CONTROLUL SI

ASIGURAREA
CALITATII
CURS ANUL III – UPB_Facultatea de Inginerie Mecanica si
Mecatronica
TITULAR CURS: S.l. dr. ing. Ioana Udrea
APLICATII: S.l. dr. ing. Ioana Udrea

2019-2020
4 NOŢIUNI DE
STATISTICĂ
MATEMATICĂ
APLICATE ÎN
CONTROLUL
CALITĂŢII
 4.2 LEGI DE
PROBABILITATE ŞI
FUNCŢII DE REPARTIŢIE
TEORIA PROBABILITATILOR - EVENIMENTE

 DEFINITII

■ Fie un experiment aleatoriu care poate prezenta un număr finit de realizări (altfel
spus, se poate repeta de mai multe ori fără ca rezultatul să fie neapărat acelaşi).
Fiecare reluare (realizare) a acestui experiment se numeşte probă.
■ Rezultatul unei probe se numeste eveniment. Evenimentele se pot clasifica în:
evenimente sigure; evenimente imposibile, evenimente aleatoare.
■ Evenimentul sigur este evenimentul care se produce în mod obligatoriu la
efectuarea unei probe şi se notează cu Ω.
■ Evenimentul imposibil este evenimentul care în mod obligatoriu nu se produce la
efectuarea unei probe şi se notează cu Ø.
■ Evenimentul aleator este evenimentul care poate sau nu să se realizeze la
efectuarea unei probe şi se notează prin litere mari A, B, C, …, sau  prin litere mari
urmate de indici Ai, Bi,…
■ Evenimentul contrar evenimentului A se notează Ā şi este evenimentul ce se
realizează numai atunci când nu se realizează evenimentul A.
TEORIA PROBABILITATILOR - EVENIMENTE

 DEFINITII

■ Un
  eveniment se numeşte:
- elementar - dacă se realizează ca rezultat al unei singure probe dintre tote probele
posibile; se notează cu ω.
- compus - dacă acesta apare in două sau mai multe rezultate ale probelor.
■ Mulţimea tuturor evenimentelor elementare generate de un experiment aleator se
numeşte spaţiul evenimentelor elementare (spaţiul de  selecţie) şi se notează cu
Ω. Acesta poate fi finit sau infinit.
■ OBS: O analogie intre evenimente şi multimi permite o scriere si o exprimare mai
comoda a unor idei si rezultate legate de conceptul de eveniment. Astfel, vom intelege
evenimentul sigur ca multime a tuturor evenimentelor elementare, adică: Ω={ω 1,
ω2, ..., ωn} şi orice eveniment compus ca o submultime a lui. De asemenea, putem
vorbi despre multimea tuturor  partilor lui Ω  pe care o notam prin P(Ω), astfel ca
pentru un eveniment compus A putem scrie, in contextul analogiei dintre evenimente
si multimi, că AΩ sau AP(Ω).


TEORIA PROBABILITATILOR - EVENIMENTE

 OPERATII CU EVENIMENTE
■ REUNIUNE
• Se numeşte reuniune sau sumă a două evenimente A şi B, evenimentul
complex corespunzător apariţiei cel puţin a unuia din evenimentele A şi B.
• Reuniunea a două evenimente A şi B este notată AUB sau AVB. Pentru două
evenimente incompatibile A şi B se utilizează notaţia A + B. Reuniunea
evenimentelor A şi B este exprimată "A sau B".
• Pentru toate perechile de evenimente A şi B, realizarea unuia sau a altuia dar
nu a ambelor se numeşte operaţia de reuniune exclusivă. Ea este notată AΔB.
■ INTERSECTIE
• se numeşte intersecţie sau produs a două evenimente A şi B realizarea lor
simultană. Intersecţia evenimentelor A şi B este notată A∩B sau AΛB sau
succint AB. Intersecţia evenimentelor A şi B este exprimată "A şi B".
• Ecuaţia: A∩B = Ø semnifica faptul ca evenimentele A şi B sunt incompatibile
(sau că mulţimile A şi B sunt disjuncte).


TEORIA PROBABILITATILOR - EVENIMENTE

 OPERATII CU EVENIMENTE
■ DIFERENTA
 
– se numeşte diferenţa a două evenimente A şi B realizarea evenimentului A
şi nerealizarea evenimentului B. Diferenţa evenimentelor A şi B este notată A
- B şi este egală cu intersecţia A∩.
■ EVENIMENT CONTRAR
– numim eveniment contrar evenimentului A, şi îl notăm , nerealizarea
evenimentului A. Acesta este realizat când A nu este realizat. Se vede uşor că
evenimentul A este contrar evenimentului .

– Este evident că evenimentele contrare sunt incompatibile şi că reuniunea lor

reprezintă un eveniment sigur: si 
■ IMPLICATIA
– cand evenimentul A nu poate sa fie realizat fara ca evenimentul B sa fie
realizat de asemenea, atunci spunem ca evenimentul A implica. evenimentul
B si se noteaza


TEORIA PROBABILITATILOR - EVENIMENTE

 FRECVENTA UNUI EVENIMENT
■ numim
  frecvenţa unui eveniment raportul dintre numărul realizărilor sale şi
numărul tuturor experimentelor efectuate
■ dacă in cursul a "n" experimente, evenimentul A a fost realizat de "m" ori,
atunci frecvenţa sa în această serie de experimente este de "m/n".

■ in anumite cazuri frecvenţa unui eveniment trebuie să fie determinată în

prezenţa unei condiţii complementare, conform căreia a avut loc un alt
eveniment. Pentru determinarea frecvenţei evenimentului A, în condiţia în
care a fost realizat evenimentul B, nu trebuie să se ţină cont de toate
experimentele realizate, ci numai de cele în cursul cărora evenimentul B a
avut loc.
■ frecvenţa evenimentului A, calculată ţinând cont de experimentele în cursul
cărora s-a realizat evenimentul B, se numeşte frecvenţă condiţionată a
evenimentului A în raport cu evenimentul B.


TEORIA PROBABILITATILOR - EVENIMENTE

 CAMP DE EVENIMENTE
■ o
  multime nevida de evenimente KΩ) se numeste corp daca satisface
axiomele:

■ cuplul (Ω,K) se numeste camp finit de evenimente, in cazul in care K este

un corp.


TEORIA PROBABILITATILOR
 CAMP DE PROBABILITATE
■ Definitia
  axiomatica a probabilitatii: Fie (Ω,K) un camp finit de
evenimente. Se numeste probabilitate pe campul considerat o functie care
satisfice axiomele:
■ Axioma1: pentru toate evenimentele :

■ Axioma2: probabilitatea evenimentului sigur este egala cu 1.

■ Axioma3 (axioma de aditivitate a probabilitatilor): pentru toate familiile

infinite de evenimente A1, A2,..., incompatibile doua cate doua, (AkAh= Ø, cand
k≠h), avem:

Aceasta teorie a probabilitatii a fost elaborata de Kolmogorov A. N.



TEORIA PROBABILITATILOR- PROPRIETATILE PROBABILITATILOR

 PROPRIETATILE PROBABILITATILOR
■ Dacă A şi B sunt incompatibile (A ∩ B = Φ), atunci:
P(A U B) = P(A)+ P(B)
■ Două evenimente se numesc independente dacă:
P(A ∩ B) = P(A) ∙ P(B)
Practic, evenimentele sunt independente dacă şi numai dacă realizarea
unuia nu influenţează realizarea celuilalt.
■ Dacă P(A∩B) ≠ P(A)∙P(B), se spune că evenimentele sunt dependente.


TEORIA PROBABILITATILOR- PROPRIETATILE PROBABILITATILOR

 PROBABILITATE CONDITIONATA
■ Probabilitatea
  condiţionată de evenimentul A a evenimentului B,
notată P(B/A) sau PA(B), reprezintă raportul:

Aceasta reprezintă probabilitatea de realizare a evenimentului B ştiind că s-a

produs evenimentul A.


TEORIA PROBABILITATILOR- PROPRIETATILE PROBABILITATILOR

 EVENIMENTE DEPENDENTE
■  Două evenimente sunt dependente dacă:

– Astfel, probabilitatea realizării simultane a două evenimente este

egală cu probabilitatea unuia dintre ele, multiplicată cu probabilitatea
condiţionată a celuilalt.
– Probabilitatea realizării simultane a unui număr oarecare de
evenimente este egală cu probabilitatea unuia dintre ele multiplicată cu
probabilitatea condiţionată a altui eveniment în raport cu primul,
multiplicată cu probabilitatea condiţionată a celui de-al treilea eveniment
în raport cu intersecţia primelor două, etc. multiplicată cu probabilitatea
condiţionată a ultimului eveniment în raport cu intersecţia tuturor
evenimentelor precedente:
P(A1∩A2∩ . . . ∩An ) = P(A1)P(A2 | A1)P(A3 | A1A2)…..P(An | A1A2 . . . An-1)


TEORIA PROBABILITATILOR- PROPRIETATILE PROBABILITATILOR

 EVENIMENTE DEPENDENTE – EXEMPLU1

■ Intr-o urna sunt 12 bile, 5 bile albe si 7 bile negre. Se extrag doua bile. Se cere
sa se gaseasca probabilitatea ca cele doua bile sa fie albe.
notam evenimentele:
A-prima bila este alba
B-a doua bila este alba
P(A)=5/12
P(B/A)=4/11 (am extras o bila alba si mi-au mai ramas 4 bile albe, am extras una
din cele 12 si mi-au mai ramas in total 11 bile).
P(A∩B)=(5/12)*(4/11)=5/33


TEORIA PROBABILITATILOR- PROPRIETATILE PROBABILITATILOR

 EVENIMENTE DEPENDENTE – EXEMPLU2

■ Intr-un dulap sunt 16 echipamente, dintre care 5 sunt motoare pneumatice
liniare, 7 sunt distribuitoare si 4 sunt supape de sens. Extragem 4
echipamente din dulap. Gasiti probabilitatea ca primul echipament sa fie
motor, al doilea sa fie distribuitor si celelalte doua sa fie supape.
notam evenimentele:
A1-primul echipament este motor
A2-al doilea echipament este distribuitor
A3-al treilea echipament este supapa
A4-al patrulea echipament este supapa
P(A1)=5/16
P(A2/A1)=7/15 (daca prima este corecta inseamna ca in cele 15 echipamente
ramase din care fac extragerea a doua, mai am inca 7 distribuitoare).


TEORIA PROBABILITATILOR- PROPRIETATILE PROBABILITATILOR

 EVENIMENTE DEPENDENTE – EXEMPLU2

■  
P(A3/A1A2)=4/14
P(A4/A1A2A3)=3/13

Se poate verifica ca aceasta probabilitate nu depinde de ordinea in care luam

evenimentele, putem reface calculele pentru alta ordine, spre exemplu: A3, A1, A4
si A2.
 1.4 NOTIUNI SI
TERMENI SPECIFICI
DOMENIULUI
CONTROLULUI SI
ASIGURARII CALITATII
PROCESUL DE BUSINESS - DECLARATII/PRINCIPII
CARE DAU DIRECTIA UNEI ORGANIZATII

Viziunea Misiunea Strategiile

(Vision) (Mission) (Strategies)

Tintele
(Goals)

Obiectivele
(Objectives)

Planuri de
actiune
(Actions Plans)
 PROCESUL DE BUSINESS - DECLARATII/PRINCIPII
CARE DAU DIRECTIA UNEI ORGANIZATII
VIZIUNEA=pictura de ansamblu a ceea ce doresti sa obtii
MISIUNEA=O declaratie cu character general a modului cum vrei sa obtii/realizezi viziunea
(cum vrei sa obtii-la modul general)
VALORI FUNDAMENTALE(Core Values)=Felul cum te vei purta, ce te va caracteriza pe
parcursul procesului

Dupa ce au fost definite primele, urmeaza:

STRATEGIILE=unul sau mai multe moduri de a te folosi de misiune pentru a atinge
viziunea. Desi o organizatie are o viziune si o misiune, ea poate avea mai multe strategii.
TINTELE=declaratii generale-ce trebuie realizate pentru a implementa o strategie
OBIECTIVELE=oferă repere specifice, cu un calendar specific pentru atingerea unui
obiectiv
PLANURI DE ACTIUNE=planuri de implementare specifice despre cum vor fi atinse
obiectivele

Declaratiile de viziune si misiune sunt importante pentru oricine implicat in organizatie,

inclusive partile interesate (stakeholder-ii) din afara organizatiei, pentru a intelege ce are
organizatia de indeplinit si cum o va face. Asta inseamna ca toata lume sa fie la current
referitor la directia orrganizatiei si "toti sa traga in aceeasi directie".
 PROCESUL DE BUSINESS - DECLARATII/PRINCIPII
CARE DAU DIRECTIA UNEI ORGANIZATII
Pentru a crea declaratii de viziuni/misiuni de success trebuie sa se tina cont de
urmatoarele:
SA FIE SIMPLE=Viziunea si misiunea ar trebui sa ghideze activitatile zilnice ale oricarei
personae implicate in business.
Deci exprimarea trebuie sa fie simpla, concisa si usor de amintit. Doar atatea cuvinte cate
sunt necesare pentru a capta esenta. Pentru a vedea daca sunt bune ele se pot si testa.

SA FIE FLUIDE=Declaratiile nu trebuie sa fie rigide.

Ele trebuie sa poata fi actualizate si modificate daca organizatia isi schimba focalizarea.
Trebuie sa ne aminitim mereu ca scopul acestor declaratii este clarificarea aceea ce facem.

ORGANIZATIILE CU SCOP UNIC SI ORGANIZATIILE COMPLEXE

Aceste declaratii, de viziune si misiune, este important sa fie scrise pentru organizatiile cu
scop unic.
Pentru organizatiile complexe poate fi cateodata dificil sa scriem viziunea si misiunea.
 PROCESUL DE BUSINESS - DECLARATII/PRINCIPII
CARE DAU DIRECTIA UNEI ORGANIZATII

• Strategie este o abordare unica asupra modului in care ai de gand sa te folosesti de

misiune pentru a atinge viziunea.
Strategiile sunt esențiale pentru succesul unei organizații, deoarece aici se incepe
schitarea unui plan pentru a face ceva. Cu cât organizația este mai unică, cu atât mai
creativă și mai inovatoare trebuie să fie elaborarea strategiilor.

• Exemple de tinte:
Cresterea marginii profitului, cresterea eficientei, dobandirea unei cote de piata mai
mare, furnizarea de servicii mai bune clientilor.
Atentie sa nu stabilim prea multe tinte, exista riscul pierderii atentiei.

• Obiectivul transforma declaratia cu character general a unei tinte in declaratii

cuantificabile, specifice, dependente de timp asupra a ceea ce este de realizat.

• Planul de actiune=activitati specifice in vederea indeplinirii unei tinte prin intermediul

unui obiectiv.
 PROCESUL DE BUSINESS - DECLARATII/PRINCIPII
CARE DAU DIRECTIA UNEI ORGANIZATII - EXEMPLE
O economie rurala
Viziunea
activa cu ajutorul
(vision)
afacerilor in crestere
Crearea de noi afaceri
Misiunea
si ajutarea celor
(Mission)
existente sa se extinda
Folosirea liderilor locali
cu abilitati in Strategiile
dezvoltarea afacerilor (Strategies)
Recrutarea liderilor
Tintele (Goals) locali interesati si cu
experienta in crearea
Crearea unei liste de 20 de noi afaceri
de indivizi pana la 1 Obiectivele
Formarea unui comitet de februarie (Objectives)
recrutare pentru liderii locali.
Identificarea de 40 de lideri
Plan de actiune (Actions
din zona. Contactarea lor
Plan)
individuala cu asteptarea ca
jumatate sa participe
 PROCESUL DE BUSINESS - DECLARATII/PRINCIPII
CARE DAU DIRECTIA UNEI ORGANIZATII - EXEMPLE
O economie rurala
Viziunea
activa cu ajutorul
(vision)
afacerilor in crestere
Crearea de noi afaceri
si ajutarea celor Misiunea
existente sa se extinda Folosirea de consultanti(Mission)
pentru a completa abilitatile Strategiile
liderilor locali in dezvoltarea (Strategies)
afacerilor Recrutarea de
Tintele (Goals) consultanti cu
experienta si pe care te
Identificarea si retinerea de poti baza
Crearea unui comitet din consultanti juridic, contabilitate Obiectivele
membrii (recrutati anterior) si industrie pana la 1 martie (Objectives)
pentru a discuta cu Company1,
Company2, Company3 cu privire
Plan de actiune (Actions
la consultantii pe care-I au
Plan)
acestea si angajarea unui
avocat, unui contabil si unui
 PROCESUL DE BUSINESS - DECLARATII/PRINCIPII
CARE DAU DIRECTIA UNEI ORGANIZATII - EXEMPLE
O economie rurala
Viziunea
activa cu ajutorul
(vision)
afacerilor in crestere
Crearea de noi afaceri
Misiunea
si ajutarea celor
(Mission)
existente sa se extinda Crearea de afaceri de
success prin indreptarea Strategiile
atentiei catre oportunitatile (Strategies)
Identificarea si analiza
actuale din piata
Tintele (Goals) oportunitatilor din piata
Identificarea a trei in ce priveste posibile
posibile oportunitati afaceri
Obiectivele
din piata pana la 1
Selectarea si contactarea unui (Objectives)
iunie.
consultant in domeniul
industriei pentru a conduce o Plan de actiune (Actions
analiza in acest domeniu si a Plan)
identifica oportunitati de piata
 PROCESUL DE BUSINESS - DECLARATII/PRINCIPII
CARE DAU DIRECTIA UNEI ORGANIZATII - EXEMPLE
O economie rurala
Viziunea
activa cu ajutorul
(vision)
afacerilor in crestere
Crearea de noi afaceri
Misiunea
si ajutarea celor
(Mission)
existente sa se extinda Furnizarea de support
financiar pentru afaceri de Strategiile
investitii cu ajutorul (Strategies)
membrilor individuali
Tintele (Goals) Constituirea unei baze
cu membrii
Inregistrarea de 500 de
membrii pana la 1 Obiectivele
Comitetul de recrutare august. (Objectives)
membrii va conduce 10
intalniri ale potentialilor
Plan de actiune (Actions
membrii la locatii specificate
Plan)
in urmatoarele date din iunie
si iulie.