Seminar 1 PROBABILITĂȚI ȘI STATISTICĂ MATEMATICĂ

CAPITOLUL 1. CÂMP DE PROBABILITATE

1.1. EVENIMENTE; OPERAŢII CU EVENIMENTE;
CÂMP DE EVENIMENTE
BREVIAR TEORETIC

Definiţia 1. Se numeşte eveniment orice rezultat al unei experienţe.

Se numeşte eveniment sigur (notat Ω) evenimentul care se realizează cu certitudine într-o experienţă.
Se numeşte eveniment imposibil (notat ) evenimentul care nu se realizează niciodată într-o experienţă
Definiţia 2. Considerăm două evenimente A, B. Definim:
A  B (“A sau B”) evenimentul ce constă în realizarea a cel puţin unuia dintre evenimentele A, B.
A  B (“A şi B”) evenimentul ce constă în realizarea simultană a evenimentelor A, B.
A (“non A”) evenimentul ce constă în nerealizarea evenimentului A.
A \ B evenimentul ce constă în realizarea lui A şi nerealizarea lui B.
A  B (“A implică B”) dacă realizarea lui A are ca efect realizarea lui B.
Definiţia 3. Un eveniment A se numeşte eveniment elementar dacă din B  A rezultă B =  sau B = A.
Observaţia 1. Dacă asociem evenimentului sigur ataşat unei experienţe o mulţime Ω, atunci se poate realiza o
corespondenţă între mulţimea evenimentelor ataşate acelei experienţe şi mulţimea părţilor lui Ω şi o corespondenţă între
operaţiile cu evenimente şi operaţiile cu mulţimi.
Observaţia 2. Dacă Ω este o mulţime cel mult numărabilă, atunci elementele acesteia sunt evenimente elementare.
Definiţia 4. Două evenimente A, B se numesc incompatibile dacă nu se pot realiza simultan: A  B = .
În caz contrar, acestea se numesc evenimente compatibile.
Fie Ω evenimentul sigur ataşat unei experienţe şi P(Ω) mulţimea părţilor lui Ω.
Definiţia 5. O familie nevidă K  P (Ω) se numeşte corp de părţi dacă verifică axiomele:
i)  A  K  A  K ;
ii)  A, B  K  A  B  K .
Observaţie. Dacă înlocuim condiţia ii) prin
ii' ) , atunci K se numeşte corp borelian.
  An n N  K   An  K
n N
Definiţia 6. Se numeşte câmp (câmp borelian) de evenimente evenimentul sigur Ω înzestrat cu un corp (corp borelian) K
de evenimente. Vom nota acest câmp de evenimente (Ω, K).

PROBLEME REZOLVATE
1. Se consideră experienţa de extragere a unei bile dintr-o urnă ce conţine 15 bile identice, numerotate de la 1 la 15
a) Să se precizeze care este spaţiul evenimentelor elementare asociat acestei experienţe.
b) Să se descrie corpul de evenimente K = P(Ω) ataşat experienţei şi câmpul de evenimente corespunzător. Care este
numărul evenimentelor din acest corp?
c) Să se dea un exemplu de evenimente compatibile şi un exemplu de evenimente incompatibile în cadrul acestei
experienţe.
Rezolvare:
a) Notăm cu ωi evenimentul ca la extragere să apară bila cu numărul ”i”, i  1,15
Spaţiul evenimentelor elementare ataşat experienţei este Ω = {ω1, ω2,..., ω15}.
b) Corpul de evenimente K = P(Ω) ataşat experienţei conţine următoarele evenimente:
Ø;
{ω1}, {ω2},..., {ω15};
{ω1, ω2}, {ω1, ω3},..., {ω14, ω15};
{ω1, ω2, ω3}, {ω1, ω2, ω4},..., {ω13, ω14, ω15};
.....................................................................
{ω1, ω2,..., ω15}. Numărul tuturor acestor evenimente este: C15 0
 C15
1
 C152  ...  C15
15
 215
Câmpul de evenimente corespunzător este (Ω, K), unde K = P(Ω).
 Silvia Dedu - Probabilități și Statistică Matematică - Seminar 1

c) Notăm cu A evenimentul ca la extragerea efectuată să apară o bilă pe care este înscris un număr par şi cu B
evenimentul ca la extragere să apară o bilă cu număr impar. A şi B nu se pot realiza simultan, prin urmare A şi B sunt
evenimente incompatibile.
Notăm cu C evenimentul ca la extragerea efectuată să apară un număr prim şi cu D evenimentul ca la extragerea
efectuată să apară un număr divizibil cu 3. C şi D sunt evenimente care se pot realiza simultan (atunci când la extragere
apare bila cu numărul 3), prin urmare C şi D sunt evenimente compatibile.

2. Un agent comercial achiziţionează mărfuri de la 7 firme (agenţi producători sau alţi agenţi comerciali) pe bază de
contract. Fiecare furnizor poate să onoreze sau nu contractul încheiat cu agentul comercial.
Să se descrie câmpul de evenimente (Ω, K) asociat procesului de aprovizionare a agentului comercial, unde
K = P(Ω). Care este numărul evenimentelor din acest câmp?
Rezolvare:
Fie Ai evenimentul ca furnizorul ”i” să onoreze contractul încheiat cu agentul comercial, i  1,7 . Atunci spaţiul
evenimentelor elementare este Ω = {A1, A2,..., A7}, iar câmpul de evenimente este (Ω, K), unde K = P(Ω).
Acest câmp are 7 evenimente elementare: {A1}, {A2},...,{A7} şi conţine 27 evenimente.

3. Un agent producător oferă pentru vânzare un anumit produs la patru agenţi comerciali, de la care poate primi răspuns
favorabil sau nefavorabil. Fie Ai evenimentul ca agentul ”i” să dea răspuns favorabil, .
Folosind operaţiile cu evenimente, să se exprime evenimentele corespunzătoare următoarelor situaţii:
a) toţi agenţii comerciali dau răspuns favorabil;
b) exact 2 agenţi comerciali dau răspuns favorabil;
c) cel puţin 2 agenţi comerciali dau răspunsuri favorabile;
d) nici un agent comercial nu acceptă oferta producătorului;
e) cel mult un agent comercial dă un răspuns favorabil.
Rezolvare:
Notăm cu Bi evenimentul ca exact i agenţi comerciali să dea un răspuns favorabil, i  0,4 .
În aceste condiţii, evenimentele care trebuie exprimate sunt următoarele:
a) B4  A1  A2  A3  A4 ;
b) B2  ( A1  A2  A3  A4 )  ( A1  A2  A3  A4 )  ( A1  A2  A3  A4 ) 

 ( A1  A2  A3  A4 )  ( A1  A2  A3  A4 )  ( A1  A2  A3  A4 ) ;
c) B2  B3  B4 , unde B3  ( A1  A2  A3  A4 ) 

 ( A1  A2  A3  A4 )  ( A1  A2  A3  A4 )  ( A1  A2  A3  A4 ) ;
d) B0  ( A1  A2  A3  A4 ) .
e) B0  B1 , unde B1  ( A1  A2  A3  A4 )  ( A1  A2  A3  A4 )  ( A1  A2  A3  A4 ) 

 ( A1  A2  A3  A4 ) .
4. Pentru ocuparea a două posturi identice la o firmă se prezintă 5 candidaţi: Andrei, Bogdan, Călin, Dana şi Elena. O
comisie trebuie să aleagă două dintre aceste persoane pentru ocuparea posturilor respective.
a) Să se precizeze care este spaţiul evenimentelor elementare asociat procesului de alegere a celor două persoane care
vor ocupa posturile.
b) Să se descrie evenimentul X ce constă în alegerea a cel puţin unui bărbat pentru ocuparea posturilor.
c) Să se descrie evenimentul Y ce constă în alegerea unui singur bărbat pentru ocuparea posturilor.
d) Să se exprime evenimentul de a fi alese două femei în funcţie de evenimentele X şi Y
e) Să se indice semnificaţia evenimentelor: X , X  Y, X  Y, X  Y .
Rezolvare:
a) Pentru a alege două persoane care vor ocupa două posturi identice trebuie să formăm grupe de câte două elemente
dintr-o mulţime de 5 elemente, fără a avea importanţă ordinea. Numărul variantelor de alegere este C52  10 . Notăm
evenimentul ce constă în alegerea a două persoane prin cuvântul format cu iniţialele numelor acestora. Spaţiul
evenimentelor elementare asociat experienţei este: {AB, AC, AD, AE, BC, BD, BE, CD, CE, DE}.
b) X = {AB, AC, AD, AE, BC, BD, BE, CD, CE}.
c) Y = {AD, AE, BD, CD, CE}.
d) Fie Z evenimentul ca pentru ocuparea posturilor să fie alese două femei. Atunci Z  X .
e) X reprezintă evenimentul ca nici un bărbat să nu fie ales (să fie alese două femei).
X  Y reprezintă evenimentul de a fi ales un singur bărbat.
X  Y reprezintă evenimentul de a fi ales cel puţin un bărbat.
X  Y reprezintă evenimentul de a fi aleşi doi bărbaţi sau de a fi alese două femei.
4 Silvia Dedu - Probabilități și Statistică Matematică - seminar 1

5. Valoarea unei acţiuni cotate la bursă într-o anumită zi poate să crească, să scadă sau să rămână la acelaşi nivel,
comparativ cu valoarea ei din ziua precedentă. Se analizează evoluţia cursului acţiunilor dintr-un portofoliu compus din 3
acţiuni pe parcursul unei zile.
a) Să se determine evenimentele elementare şi numărul total de evenimente asociate fenomenului studiat.
b) Să se generalizeze rezultatul găsit pentru un portofoliu compus din n acţiuni.
Rezolvare:
a) Notăm cu Ai evenimentul ca valoarea acţiunii i să crească , cu Bi evenimentul ca valoarea acţiunii i să scadă în
raport cu valoarea ei din ziua precedentă şi cu Ci evenimentul ca valoarea acţiunii i să rămână la nivelul din ziua
precedentă, . i  1,3
Evenimentele elementare care definesc situaţiile în care se pot afla acţiunile ce compun portofoliul în raport cu situaţia lor
din ziua precedentă sunt:
A1  A2  A3 , A1  A2  B3 , A1  A2  C3 , A1  B2  A3 , A1  B2  B3 , A1  B2  C3 , A1  C2  A3 ,
A1  C2  B3 , A1  C2  C3 , B1  A2  A3 , B1  A2  B3 , B1  A2  C3 , B1  B2  A3 , B1  B2  B3 ,
B1  B2  C3 , B1  C2  A3 , B1  C2  B3 , B1  C2  C3 , C1  A2  A3 , C1  A2  B3 , C1  A2  C3 ,
C1  B2  A3 , C1  B2  B3 , C1  B2  C3 , C1  C 2  A3 , C1  C 2  B3 , C1  C 2  C3 .
(De exemplu, CiBjAk reprezintă evenimentul ca valoarea acţiunii i să rămână la nivelul din ziua precedentă şi valoarea
acţiunii j să scadă, iar valoarea acţiunii k să crească în raport cu valoarea din ziua precedentă.)
Spaţiul evenimentelor elementare conţine 27 evenimente.
Printr-un raţionament analog celui de la problema 1, deducem că numărul total de evenimente este 2 27.
b) Generalizare. Observăm că pentru a defini un eveniment elementar ce descrie o situaţie în care se poate găsi
portofoliul trebuie să asociem fiecăreia din cele n acţiuni una din cele 3 stări (valoare în creştere, în scădere sau constantă
faţă de ziua precedentă). Cu alte cuvinte, trebuie să definim o funcţie pe mulţimea acţiunilor, cu valori în mulţimea stărilor.
Numărul total al acestor funcţii este 3n. Prin urmare, spaţiul evenimentelor elementare are 3n elemente, iar numărul total de
n
evenimente asociate fenomenului studiat este 2 3 .
6. Pe o suprafaţă netedă se aruncă două zaruri identice şi omogene:
a) Să se precizeze toate evenimentele elementare asociate acestei experienţe.
b) Să se descrie evenimentul ca suma punctelor apărute pe feţele superioare ale celor două zaruri să fie 7.
c) Care este numărul de evenimente ale câmpului generat de această experienţă?
Rezolvare:
a) Notăm cu ( i, j ) evenimentul ca numărul de puncte apărute pe faţa superioară a primului zar să fie i şi numărul de
puncte apărute pe faţa superioară a celui de-al doilea zar să fie j, cu i, j  1,6 . Evenimentele elementare asociate
experienţei sunt: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)
(2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)
(3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)
......................................................
(6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)
b) A = {(1,6);((2,5);(3,4);(4,3);(5,2);(6,1)};
c) Numărul evenimentelor elementare ale câmpului generat de experienţă este 6 2. Acesta este un câmp finit
de evenimente , având 236 evenimente.

PROBLEME PROPUSE
1. Un zar are feţele cu 1 şi 2 puncte vopsite roşu, cele cu 3 şi 4 puncte vopsite galben, iar cele cu 5 şi 6 puncte vopsite
albastru. Se aruncă o dată acest zar şi se notează cu: A – evenimentul obţinerii unei feţe roşii;
B – evenimentul obţinerii unei feţe galbene; C – evenimentul obţinerii unei feţe albastre; D – evenimentul obţinerii unui
număr par; E – evenimentul obţinerii unui număr divizibil cu 3.
a) Să se scrie sub formă de mulţimi evenimentele A, B, C, D, E; b) Să se aratate că A  B  A  B  C .
c) Să se indice semnificaţia evenimentelor: A, B, C , A  D, C  E , C  D, B \ E , C \ D, ( A  B)  D
R: a) Notăm cu ωi evenimentul ca la o aruncare a zarului să apară faţa ” i”, i  1,6 . Avem:
A  1 ,  2 , B   3 ,  4 , C   5 ,  6 , D   2 ,  4 ,  6 , E   3 ,  6 ; b) A  B  1 , 2 , 3 , 4  
 A  B  5 , 6  ; A   3 ,  4 ,  5 ,  6 , B  1 ,  2 ,  5 ,  6   A  B   5 ,  6   A  B  C
c) A reprezintă evenimentul obţinerii unei feţe galbene sau albastre; C  D reprezintă evenimentul apariţiei unei feţe
albastre, cu număr par de puncte, adică apariţia feţei cu 6 puncte; B \ E reprezintă evenimentul apariţiei unei feţe galbene,
având un număr de puncte care nu se divide cu 3, adică apariţia feţei cu 4 puncte; (A  B)  D reprezintă evenimentul
apariţiei unei feţe roşii sau galbene cu un număr par de puncte, adică apariţia feţei 2 sau 4.
2. Dintr-o urnă ce conţine 4 bile de culori diferite: roşu, galben, albastru şi verde se extrage la întâmplare o bilă
a) Să se precizeze care este spaţiul evenimentelor elementare asociat acestei experienţe.
 Silvia Dedu - Probabilități și Statistică Matematică - Seminar 1

b) Să se descrie corpul de evenimente K = P(Ω) ataşat experienţei şi câmpul de evenimente corespunzător. Care este
numărul evenimentelor din acest corp?
c) Să se dea exemple de evenimente compatibile şi de evenimente incompatibile în cadrul acestei experienţe.
R: a) Notăm cu ω1, ω2, ω3, ω4 evenimentele ca la extragerea efectuată să apară, respectiv, bila de culoare roşie, galbenă,
albastră, verde. Spaţiul evenimentelor elementare este Ω = {ω1, ω2, ω3, ω4 }.
b) Corpul de evenimente ataşat experienţei este K = P(Ω). Numărul evenimentelor din acest corp este 2 4. Câmpul de
evenimente corespunzător este (Ω, K).
3. Se aruncă un zar pe o suprafaţă netedă şi se notează numărul obţinut pe faţa superioară a zarului. Se aruncă din nou
zarul şi se notează numărul obţinut pe faţa superioară a acestuia.
a) Câte perechi de numere putem întâlni la un astfel de experiment?
b) Scrieţi perechile de numere ce pot apărea şi în care primul număr este dublul celui de-al doilea
c) Scrieţi perechile de numere ce pot apărea şi în care primul număr este par, iar al doilea divizibil cu 3.
d) Scrieţi perechile de numere ce pot apărea şi care suma un număr mai mic strict ca 7.
4. Dintr-o urnă ce conţine 4 bile albe şi 6 bile negre se extrag 5 bile, punând după fiecare extragere bila înapoi în urnă.
Notăm cu Ai evenimentul ca bila obţinută la extragerea "i" să fie albă, i  1,5 . Folosind operaţiile cu evenimente, să se
exprime evenimentele: a) prima bilă extrasă este albă, a doua şi a treia sunt negre, iar a patra şi a cincea sunt albe; b)
toate bilele extrase sunt de aceeaşi culoare; c) cel puţin o bilă extrasă este albă; d) cel puţin o bilă extrasă este neagră; e)
o singură bilă dintre cele cinci extrase este neagră.
5. Se aruncă simultan două zaruri. Fie Ai şi Bi evenimentele care exprimă apariţia feţei cu numărul ”i” la primul,
respectiv al doilea zar. Să se exprime următoarele evenimente:
a) suma feţelor este 6; b) suma feţelor este cel mult 5; c) produsul feţelor este cel puţin 7; d) produsul feţelor este
un număr impar.
6. O unitate care execută lucrări de prestări servicii contractează într-o zi 4 lucrări care pot fi rentabile (Ai ), sau
nerentabile ( Ai ) în final, i  1,4 . Să se exprime evenimentele: a) toate lucrările contractate sunt rentabile; b) o singură
lucrare contractată este rentabilă; c) nici o lucrare contractată nu este rentabilă; d) cel puţin una şi cel mult 3 lucrări sunt
rentabile; e) cel mult 2 lucrări sunt rentabile.
7. Un agent economic nu are suficiente resurse proprii de finanţare şi ca urmare solicită credite de la 3 bănci. În baza
documentaţiei prezentate, băncile pot da răspuns favorabil sau nefavorabil. Scrieţi evenimentele corespunzătoare situaţiilor
în care agentul obţine: a) numai răspunsuri favorabile; b) cel puţin un răspuns favorabil; c) exact două răspunsuri
favorabile; d) cel mult două răspunsuri favorabile; e) nici un răspuns favorabil; f) un singur răspuns favorabil.
8. Se aruncă un zar de 4 ori consecutiv pe o suprafaţă netedă. Fie Ai evenimentul ce constă în obţinerea unui număr par
de puncte pe faţa superioară a zarului la aruncarea ”i”, i  1,4 .
I) Să se exprime următoarele evenimente: a) obţinerea unui număr par de puncte cel puţin la o aruncare;
b) obţinerea unui număr impar de puncte cel puţin la o aruncare; c) obţinerea de cel mult trei ori a unui număr par; d)
obţinerea de cel puţin două ori a unui număr par.
II) Care este semnificaţia următoarelor evenimente: a) opusul evenimentului de la punctul I) c); b) opusul
evenimentului de la punctul I) d).
9. Dintr-un lot ce conţine produse corespunzătoare şi produse defecte se supun controlului de calitate n produse luate
la întâmplare, n ≥ 3. Fie Ai evenimentul ca produsul obţinut la extragerea i să fie corespunzător, i  1, n . Folosind
operaţiile cu evenimente, să se exprime evenimentele corespunzătoare următoarelor situaţii:
a) toate produsele controlate sunt corespunzătoare; b) produsul din cea de-a doua verificare este defect;
c) cel puţin un produs controlat este corespunzător; d) nici un produs controlat nu este corespunzător;
e) un singur produs controlat este defect; f) cel mult două produse controlate sunt defecte.
10. O ţintă este formată din 10 cercuri concentrice de rază Rk, k  1,10 , R1 < R2 < … < R10. Notăm cu Ak evenimentul ce
constă în nimerirea cercului de rază Rk, k  1,10 . a) Să se indice semnificaţia evenimentelor: 6 ; 10 ;
A   Ak B   Ak
k 1 k 1
C  A6 \ A5 ; D  A7 . b) Să se arate că Ak  Ak 1 ,  k  1,9 .