Matematică

Unitatea de învăŃare 6

Formula lui Poincaré. Probabilitate condiŃionată.

Evenimente independente. Scheme clasice de probabilitate

Cuprinsul unităŃii de învăŃare 6

Obiectivele unităŃii de învăŃare 6 ….. VI-1

8. Formula lui Poincaré ….. VI-2

9. Probabilitate condiŃionată ….. VI-3

10. Evenimente independente ….. VI-7

11. Scheme clasice de probabilitate ….. VI-9

11.1. Schema hipergeometrică ….. VI-9
11.2. Schema binomială ….. VI-10
11.3. Schema lui Poisson ….. VI-10
11.4. Schema lui Pascal ….. VI-11

Teste de autoevaluare ….. VI-12

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare ….. VI-13

Lucrarea de verificare 6 ….. VI-13

Sinteza ideilor, noŃiunilor şi conceptelor dezbătute în cadrul unităŃii de învăŃare 6 ….. VI-14

Bibliografia unităŃii de învăŃare 6 ….. VI-14

Obiectivele unităŃii de învăŃare 6

Prin această unitate de învăŃare se transmit cunoştinŃe despre formule de calcul cu probabilităŃi.
Este prezentată formula lui Poincaré. Este introdusă noŃiunea de probabilitate condiŃionată şi sunt
date formula probabilităŃii totale şi formula lui Bayes. Este studiată independenŃa evenimentelor.
Sunt prezentate scheme clasice de probabilitate: hipergeometrică, binomială, Poisson, Pascal.

VI-1
 8. Formula lui Poincaré

Teorema 8.1 (Formula lui Poincaré)

Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate şi fie evenimentele Ai ∈ K , i = 1, n . Are loc egalitatea:
n
n 
P U Ai  =
 i =1  ∑i =1
P( Ai ) + (− 1)
∑ ( )
P Ai ∩ A j + (− 1)2
i , j∈{1,..., n}
∑( ) n 
P Ai ∩ A j ∩ Ak + ... + (− 1)n −1 P I Ai  .
i , j , k ∈{1,..., n}
 i =1 
i< j i< j<k

DemonstraŃia pentru cazul n = 2

Dacă n = 2 , formula lui Poincaré are forma
P( A1 ∪ A2 ) = P( A1 ) + P( A2 ) − P( A1 ∩ A2 ) . (1)
Avem
A1 ∪ A2 = ( A1 ∪ A2 ) ∩ Ω = ( A1 ∪ A2 ) ∩ (A1 ∪ A1 ) = A1 ∪ ( A2 ∩ A1 ) = A1 ∪ ( A2 − A1 ) .
Atunci
P( A1 ∪ A2 ) = P( A1 ∪ ( A2 − A1 )) . (2)
Deoarece A1 ∩ ( A2 − A1 ) = ∅ , se poate folosi axioma 3 din definiŃia 7.4.1 şi se obŃine
P( A1 ∪ ( A2 − A1 )) = P( A1 ) + P( A2 − A1 ) . (3)
łinând cont de punctul 3 din propoziŃia 7.4.2, se poate scrie că
P( A2 − A1 ) = P( A2 ) − P( A1 ∩ A2 ) . (4)
Din relaŃiile (2), (3) şi (4), rezultă
P( A1 ∪ A2 ) = P( A1 ∪ ( A2 − A1 )) = P( A1 ) + P( A2 − A1 ) = P( A1 ) + P( A2 ) − P( A1 ∩ A2 ) .

ObservaŃia 8.1
Pentru n = 3 , formula lui Poincaré are forma
P( A1 ∪ A2 ∪ A3 ) = P( A1 ) + P( A2 ) + P( A3 ) −
− P( A1 ∩ A2 ) − P( A1 ∩ A3 ) − P( A2 ∩ A3 ) +
+ P( A1 ∩ A2 ∩ A3 ) .

ObservaŃia 8.2
În ipoteza că Ai ∩ A j = ∅ , ∀i, j = 1, n , i ≠ j , formula lui Poincaré capătă forma
n
n 
P U Ai  =
 i =1  ∑(
i =1
P Ai ) ,

deci se reduce la conŃinutul propoziŃiei 7.4.1.

VI-2
 9. Probabilitate condiŃionată

Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate. Fie evenimentul A ∈ K , astfel încât P( A) ≠ 0 . Pentru orice
P( A ∩ B )
eveniment B ∈ K , raportul se notează cu PA (B ) sau cu P(B A) .
P ( A)

PropoziŃia 9.1
Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate şi fie A ∈ K , astfel încât P ( A) ≠ 0 . Atunci PA : K → R ,
P( A ∩ B )
PA (B ) = , este probabilitate finit aditivă.
P ( A)

DemonstraŃie
Se arată că PA verifică cele trei axiome ale probabilităŃii finit aditive (a se vedea definiŃia 7.4.1).
Fie B ∈ K . Deoarece
P( A ∩ B ) ≥ 0 şi P( A) > 0 ,
rezultă
P( A ∩ B )
≥ 0.
P ( A)
Deci
PA (B ) ≥ 0 , ∀B ∈ K .
Prin urmare, PA verifică axioma 1.
Avem
P ( A ∩ Ω ) P ( A)
PA (Ω ) = = = 1.
P ( A) P ( A)
Deci PA verifică axioma 2.
Fie B1, B2 ∈ K , astfel încât B1 ∩ B2 = ∅ .
Din
P( A ∩ (B1 ∪ B2 ))
PA (B1 ∪ B2 ) =
P( A)
rezultă
P(( A ∩ B1 ) ∪ ( A ∩ B2 ))
PA (B1 ∪ B2 ) = . (1)
P( A)
Avem
( A ∩ B1 ) ∩ ( A ∩ B2 ) = ∅ . (2)
łinând cont de axioma 3 din definiŃia 7.4.1 şi de relaŃia (2), se obŃine
P(( A ∩ B1 ) ∪ ( A ∩ B2 )) = P( A ∩ B1 ) + P( A ∩ B2 ) . (3)
Din relaŃiile (1) şi (3), rezultă
P( A ∩ B1 ) P( A ∩ B2 )
PA (B1 ∪ B2 ) = + .
P ( A) P ( A)
Deci
PA (B1 ∪ B2 ) = PA (B1 ) + PA (B2 ) , ∀B1, B2 ∈ K cu B1 ∩ B2 = ∅ .
Atunci PA verifică axioma 3.
În concluzie, PA este probabilitate finit aditivă.

VI-3
DefiniŃia 9.1
Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate şi fie evenimentul A ∈ K , astfel încât P( A) ≠ 0 . Pentru
P( A ∩ B )
orice eveniment B ∈ K , probabilitatea finit aditivă PA : K → R , PA (B ) = , se numeşte
P ( A)
probabilitatea evenimentului B condiŃionată de evenimentul A .

ObservaŃia 9.1
Fie (Ω, K, P ) un câmp borelian de probabilitate. Se consideră evenimentul A ∈ K , astfel încât
P( A ∩ B )
P( A) ≠ 0 . Pentru orice eveniment B ∈ K , raportul se notează cu PA (B ) sau cu P(B A) .
P ( A)
P( A ∩ B )
Se poate demonstra că PA : K → R , PA (B ) = , este probabilitate complet aditivă. Aceasta
P ( A)
se numeşte probabilitatea evenimentului B condiŃionată de evenimentul A .

Teorema 9.1
Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate. Se consideră evenimentele Ai ∈ K , i = 1, n , astfel încât
n 
P I Ai  ≠ 0 . Are loc relaŃia:
 i =1 
n   n −1 
P I Ai  = P( A1 ) ⋅ P( A2 A1 ) ⋅ P( A3 A1 ∩ A2 ) ⋅ ... ⋅ P An I Ai  .
 i =1   i =1 

DemonstraŃie
n  P( A1 ∩ A2 ) P( A1 ∩ A2 ∩ A3 ) P( A1 ∩ A2 ∩ ... ∩ An )
P I Ai  = P( A1 ) ⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅ =
 i =1  P( A1 ) P( A1 ∩ A2 ) P( A1 ∩ A2 ∩ ... ∩ An −1 )
= P( A1 ) ⋅ P( A2 A1 ) ⋅ P( A3 A1 ∩ A2 ) ⋅ ... ⋅ P( An A1 ∩ A2 ∩ ... ∩ An −1 ) .

DefiniŃia 9.2
Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate şi fie evenimentele Ai ∈ K , i = 1, n . Se spune că
evenimentele Ai ∈ K , i = 1, n , formează o partiŃie a evenimentului sigur sau că formează un sistem
complet de evenimente, dacă sunt îndeplinite condiŃiile următoare:
1) Ai ∩ A j = ∅ , ∀i, j = 1, n , i ≠ j ;
n
2) U Ai = Ω .
i =1

Teorema 9.2 (Formula probabilităŃii totale)

Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate. Se consideră evenimentele Ai ∈ K , i = 1, n , care formează o
partiŃie a evenimentului sigur, astfel încât P( Ai ) ≠ 0 , ∀i = 1, n . Pentru orice eveniment X ∈ K , are
loc relaŃia:

VI-4
 n

P( X ) =
∑[ (i =1
P Ai ) ⋅ P(X Ai )] .

DemonstraŃie
Avem
P ( Ai ∩ X )
P ( X Ai ) = , ∀i = 1, n .
P ( Ai )
Atunci
P( X ∩ Ai ) = P( Ai )P ( X Ai ) , ∀i = 1, n . (1)
Se poate scrie că
X = X ∩ Ω = X ∩ ( A1 ∪ ... ∪ An ) = ( X ∩ A1 ) ∪ ... ∪ ( X ∩ An ) . (2)
Pentru orice i, j = 1, n , i ≠ j , avem
( X ∩ Ai ) ∩ (X ∩ A j ) = ∅ . (3)
łinând cont de (2), (3) şi de propoziŃia 7.4.1, rezultă
P( X ) = P(( X ∩ A1 ) ∪ ... ∪ ( X ∩ An )) = P ( X ∩ A1 ) + ... + P( X ∩ An ) . (4)
Din (1) şi (4), rezultă
P( X ) = P( A1 ) ⋅ P( X A1 ) + ... + P( An ) ⋅ P( X An ) .

Teorema 9.3 (Formula lui Bayes)

Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate. Se consideră evenimentele Ai ∈ K , i = 1, n , care formează o
partiŃie a evenimentului sigur, astfel încât P ( Ai ) ≠ 0 , ∀i = 1, n . Pentru orice eveniment X ∈ K , cu
proprietatea că P ( X ) ≠ 0 , are loc relaŃia:

(
P Aj X = ) ( ) (
P Aj ⋅ P X Aj ) , ∀j = 1, n .
n

∑[ (
i =1
P Ai ) ⋅ P( X Ai )]

DemonstraŃie
Fie j ∈ {1,2,..., n} .

(
P Aj X =) P(XP(∩X )A ) ⇒ P(X ∩ A ) = P(A X )⋅ P( X ) .
j
j j

(
P X Aj = ) (
P Aj ∩ X ) ( ) (
⇒ P Aj ∩ X = P X Aj ⋅ P Aj . ) ( )
( )
P Aj
Avem
( )
P A j X ⋅ P( X ) = P X A j ⋅ P A j . ( ) ( )
Atunci

(
P Aj X = ) P(A P)⋅(PX(X) A ) = P( A ) ⋅ P(XPA(A) +)⋅...P+(XPA( A) ) ⋅ P(X A ) .
j j j j

1 1 n n

VI-5
Problema 9.1
La un moment dat, într-un magazin se găseşte o cantitate dintr-un tip de produs, provenită de la trei
furnizori: 30% de la furnizorul F1 , 50% de la furnizorul F2 şi 20% de la furnizorul F3 . S-a
observat că apar defecŃiuni în perioada de garanŃie la 2% dintre produsele provenite de la F1 , la
4% dintre cele provenite de la F2 şi la 5% dintre cele provenite de la F3 . Un cumpărător alege, la
întâmplare, o unitate din produsul respectiv.
a) Să se determine probabilitatea ca produsul vândut să se defecteze în perioada de garanŃie.
b) Dacă produsul vândut s-a defectat în perioada de garanŃie, să se afle probabilitatea ca acesta să
provină de la primul furnizor.
c) Dacă produsul vândut s-a defectat în perioada de garanŃie, să se afle probabilitatea ca acesta să
provină de la al doilea furnizor.

Rezolvare
a) Se consideră evenimentele:
Ai - produsul vândut provine de la furnizorul Fi , i = 1,3 ;
X - produsul vândut se defectează în perioada de garanŃie.
Avem
P( A1 ) = 0,3 , P( A2 ) = 0,5 , P( A3 ) = 0,2 ,
P( X A1 ) = 0,02 , P( X A2 ) = 0,04 , P( X A3 ) = 0,05 .
Deoarece
Ai ∩ A j = ∅ , ∀i, j = 1,3 , i ≠ j ,
şi
A1 ∪ A2 ∪ A3 = Ω ,
evenimentele Ai , i = 1,3 , formează un sistem complet de evenimente.
Folosind formula probabilităŃii totale, se obŃine
3

P( X ) =
∑[ (
i =1
P Ai ) ⋅ P( X Ai )] = P( A1 ) ⋅ P( X A1 ) + P( A2 ) ⋅ P( X A2 ) + P( A3 ) ⋅ P( X A3 ) =

= 0,3 ⋅ 0,02 + 0,5 ⋅ 0,04 + 0,2 ⋅ 0,05 = 0,036 .

b) Se aplică formula lui Bayes:

P( A1 ) ⋅ P (X A1 ) 0,3 ⋅ 0,02
P( A1 X ) = = ≈ 0,166 .
P( X ) 0,036

c) Se aplică formula lui Bayes:

P( A2 ) ⋅ P( X A2 ) 0,5 ⋅ 0,04
P (A2 X ) = = ≈ 0,555 .
P( X ) 0,036

VI-6
 10. Evenimente independente

DefiniŃia 10.1
Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate şi fie evenimentele A, B ∈ K . Dacă P( A ∩ B ) = P( A) ⋅ P(B ) ,
se spune că evenimentele A şi B sunt independente. În caz contrar, se spune că evenimentele A şi
B sunt dependente.

ObservaŃia 10.1
Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate şi fie evenimentele A, B ∈ K , cu P( A) ≠ 0 . Dacă A şi B
sunt independente, atunci
P ( A ∩ B ) P ( A) ⋅ P ( B )
PA (B ) = = = P (B ) .
P ( A) P ( A)

PropoziŃia 10.1
Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate şi fie evenimentele A, B ∈ K . Dacă A şi B sunt
independente, atunci:
1) A şi B sunt independente;
2) A şi B sunt independente;
3) A şi B sunt independente.

DemonstraŃia primei afirmaŃii

Avem
P ( A ∩ B ) = P( A − B ) = P( A) − P( A ∩ B ) = P( A) − P( A) ⋅ P(B ) = P( A) ⋅ [1 − P(B )] = P ( A) ⋅ P(B ) .
Deoarece are loc relaŃia
P( A ∩ B ) = P( A) ⋅ P(B ) ,
evenimentele A şi B sunt independente.

DefiniŃia 10.2
Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate şi fie evenimentele A, B, C ∈ K .
1) Se spune că evenimentele A , B , C sunt independente două câte două, dacă
P( A ∩ B ) = P( A) ⋅ P(B ) , P( A ∩ C ) = P( A) ⋅ P(C ) şi P(B ∩ C ) = P(B ) ⋅ P(C ) .
2) Se spune că evenimentele A , B , C sunt independente în totalitatea lor, dacă sunt independente
două câte două şi
P( A ∩ B ∩ C ) = P( A) ⋅ P(B ) ⋅ P(C ) .

DefiniŃia 10.3
Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate şi fie evenimentele Ai ∈ K , i = 1, n .
1) Se spune că evenimentele Ai , i = 1, n , sunt independente două câte două, dacă
( ) ( )
P Ai ∩ A j = P( Ai ) ⋅ P A j , ∀i, j ∈ {1,..., n} , i ≠ j .
2) Se spune că evenimentele Ai , i = 1, n , sunt independente în totalitatea lor, dacă pentru orice
k = 2, n şi orice i1, i2 ,..., ik ∈ {1,..., n}, i1 ≠ i2 ≠ ... ≠ ik , are loc

VI-7
 ( ) ( ) ( ) ( )
P Ai1 ∩ Ai2 ∩ ... ∩ Aik = P Ai1 ⋅ P Ai2 ⋅ ... ⋅ P Aik .

Problema 10.1
Se consideră câmpul de probabilitate (Ω, K , P ) şi evenimentele independente A, B ∈ K . Dacă
P( A ∪ B ) = 0,8 şi P(B ) = 0,4 , să se afle P( A) .
Rezolvare
łinând cont de formula lui Poincaré şi de independenŃa evenimentelor A, B ∈ K , se poate scrie
relaŃia
P ( A ∪ B ) = P ( A) + P ( B ) − P ( A ) ⋅ P ( B ) .
Atunci
0,8 = P( A) + 0,4 − P( A) ⋅ 0,4 .
2
Se obŃine P( A) = .
3

Problema 10.2
Se consideră câmpul de probabilitate (Ω, K , P ) şi evenimentele independente A, B ∈ K .
2
Dacă 2[P( A)]2 + P( A) − 1 = 0 şi P(B ) = , să se determine P( A − B ) .
5

Rezolvare
EcuaŃia
2x2 + x − 1 = 0
1 1
are soluŃiile x1 = −1 , x2 = . Atunci P( A) = .
2 2
Prin urmare,
3
P ( A − B ) = P ( A) − P ( A ∩ B ) = P ( A) − P ( A) ⋅ P (B ) = .
10

Problema 10.3
Un om de afaceri investeşte în două societăŃi comerciale a căror activitate nu se intersectează. Se
ştie că P( A1 ) = 0,6 şi P( A2 ) = 0,8 , unde Ai este evenimentul că o investiŃie la societatea i , i = 1,2 ,
devine rentabilă după un an.
a) Care este probabilitatea ca, după un an, ambele investiŃii să devină rentabile?
b) Care este probabilitatea ca cel puŃin o investiŃie să devină rentabilă?
c) Care este probabilitatea ca nicio investiŃie să nu devină rentabilă?

Rezolvare
a) Deoarece evenimentele A1 şi A2 sunt independente, rezultă
P( A1 ∩ A2 ) = P( A1 ) ⋅ P( A2 ) = 0,6 ⋅ 0,8 = 0,48 .

b) Aplicând formula lui Poincaré, se obŃine

P( A1 ∪ A2 ) = P( A1 ) + P( A2 ) − P( A1 ∩ A2 ) = 0,6 + 0,8 − 0,48 = 0,92 .

c) Avem
( )
P( A1 ∩ A2 ) = P A1 ∪ A2 = 1 − P( A1 ∪ A2 ) = 1 − 0,92 = 0,08 .

VI-8
Folosind punctul 3 din propoziŃia 10.1, se poate da soluŃia:
P( A1 ∩ A2 ) = P(A1 ) ⋅ P( A2 ) = [1 − P( A1 )] ⋅ [1 − P( A2 )] = 0,4 ⋅ 0,2 = 0,08 .

11. Scheme clasice de probabilitate

11.1. Schema hipergeometrică

PropoziŃia 11.1.1
Se consideră o urnă care conŃine a bile albe şi b bile negre. Se efectuează n extrageri a câte o
bilă, fără revenirea bilelor extrase în urnă. Fie A evenimentul obŃinerii a k bile albe. Atunci
C k ⋅ C n−k
P ( A) = a n b .
Ca + b

Problema 11.1.1
Într-o urnă sunt 3 bile albe şi 7 bile negre.
a) Dacă se extrage la întâmplare o bilă din urnă, să se afle probabilitatea ca aceasta să fie albă.
b) Dacă se extrag la întâmplare două bile din urnă, fără a se reintroduce în urnă bilele extrase, să se
afle probabilitatea ca acestea să fie albe.

Rezolvare
a) Fie A evenimentul extragerii unei bile albe.
3
P ( A) = .
10

b) Fie B evenimentul că ambele bile extrase sunt albe.

C32 3 1
( )
PB = 2 =
10 !
= .
C10 15
2!⋅8!

Problema 11.1.2
Într-un depozit se găsesc 100 de unităŃi din acelaşi produs: 60% de calitatea întâi şi restul de
calitatea a doua. Un magazin se aprovizionează cu 30 de produse, alese întâmplător. Se cere
probabilitatea obŃinerii a 20 de produse de calitatea întâi.

Rezolvare
Fie A evenimentul obŃinerii a 20 de produse de calitatea întâi.
C 20 ⋅ C10
P( A) = 60 30 40 ≈ 0,12 .
C100

VI-9
 11.2. Schema binomială

PropoziŃia 11.2.1
Fie o urnă care conŃine a bile albe şi b bile negre. Se efectuează n extrageri a câte o bilă. După
fiecare extragere, bila extrasă este returnată în urnă. Fie A evenimentul obŃinerii a k bile albe.
Atunci
P( A) = Cnk ⋅ p k ⋅ q n − k ,
unde
a b
p= , q= .
a+b a+b

Problema 11.2.1
Într-o urnă sunt trei bile albe şi şapte bile negre. Se fac cinci extrageri a câte o bilă, cu returnarea
bilei, în urnă, după fiecare extragere. Să se afle probabilitatea ca două dintre bilele extrase să fie
albe.

Rezolvare
Probabilitatea cerută este:
C52 ⋅ 0,32 ⋅ 0,73 = 0,3087 .

11.3. Schema lui Poisson

PropoziŃia 11.3.1
Se consideră n urne, U1 , …, U n , în care sunt bile albe şi bile negre. Urna U i , i = 1, n , conŃine ai
bile albe şi bi bile negre. Se extrage, la întâmplare, câte o bilă din fiecare urnă. Probabilitatea
obŃinerii a k bile albe este egală cu coeficientul lui x k din funcŃia polinomială
n

f (x ) =
∏(
i =1
pi x + qi ) ,

unde
ai bi
pi = , qi = , ∀i = 1, n .
ai + bi ai + bi

Problema 11.3.1
La un magazin sunt trei sortimente de ciocolată, fiecare sortiment având propriul raft. În fiecare
sortiment sunt pachete care expiră peste şase luni şi pachete care expiră peste o săptămână. Pe raftul
1 sunt 30 de pachete care expiră peste şase luni şi 10 pachete care expiră peste o săptămână. Pe
raftul 2 sunt 40 de pachete care expiră peste şase luni şi 5 pachete care expiră peste o săptămână. Pe
raftul 3 sunt 30 de pachete care expiră peste şase luni şi 20 de pachete care expiră peste o
săptămână. Un cumpărător alege la întâmplare câte un pachet din fiecare sortiment, fără să citească
data expirării. Să se afle probabilităŃile evenimentelor:
A - toate pachetele expiră peste şase luni;
B - două pachete expiră peste şase luni iar unul expiră peste o săptămână;

VI-10
C - un singur pachet expiră peste şase luni;
D - toate pachetele expiră peste o săptămână.

Rezolvare
f ( x ) = ( p1x + q1 ) ⋅ ( p2 x + q2 ) ⋅ ( p3 x + q3 ) =
= p1 p2 p3 x + ( p1 p2 q3 + p1q2 p3 + q1 p2 p3 )x 2 + ( p1q2 q3 + q1 p2 q3 + q1q2 p3 )x + q1q2 q3 ,
3

unde
3 1
p1 = , q1 = ,
4 4
8 1
p2 = , q2 = ,
9 9
3 2
p3 = , q3 = .
5 5
Avem:
3 8 3 2
P( A) = p1 p2 p3 = ⋅ ⋅ = = 0,4 ;
4 9 5 5
3 8 2 3 1 3 1 8 3 9
P(B ) = p1 p2 q3 + p1q2 p3 + q1 p2 p3 = ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ = = 0,45 ;
4 9 5 4 9 5 4 9 5 20
3 1 2 1 8 2 1 1 3 5
P(C ) = p1q2 q3 + q1 p2 q3 + q1q2 p3 = ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ = ≈ 0,138 ;
4 9 5 4 9 5 4 9 5 36
1 1 2 1
P(D ) = q1q2q3 = ⋅ ⋅ = ≈ 0,011 .
4 9 5 90

11.4. Schema lui Pascal

PropoziŃia 11.4.1
Se consideră o urnă care conŃine a bile albe şi b bile negre. Se efectuează extrageri a câte o bilă.
După fiecare extragere, bila extrasă este returnată în urnă. Procesul continuă până la obŃinerea
primei bile albe. Fie A evenimentul că la extragerea k a fost obŃinută prima bilă albă. Atunci
P( A) = p ⋅ q k −1 ,
unde
a b
p= , q= .
a+b a+b

Problema 11.4.1
Se ştie din date statistice anterioare că, în fiecare zi dintr-o anumită săptămână, probabilitatea să
plouă este 0,6.
a) Cum află un fermier probabilitatea să plouă doar în trei zile?
b) Care este probabilitatea să plouă în cel mult trei zile?
c) Care este probabilitatea să plouă doar în ultima zi a săptămânii?

Rezolvare
a) Fie A evenimentul că plouă în trei din cele şapte zile.
P( A) = C73 ⋅ 0,63 ⋅ 0,44 = 0,193536 .

VI-11
b) Fie B evenimentul că plouă în cel mult trei zile.
3

P (B ) =
∑
k =0
C7k ⋅ 0,6 k ⋅ 0,47 − k = 0,47 + C71 ⋅ 0,6 ⋅ 0,46 + C72 ⋅ 0,62 ⋅ 0,45 + C73 ⋅ 0,63 ⋅ 0,4 4 = 0,289792 .

c) Fie C evenimentul că plouă doar în a şaptea zi a săptămânii.

P(C ) = 0,6 ⋅ 0,46 = 0,0024576 .

Teste de autoevaluare

Testul de autoevaluare 11

Problema 1
Se consideră câmpul de probabilitate (Ω, K , P ) şi evenimentele incompatibile A, B ∈ K .
Dacă P (A ) = 0,8 şi P(B ) = 0,7 , să se determine P( A ∪ B ) .

Testul de autoevaluare 12

Problema 1
Într-o urnă sunt patru bile albe şi şase bile negre.
a) Dacă se extrage, la întâmplare, o bilă, să se determine probabilitatea ca aceasta să fie neagră.
b) Dacă se extrag, la întâmplare, două bile, fără a se reintroduce în urnă bilele extrase, să se
determine probabilitatea ca acestea să fie negre.

Problema 2
Într-o urnă sunt patru bile albe şi şase bile negre. Se fac opt extrageri a câte o bilă, cu returnarea
bilei în urnă după fiecare extragere. Să se afle probabilitatea ca cinci dintre bilele extrase să fie
negre.

VI-12
 Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare

Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare 11

Problema 1
P( A) = 1 − P ( A ) = 1 − 0,8 = 0,2 .
Deoarece A ∩ B = ∅ , are loc relaŃia: P( A ∪ B ) = P( A) + P(B ) . Atunci P( A ∪ B ) = 0,2 + 0,7 = 0,9 .

Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare 12

Problema 1
6
a) Probabilitatea extragerii unei bile negre este: = 0,6 .
10

6!
C62 2!⋅4! 1
b) Probabilitatea cerută este: 2 = = .
C10 10! 3
2!⋅8!

Problema 2
Probabilitatea cerută este: C85 ⋅ 0,65 ⋅ 0,43 = 0,27869184 .

Lucrarea de verificare 6

1. Se consideră câmpul de probabilitate (Ω, K, P ) şi evenimentele independente A, B ∈ K .

Dacă P( A ∪ B ) = 0,9 şi P( A) = 0,3 , să se calculeze P(B ) .

2. Într-o companie, 70% dintre angajaŃi ştiu să utilizeze softul S1 , 50% dintre angajaŃi ştiu să
utilizeze softul S2 şi 40% dintre angajaŃi ştiu să utilizeze ambele softuri. Se alege, la întâmplare,
un angajat. Să se afle probabilităŃile evenimentelor:
A - angajatul ştie să utilizeze cel puŃin unul dintre cele două softuri;
B - angajatul nu ştie să utilizeze niciun soft;
C - angajatul ştie să utilizeze S1 şi nu ştie să utilizeze S2 .

VI-13
3. Într-un atelier cu două maşini, M1 şi M 2 , sunt produse piese de acelaşi fel, care sunt ambalate în
cutii identice. Maşina M1 dă rebuturi în proporŃie de 2% iar maşina M 2 dă rebuturi în proporŃie de
5% . La un moment dat, în depozitul atelierului, 60% dintre piese provin de la M1 . Se alege o
piesă la întâmplare.
a) Care este probabilitatea ca piesa respectivă să fie rebut?
b) Dacă se constată că piesa este rebut, care este probabilitatea ca ea să provină de la M1 ?
c) Dacă se constată că piesa este rebut, care este probabilitatea ca ea să provină de la M 2 ?

4. Într-o urnă sunt 70 de bile numerotate de la 1 la 70. Se extrag 5 bile, fără revenirea în urnă a
bilelor extrase. Să se afle probabilitatea obŃinerii a trei dintre numerele: 2, 12, 22, 32, 42, 52, 62.

Sinteza ideilor, noŃiunilor şi conceptelor

dezbătute în cadrul unităŃii de învăŃare 6

A fost dată formula lui Poincaré. A fost definită noŃiunea de probabilitate condiŃionată şi au fost
enunŃate şi demonstrate formula probabilităŃii totale şi formula lui Bayes. A fost discutată
independenŃa evenimentelor. Au fost prezentate scheme clasice de probabilitate.

Bibliografia unităŃii de învăŃare 6

1. Cenuşă G. (coord.), Matematici aplicate în economie. Teorie şi aplicaŃii, CISON, Bucureşti,

2007, România.
2. Popescu O. (coord.), Matematici aplicate în economie, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1993, România.
3. Fulga C., ProbabilităŃi cu aplicaŃii în managementul portofoliilor, Editura ASE, Bucureşti, 2010,
România.

VI-14