Exercițiul constituie o modalitate de efectuare a unor operaţii și acțiuni mintale

sau motrice, în chap conştient şi repetat, în vederea achizițonării sau consolidări unor
cunoştinţe și abilităţi. Exerciţiul presupune o suită de acţiuni ce se reiau relativ identic și
care determină apariţia unor componente acţionale automatizate ale elevilor

Pe lângă formarea şi consolidarea unor deprinden, exerciţiul poale realiza şi alte

sarcini ca: adâncirea ințelegerii cunoștimelor învățate, consolidarea cunoştinţelor și
deprinderilor muzicale, dezvoltarea operațiilor mintale, sporirea capacității operatorii a
cunoşiințelor. priceperilor şi deprinderilor. prevenirea uitâni şi evitarea confiuziilor,
dezvoltarea unor capacitiii şi aptitudini intelectuale şi muzicale, a unor calităţi morale şi
trăsături de vounţă şi de caracter

Clasificarea exercițulor.

e după funcțiile indeplinite, introductive, de bază de consolidare, operatorii,

structurale.

e după rumârul de participanţi: individuale. de echipă, colective;

e după gradul de intervenție al cadrului didactic: dirijate, semidirijate,

autodirijate, combinate

Exerciţiul este metoda cea mai intim împletită cu celelalte metode de predare și
învățare. În activitățile de educaţie muzicală se utilizează, în mod deosebit, în formarea
priceperilor şi deprinderilor muzicale

Exerciţiile muzicale conduc la formarea capacității de a intui, executa, recunoaşte

un anumit ckemeri muzical şi de a-l valorifica creativ.

În funcţie de elementul muzical la care se referă acestea pot fi melodice, ritmice,

psiho-motrice, de cultură vocală, de formare a deprinderilor de interpretare expresivă, de
diferenpere a timbrului muzical, de audhere, de formare a deprinderilor armonico-
polifonice etc.

In funcție de sarcina pe care o au de îndeplinit, ele se clasifică în exerciții de

execuție, de recunoaşiere și de creație.

Unele exerciții îndeplinesc funcţii de familiarizare cu noile acţiuni şi operații de

însușire, altele asigură execuţia repetată a acestora, până se constitue automatismele
dorite sau până se ajunge la consolidarea deprinderilor formate.

În cazul formării deprinderilor ritmice, exersarea devine eficientă atunci când

institutorul respectă următoarele cerinţe:

v Să cunoască posibilităţile și limitele exercitiilor,

V Să aplice exercițiile diferențiat, în funcție de nivelul de dezvoltare muzicală a

copiilor,

Y Exerciţiile să fie precedate de demonstrația corectă, cu precizie şi claritate a

acțiunii de realizat.

v Să crească treptat gradul de independență a copiilor în executarea exerciţiilor, de

la exerciții dirijate, conduse pas cu pas de institutor, să se ajungă la exerciții
autodirijue, independente.

“ Copilul să fie conșiem de scopul exerciţiului și să înțeleagă bine modul de

realizare,

“ Exerciţiile să aibă o varietate suficientă.