PROIECTAREA UNUI SISTEM DE

FABRICATIE PENTRU CONFECTIONAREA PRODUSELOR

DE IMBRACAMINTE

Profesor : Lup Geanina

Student : Bartus Adrian Ovidiu

Cuprins
CAPITOLUL 1. Consideratii generale , memoriu justificativ ................................................... 3
CAPITOLUL 2 .Descrierea tehnica a modelului proiectat ........................................................ 4
1.Fisa modelului .................................................................................................................................. 4
2.Descrierea tehnica a modelului................................................................................................. 4
3.1Stabilirea necesarului de materii prime: ............................................................................ 6
CAPITOLUL 4: ................................................................................................................................................ 8
4.1. Stabilirea necesarului de materiale secundare si auxiliare....................................... 8
4.2STABILIREA FLUXULUI PENTRU SISTEMUL DE FABRICATIE ...................................... 9
4.3 PRODUS MARFA............................................................................................................................ 12
4.4 RECEPTIA MATERIILOR PRIME ............................................................................................ 12
4.5 PROIECTAREA SECTIEI DE CROIRE .................................................................................. 13
4.6 PROIECTAREA SECTEI DE FINISARE ................................................................................ 14
4.7Elaborarea procesului tehnologic de finisare .................................................................. 15
4.8VERIFICAREA CALITATII PRODUCTIEI .............................................................................. 17
CAPITOLUL 1. Consideratii generale , memoriu
justificativ
Proiectarea tehnologica a produselor de imbracaminte trebuie sa tina cont de
particularitatile pietei de desfacere actuale, caracterizata printr-un nivel inalt al cerintelor
clientilor .Acestia pentru pretul pe care sunt dispusi sa-l plateasca , selecteaza produsul care
corerspunde cel mai bine aspiratiilor din punct de vedere estetic si functional.

Firmele de confectii trebuie sa raspunda promt cerintelor pietii , sens in care trebuie
sa-si proiecteze sistemele de fabricatie flexibile si eficiente , in care sa-si poata programa
actiunile pentru obtinerea produselor.

Obiectivul acestui capitol consta in stabilirea unui cadru general al activitatilor

desfasurate in sistemele de fabricatie ale firmelor de confectii textile , prin abordarea unor
aspecte referitoare la:

 Particularitatile industriei de confectii textile in perioada actual;

 Perspectivele de dezevoltare.

In ceea ce priveste alegerea modelului , am optat pentru o camasa pentru barbati ,

silueta semiajustata,cu un buzunar aplicat.

Am consiserat ca se lucreaza in doua schimburi de cate 8 ore in sectiile

productive,(croire ,confectionare si finisare) si un singur schimb la receptie , depozite si
compartimente tehnico-administrative.

Denumire Cantitate Capacitatea Numarul de linii Cantitatea realizata Durata comezii

sortiment planificata unei linii tehnologice
tehnologice zile
buc/8h buc/zi
(buc/8h)

Sacou 6000 300 2 600 1200 5

pentru femei
CAPITOLUL 2 .Descrierea tehnica a modelului
proiectat
1.Fisa modelului

Sacoul este un produs de imbracaminte potrivit pentru aproape orice anotimp, acesta putand
fi purtata peste rochie, la fusta sau la pantalon, in functie de model si de dorinta fiecaruia.

Stilul sacoului este clasic, silueta acesteia este ajustata pe linia taliei iar pozitia cusaturii
umarului este normala.

Lungimea la terminatie a produsului este la nivelul liniei taliei.

2.Descrierea tehnica a modelului

Fata produsului:

Fata produsului este alcatuita din 2 repere, deschisa pana jos, prelucrata cu nasturi si
butoniere; pe partea dreapta sunt realizate butoniere cu lungime de 1,5 cm; prezinta 2 linii decorativ-
constructive de modelare pe bust si pe talie, linii care pornesc din rascroiala manecii si ajung pana la
linia de terminatie a produsului.

Spatele produsului:

Spatele sacoului este alcatuit din doua repere simetrice, care prezinta o cusatura pe linia de
mijloc a spatelui si cate un clin lateral.

Maneca produsului:

Maneca este clasica si de aceea este formata din doua bucati.

Gulerul sacoului: este tip clasic croit separat si montat in rascroiala gatului. Fiind vorba de
un produs cu revere gulerul are o forma mai aplatizata, fata acestuia fiind alcatuita din stei si pelerina
ce se croiesc separat.

FISA MODELULUI
SACOU PENTRU FEMEI
SCHITA MODELULUI

ASPECT FATA ASPECT SPATE

 Material de Captuseala Intaritura
baza
Compozitia 33% BBC + 67% 100% Vascoza Intaritura
fibroasa: PES
Latime: 140 cm 100 cm 100 % BBC

Material de baza Captuseala Intaritura

Compozitia fibroasa: 33% BBC + 67% PES 100% Vascoza Intaritura

Latime: 140 cm 100 cm 100 % BBC

Masa specifica:

Csm: 2,4 m² 2,4 m²

0,8 m

Iu (%) 92 % 85%

Gama dimensionala 44 46 48 50 52 54

Repartitie cantitativa 700 900 1400 1400 900 700

/ marimi:

3.1Stabilirea necesarului de materii prime:

Stabilirea necesarului de material este foarte importanta cu influenta mare in procesul de productie si
de proiectare.
 Pentru determinarea necesarului de materii prime principale, necesare Nm (de baza si
auxiliare) se foloseste urmatoarea relatie:

Unde:

Csm - consumul specific mediu (m, m2, kg)

n - numarul de produse planificate a se realiza intr-o anumita perioada (8 ore, o zi, durata comenzii)

Necesarul de materii prime principale pentru productia planificata se

centralizeaza in tabelul urmator:

Tip de Csm Nm(m) Nm (m²) Nm(kg)

material m m² kg 8h 1 zi Durata 8h 1 zi Durata 8h 1 zi Durata
comenzii comenzii comenzii
Sacou pentru femei
Material 1,71 2,4 0,94 1026 2052 10260 1440 2880 14400 564 1128 5640
de baza
Catuseala 2,66 2,4 0,22 1596 3192 15960 1440 2880 14400 132 264 1320
Total 2622 5244 26220 2880 5760 28800 696 1392 6960

Pierderile de material textil, P, rezultate ca urmare a desfasurarii operatiilor de croire se calculeaza cu

relatia:

Unde:

D - suprafata pierderilor (deseurilor) corespunzatoare unui produs

Unde:

Csm - consum specific mediu (m2)

Ip - indicele de pierderi (%)

ms - masa specifica a materiilor prime (kg / m2)

n - numarul de produse corespunzatoare perioadei de calcul (buc / 8 ore, buc / zi, buc /comanda)

Necesarul de materii prime textile principale se centralizeaza in tabelul urmator:

Tip de Consum IP(%) Suprafata Masa P (kg)

material specific pierderilor D specifica
mediu (m²) ms(kg/m²) 8h 1 zi durata
Csm(m²) comenzii
Sacou pentru femei
Material de 2,4 8 0,192 0,25 28,8 57,6 288
baza
Captuseala 2,4 15 0,36 0,107 23,11 46,22 231,1
Total pierderi 51,91 103,82 519,1

CAPITOLUL 4:
4.1. Stabilirea necesarului de materiale secundare si auxiliare

Materialele secundare se pot identifica fizic pe produsul finit si indeplinesc roluri diferite. In
categoria materialelor secundare se includ: ata de cusut, intarituri, garnituri, furnituri, etichete,
materiale pentru ambalare etc.

Tipul materialelor secundare se stabileste in functie de model, norme de tehnoprezentare,

etichetare, ambalare etc. si acestea sunt diferite de la sortiment la sortiment.

Necesarul de materiale secundare Nm, se stabileste folosind relatia:

Unde:

Csm - consumul specific mediu al materialului secundar (m, m2, kg, buc),
n - numarul de produse pentru care se efectueaza calculele (buc/8 h, buc/zi, buc/comanda)

Consumul de ata de cusut poate fi calculat cu rigurozitate dupa stabilirea fazelor de coasere
centralizate in procesul tehnologic de confectionare.

Produs Denumirea mateialului Csm u.m. Necesarul de materiale

secundar secundare
8h 1zi Durata

comanda
Sacou Intaritura 0,8 m2 480 960 4800
pentru Nasturi 3 buc 1800 3600 18000
femei Pernite 2 buc 1200 24000 12000
Ata de cusut 67,5 m 40500 91000 405000
Punga de polietilena 1 buc 600 1200 6000
Umeras 1 buc 600 1200 6000
Etichete 2 buc 12000 24000 24000

La realizarea produselor vestimentare, pe langa materiile prime de baza si cele secundare auxiliare
se utilizeaza materiale auxiliare care se regasesc in costul produselor datorita consumarii lor in
procesul de fabricatie (hartie si cartoane pentru tipare si sabloane, creta sau creioane pentru incadrare
etc.)

Materialele auxiliare sunt in general aceleasi, indiferent de sortimentul realizat iar pentru
determinarea necesarului se efectueaza un calcul global, pe baza indicilor de consum.

4.2STABILIREA FLUXULUI PENTRU SISTEMUL DE FABRICATIE

Un sistem de productie este definit ca un ansamblu de elemente dependente intre ele,

formand un intreg organizat, avand ca scop transformarea materiilor prime in produse finite cu o
valoare mai mare de intrebuintare, in conditii de eficienta economica.

Sistemele de fabricatie au ca scop realizarea unor produse sau crearea de noi valori.

Modul de functionare a unui sistem industrial se manifesta prin procesul de productie. Functia
scop a sistemului de productie o reprezinta transformarea materiilor prime in produse cu valoare de
intrebuintare mai mare, in conditii de eficienta economica.

Sistemul de productie are urmatoarele subsisteme:

 subsistemul de aprovizionare-desfacere;

 subsistemul de proiectare;
  subsistemul de fabricatie;

 subsistemul de resurse umane;

 subsistemul financiar-contabil;

 subsistemul de intretinere.

Principala componenta a sistemului de productie, cu rol efector, o constituie subsistemul de

fabricatie, acesta are caracteristici proprii domeniului tehnologic si este materializat intr-un traseu
tehnologic specific.

Structurarea sistemului de fabricatie pentru confectii textile presupune:

# identificarea elementelor componente ale traseului tehnologic;

# definirea relatiilor care se stabilesc intre acestea, prin intermediul fluxului de

fabricatie.

Sistemul de fabricatie pentru confectii are la baza fluxul tehnologic, care este definit prin
relatiile stabilite intre traseele componente ale acestuia:

 fluxul tehnologic, acesta indica etapele procesului de fabricatie necesare transformarii

materiilor prime in produs marfa;

 fluxul material, care este caracteristic activitatilor de logistica si de depozitare, identificand

stadiile de prelucrare ale materiilor prime si auxiliare (baloturi, spanuri, repere croite, subansambluri).
Acestuia ii sunt caracteristice activitatile logistice de transport si depozitare;

 fluxul energetic, care asigura transformarea suprafetelor textile plane in produse

tridimensionale (energie electrica, energie termica, aer comprimat, etc.);

 fluxul informational, care este alcatuit din date de intrare (modelul omologat, informatii despre
comanda), date tehnice (descrierea procesului de fabricatie) si date economice (necesare pentru
conducerea eficienta a procesului de fabricatie). O importanta deosebita prezinta calitatea datelor si
viteza de transmitere a acestora. Prin prelucrarea automata a datelor se imbunatateste calitatea
fluxului informational si creste eficienta muncii.

Procesul tehnologic stabileste etapele de transformare cantitativa si calitativa a obiectului

muncii din materii prime in produs marfa, de catre executant, cu ajutorul mijloacelor de munca.

Procesul tehnologic se divizeaza in operatii, iar acestea la randul lor in faze tehnologice.

Operatia este realizata de unul sau mai multi executanti, la un anumit tip de loc de munca,
obiectul muncii suferind una sau mai multe transformari tehnologice.
 Faza tehnologica se caracterizeaza prin utilizarea aceluiasi mijloc de munca si regim
tehnologic, obiectul muncii suferind o singura transformare tehnologica.

La proiectarea sistemului de fabricatie este necesara parcurgerea urmatorilor pasi:

- stabilirea traseului tehnologic specific;

- adoptarea tehnologiei de realizare a produsului;

- dimensionarea etapelor de proces.

Acest mod de proiectare se gaseste la nivelul fiecarei etape de proces.

Optimizarea si rentabilizarea sistemelor de fabricatie necesita adoptarea unor masuri tehnice

inca din etapa de proiectare:

¤ alegerea corespunzatoare a mijloacelor de productie si utilizarea lor la intreaga capacitate;

¤ stabilirea corecta a parametrilor tehnologici la operatiile de prelucrare a materialelor textile;

¤ dotarea utilajelor cu dispozitive;

¤ alegerea variantei tehnologice optime din punct de vedere a calitatii si productivitatii muncii
4.3 PRODUS MARFA

4.4 RECEPTIA MATERIILOR PRIME

Receptia materiilor prime este etapa de proces aflata la interfata intre tesatori si include:

- inspectia calitatii materiei prime,

 - testarea caracteristicilor fizico-mecanice si reologice ale materiilor prime.

Operatia de control, din punct de vedere calitativ si cantitativ, conform documentelor

insotitoare, a materialelor sosite in fabricile de confectii, reprezinta receptia acestora care este de fapt
prima faza a procesului de fabricatie.

Referitor la receptia materiilor prime textile, standardele sau normativele pot contine:

- conditi tehnice pentru o grupa de materiale cu aceeasi destinatie si compozitie fibroasa

- conditii tehnice pentru fiecare tip (articol) de material textil

- criterii de incadrare a unui material textil intr-o anumita clasa de calitate

- conditii tehnice pentru un indicator de calitate corespunzator unei grupe de material cu o

anumita compozitie fibroasa

Inspectia calitatii materiilor prime are drept scop stabilirea nivelului calitativ al loturilor de
materiale textile principale si auxiliare si se realizeaza pe rampe de control.

Dimensionarea etapei de inspectie a calitatii materiilor prime necesita calculul necesarului de

utilaj si a numarului de muncitori.

Pentru realizarea inspectiei se va folosi rampa de control SETEC C - Tex, aceasta este
destinata controlului tesaturilor si tricoturilor, sistemul de derulare este pozitiv, viteza de derulare este
cuprinsa intre 0 si 70 m/min si are monitorizare automata.

Productia teoretica, Pt, a rampelor de control se calculeaza cu relatia:

Unde:

v - viteza de deplasare a materialului verificat pe rampe de control, care variaza intre 0 si 70 m/minut.
Am ales viteza de 10 m / minut.

T - durata unui schimb (480 minute)

4.5 PROIECTAREA SECTIEI DE CROIRE

In sectia de croire are loc transformarea materiilor prime textile in repere pentru
confectionat, in aceasta etapa a procesului de fabricatie fiind determinat atat calitatea, cat si
costul produsului.
 Proiectarea sectiei de croire necesita parcurgerea urmatoarelor etape:

- selectarea si reprezentarea fluxului tehnologic corespunzator sectiei de croire in

functie de: marimea comenzii, tipul produselor de imbracaminte si specificatiile de calitate
impus acestora;

- stabilirea modalitatilor de realizare a operatiilor din sectia de croire;

- calculul necesarului de executanti si de echipament tehnologic.

La amplasarea utilajelor tinem cont in primul rand de succesiunea fluxului tehnologic,

in special de modul de deplasare si de depozitare interoperationala a obiectului muncii si de
marimea comenzilor. Astfel, sectia de croire va avea forma reprezentata in figura
urmatoare:

Incadrare automta
Spanuire mecanica
Decupare cu instalatie automata

4.6 PROIECTAREA SECTEI DE FINISARE

Sectia de finisare poate fi organizat centralizat, la nivel de societate sau pot fi distribuite la
nivelul fiecarei linii tehnologice de confectionare.

Pentru produsele puternic influentate de moda, la care utilajele nu sunt de stricta specializare,
finisajul se realizeaza la nivelul liniei tehnologice. La produsele relativ stabile fata de moda, ca si
camasa, finisajul este centralizat.

Etapa de finisare include:

 tratarea umidotermica;

 etichetarea si sortarea produsului;

 ambalarea.

Proiectarea sectiei de finisre a produselor se constituie din urmatoarele etape:

 elaborarea procesului tehnologic de finisare prin stabilirea fazelor necesare finisarii

produselor si a normei de timp, a normei de productie si a numarului de muncitori la fiecare faza.

 centralizarea necesarului de echipamente tehnologice si de personal.

4.7Elaborarea procesului tehnologic de finisare

Procesul tehnologic de finisare se elaboreaza in aceeasi succesiune ca si cel de confectionare,

prin centralizarea datelor operatiilor de finisare sub forma tabelara:

Nr. Descrierea operatiei Echipament Parametrii Nt Np(min) M

faza tehnologic tehnologici
SACOU
1 Alimentarea locului de Masa de lucru 0,3 800 0,37
munca
2 Pozitionarea zonei Presa pentru P abur = 5 atm 1 480 2
rascroielii manecii pe forma rascroiala
presei, modelare prin manecii P aer
scadere a rascroielii manecii. comprimat = 6
atm T=150ºC
3 Asezarea spatelui sacoului Presa pentru P abur = 5 atm 1,3 369 2
pe presa spate
P aer
comprimat = 6
atm T=150ºC
4 Calcarea umerilor si a Presa pentru P abur = 5 atm 1,5 3204336 1,37
capului manecilor umeri
P aer
comprimat = 6
atm T=150ºC
5 Calcarea manecilor Presa pentru P abur = 5 atm 1,3 369 2
maneci
P aer
comprimat = 6
atm T=150ºC
6 Calcarea gulerului si a Presa cu forme P abur = 5 atm 1,5 320 3
revereului
P aer
comprimat = 6
atm T=150ºC
7 Calcarea captuselii la sacou Masa cu fier de - 4,2 117 7
calcat
8 Insemnara pozitiei nasturilor Masa de lucru - 1,4 342 3
la fata produsului
9 Coaserea nasturilor la fata Masina de - 0,6 800 1
nasturi
10 Retusarea fetelor daca s-au Masa cu fier de - 0,4 1200 1
sifonat calcat
11 Fixarea etichetelor (prin Masa de lucru si - 2,6 184 4
impuscare) pe maneca stender
sacoului. Asezarea
produsului pe umeras si a
umeraselor pe stender
12 Introducerea sacoului in Masa de lucru - 0,9 533 2
punga, asezarea pe umeras a
acestora si predarea la
magazie

Cunoscand norma de timp, norma de productie poate fi calculata

cu relatia:

(buc/8h)

Pentru calculul numarului de muncitori se foloseste formula:

M=

n- numarul de produse realizare in 8 ore.

Centralizarea necesarului de echipamente tehnologice si personal

pentru sectia de finisare

Necesarul de echipamente tehnologice pentru sectia de croit se centralizeaza in tabelul

urmator:

Tipul utilajului Total Principalele caracteristici tehnice

Mese de lucru 4  
L  l  h cm  120  60  80
Prese cu perne 5 Consumuri: abur =5 - 30 keg
interschimbabile pentru
calcat canturi si revere, aer comprimat = 50 - 700 l/min
calcat umeri, fete, spate,
maneci vaccum = 150 - 200 l/min

Putere: 0,25/0,5 kW
Masa universala cu fier de 8 Presiunea aburului:3 - 6 at,
calcat
 Consum de abur: 20 kg/h,

Dimensiuni L  l  h  175  85  26
Temperatura 90 - 230º
Masina cu nasturi 1 Brother LK 3- B448;

Ap  2000rot / min
Turatia

Nr impunsatrui pe nasture =9

Diametrul nasturelui = 9 - 22 mm

Centralizarea necesarului de personal pentru finisare se realizeaza in tabelul urmator:

Denumirea categoriei de personal Necesar de personal

Personal dint-un schimb Nr de schimburi Total
SACOU
Alimentator 4 2 8
Personal pentru operatii manuale la 4 2 8
mesele de lucru
Personal pentru prese 5 2 10
Personal pentru corectat cute, pliuri prese 8 2 16
la mesele de calcat
Personal pentru cusut nasturi la masina 1 2 2
Total 42

4.8VERIFICAREA CALITATII PRODUCTIEI

Complexitatea activitatilor de asigurare si control derulate in cadrul sistemului de fabricatie a

unui produs reclama amplasarea unor puncte de verificare la nivelul fiecarei etape de proces. Un
exemplu este prezentat in figura urmatoare.

SISTEM DE FABRICATIE CONTROL FABRICATIE PRODUS

(SEMIFABRICAT)

Receptia materiilor

prime
MP
Pregatirea pt.croire 1

Croirea 2

Pregatirea pt. confectionare 3

Confectionarea 4

Finisarea 5

Controlul produselor 6

Inmagazinare 7
CP1
CP1
CP2
CP2
CP4
CP3
CP6
CP3
CP5