Bazele proceselor din

filatura
-rezumat-

1
 1. Obtinerea firelor cardate tip bumbac
Gama de finite a firelor cardate Nm 20-60
Fluxul tehnologic

P b b b s fir
B CL IL II FM MFI
D= 1 6-8 6-8 1 1
L= 80-150 6-8 6-8 6-10 15-40

Dublajul numarul de insiruiti alimentate la o masina.

Dublajul total:

= = 1 6 6 1 1 1 8 8 1 1 = 6 6 8 8
=1

Laminajul total :

= = 80 6 6 6 15 150 8 8
=1
Numarul de intreruperi: I=5

B - bataj ansamblul de masini intre care transportul se face pneumatic sau cu benzi
alimentatoare cu rol de ADC ( A-amestecare, D-destramare, C-curatare)
P - patura - primul semifabricat din filature tip bbc
C corda la care se obtine o banda b
L laminorul
F flaierul la care se obtine semitortul S
MFI masina de filat cu inele

2
Procesul de filare
- Format din operatii de : destramare, amestecare, curatire, cordare, laminare,
dublare, pieptanare, torsionare, infasurare, iar pt firele rasucite + rasucirea
Dupa operatiile de ADC insiruirea de fibre o subtiaza treptat pana la obtinerea
grosimii/finerii firului prin laminare
L si D sunt parametrii tehnologici ce caracterizeaza procesul de filare.

Operatiile tehnologice pt fiecare faza tehnologica sunt:

- Batajul destramarea, emliminare impuritatilor si fibrelor scurte, amesteccarea,
indreptarea si parolelizarea fibrelor, laminarea si depunera benzilor in cani
- Lamiror dublarea, laminarea, indreptarea si parolelizarea fibrelor, amestecarea
componentilor
- Flaier laminarea, torsionarea , infasurarea semitortului
- MFI laminarea ( se transforma in fir)

Operatiuni organizatorice coincid cu un anumit utilaj

Operatiuni tehnologice se pot repeta, suprapune in cadrul unei operatii organizatorice

O operatie tehnologica difera de la o masina la alta prin:

- Semifabricatul pe care il produce
- Structura semifabricatului

Fluxul tehnologic pentru realizarea firelor cardate:

B C LI L II MF MFI

MFCL

MFI

MFCL masian de filat cu capat liber

Fluxul tehnologic pentru realizarea firelor cardate din amestecuri:

3
 BBC B1 C1
LI L IILIIIMFMFI
Fibre Be C2
chimice MFCL

MFI

2. Obtinerea firelor pieptanate tip bbc (bumbac)

- Se folosesc sorturi superioare de bumbac cu fibre mai lungi, mai fine si cu continut
redus de impuritati.
Gama de finete 60:200
Fluxul tehnologic e mai lung, deci mai costisitor.

Fluxul tehnologic pentru realizarea firelor pieptanate 100 % bumbac

B C Lo R MpL IL IIFMMFI

PF MFI

MFI

Fluxul tehnologic pentru realizarea fibrelor pieptanate din amestecuri

BBC B1 C1 Lo R MP
1
Fibre B2 C2 Lo
chimice

1 LI L II FM MFI

FF MFI

MFI
MP masina de pieptanat

4
R reunitor de benzi reuneste un ansamblu de 16 : 24 benzi
Lo - laminor pasaj pregateste benzile pentru o pieptanare eficienta
L I, L II laminare pasaj 1 si 2 imbunatatesc calitatea benzilor
FM flaierul mediu
F flaierul fin realizeaza o finete peste 85 : 100
Realizarea amestecurilor: pt amestec de BBC cu fb chimice pt fibre pieptanate,
amestecul se realizeaza pe primul pasaj de laminor.
3. Tehnologii de prelucrare a deseurilor in filatura de bumbac
Deseurile de materiale textile refolosibile in filatura de BBC impreuna cu firele
regenerate sunt prelucrate in unitati specializate pt realizarea materialelor netesute
si a firelor de vigonie.
Firele de vigonie:
- Sunt fire de tip bbc
- Gama de finete Nm: 5 24 (Ttex 66 200 tex)
- Prezinta o pilozitate (mai multe fire) accentuata datorita procentului mare de
fibre scurte din sectiunea firului
- Volumul aparent e mare, deci produsele vor avea o izolatie termica buna
- Sunt destinate pentru tesaturi scamosate, pt imbracaminte, articole de uz casnic
si articole tehnice
- Se realizeaza pe utilaje specifice

Procesul tehnologic de obtinere a firelor de vigonie :

- Pregatirea componentilor
- Amestecarea comp.
- Cardarea: daca se foloseste carda cu cilindrii specifica lanii => pretortul
- Daca se foloseste carda cu capace sau lineale specifica bbc => o banda
Pretortul o insiruire fibroasa cu torsiune falsa care se transforma ulterior in fir.

Pt pregatirea si curatarea deseurilor din filatura se folosesc:

- Masini de scuturat
- Masini de destramat

Pentru resturi de tesaturi si tricouri se foloseste destramatoare cu 3- 6 tambure

pentru o destramare intensa.

5
4. Tehnologii de obtinere a firelor cardate tip lana

Firele cardate tip lana se folosesc pentru tesaturi destinate imbracamintei, pt

paturi, covoare si in industria tricotajelot.
Materia prima folosita:
- Lana obtinuta prin tundere materia prima predominanta
- Lana regenerata se obtine prin destramarea zdrentelor
- Deseuri de fabricatie provenita din filaturile cardate si cele pieptanate si din
tesatorii
- Lana tabacareasca
- Paruri
- Fibre chimice tip lana PNA, fibre de celofibra si poliamidice tip lana

Principalele etape a fluxului tehnologic:

- Pregatirea componentilor pentru amestec
- Amestecarea componentilor
- Cordarea materialului fibros
- Filarea

A) Pregatirea componentilor pentru amestecare se realizeaza o destramare

puternica, indepartarea impuritatilor si uniformizarea culorii prin sortare,
decolorare, albire si vopsire

1) Pregatirea lanii obtinute prin tundere:

- Sortarea lanii nespalate, in functie de culoare, lungime si finete
- Desfacerea si scurtarea lanii are scopul de indepartare a impuritatilor minerale
- Spalarea lanii se face pe masini numite levitane si are rol de indepartare a
impuritatilor si grasimilor

2) Pregatirea lanii regenerate - felul si succesiunea operatilor difera in functie

de felul zdrentelor.

6
 Etapele de prelucrare a zdrentelor:
- Dezinfectarea
- Desprafuirea
- Spalarea
- Centrifugarea - se aplica doar la zdrente vechi si murdare
- Uscarea
- Sortarea si taierea cu ghilotina
- Decolorarea
- Vopsire
- Uleiere si odihna

3) Pregatirea fibrelor chimice daca fibrele sunt curate si raman albe vor fi
supuse operatiei de desfaiere pe un lup amestecator, iar daca se vopsesc
vor fi supuse la desfaiere, vopsire si clatire, desfaiere, uscare si antistatizare
4) Pregatirea deseurilor de fabricatie se realizeaza prin colectare, sortare,
curatare, desfibrare

B) Amestecarea componentilor cu scopul de a realiza reteta de amestec

C) Cordarea are loc amestecarea intensa in volume mici
D) Filarea are ca scop transformarea pretortului in fir

5. Tehnologia de obtinere a firelor pieptanate tip lana

Firele pieptanate destinate tesaturilor trebuie sa aiba pilozitate minima, rezistenta
si elasticitate maxima.
Gama de finete: Nm 20 : 72
Materii prime: lana obtinuta prin tundere, fibrele sintetice tip lana PES si PNA
Principalele etape ale procesului sunt:
a) Pregatirea lanii pt cordare: - se realizeaza operatiile de sortare, desfacere,
scuturare, spalare, centrifugare si uscare
b) Obtinerea benzii albe pieptanate cardarea si pieptanarea
Intre cardare si pieptanare se fac operatii de uniformizare a grosimii benzii prin
dublari si laminari repetate
c) Obtinerea benzii vopsite si nepieptanate: calibrarea benzilor, vopsire, spalare,
calcare, indreptare si repieptanare, si doua pasaje de laminare

7
 d) Pregatirea pentru filare si filarea: amestecarea, transformarea benzilor in
semitort, apoi are loc filarea pe masini de filat cu inel
e) Operati finale: aburire pentru stabilizarea rasucirilor, bobinarea, dublarea,
rasucirea

6. Numerotarea insiruirilor de fibre

Numarul de finete ( Nm)
- Este dat de raportul dintre lungimea si masa unei portiuni din acea insiruire,
- In functie de unitatile de masura folosite, finetea se exprima:
- Numarul metric (Nm) raportul dintre lungimea unei insiruiri de fibre exprimata
in metri si masa sa exprimata in grame:
()
=
()
- Numarul englez (Ne) raportul dintre lungimea in sculuri si masa in livres.
()
=
()
- Lungimea sculuilui difera in functie de natura firului:
BBC : 1 scul = 840 iards 1 livre ( pound) 453,6 g
Lana pieptanata: 1 scul = 560 iards 1 livre ( pound) 453,6 g
Lana cordata 1 scul = 256 iards 1 iards = 914,4 mm
Liberiene 1 scul = 300 iards I tzol (inch) 25,4 mm

- Numarul francez ( Nf) raportul dintre lungimea in sculuiri de 1000m si masa in

unitati de 500 g
(1000)
=
(500)

7. Densitatea de lungime sau titlul

- Este data de raportul dintre masa si lungimea unei portiuni din insiruire.
- Poate fi exprimata in unitati tex sau denier
- Titlul unei insiruiri in tex raportul dintre msa in grama si lungimea a 1000 m de
fir:
() () 1
= => = => 1 =
() (100) 1000

8
 Multipli si submultipli texului:
- Ktex- ul - pentru benzi si paturi
- Dtex-ul si ntex-ul pentru fibre
Titlul unei insiruiri in denier raportul dintre masa in grame a unor segmente cu
lungimea de 9000 m
-Se foloseste pt matase naturala si fibre sintetice
8. Relatii de transformare dintr-un sistem in altul
- Relatia dintre Nm si Ttex
() () ()
= = = 1000
() () ( )
1000
Deci Nm x Ttex = 1000
- Relatia dintre Tt si Td
()
(9) ()
= ()
=
=> = 9
(9)
()
- Relatia dintre Ne si Tt

- Pentru bumbac:
(768) ()
= = 590,5
(453,6) ()
Deci Ncb x Tb= 590,5
- Pentru lana pieptanata: Nelp x Tt= 885,8
- Pentru lana cardata: Nelc x Tt = 1937,7
- Pentru liberiene: Nelib x Tx = 1653,5

Relatia dintre Nm si Td
Nm x Td = 900

Relatia dintre Nm si Nf
Nm= 2 x Nf

9
 9. Formula fundamentala a structurii firelor
Se considera un segment de fir cu lungime L, cu senctiunea transversala circulara, de
arie A, constanta pe toata lungimea firului

=

A = cum =


= = =

In conditiile:

L [] = ; [] = =


(

) = ( ) ( ) =
=> = 1000 = 1

10.Densitatea de lungime a firelor multiple

Se considera un fir de efect alcatuit din D fire simple cu densitatea de lungime
Tti(i=1,d). Acest fir are densitatea de lungime Tt. Intr-o lungime de fir de efect L, firele
simple au lungimile Li(i=1,d).

Densitatile de lungime ale firelor simple se determina cu relatia :

= => = = 1,

Firul de efect: = => =

Dar,
=
=1 => = =1 , se imparte relatia la L =>

=

=1
Raportul dintre lungimea finala a firului de efect si lungimea initiala a firelor
simple se numeste coeficient de scurtoare (Cs).
1
Deci = => =
1

Deci relatia de calcul pentru densitatea de lungime a unui fir de efect va fi:

10
 1 1 1 1
= 1 + 2 + + + +
1 2
In cazul insiruirilor multiple formate prin alaturarea ma multor benzi, semitorturi,
pretorturi: Cs=1 si = =1
0 100
Scurtarea: = 100 [%] =
0 100

11.Finetea insiruirilor multiple

Se considera un fir de efect cu finetea Nm, format din D fire simple cu Nm1,
Nm2,... Nmd. Cu formula Nm se obtin:

= => =



= => = = =>

=1


= , =>

=1

1 1
=

=1

Dar:

1 1 1
= => =

=1

12.Formula fundamentala a torsiunii

Se considera un fir filamentar cu lungimea l intre sectiunile M si N. La distranta r
fata de axa firului se considera un filament AB.
Daca se roteste sectiunea M fata de N cu unghiul de rotatie f in punctul A ajunge
la C, iar filamentul BC ia forma de arc elice.

Se ia triunghiul ABC cu laturile = si = => =

Unghiul se numeste unghi de torsiune si unghiul dintre axa infasurarii si tg la
arcul elice descris de fibra.
Se considera o a 3-a sectiune normala situata la distanta fata de sctiunea N,
care se intersecteaza cu AB in D si cu arcul elice in E.

11
 Prin rotirea sectiunii cu un unghi de rotatie .
In

= => = = = = =

T- indice de torsiune

Pentru = [] se obtine = - formula fundam. a torsiunii.

Dar se exprima prin rotatii intregi => = 2

Firul filamentar de lungime l

Daca se considera un alt strat de raza r<r si un filament pe ax prin rotirea sectiunii
M cu un unghi => = 2 .

Comparand relatiile deducem ca r<r => < => < => ca pentru o
torsiune constanta, unghiul de torsiune depinde de raza.
Se obtine o spira completa daca sectiunea M este rotita cu 2 radiani:
2
=

unde h pasul spirelor(distanta dintre doua spire)
2 1
= 2 => = 2 => = => = 1

12
 13.Rezistenta firelor filate
Un fir filat este alcatuir dintr-un ansamblu de fire fixate si nefixate.
La solicitarea la tractiune fibrele fixate se rup si cele nefixate aluneca.

Diagrama rezistenta-torsiune pentru un fir filat

1 2

= +
=1 =1

P1 P2
Unde:
- Pai rezistenta la alunecare a fibrelor alunecatoare
- Pfi - rezistenta la rupere a fibrelor fixate
- n1 numarul de fibre alunecatoare
- n2 numarul de fibre fixate
- nf=n1+n2
, componente axiale ale rezistentelor.

Pentru = 0 rezistenta initiala va fi 0 = =1

13

Pentru > , nu prea mare, rezistenta = =1 1
1 => ~0
1
Pentru T=Ts rezistenta: = =1 1 +
Rezistenta insiruirii peste valoarea Ts:
1 2

= 1 + 2 = 1 + 1
=1 =1
Daca creste torsiunea, rezistenta scade.

1. Indicii operatiei de amestecare

Eficienta operatiei de amestecare poate fi apreciata prin 2 indicii:

- Neuniformitatea amestecarii
- Gradul de amestecare

A) Neuniformitatea amestecarii
Dintr-o masa mare de amestec se iau probe la intamplare si se analizeaza
compozitia amestecului.
Neuniformitatea intregului amestec se calculeaza cu relatia:
1
= =1 , unde k- nr de componenti din amestec.

Volumul probelor analizate se stabileste experimental in functie de locul unde se
fac analizele.
In structura firului trebuie sa se gaseasca:
- Repartitia uniforma a fibrelor fiecarui component in toata sectiunea transversala.
- In orice sectiune numarulo de fibre al componentilor trebuie sa fie aproximativ
acelasi.

B) Gradul de amestecare
Se iau cotele de participare initiale.
Este un indice care arata legatura dintre amestec si reteta de amestec.
Exista abateri negative si pozitive intre cote.
Gradul de amestec se calculeaza cu: = 1

14
 |
|
= 1 =1 iar =
1
=> = 1 =1

2.Destramarea prin smulgere
Este cea mai lenta operatie de destramare si se realizeaza pe desfacatorul de
blaturi.
Desfacatoaele de blaturi au rolul de a desface straturile de fibre din blaturi in
ghemotoace si amestecarea lor. Sunt formate din 4 masini de acelasi tip si o lada de
amestecare. Partile componente ale unui desfacator de blaturi:
- banda transportoare alimentatoare formata din sipci de lemn fixata prin
suruburi de 2,3,4 curele
- banda transportoare transporta materialul fibros in camera de amestec
- panza transportoare urcatoare formata din sipci de lemn sau bare metalice in
care sunt fixate cuie puternice
- cilindru egalizator are actiunea de destramare a ghemotoacelor prin 6 randuri
de cuie
- cilindru de detasare desprinde ghemotoacele din cuiele benzii urcatoare si
elimina impuritatile
- orgonul de lovire tambur cu 4 elemente de lovire => se lovesc ghemotoacele si
prin scuturare impuritatile se elimina
- dispozitivul de reglare
Destramarea are loc la intalnirea benzilor deoarece vitezele difera. O
destramare prin smulgere foarte eficienta se face prin instalatiile de alimentare
direct din blaturi. Exemplu alimentatorul automat Blendomat BDT Trutzschler.

Sistemul Blendomat BDT acopera intreaga gama de necesitati si are

urmatoarele avantaje:
- asigura desfacarea fina cu protejarea firelor
- reduce nopeurile
- productie ridicata
- comanda microcomputerizata
Blendomatul:
mare flexibilitate isi adapteaza viteza de lucru dupa productie
asigura prelevarea pe 3 dimensiuni
prelucrare pe diagonala

15
 Principiul de functionare al masinii asigura un amestec optim al materiei prime.
3.Destramarea prin batere sau lovire

- E o destramare mai intensa si se prduce prin lovirea materialului fibros de catre

anumite orgoneaflate in miscare
- Operatia de destramare e insotita de cea de curatare

- Dupa actiunea de lovire, destramarea poate fi:

a) Baterea in stare libera este destramarea prin batere cu intensitatea cea mai
mica. Particulele de material sunt lovite de un organ al masinii aflat in stare de
rotatie
b) Destramarea in stare tinuta este destramarea cu intensitatea cea mai mare, prin
imprimarea unei directii de miscare a meterialului in raza de actiune a unui
organe de lovire.
c) Destramarea prin lovire de suprafete fixe se produce in zona unor gratare
formate din bare cu sectiune triunghiulara. Fiecare suprafata a barelor
indeplineste o anumita functie
Barele au 3 suprafete: - suprafata de degajare
- suprafata activa
- muchia activa

Lovirea se poate caracteriza prin:

Coeficientul de elasticitate K

= =
0
Unde: Vn Componenta normala dupa ciocnire
Von Componenta normala inainte de ciocnire

Coeficientul de frecare f

= = < 0
0

4.Actiuni ale garniturilor de corda

16
 Pentru ca intre doua garnituri sa exist o anumita actiune trebuie ca:
- Elementele garniiturii sa fie intr-o anumita pozitie unele fata de altele
- Sa existe o anumita viteza relativa intre ele
- Sa existe un anumit ecartament intre ele
Pot exista 3 tipuri de actiuni:
1) De cordare
2) De transfer
3) De rulare

a)Elementele a 2 garnituri pot fi:

Se considera V1>V2
Daca sensul de deplasare a garniturilor este de la dreapta spre stanga atunci
V2>V1.

Avem 2 cazuri:
Cand V1>V2 iese din II, luat de I
Cand V2>V1 materialul fibros iese din garnitura I si este luat de
garnitura II
Daca se deplaseaza spre stanga este invers.

5.Particularizarea celor 3 efecte ale garniturilor

In filatura de bbc se utilizeaza corda cu capace, iar in cea de lana si

17
liberiene corda cu cilindri.

Corda de bumbac:
Zona 1:
- Intre rupator si tambur viteza tamburului este mai mare decat cea a rupatorului
si in acelasi sens de rotatie
- Intre rupator si tambur aste efect de transfer
Zona 2:
- Intre tambur si lineale dintii tamburului sunt paralele cu acele linealelor
- Ambele garnituri au acelasi sens de deplasare
- Viteza tamburului este mai mare decat viteza linealelor
- Materialil fibros e derivat deci are loc cordarea
Zona 3:
- Intre tambur si perietor dintii celor doua organr sunt paralele si cu acelasi sens
de deplasare
- Viteza tamburului este mai mare decat a perietorului
- O parte din materialul fibros ramane pe tambur si o parte pe periator

Corda de lana si liberiene

Zona 1:
- Tambur lucrator garniturile sunt paralele si au acelasi sens de deplasare
- Viteza tamburului este mai mare decat viteza lucratorului
- Avem fenomen de cordare
Zona 2:
- Lucrator-intorcator garniturile au sensuri inverse
- Viteza lucratorului este mai mare decat viteza intorcatorului
- Avem efect de transfer
Zona 3:
- Intorcator tambur dintii garniturilor sunt incrucisati
- Garniturile au acelasi sens de deplasare
- Viteza tamburului este mult mai mare decat viteza intorcatorului
Ciclurile se repeta, iar materialul fibros ajunge prin transfer din nou in zona 1.
6.Teoria cordarii

18
 Efectul de cordare e dependent de: inclinarea dintilor si sensul lor de miscare,
viteza relativa a garniturilor, profilul si grosimea dintilor, grosimea stratului fibros,
marimea si densitatea ghemotoacelor, caracteristicile fizicomecanice ale fibrelor,
continutul de impuritati.
Fortele care apar in urma solicitarilorla care e supusa particula de material
sunt:
P forta de cordare
N - reactiunea normala
C forta centrifuga
Sub actiunea acestor forte portiunile de material capata o tendinta de
miscare careia i se opune forta
Valoarea fortei de umplere U se datoreaza prin proectarea fortelor pe directia
muchiei active.
= cos sin

Unde unghi de cordare

Daca forta de umplere U are o valoare pozitiva, atunci particula va patrunde in

interiorul garniturii, deci garnitura de va umple cu fibre, lucru care trebuie evitat
impunand conditia 0.
Particula trebuie mentinuta in varful dintelui pentru a fi divizata. Pentru ca
particula sa nu paraseasca dintele se impune conditia de autofranare:

tg( ) ( + )

Atata timp cat raportul ramane intre limitele impuse, particula nu va avea

posibilitatea de deplasare de pe dinte.

7.Indicii operatiei de laminare

19
1) Laminajul real dat de relatia:

= =

densitatea de lungime a insiruirii alimentate

densitatea de lungime a insiruirii debitate
finetea insiruirii alimentate
finetea insiruiirii debitate

Prin laminare fibrele se repartizeaza pe o lingime mai mare de insiruire,

adica numarul lor in sectiunea transversala scade.

= ; =

numarul de fibre din sectiunea insiruirii alimentate
- numarul de fibre din sectiunea insiruirii debitate
densitatea de lungime a fibrelor

Formula laminajului real: =

2) Laminajul mecanic (gradul de intindere)

=

lungimea de insiruire debitata
lungimea de insiruire alimentata

8.Descretirea fibrelor prin laminare

20
 Fibrele controlabile sunt ondulate sau incretite, iar comportarea lor e
diferita de a celor rigide.

Fie fibra AB intr-un camp simplu de laminare

Fibra iesita din trenul de laminat

va reveni la forma incretita, initiala.
Dupa trecerea prin mai multe
trenuri de laminat ea se va indrepta mai
bine

Gradul de descretire este dat de relatia:

=

lungimea aparenta
lungimea reala

- Descretirea capetelor posterioare fibrelor este mai intensa decat a celor

anterioare
- La cresterea laminajului descretirea se intensifica mai repede la capetele
posterioare decat la cele anterioare
- La marimea diametrului colindrilor debitori creste gradul de descretire
- Printr-un grad avansat de paralelizare si indreptare a fibrelor scade aderenta
dintre fibre

9.Pieptanarea
Prin operatia de pieptanare se elimina fibrele scurte care scad calitatea si
finetea firelor, astfel se pot obtine fire cu rezistenta, torsiune si tenacitate marita
si cu un continut redus de impuritati si nopeuri.
Masina de pieptanat executa 3 operatii
- Ruperea paturii alimentate
- Separarea fibrelor lungi de cele scurte

21
- Lipirea capetelor de fire pieptanate pentru realizarea unui val sau a continuitatii
insiruirii fibroase

Prin operatia de pieptanare se urmareste:

- Eliminarea fibrelor scurte in vederea cresterii lungimii medii si micsorarea
uniformitatii la lungime a firelor
- Indepartarea fibrelor cu defecte, impuritatilor si nopeurilor
- Paralelizarea, indreptarea si orientarea fibrelor

La masinile de pieptanat elastice, pieptanarea are loc in 4 faze:

1. Pieptanarea capatului anterior cu pieptanele circular
2. Pregatirea lipirii capatelor de fibre
3. Lipirea capetelor de fibre, pieptanarea capatului anterior si posterior si
alimentarea unei noi lungimi de patura
4. Pregatirea pentru inceperea unui nou ciclu

Pieptanarea se realizeaza discontinuu, in doua etape:

- Pieptanarea capatului anterior
- Pieptanarea capatului posterior
Efectul negativ al pieptanarii este cresterea neuniformitatii la grosime a insiruirii.
Produsul principal al pieptanarii este banda pieptanata, iar produsul secundar
este pieptanatura folosita la obtinerea de fire groase si putin pretentioase din
punct de vedere calitativ.

10.Pregatirea pieptanarii
Neuniformitatea densitatii de lungime a paturilor alimentate trebuie sa fie
foarte redusa pentru a se putea executa reglaje identice pentru toate unitatile de
pieptanare.
Pregatirea pieptanarii se poate face cu un laminor si un reunitor de benzi,
care e cea mai utilizata metoda in Romania.

22
 1 - corda
2 canile unde sunt depuse benzile cu fibre din canile 2
4 cani unde se depun benzile obtinute din laminor 3
5 reunitorul de benzi unde se alimenteaza benzile din canile 4, aici se obtin
sulurile cu patura 6
7 pieptene circular, indreapta fibrele
Ca exemple avem Reunitorul de benzi Toyota.

11.Torsiunea reala continua

Acest gen de torsionare e specifica la fleiere, masini de filat cu inele si masini de
filat cu capat liber.
Torsiunea la flaier se calculeaza cu relatia:

= [/]

turatia furcilor
viteza de debitare
laminajul fals
Flaierul este compus din cilindri debitori ai terenului de laminat, iar organul
rotativ este furca, care are la partea superioara o bucsa cu 2 orificii. Bucsa se continua
cu doua brate. Bratul 1 prin care se introduce materialul fibros si al doilea pentru
echilibrare.
Cauzele laminajului fals sunt:
- Frecarea dintre benzi si cercurile superioare ale canilor de alimentare
- Distanta dintre cilindri alimentatori si cani
- Micsorarea de rotatie a firelor produce curenti de aer ce intind insiruirea fibroasa.
Torsiunea falsa:

=

Torsiunea falsa asigura cresterea rezistentei semitortului.

23
 12.Infasurarea
Prin operatia de infasurare se creaza anumite rezervoare de semifabricare sau
fire.
Prin operatia de infasurare se realizeaza depunerea semifabricatelor si firelor
formate in amunite conditii.
Infasurarea trebuie sa fie compacta, sa permita depundera unor
cantitati cat mai mari intr-un volum cat mai mic.
Tensiunea sub care se face infasurarea trebuie sa fie cat mai constanta
pentru a evita degradarea.
Depunerea insiruirii pe formate trebuie sa fie stabila pentru a evita
deteriorarea formatelor.
In filaturi se utilizeaza urmatoarele tipuri de infasurari:
- Infasurarea paturilor la masina batatoare si reunitorul de benzi
- Depunerea benzilor in cani la corda, laminor, masina de pieptanat
- Infasurarea in cruce pe bobine la masina de filat cu rotor, de bobinat si laminare
- Infasurarea cilindrica la flaierul mediu
- Infasurarea conica la masina de filat

13.Legile generale ale infasurarii

Infasurarea se realizeaza pe straturi al caror aspect indica denumirea infasurarii.
Poate fi cilindrica sau conica. Aceasta se realizeaza conform celor 3 legi:
Legea 1 legata de miscarea relativa de rotatie
Legea 2 legata de miscarea relativa de translatie
Legea 3 stabiletse legatura dintre parametrii principali ce
caracterizeaza structura infasurarii
Formula legii 1 a infasurarii:
= 1 | |

Unde V viteza de infasurare

Legea 1 exprima conditia ca insiruirea de fibre produsa in unitatea de timp sa fie
iinfasurata pe format in aceeasi unitate de timp.

Formula legii a 2-a a infasurarii:

= sin unde v viteza de infasurare

24
 Formula legii a 3-a a infasurarii:

= 2
cos 1
Cu ajutorul acestor legi se pot determina elementele de reglaj pentru infasurare
astfel incat sa se obtina o anumita structura a formatului.

25