Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EXAMEN
DE CERTIFICARE A COMPETENȚELOR
PROFESIONALE PENTRU OBȚINEREA
CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALĂ NIVEL 4
Page 1 of 20
Cuprins
1.Motivatia…………………………………………………………………...pag. 3
CAP I .Introducere………..………………………………………………………… pag. 4
-Clasificarea arborilor……………………………………………………...pag. 4
-Tipuri de arbori……………………………………………………………..pag. 4
-Partile componente ale unui arbor………………………………………...pag. 5
-Materiale pentru arbori…………….............................................................pag. 5
-Criterii de calcul de proiectare……………………………………………..pag. 5
-Asamblarea arborilor drepți .........................................................................pag.7
-Recondiționarea arborilor drepți...................................................................pag.8
CAP II. Specialitate – TEHNICIAN PROIECTANT CAD……………….pag.10
CAP III. Auto CAD………………………………………………………….pag.13
-Descrire……………………………………………………………………pag.13
-Caracteristici interfața utilizator………………………………………..pag.14
-Cerințe de sistem.........................................................................................pag.14
-Prezentarea programului..........................................................................pag.15
CAP IV. NTSM............................................................................................pag.18
BIIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………..pag.19
Page 2 of 20
Motivația
Page 3 of 20
CAP I. Introducere
În tehnică, arborele este un organ de mașină care se rotește în jurul axei sale geometrice și
transmite momente de torsiune, respectiv puteri primite de la alte organe pe care le susține sau cu
care este asamblat. Pe arbori sunt montate roți dințate sau roți de curea. Arborele este solicitat în
special la torsiune și încovoiere.
1. CLASIFICAREA ARBORILOR
2. TIPURI DE ARBORI
Page 4 of 20
c) După forma secțiunii, arborii pot fi:
-Cu secțiune circulară
-Inelară
-Arbori canelați.
corpul arborelui (a); porţiunile de calare, unde se montează roţi (b); porţiunile de reazem (c)
numite şi fusurile arborelui.
- Având în vedere solicitările la care sunt supuși și siguranța în exploatare necesară, arborii se
execută din oțeluri carbon obișnuite și oțeluri aliate.
- Astfel, arborii netratați termic se execută din oțelurile carbon OL 50 și OL 60. Pentru solicitări
medii cu cerințe de durabilitate pentru fusuri și caneluri se folosesc oțelurile carbon de calitate
OLC 15, OLC 45, OLC 50.[1] Pentru arbori cu solicitări importante sau când se impun restricții de
gabarit și greutate se folosesc oțeluri aliate de îmbunătățire, de exemplu oțeluri CrNiMo, MoCr,
CrNi, VCr.
- Arborii de dimensiuni mari sau arborii de formă complicată pot fi executați din fontă cu grafit
nodular sau fontă maleabilă, prin turnare cu prelucrare mecanică ulterioară.
Page 5 of 20
-Criteriile folosite în calculele de proiectare iau în considerare atât condițiile de rezistență a
arborilor, cât și cerințele impuse de funcționarea corectă a organelor montate pe arbori. Dintre
criteriile de rezistență, pentru majoritatea cazurilor este hotărâtoare rezistența la solicitări
variabile. În cazul arborilor cu funcționare lentă, supuși la suprasarcini, criteriul de calcul este
capacitatea portantă la suprasarcini, pentru evitarea deformațiilor plastice.
-Condițiile de funcționare corectă a organelor montate pe arbori impun și efectuarea de calcule de
rigiditate și de verificare la vibrații.
-Proiectarea arborilor se desfășoară, obișnuit, în următoarea succesiune: predimensionarea pe
baza unui calcul simplificat de rezistență la rupere sau la deformații; stabilirea formei
constructive, cu considerarea condițiilor impuse de rolul funcțional, tehnologia de execuție și
montaj; verificarea la oboseală; verificarea la rigiditate (deformații); verificarea la vibrații.
-În funcție de mărimea solicitărilor principale, deosebim arbori solicitați în principal numai
la răsucire (arborii intermediari de transmisie) și arbori solicitați în principal la răsucire și
încovoiere.
-Predimensionarea arborilor solicitați numai la răsucire constă în determinarea preliminară
a diametrului arborelui, considerând numai rezistența de rupere la torsiune, neglijând solicitarea
de încovoiere. Predimensionarea arborilor solicitați la răsucire și încovoiere se face după
stabilirea schemei de forțe care solicită arborele la încovoiere și determinarea momentelor de
răsucire pe porțiuni.
-În cazul în care pe lungimea arborelui există mai multe suprafețe de contact,asiguraresa
unei montări ușoare se realizează atât prin stabilirea unei forme corespunzătoare, cât și a unor
toleranțe adecvate. Dacă se folosește sistemul de toleranțe cu alezaj unitar, arborele poate
rămâne cu diametru constant. În cazul utilizării sistemului de toleranțe cu arbore unitar,
pentru evitarea deteriorării suprafețelor la montare se realizează tronsoane cu diferențe de
diametru de 2 mm.
Page 6 of 20
5.3 Verificarea la oboseală;
- Sub acțiunea sarcinilor exterioare arborii pot prezenta deformații de încovoiere, de răsucire
și axiale. Verificarea la deformații a arborilor este impusă de funcționarea corectă a unor tipuri de
transmisii (prin angrenaje, roți de fricțiune), a lagărelor și a unor subansamble (de exemplu
lanțuri cinematice de interdependență).
-Verificarea se efectuează numai pentru deformațiile de încovoiere și torsiune, iar prezența
unor deformații axiale influențează nesemnificativ comportarea transmisiilor și lagărelor.
- Arborii pot prezenta vibrații flexionale, torsionale sau longitudinale. Verificarea la vibrații
are ca scop evitarea fenomenului de rezonanță. Calculul de verificare constă în determinarea
frecvențelor proprii de vibrație ale arborelui și compararea acestora cu frecvențele sarcinilor
perturbatoare.
-Atunci când frecvența perturbatoare coincide cu una dintre frecvențele proprii apare
fenomenul de rezonanță. În timpul rezonanței amplitudinea vibrațiilor crește foarte mult.
Vibrațiile cu amplitudini mari au efecte negative asupra funcționării de ansamblu a mașinii,
conducând la creșteri importante ale sarcinilor dinamice, a zgomotului etc.
-Montarea arborilor necesită trei faze importante: pregătirea, montarea propriuzisă şi verificarea
montării. Pregătirea montării arborilor necesită studierea desenului cu schema de montaj,
verificarea acestora, în special a fusurilor si a părtilor de calare, care trebuie sa fie netede, fără
zgârieturi, loviturisau urme de coroziune.
-Bavurile, zgarieturile, sau lovirile se elimina prin pilire fină cu pânză abrazivă, fie cu pastă
abrazivă. În general, aceste verificări sunt efectuate la recepţia arborilor, însă ele se recomandă şi
la montare.
Page 7 of 20
6.1 MONTAREA PROPIU-ZISĂ CONSTĂ DIN EXECUTAREA
URMATOARELOR OPERAȚII
- verificarea cuzinetilor dacă sunt fixati corect in corpul lagărului; - ajustarea cuzinetilor după
fusurile arborilor; pentru aceasta se sterg,cuo cârpă uscată, fusurile şi, apoi se acoperă cu un strat
subţire de vopsea. Apoi se învârteste uşor arborele cu scopul de a se face tuşarea cuzinetilor. Se
aşază arborele în lagăre cu toate fusurile si se executa ajustarea cuzineţilor acolo unde apar
proeminenţele indicate de vopsea.
-Operatiile de ajustare se repetă până când numărul petelor de contact de pe suprafaţa cuzinetului
corespunde preciziei impuse de asamblare. În general, se admite ca suprafaţă corespunzătoare,
dacă prezintă 15 – 25 de pete pe o suprafaţă de 25 X 25 mm; - se spală fusurile şi cuzineţii, se
usucă cu aer comprimat şi se ung cu unsoare, folosindu-se o pensulă; - se montează definitiv
arborele în lagăre.
-De remarcat faptul că la montarea arborilor în lagăre trebuie sa se respecte jocurile – radial si
axial – prescrise de documentaţia tehnică,pentru a se asigura o ungere bună în timpul funcţionării.
Verificarea montării arborilor, inclusiv a lagărelor, se execută odată cu probele de funcţionare a
maşinilor. Se admite că montajul a fost corect dacă, în timpul funcţionării, lagărele nu se
încălzesc mai mult de 650 C.
Page 8 of 20
7.1 RECONDIȚIONAREA PRIN SUDARE
-În momentul de faţă, sudarea constituie unul din cele mai utilizate procedee de reconditionare.
Acest lucru se datoreste faptului ca au fost puse la punct numeroase procedee de sudare, realizate
cu aparatura, ca: electrozi, pulberi, vergele de metal de adaos.
Piesele a căror uzură este mică - de ordinul sutimilor sau al zecimilor de milimetri – se pot
recontiţiona prin acoperirea galvanică a suprafeţelor uzate cu un strat de metal, cel mai frecvent
utilizându-se cromul. Pentru asigurarea unei dimensiuni precise, dupa cromare, piesa se poate
rectifica fin.
Page 9 of 20
CAP II. SPECIALITATE
Dupa cum știm până sa se ajunga la crearea pieselor în AutoCAD, toate desenele se făceau cu
creionul pe o foaie. De la schițe până la desenele STAS totul era conceput pe o foaie A3 sau A4
(depinde de mărimea piesei ) ținând foarte bine cont de scara la care trebuiau concepute. Totuși
exista un mare dezavantaj la aceste desene facute de mână, greșelile nu erau acceptate iar dacă
ceva era greșit putea sa distrugă întreaga piesă sau chiar mai rău intreg ansamblul format
Totuși nu de mult timp oamenii au început să creeze desenele in AutoCAD, aceast program nu
doar ca facea posibilă corectarea piesei si perfecționarea acesteia dar face mai ușoara desenarea
acesteia și oferă chiar posibilitatea de a le face 3D fără o prea mare bătaie de cap.
In jurul acestui program se învârte specialitatea profilului meu Tehnician Proiectant CAD, care
din punctul meu de vedere e o meserie de viitor care așteaptă sa fie expluatată de tineri curioși
care vor sa facă ceva in acest domeniu.
Ce inseamnă AutoCAD?
Page 10 of 20
-Te vei folosi de ajutorul calculatorului ca instrument de lucru fiind un program de
calculator, asta iți va oferi o cunoștinta ridicată in ale tehnologiei și vei fi capabil sa inveți
multe alte lucruri folositoare.
-Vei propune soluții de proiectare inițiale pentru o piesa dată sau la un proiect susținut de
îndrumator pentru ați perfectiona desenare si proiectarea in AutoCAD.
Ce job o sa am pe viitor?
Page 11 of 20
Pentru cine este acest profil?
-Ei bine pentru oricine care termină clasa a VII a cu media necesară pentru acest profil,
evident
-Totuși cred ca cel mai bine s-ar integra aici oamenii care se considera creativi sau care
vor sa faca ceva in acest domeniu pe viitor pentru ca o sa iți pună la incercare răpdarea.
Dar toata munca si răbdarea o sa fie meritate cand vei ajunge unde vrei.
Page 12 of 20
CAP III. AUTOCAD
Page 13 of 20
1. CARACTERISTICI INTERFAȚĂ DE UTILIZATOR
Interfața standard „AutoCAD“ este un spațiu de lucru, numit modelul, bare de instrumente,
ferestre suplimentare și linia pentru a introduce comenzi. Începând cu versiunea 2009, sunt
situate pe meniul barei de instrumente în formă de bandă, dar aveți posibilitatea să comutați la
Vizualizare clasică, și. Meniu sub formă de așa-numita Ribbon-bandă este o tendință comună în
aplicațiile moderne, produsele companiei „Avtodesk“ au o astfel de interfață.
Compoziția benzii poate fi personalizat pentru nevoile lor specifice. Banda are o filă, fiecare
dintre care include grupurile necesare de instrumente similare. Toate elementele au meniul
context suplimentar, de obicei cauzată de butonul din dreapta al mouse-ului.
2. CERINŢE DE SISTEM
Page 14 of 20
3. REZENTAREA PROGRAMULUI
3.1 Bara de meniuri. Bara de meniuri derulante se afla sub bara de titlu, care vă ofera accesul la
meniurile derulante. Pentru a afisa un astfel din meniu alegeți una dintre opțiuni.În figura din
dreapta este afisat meniul derulant File unde putem sa gasim comenzile:
New - deschiderea unui nou fișier;
Open - deschiderea unui fișier ce se află pe disc;
Save - Salvarea fișierului pe disc (extensia fișierului va fi dwg sau dwt);
Save As - Salvarea fișierului pe disc.(extensia dwg sau dwt);
Export - Exportarea desenului în alte formate. (wmf metafile, bmp-bitmap, 3ds- 3DStudio, etc.);
Exit - Iesirea din sesiunea de lucru a AutoCAD-ului.
3.2 Bare de instrumente. Bările de instrumente sunt o alternativă mai bună decât bările
derulante pntru accesarea rapidă a comenzilor. Barele de instrumente conțin comenzile cele mai
des utilizate și permit accesarea lor rapidă. Bările de instrumente pot fi modificate prin adăugarea
butoanelor cu comenzi pe care le utilizați mai des. AutoCAD-ul permite de asemenea crearea
butoanelor si barelor de instrumente proprii.
Page 15 of 20
3.3 Bara cu instrumente standarde. Bara cu instrumente standarde seamănș majoritatea
barelor din aplicațiile Windows prin faptul că, conține comenzile folosite în mod
uzual.
Page 16 of 20
3.4 Straturile. Orice obiect din AutoCAD are cel putin trei proprietati: culoare, strat, si tipul de
linie. Cand se creeaza forma geometrica a unui obiect in AutoCAD - indiferent daca este un
dreptunghi sau un cerc, un text sau o cota - acestuia i se atribuie o culoare, strat, si un tip de linie.
Fiecare desen poate avea propria sa structura de straturi, insa pentru a elabora desene in mod
consecvent se poate de stabilit configurarea straturilor intr-un fisier sablon
Organizarea structurii de straturi si denumirea lor are o mare importanta la elaborarea unor
desene complexe, sau in comun. De fapt este o organizatie de standardizare ce definesc
organizarea si definirea straturilor a unui desen din diferite domenii. Pentru o firma este necesar
sa-si determine o definire comuna a straturilor pentru usurare schimbului de desene dintre
lucratori, sau lucrul lor comun la un proiect. Un desen ce nu este organizat pe straturi, in occident
este luat in considerare ca fiind de calitate inferioara si este respins
Crearea unui strat. Comanda "Layer": Crearea unui strat se face cu comanda "Layer" care
cheama o caseta de dialog.
Se foloseste pentru crearea unui strat, a atribui culoare unui strat, a alege stratul curent, alegerea
tipului de linie, interzicerea modificarilor pe strat, stingerea stratului si inghetarea lui.
Page 17 of 20
CAP IV. NTSM
Prizele electrice si toate aparatura din laborator sunt alimentate la 220 V, tensiune, care prin
electrocutare, pune viata in pericol !
Accesul şi desfăşurarea activităţii în laborator se face numai sub supravegherea profesorului.
Intrarea elevilor se face în ordine fără a crea busculade.
Nu se iniţiază nici un fel de joc.
Nu se realizează nici un fel de activitate în afara celor precizate de cadrul didactic.
Nu se umblă la prize decât la indicaţia profesorului; nu se trage de cablurile care
alimentează calculatoarele; nu se deconectează de la prize nici un aparat.
Nu se schimbă componentele calculatoarelor între ele (mouse, tastatură, monitor, cabluri
etc) ;
Nu se calcă cablurile electrice cu piciorul scaunului. Piciorul scaunului este metalic şi
uneori există riscul să taie cablul prelungitorului.
Nu se distruge şi nu se murdăreşte aparatura, mesele, scaunele şi pereţii din laborator.
Nu este permisă aducerea de dischete, cd-uri, dvd-uri, stick-uri în laborator (doar la
solicitarea anterioară a profesorului) şi sub nici o formă nu se introduc în calculator.
Nu este permisă instalarea de programe software.
Nu se pun burete şi creta lângă calculatoare, sau pe catedră.
Nu este permisă aglomerarea elevilor în jurul PC-urilor.
Nu este permisă intrarea persoanelor străine în laborator.
Nu este permis elevilor să consume mâncare, apă sau băuturi răcoritoare în laboratorul de
informatică, pentru prevenirea unor accidente (scurtcircuit, deteriorare calculatoare).
Nu este permis elevilor să apese cu brutalitate pe tastatură, să atingă ecranul monitorului
cu degetele, să zgârie carcasa unităţii centrale sau monitorul.
Elevilor le este cu desăvârşire interzis să desfacă unitatea centrală, mouse-ul, tastatura,
monitorul.
După terminarea orei laboratorul va fi lăsat în perfectă ordine şi curăţenie; elevii vor fi direct
răspunzători de deficienţele semnalate la începutul următoarei activităţi didactice care se
desfăşoară în laborator.
Page 18 of 20
Bibliografie
Page 19 of 20
avem un exemplu de arbore drept făcut in AutoCAD 2D
Și unul 3D
Page 20 of 20