1. Istoric.................................................................................................................... 8
2.2. Descriere.............................................................................................................. 10
2.3. Clasificare............................................................................................................ 15
2.4.Tipuri constructive.................................................................................................16

Cap. III. DEFECTE ALE GRINZILOR DE RULARE PENTRU ŞINELE

PODURILOR RULANTE CU SARCINI MARI. CAUZE POSIBILE ALE
PRODUCERII LOR SI MODALITATI DE INTERVENTIE
3.1. Defecte constatate la inspecţia vizualã................................................................. 20
3.2. Explicaţia cauzei ruperii grinzii de rulare.............................................................23

Bibliografie…………………………………………………………………………. 26

3
 Capitolul I.
TRANSPORTUL PRODUSELOR SOLIDE
Pentru desfasurarea procesului de productie intr-o firma sunt necesare materiale
solide de o mare densitate care trebuie aduse la locul de folosire prin deplasari la acelasi
nivel sau la nivele diferite pe distante care pot varia de la metri la kilometri si chiar mai
mult. Aceste deplasari se realizeaza cu mijloace de ridicat si transportat care trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
 sa nu degradeze materialele transportate sau ridicate
 sa transporte in timp util cantitatea necesara si cu periodicitatea efectuarii
operatiilor tehnologice
 sa lucreze in locurile si pe traseele cerute fara eforturi mari din partea
muncitorilor
 sa fie economice
 sa nu dauneze sanatatii muncitorilor
Masiniile si instalatiile de ridicat si transportat reprezinta unul din principalele
mijloace de mecanizare si automatizare a lucrarilor de incarcare, descarcare si transport
in interiorul unitatilor productive si depozitare.
In general pentru ca un material sa fie deplasat de la un loc la altul, asupra lui
trebuie sa actioneze o forta pe directia si in sensul in care se doreste sa se faca
deplasarea, in timpul deplasarii intre material si suprafata pe care se realizarea
deplasarea se produce o frecare cu urmatoarele consecinte nefavorabile: degradarea
materialului, cresterea consumului de energie necesara deplasarii si producerea de
nocovitati (praf, zgomot)
Pentru a micsora sau elimina efectele frecarii materialele de transport sunt
preluate de alte materiale numite materiale suport.
Mijloacele de transport si ridicat pot fi cu actiune: mecanca, gravitationala,
pneumatica si hidraulica.
Dupa modul in care se realizarea operatia de transportat si ridicat masiniile se
impart in 2 categorii: cu functionare intermitenta si cu functionare continua.

1.1. Utilaje de transportat si ridicat cu actiune mecanica

Aceste masini pe langa ridicarea sarcinii mai servesc si la efectuarea unor

deplasari pe plan orizontal si depunerea ei la locul de intrebuintare. Masiniile si
instalatiile de ridicat si transportat se prezinta intr-o varietate extrem de mare de tipuri
constructive si principii de funtionare.

4
 1.1.1. Utilaje de transportat si ridicat cu functionare intermitenta

Pot fi cu deplasare ghidata pe anumite trasee sau cu deplasare libera: terestru, pe

apa, aerian.
Cele mai folosite utilaje cu actiune intermitenta sunt:
palane, poduri rulante, macarale, ascensoare, vinciuri (cricuri), troliuri,
incarctoare, electrocare, electrostuvuitoare, transportoare suspendate actionate
manual, camioane, trenuri, avioane tip cargo.
Palane sunt mecanisme de ridicat sarcini formate dintr-un ansamblu de scripeti
ficsi si mobili montati pe axe actionate manual sau electric

Palane electrice sunt echipate cu motoare electrice care inlocuesc actiunea fortei
manuale. Palanele elestrice pot fi: stationare si mobile pe grinda. Poduri rulante: sunt
utilaje folosite pentru mecanizarea transportului in interiorul unei hale de lucru si in
depozite.

Podul rulant asigura 3 miscari:

-deplasarea podului dealungul halei
-deplasarea caruciorului transversal
-ridicarea sarcinii pe verticala
Deplasarea podului rulant se face prin intermediul rotilor motoare actionate de
mecanismul de deplasare montat pe una din grinzi. Ridicarea sarcinii se realizeaza cu
ajutorul unui electroplan.
Macaralele sunt masini de ridicat stationare sua mobile instalate pe un teren, o
cladire, un vehicul terestru sau plutitor fiind astfel construite incat in afara de ridicarea

5
sarcinilorsa poata efectua si o deplasare a lor in plan orizontal. Actionarea macaralelor se
face in general mecanic existand si macarale actionate manual in cazul sarcinilor mici.
In functie de miscarile posibile ale sarcinii, macaralele se clasifica in 2 categorii:
-macaralele cu platforme rulante la care mecanismul de ridicare este montat pe un
carucior ce se deplaseaza pe o cale de rulare. Din aceasta categorie fac parte: macaralele
portal (capra), semiportal (semicapra), macarale consola.
-macarale rotitoare la care mecanismul de ridicare este montat pe un brat rotitor
fie direct, fie prin intermediul unul carucior. Din aceasta categorie fac parte: macaralele
rotitoare, stationare si macaralele rotitoare deplasabile ( pe sine, pe roti si pe ape)

Macaralele rotitoare sunt instalatii de ridicat care se caracterizeaza prin faptul ca

sunt prevazute cu un brat rotitor cu ajutorul caruia la manipularea sarcinii in afara de
miscarea de ridicare si deplasare in plan orizontal in lungul bratului se realizeaza si
miscarea de rotire in planul orizontal. Macaralele rotitoare pot fi stationare sau
deplasabile
Troliul servesc la deplasarea sarcinilor pe distante mari, pe directie verticala,
orizontala, sau inclinata. Cu ajutorul unui cablu ce se infasoara pe un tambur rotitor ele
pot fi cu actionare: manuala, mecanica.
Troliul cu actionare manuala se compune dintr-o toba (tambur) actionata de
unul sau doua manivele prin intermediul unei transmisii cu roti dintate montate pe un
cadru.

6
Din categoria utilajelor de transport cu functionare discontinua mai fac parte
transportoare cu carucior, electrocarul si electrostivuitorul precum si conveerul.

7
 Capitolul II
PODURI RULANTE

2.1. Istoric

Primul dispozitiv din familia podurilor rulante a fost creeat in Grecia Antica si era
actionata de catre oameni sau animale (cai sau magari) si se foloseau la constructia
cladirilor inalte (fig.1.1). Dupa o lunga perioada de timp acestor masini de ridicat li s-au
atasat roti aceste devenind mobile si fiind foarte usor de transportat prin tractare dintr-o
locatie in alta.Dezavantajul acestor dispozitive era materialul din care erau fabricate
adica din lemn care nu puteau suporta o greutate mai mare de 150 kg dar odata cu
evolutia timpul si venirea Revolutiei industriale in secolele XVIII , XIX aceste macarale
din lemn au fost inlocuite materiale mult mai rezistente care suporta greutati mult mai
mari si care au posibilitatea a asigura o fiabilitate cat mai mare cat si o siguranta
sporita,aceste materiale sunt: fonta si otelul.Dar nu aceste materiale au reprezentat totul
odata cu inventarea motorului cu aburi au aparut si primele macarale care functionau
datorita puterii aburelui aceste motoare aveau rolul de a substitui efortul uman,in plus
aceste macarale actionate mecanic au inceput sa ridice greutati din ce in ce mai mari.
Evolutia acestor dispozitive a fost una exponentiala adica pe masura ce trecea timpul
aparea ceva nou si din ce in ce mai bun care asigura o functionare cat mai buna cu
mecanisme cat mai simple la costuri acceptabile unele dintre aceste dispozitive sunt
motoarele electrice, motoarele actionate hidraulic si inslatiii de comanda de la distanta,
datorita tuturor acestor cauze dispozitivile de ridicat au devenit foarte sigure si
indispensabile progresului tehnologic, economic, social.
Anton Shaw este primul om care a construit un pod rulant pentru firma americana
Shaw Crane Company in anul 1874, acest pod rulant a fost folosit pana in anii 1980 iar
in prezent acest prim pod rulant se gaseste in muzeul Birmingham in statul american
Alabama.De-a lungul anilor au avut loc importante inovatii cum ar fi bratul de blocare
(franare) Weston, cablu de ridicare constituit din mai multe fibre metalice care in
interiorul acestor fibre denumita si inima cablului introdus un cablu de canepa in care
este infiltrat solutie minerala de ungere cum ar fi ulei.

8
 Fig.1.1
In continuare vom prezenta din punct de vedere cronologic evolutia podurilor
rulante:
1874: Alton Shaw construieste primul pod rulant.
1938: Yale introduce cablu circular elevator .

1944: Shepard-Niles imbunateste sistemul elevator si cablu de ridicare si

susitinere a bombei atomice care va fi testate in New Mexico.

1944: Shepard-Niles imbunateste sistemul elevator si cablu de ridicare si

susitinere a bombei atomice care va fi testate in New Mexico

1969: Power Electronics International, Inc. lanseaza pe piata poduri rulante cu

viteza reglabila de ridicare.

1969: Power Electronics International, Inc. lanseaza pe piata poduri rulante cu

viteza reglabila de ridicare.

1983: Cel mai mare pod rulant din lume apartinand de Bardella Company isi
incepe activitatea de construire a celei mai mari hidrocentrale din lume Itaipu Hydro
Power Plant Brazil.
1998: Dearborn Crane imbunatateste 2 poduri rulante si le perfectioneaza pentru a
putea ridica o sarcina utila in plus fata de cea existenta de 500 tone Verson Press of
Chicago. Aceste poduri rulante nu au fost folosite niciodata datorita falimentului firmei
Verson's.

9
 2.2. Descriere

Un pod rulant reprezinta o masina de ridicat echipa cu un tambur special folosit

la infasurarea unor fibre reprezentate de lanturi, franghii sau sprangi care poate fi
folosita pentru a ridica anumite lucruri cat si pentru a efectua translatii in plan orizontal
si mutarea respectivelor lucruri dintr-un loc in altul.Podurile rulante folosesc unul sau
mai multe mecanisme care au ca scop creea unor avantaje mecanice astfel incat sa
putem ridica anumite greutati cu mult peste posibilitatile umane.Dispozitivele de ridicat
se folosesc foarte des in industria de transportant unde descarca si incarca marfuri in
domeniul industrial (turnatorii,fabrici de profil tehnologic) cat si in domeniul
constructiilor, dar cel mai mult aceste Poduri Rulante se folosesc la ansamblarea unor
obiecte grele.
Podurile rulante se folosesc in special in Industria Otelului astfel incat fiecare
bucata de otel pana la iesirea din fabrica ca si produs finit gata de livrare este manevrat
prin intermediul podurilor rulante.Materiile prime sunt turnate in cuptor de catre
podurile rulante,bucatile de otel care rezulta din cuptor si prezinta temperaturi ridicate
sunt mentinute la racit de catre poduri rulante, produsul finit reprezentat fie de grinde de
otel fie placi subtiri facute suluri sunt manipulate cu ajutorul podurilor rulante spre a fi
depozitate sau incarcate in tiruri, containere sau trenuri.Industria automobilelor foloseste
pordurile rulante pentru a manevra ramele metalice ale masinilor(caroseriile).
Este foarte greu sa alegem un pod rulant potrivit pentru ceea ce avem noi nevoie
deoarece fiecare pod rulant este diferit si nici unul nu seamana cu celalalt deoarece si
operatiile neseare pentru a se efectua cu ele sunt diferite, asa cum o cladire nu seamana
cu cealalta asa si operatiile neseare in manipulare nu seamana una cu cealalta de aici si
gama diversificata de poduri rulante.
Podurile rulante se caracterizeză prin faptul că sarcina de manipulat şi transportat
efectuează numai mişcări de translaţie. Sunt cele mai indicate utilaje pentru deservirea
unor hale industriale, magazii, depozite.Utilizează spaţiul aerian, care de regulă este
nefolosit.La fel ca şi macaralele, podurile rulante sunt acţionate, în general, electric.

Principalele caracteristici ale podului rulant :

a)Ecartamentul : distanta orizontala dintre sine pe care se deplaseaza macaraua ;
b)Calea rulanta a podului : este distanta acoperita de sine ;
c)Capacitatea : greutatea mazima pe care o va ridica macaraua ;
d)Inaltimea carligului : distanta necesara de la sol pana la partea cea mai de sus a
carligului macaralei ;
e)Deviatia maxima pe plan vertical : deviatia maxima permisa, pe plan vertical,
atunci cand macaraua se afla la capacitate totala de incarcare ;
f)Viteza podului,caruciorului si a capacitatii de ridicare : viteza cu care se
deplaseaza podul sau caruciorul sau a electropalanului, de obicei in metri pe minut.

10
 Principalele componente ale podurilor rulante (fig.1.2 si 1.3.) sunt:

C CM

R CR
T

Fig.1.2.

Fig.1.3.

a)Carucioare(fig1.4.) : localizate pe orice parte a ecartamentului, carucioarele

adapostesc rotile pe care se deplaseaza macaraua.
11
Caruciorul transporta electopalanul peste travee de-a lungul grindei podului traversand
ecartamentul.

Fig.1.4.

b)Grinda podului (fig.1.5.) :grinda principala orizontala a podului macaralei care

este reprezentata de carucioare si calea de deplasare a carucioarelor.

Fig.1.5.

c)Electropalane(fig.1.6.) : echipamentul consta atat in palan, cat si in cadrul de

carucior.In situatiile in care este nevoie de mai mult de un carucior pe o macara, ambele
electropalane pot fi transferate pe un carucior sau pe carucioare separate.
d)Palanul : este montat pe carucior si indeplineste functia de ridicare ,cu ajutorul
unui carlig,sau a unui mecanism de ridicare.Sunt trei tipuri de electropalane de
baza :palan cu lant de actionare, palan cu cablu de actionare si elevatorul cu banda.

12
 Fig.1.6.

e)Linie de alimentare.Tablou electric(fig.1.7.)

Fig.1.7.

13
 f)Telecomanda(fig.1.8.)
-se poate deplasa de-a lungul lungimii podurilor rulante in timpul deplasarii,
independent de echipamentul de ridicare, mobilitatea acestor telecomenzi ofera
siguranta.

Fig.1.8.

g)Motorul de translatie(fig.1.9.)

Fig.1.9.

h)bloc carligul(fig.1.10.)

Fig.1.10.

14
 Părţile auxiliare ale unui pod rulant sunt, de regulă, următoarele:
- cabina, în care se instalează echipamentul electric de comandă şi operatorul uman care
manipulează podul rulant ;
- scări şi balustrade de acces ;
- tampoane destinate înmagazinării energiei cinetice a podurilor rulante care circulă pe
aceeaşi cale de rulare sau la ciocnirea cu opritoarele aflate la capăt de cursă ;
- curăţitoare de şină situate în partea frontală a grinzilor de capăt în scopul înlăturării din
faţa roţilor a obiectelor sau impurităţilor căzute pe calea de rulare ;
- siguranţe montate sub grinzile de capăt pentru evitarea căderii podului rulant în cazul
distrugerii roţilor ;
- sonerii de avertizare ;
-iluminare ;
-variator de viteza pentru ridicare si translatie.Sistem electronic pentru monitorizarea
podului rulant si palanului ;
-afisaj digital pentru sarcina montat pe pod, carlig sau pe telecomanda ;
-sisteme alternative de prindere a sarcinii (greifer, dispozitiv cu falci, etc.).

2.3. Clasificare

Clasificarea podurilor rulante se realizează după următoarele criterii:

a)după tipul construcţiei structurii metalice:

- monogrindă (cu o singură grindă transversală care preia solicitarea

principală de încovoiere);
- bigrindă (cu două grinzi transversale care preiau solicitarea principală
de încovoiere).
b)după regimul de lucru :
- uşor ;
- mediu ;
- greu.
c)după profilul grinzilor componente :
- profil I ;
- profil U ;
- profil cheson.
d)după viteza de lucru :
- după viteza de deplasare a podului rulant v=40-80 m/min ;
- după viteza de deplasare a căruciorului v=20-50 m/min ;

15
 - după viteza de manipulare a sarcinii v=8-12 m/min.
e)dupa domeniul de utilizare :
-poduri rulante standard ;
-poduri rulante automate de proces ;
-poduri rulante industriale specifice.

2.4.Tipuri constructive

In continuare prezentam cateva variante ale podurilor rulante :

a)Poduri rulante monogrindă ABUS (fig.1.11.) construite in 3 variante:
- pod rulant monogrindă, grinda principală din profil laminat ELV;
- pod rulant monogrindă, grinda principală din profil cheson sudat ELK;
- pod rulant monogrindă, cu electropalan în consolă ELS.

Fig.1.11.
Caracteristicile podurilor rulante monogrinda ABUS sunt :
- sarcină: Max 10 t;
- deschidere: Max 36 m.

b)Poduri rulante bigrindă ABUS (fig.1.12) construite in 2 variante sunt:

- pod rulant bigrindă, grinzile principale din profil laminat ZLV;
- pod rulant bigrindă, grinzile principale din profil cheson sudat ZLK.
Caracteristicile podurilor rulante bigrinda ABUS sunt:
- sarcină: Max 80 t;
- deschidere: Max 36 m.

16
 Fig.1.12.

c)Poduri rulante suspendate ABUS (fig.1.13.)

Fig.1.13.

Caracteristicile podurilor rulante suspendate ABUS sunt:

- sarcină: Max 5 t;
- deschidere: Max 10 m.

d)Pod rulant monogrindă în consolă ABUS EKL (fig.1.14.)

Caracteristicile podurilor monogrinda in consola ABUS EKL sunt:
- sarcină: Max 5 t;
- deschidere: Max 10 m.

17
 Fig.1.14.

e)PODURI RULANTE DE TIP CXT (fig.1.15.)

Fig.1.15.
Podurile rulante de tip CXT sunt concepute in versiuni mono si bigrinda pentru a
satisface cerintele de manipulare a sarcinilor.
Solutii constructive diverse asigura compatibilitatea podurilor noastre rulante cu
orice tip de constructie de hala.

f)Linii monorail (fig.1.16.)

Caracteristicile liniilor monorail sunt:
-montat pe cladire sau pe structura independenta ;
-deplasari manuale sau electrice ;
-cale de rulare dreapta sau curba ;
-cutie de comanda sau telecomanda radio.

18
 Fig.1.16.
g)Macara pivotanta(fig.1.17.)

Fig.1.17.
Caracteristicile macaralei pivotante sunt :
-montat pe coloana sau pe perete ;
-sarcina : max 2,5 t ;
-brat : max 5m ;
-cu rotire manuala sau electrica.
h)Pod rulant monogrinda cu cale de rulare curbata(fig.1.18)

Fig.1.18.

19
 CAPITOLUL III
DEFECTE ALE GRINZILOR DE RULARE PENTRU
ŞINELE PODURILOR RULANTE CU SARCINI MARI.
CAUZE POSIBILE ALE PRODUCERII LOR SI
MODALITATI DE INTERVENTIE

Stiind ca unele dintre marile centre metalurgice din tara sunt inca in functiune si
ca nu s-au facut investitii pentru construirea unor hale noi, va prezint, in cele ce
urmeaza, unele defecte ale ansamblului grinzilor de rulare in halele cu poduri rulante,
considerand ca poate fi util celor care nu au avut ocazia sa studieze aceste elemente.
Elementele prezentate in acest articol sunt utile atat constructorilor cat si
beneficiarilor constructiilor cu profil industrial.

3.1. Defecte constatate la inspecţia vizualã

Defectul principal este ruperea inimii grinzii de rulare, in camp sau pe reazem, la
o distanta mica de talpa superioara a acesteia (foto 1), sau chiar imediat sub sudura intre
talpa si inima, in zona influentata termic (foto 2). Ruperea se poate produce pe lungimi
mari.
Impreuna cu acest defect al grinzii de rulare se constata alte defecte care sunt
produse in timpul interventiilor succesive de inlocuire a sinelor si de corectare a
nivelmentului sau ecartamentului acestora, precum:
a) abateri la montajul tronsoanelor de sina intre ele (foto 3);
b) ridicarea excesiva a grinzilor de rulare pe reazem pentru corectii repetate ale
nivelmentului (foto 4).
Se constata si defecte ale pasarelei care, in ansamblul caii de rulare, joaca rol de
inima a grinzii de franare, precum:
c) intreruperea continuitatii pasarelei in lungul caii de rulare;

d) taierea locala a pasarelei;

20
 e) intreruperea continuitatii sudurii longitudinale dintre pasarela si talpa
superioara a grinzii de rulare.

Pentru a ajunge la explicatia cauzei ruperii grinzii

de rulare, incepem prin a analiza cauzele producerii
defectelor pasarelei:
a) Intreruperea continuitatii pasarelei in lungul caii
de rulare poate avea mai multe localizari:
• la trecerea prin dreptul stalpilor – se produce mai
ales ca urmare a ridicarii grinzilor de rulare in cadrul
lucrarilor de corectare a nivelmentului. Apare un decalaj
intre pasarela si tabla de continuitate din dreptul
golului de trecere al stalpului, care impiedica
refacerea continuitatii (foto 5), sau se constata
ca nu s-a executat din diverse motive sudura
pasarelei pe prinderea orizontala a grinzii de
rulare in dreptul stalpului (foto 6);
• intre panourile de tabla din care este
realizata pasarela avand drept cauza schimbarea
unora dintre panourile pasarelei, fara ca sa se
mai refaca sudurile de continuitate.
b) Taierea locala a pasarelei: se constata
vizual practicarea in pasarele a unor gauri care

21
sunt situate intre piesele de prindere ale sinelor pe talpa grinzii de rulare (fig. 1).
Explicatia consta in faptul ca detaliul cel mai utilizat pentru prinderea sinelor a fost un
detaliu tip (fig. 2) care presupune strangerea suruburilor cu acces de sub grinda de
rulare.

c) Intreruperea continuitatii sudurii longitudinale dintre pasarela si talpa

superioara a grinzii de rulare este defectul cel mai grav dintre cele enumerate si se
produce de obicei prin ruperea sudurii din cauza cresterii eforturilor in cordoanele de
sudura in urma practicarii de goluri in pasarele, a intepenirilor podurilor rulante din
cauza decalarii sinelor, franarii podului rulant pe o zona in care pasarela nu are
continuitate. Ruperea sudurii se poate amorsa de exemplu la capatul sudurii pasarelei in
dreptul fiecarui decupaj al acesteia de la
prinderile sinelor (foto 7).

3.2. Explicaţia cauzei ruperii grinzii de

rulare

In cazul in care se produce ruperea

sudurii intre talpa grinzii de rulare si pasarela,
fortele orizontale provenite din franarea
caruciorului solicita doar sectiunea formata din
talpa superioara a grinzii de rulare si o portiune
cu inaltimea 15 tinima.
Pe scurt, din cauza abaterilor de
nivelment, are loc o redistribuire a fortelor
verticale transmise prin rotile podului pe un fir al caii de rulare, care este importanta
numai pentru efectele locale produse. Factorul supraunitar nl cu care se indica sa fie

22
amplificata reactiunea verticala de calcul a podului (determinata pentru pozitia
orizontala a acestuia) in cazul abaterilor de nivelment este:

nl = 0,5 + 750 i ³ 1, unde:

i = panta longitudinala a sinei, masurata in locul in care este calculat efortul local.

Se recomada ca fortele astfel majorate sa fie luate in considerare la calculul

tensiunii locale din inima grinzii de rulare:

sl = sl0 + slt, unde:

• sl0 = tensiune care apare daca incarcarea verticala transmisa de rotile podului
actioneaza in planul median al inimii;
• slt = tensiune care apare la marginea superioara a inimii din incovoierea
transversala a acesteia, ca efect al rasucirii talpii superioare, calculat pentru valoarea
momentului de rasucire concentrat M0l, determinat cu formula:
M0l = nl P e0 + Pt hct , unde (fig. 3 – preluata din lucrarea [1]):
• M0l = momentul de torsiune local aplicat talpii superioare a grinzii de rulare;
• nl P = incarcarea verticala maxima data de rotile podului, ca urmare a redis-
tribuirii fortelor;

• e0 = excentricitatea globala fata de axa de simetrie a inimii cu care se aplica

incarcarea verticala, care se determina cu formula: e0 = e1 + es , unde:
– e1 = excentricitatea cu care se aplica forta verticala data de roata podului, fata
de axa sinei, care se poate considera e1 = 0,25 b;
– es = excentricitatea masurata dintre axa verticala a sinei si axa verticala a inimii
grinzii de rulare.

Alcatuirea obisnuita a grinzilor de rulare, dimensionate in conditiile respectarii

abaterilor admisibile la montajul sinelor, pe schema statica care presupune existenta
grinzilor de franare si contravantuirilor orizontale, este determinata numai de necesitatea
preluarii momentelor din planul lor. Ca atare, ele au, de obicei, inimi zvelte, sensibile la
eforturile locale.
In cursul expertizelor grinzilor de rulare studiate s-a constatat ca defectele cele
mai frecvente, determinate prin masuratori, constau in abaterile de pozitie ale sinelor, in
raport cu valorile admise in norme. Abaterile de nivelment, ecartament si de pozitionare
23
a axei verticale a sinei, fata de axa neutra verticala a grinzii de rulare, se intalnesc de re-
gula impreuna.
De asemenea, se intalnesc frecvente intepeniri ale podurilor cauzate de abaterile
de ecartament ale sinelor si de abaterile de geometrie ale podurilor. Daca la calculul
fortei orizontale provenite din intepenirea podurilor valoarea reactiunii verticale se
considera majorata prin redistribuirea fortelor verticale transmise prin rotile podului si
cu forta de intepenire astfel calculata se verifica sudurile dintre talpa superioara a grinzii
de rulare si inima grinzii de franare (pasarela) se constata de regula depasirea
rezistentelor de calcul in sudura. Fisurile aparute in suduri schimba schema statica a
ansamblului grinzilor de rulare, acestea devenind elemente independente, care se
comporta conform teoriei expuse mai sus.

Fenomenul descris se produce la fiecare trecere a podului prin zona grinzii de

rulare care prezinta acest defect, producand un flambaj local repetat al inimii, care
conduce la defecte cumulate ce genereaza ruperi prin oboseala de tipul celor prezentate
in foto 1 si 2.

24
 Bibliografie

 1. L. Boleantu & T. Babeu

Indrumator de proiectare la masini de ridicat

 2. L. Boleantu & T. Babeu

Culegere de materiale pentru documentare la masini de ridicat

 3. http://www.podurirulante.ro/

 4. http://www.gdmr.ro/

 5.http://www.abus.ro/

25