Exerciţii libere, cu aparate şi obiecte pentru educarea/dezvoltarea

capacităţilor coordinative

 Exerciţii libere

 din stând: deplasare înainte – înapoi cu diferite mişcări de braţe la

fiecare pas.

 din stând: ridicare pe vârfuri, coborâre pe călcâie, cu diferite poziţii

şi mişcări de braţe; îndoirea trunchiului înainte cu ducerea braţelor lateral.

 din stând, palmele prinse la spate, mers pe vârfuri cu ochii închişi.

 din stând: fandare spre stânga/dreapta cu ducerea mâinii

stângi/drepte la umărul drept/stâng pe după cap, braţul drept/stâng lateral.

 din stând, cu braţele sus: patru paşi înainte cu rotarea braţelor

dinainte înapoi la fiecare pas, patru paşi înapoi cu rotarea inversă a braţelor.

 Exerciţii cu aparate şi obiecte

 Exerciţii pe banca de gimnastică

 mers/alergare în echilibru pe banca de gimnastică cu

opriri/porniri la diferite semnale.

 mers pe vârfuri pe banca de gimnastică cu întoarceri 180º; mers

cu pas încrucişat, în patru labe.

 alergare pe banca de gimnastică cu sărituri peste mingii

medicinale aşezate la distanţă mică; acelaşi exerciţiu folosind coarda de sărit.

 Exerciţii cu bastonul de gimnastică

 stând cu un baston lângă picior: cumpănă cu ducerea şi

menţinerea lui la orizontală, apucat de capăt.

 stând depărtat cu trunchiul la orizontală menţinerea în echilibru

pe ceafă, a unui baston, executând diferite mişcări cu braţele.

 stând în echilibru cu braţele lateral, pe un baston aşezat

longitudinal: deplasare înainte fără a atinge solul cu tălpile.

 câte doi faţă-n faţă, stând depărtat cu câte un baston ţinut pe

palme: aruncarea concomitentă de la unul la altul a bastoanelor şi prinderea lor.

 câte doi, unul înapoia celuilalt, susţinând un baston în echilibru

pe umeri: din această poziţie se execută diferite deplasări.

 Exerciţii cu mingea

 din dribling cu mâna dreaptă/stângă, la semnal se aruncă

mingea în sus şi se execută o săritură cu întoarcere de 180º, se prinde mingea

înainte de a atinge solul.

 din şezând echer cu mingea deasupra gleznelor: aruncarea ei în

sus cu picioarele şi prinderea cu mâinile.

 din alergare uşoară, dribling cu mâna dreaptă/stângă, ducerea

mingiei în jurul corpului, apoi printre picioare.

 folosirea a două mingii: aruncarea şi prinderea lor alternativ în

sus sau în perete; pe măsură ce execuţia se îmbunătăţeşte, mingile se pot arunca

concomitent.

 conducerea mingii cu piciorul, concomitent cu rotarea braţelor.

 stând cu spatele la perete, ţinând o minge în mâini: aruncarea

mingii în perete de la şold (sau alte variante de aruncare), întoarcere şi prinderea ei.

 în coloană câte unul, cu faţa spre salteaua de gimnastică, la

capătul opus al saltelei se află un coleg cu o minge: alergare, primirea mingii de la

partener, rostogolire înainte cu mingea în braţe, ridicare şi retrimiterea mingii

partenerului din faţă.

 Exerciţii cu coarda de sărit

 sărituri pe loc şi cu deplasare înainte, înapoi sau lateral.

 sărituri pe loc, cu picioarele încrucişate.

 sărituri cu balansarea alternativă a unui picior înainte sau

pendulând gamba înapoi.

 Diverse exerciţii

 alergare alternată cu piruete succesive sau izolate.

 exerciţii de mers sau alergare, alternate cu pas săltat, pas sărit

efectuate într-un anumit ritm.

 alergări peste diverse obstacole de diferite înălţimi, cu menţinerea

ritmului dintre două obstacole.

 alergare pe elan cu trei paşi, urmată de desprindere de pe

trambulina elastică, aterizare pe ambele picioare; acelaşi exerciţiu mărind numărul

paşilor pe elan – 5, 7 paşi sau executând ghemuirii, întinderi, ducerea picioarelor în

echer şi ducerea braţelor în diferite poziţii.

 sărituri prin procedeul liber în timpul zborului, urmate de

rostogolirea pe saltea.

 rostogolirea a două mingii, sărituri din cerc în cerc, alergare printre

jaloane, aşezate în diferite poziţii, distanţe şi combinaţii.

 alergare peste băncile de gimnastică aşezate transversal pe direcţia

de alergare, cu trecerea băncii printr-un pas sărit simplu.

 alergare peste băncile de gimnastică aşezate transversal pe direcţia

de alergare, în ritm de trei paşi între bănci, cu trecerea peste bănci printr-un pas

sărit accentuat prin intensificarea bătăii.

 Exerciţii grupate pe tipuri de capacităţi coordinative

 Capacitatea de combinare a mişcărilor

 din stând: deplasare înainte – înapoi cu diferite mişcări de braţe

la fiecare pas.

 din stând: ridicare pe vârfuri, coborâre pe călcâie, cu diferite

poziţii şi mişcări de braţe; îndoirea trunchiului înainte cu ducerea braţelor lateral.

 din stând: fandare spre stânga/dreapta cu ducerea mâinii

stângi/drepte la umărul drept/stâng pe după cap, braţul drept/stâng lateral.

 din stând, cu braţele sus: patru paşi înainte cu rotarea braţelor

dinainte înapoi la fiecare pas, patru paşi înapoi cu rotarea inversă a braţelor.

Capacitatea de orientare spaţio-temporală

 stând depărtat cu trunchiul la orizontală menţinerea în echilibru

pe ceafă, a unui baston, executând diferite mişcări cu braţele.

 câte doi, unul înapoia celuilalt, susţinând un baston în echilibru

pe umeri: din această poziţie se execută diferite deplasări.

 din şezând echer cu mingea deasupra gleznelor: aruncarea ei în

sus cu picioarele şi prinderea cu mâinile.

 Capacitatea de diferenţiere chinestezică

 din stând: fandare spre stânga/dreapta cu ducerea mâinii

stângi/drepte la umărul drept/stâng pe după cap, braţul drept/stâng lateral.

 din stând, cu braţele sus: patru paşi înainte cu rotarea braţelor

dinainte înapoi la fiecare pas, patru paşi înapoi cu rotarea inversă a braţelor.

 folosirea a două mingii: aruncarea şi prinderea lor alternativ în

sus sau în perete; pe măsură ce execuţia se îmbunătăţeşte, mingile se pot arunca

concomitent.

 stând cu spatele la perete, ţinând o minge în mâini: aruncarea

mingii în perete de la şold (sau alte variante de aruncare), întoarcere şi prinderea ei.
 Capacitatea de echilibru:

 din stând, palmele prinse la spate, mers pe vârfuri cu ochii

închişi.

 mers/alergare în echilibru pe banca de gimnastică cu

opriri/porniri la diferite semnale.

 mers pe vârfuri pe banca de gimnastică cu întoarceri 180º; mers

cu pas încrucişat, în patru labe.

 stând cu un baston lângă picior: cumpănă cu ducerea şi

menţinerea lui la orizontală, apucat de capăt.

 stând în echilibru cu braţele lateral, pe un baston aşezat

longitudinal: deplasare înainte fără a atinge solul cu tălpile.

 Capacitatea de reacţie:

 start din diferite poziţii de plecare, pe distanţa de 15 m –

ghemuit mâinile la linia de plecare; ghemuit cu spatele la direcţia de alergare;

şezând cu picioarele încrucişate, mâinile sprijinite pe genunchi; sprijin pe palme şi

vârful picioarelor, spatele perfect întins, capul pe direcţia de alergare etc.

 din dribling cu mâna dreaptă/stângă, la semnal se aruncă

mingea în sus şi se execută o săritură cu întoarcere de 180º, se prinde mingea

înainte de a atinge solul.

 Simţul ritmului:
 alegare alternată cu piruete succesive sau izolate.

 exerciţii de mers sau alegare, alternate cu pas săltat, pas sărit

efectuate într-un anumit ritm.

 alergări peste diverse obstacole de diferite înălţimi, cu

menţinerea ritmului dintre două obstacole.

alergare pe elan cu trei paşi, urmată de desprindere de pe

trambulina elastică, aterizare pe ambele picioare; acelaşi exerciţiu mărind numărul

paşilor pe elan – 5, 7 paşi sau executând ghemuirii, întinderi, ducerea picioarelor în

echer şi ducerea braţelor în diferite poziţii.

 alergare peste băncile de gimnastică aşezate transversal pe

direcţia de alergare, cu trecerea băncii printr-un pas sărit simplu.

 alergare peste băncile de gimnastică aşezate transversal pe

direcţia de alergare, în ritm de trei paşi între bănci, cu trecerea peste bănci printr-un

pas sărit accentuat prin intensificarea bătăii.

 Capacitatea de transformare a mişcărilor:

 sărituri prin procedeul liber în timpul zborului, urmate de

rostogolirea pe saltea.

 rostogolirea a două mingii, sărituri din cerc în cerc, alergare

printre jaloane, aşezate în diferite poziţii, distanţe şi combinaţii.

 sărituri pe loc şi cu deplasare înainte, înapoi sau lateral.

 sărituri pe loc, cu picioarele încrucişate.

 sărituri cu balansarea alternativă a unui picior înainte sau

pendulând gamba înapoi.

S-a procedat la efectuarea a două probe

(teste), şi anume: testul Matorin şi testul

echilibrului cu dispozitivul în formă de „T”. Cele

două probe (teste) sunt prezentate mai jos:

 Testul de echilibru (Ech) – prin această

probă se măsoară capacitatea de menţinere a

echilibrului pe un dispozitiv în formă de „T” care

este aşezat invers. Acest dispozitiv are placa

verticală cu înălţimea de 4 cm., lăţimea de 2 cm. şi

lungimea de 61 cm., şi placa orizontală cu lungimea

de 61 cm. şi lăţimea de 35 de cm. Subiectul se urcă

pe un picior pe dispozitiv (având mâinile pe şolduri)

şi caută să se menţină cât mai mult timp posibil în

echilibru pe dispozitiv (figura 1). Este cronometrat

timpul până când subiectul atinge solul cu piciorul

liber, ridică mâinile de pe şolduri sau cade de pe

dispozitiv. Este exprimat în secunde şi se realizează

atât pentru piciorul stâng cât şi pentru cel drept.

 Testul Matorin – acest test este realizat în

scopul determinării coordonării generale ale

subiecţilor şi orientării în spaţiu a acestora. Această

probă constă în efectuarea unei sărituri cu

desprindere de la sol şi întoarcere în jurul propriei

axe longitudinale, încercând să realizeze cât mai

multe rotaţii în jurul acestui ax.

Testul se realizează trasându-se o linie de

35 cm pe sol, orientată pe direcţia nord-sud,

subiectul stând cu tălpile de-o parte şi de alta a

acestei linii. Se execută câte două sărituri spre

stânga şi tot atâtea spre dreapta notându-se cea mai

bună pentru fiecare parte. Se cere ca subiecţii să nu-

şi piardă echilibrul în timpul testului, să aterizeze în

aproximativ acelaşi loc şi în aceeaşi poziţie ca şi cea

de plecare. Valoare rotaţiei se măsoară în grade cu

ajutorul busolei.
 Nr.
Clasa I Clasa a V-a Clasa a IX-a Clasa a XII-a
crt.

Atitudinea globală a Atitudinea globală a Atitudinea globală a Atitudinea globală a

MĂSURĂTORI SOMATICE ŞI FUNCŢIONALE

1
corpului corpului corpului corpului

2 Înălţime (m) Înălţime (m) Înălţime (m) Înălţime (m)

3 Greutate (kg) Greutate (kg) Greutate (kg) Greutate (kg)

4 Anvergură (cm) Anvergură (cm) Anvergură (cm) Anvergură (cm)

5 Testul Ruffier Testul Ruffier Testul Ruffier Testul Ruffier

Testul Matorin

Obiectiv: măsurarea coordonării generale şi echilibrului

Descriere: din poziţia stând (Fig.24), se execută săritură cu întoarcere în jurul axei longitudinale a corpului (spre stânga şi spre
dreapta) (Fig.25). În timpul săriturii, elevul nu trebuie să îşi piardă echilibrul, trebuie să aterizeze cu picioarele lipite, ca în poziţia
iniţială, iar întoarcerea să fie de cât mai multe grade.

Metodologie: Profesorul desenează pe sol un cerc cu diametrul de 40 cm (gradat) şi o linie de începere a săriturii. Elevul, în poziţia
stând cu picioarele aşezate de o parte şi alta a unei linii trasate pe sol, cu brațele pe lângă corp, va executa o săritură cu întoarcere spre
dreapta, iar apoi o săritură cu întoarcere spre stânga. După fiecare săritură cu întoarcere, elevul va rămâne pe loc în poziţia de aterizare
(care trebuie să fie ca cea de la plecare), iar profesorul va măsura unghiul întoarcerii.

Resurse: Proba se execută pe teren plat. Profesorul va desena cu creta un cerc gradat şi va măsura cu rigla unghiul de întoarcere pentru
fiecare săritură.
FIŞĂ DE ÎNREGISTRARE ( clasa experiment)

Rezultatele măsurătorilor somatice şi funcţionale

Şcoala gimnazială nr.18 „Jean Bart” Constanţa
Mediul: urban
Zona geografică: câmpie,deal
Clasa a II a B
Efectiv: băieţi 11 / fete 9
Data efectuării măsurătorilor: 05 – 20. 05. 2012
Profesor: Capra Mihaela

Nr. Nume Vârsta Înălţime Greutate Anvergura Testul Ruffier

crt. prenume (ani) (m) (kg) (cm) P1 P2 P3

1. ALISTAR ANDREI 7 127 25 126 80 124 84

ALEXANDRU

2. AMBRĂUŞ VICTOR DRAGOŞ 7 124 34 124 68 112 80

3. .BENCHEA PAVEL NICOLAE 7 120 23 122 72 116 76

4. BODODEL MIHAI IONUŢ 7 135 29 138 84 124 80

5. CĂIMAC ALIN ANDREI 7 127 24 131 72 104 80

6. IBADULA EDIS 7 124 25 126 76 116 80

 7. IBADULA ELIS 7 120 29 121 72 112 76

8. LUPAŞCU ROBERT MARIAN 7 132 29 129 72 116 76

9. ONICĂ MIHAI DĂNUŢ 6 124 24 123 80 124 84

10. RADU RĂZVAN GABRIEL 6 136 34 134 68 112 80

11. VÂŢĂ SEBASTIAN C-TIN 7 114 24 116 72 116 76

1. CONSTANTIN ANDREEA 7 119 21 118 76 116 80

RALUCA

2. GRAD MARIA LEONORA 7 124 23 126 72 112 76

3. IVULESCU ALEXIA 6 128 35 127 72 116 76

4. MEMET ALINA 7 127 30 126 80 124 84

5. NECULAI ANASTASIA 7 126 29 126 68 112 80

ELENA

6. PUŢOI MĂDĂLINA CRISTINA 7 120 25 116 72 116 76

7. SĂCUIU IONELA 7 113 18 107 76 116 80

8. SPÎNU ANDREEA 7 129 24 128 72 112 76

9. ZANET MARIA ALEXANDRA 7 127 24 126 72 116 76

FIŞĂ DE ÎNREGISTRARE - B

Rezultatele probelor de motricitate - cls. I-a

Şcoala cu clasele I – VIII „Jean Bart” Constanţa
Mediul: urban
Zona geografică: câmpie , deal
Clasa a I a C
Efectiv: băieţi 11 / fete 9
Data efectuării măsurătorilor: 05 – 20. 05. 2012
Profesor: Capra Mihaela

Nr. Nume Navet Flotări la Aruncare Genuflexiun Săritura Ridicarea Extensia Alerg Flexia Testul
crt. prenume a plan a mingii i (nr. în trunchiului trunchiului pe trunchiulu Matori
5x5m înclinat de oină repetări) lungim din culcat din culcat durat i din n
(s) (nr.repetări de pe loc e de pe dorsal facial a de aşezat (Grade)
) (m) loc 2`30` (cm)
(nr.repetări (nr.repetări
(cm) ` (m)
) )

1. ALISTAR
ANDREI
12”0 6 8 59 110 15 12 380 +5 90
ALEXANDRU

2. AMBRĂUŞ
VICTOR
11”8 8 6 49 110 12 20 380 +10 270
DRAGOŞ

3. .BENCHEA
PAVEL
13”4 6 6 14 80 8 11 320 -5 180
NICOLAE

4. BODODEL
MIHAI
12”2 3 8 48 80 10 30 405 +8 210
IONUŢ
5. CĂIMAC
ALIN
14”4 2 6 130 105 30 20 375 +6 225
ANDREI

6. IBADULA
EDIS 15”3 6 10 130 90 20 33 375 +8 220

7. IBADULA
ELIS 12”1 7 10 35 100 20 27 380 +11 225

8. LUPAŞCU
ROBERT
12”3 2 12 20 120 10 30 375 +14 120
MARIAN

9. ONICĂ
MIHAI
12”6 0 6 37 80 10 12 400 +10 200
DĂNUŢ

10 RADU
. RĂZVAN
11”2 11 8 100 120 10 22 380 +11 180
GABRIEL

11 VÂŢĂ
. SEBASTIAN
12”1 10 11 40 120 32 20 405 +5 225
C-TIN

1. CONSTANTI
N ANDREEA
11”0 4 11 40 120 40 28 440 +7 220
RALUCA

2. GRAD
MARIA
12”0 6 8 59 110 15 12 380 +5 90
LEONORA

3. IVULESCU
ALEXIA 11”8 0 6 49 110 12 20 380 +10 270
 4. MEMET
ALINA 13”4 10 6 14 80 8 11 320 -5 180

5. NECULAI
ANASTASIA
12”2 3 8 48 80 10 30 405 +8 210
ELENA

6. PUŢOI
MĂDĂLINA
14”4 2 6 130 105 30 20 375 +6 225
CRISTINA

7. SĂCUIU
IONELA 11”0 4 11 40 120 40 28 440 +7 220

8. SPÎNU
ANDREEA 12”0 2 8 59 110 15 12 380 +5 90

9. ZANET
MARIA
11”8 0 6 49 110 12 20 380 +10 270
ALEXANDRA

Obiectivele gimnasticii

Gimnastica constituie un sistem compus dintr-un număr

nelimitat de exerciţii fizice, care are ca finalitate rezolvarea

obiectivelor proprii ce vizează:

• dezvoltarea fizică armonioasă a corpului, întreţinerea şi

perfecţionarea marilor funcţii ale organismului care constituie baza

sănătăţii organismului;

• dezvoltarea aptitudinilor condiţionale (forţă, viteză,

rezistenţă) a capacităţii coordinative (capacitatea de orientare spaţiotemporală,

capacitatea de echilibru, capacitatea de combinare şi

cuplare a mişcărilor), a mobilităţii articulare şi supleţei musculare

precum şi dezvoltarea aptitudinilor psihice;

• formarea priceperilor şi deprinderilor specifice

gimnasticii;

• formarea atitudinii corporale corecte şi prevenirea

instalării deficienţelor fizice determinate de solicitări unilaterale

sportive şi profesionale;

• formarea unei baze motrice şi fizice corespunzătoare

practicării ramurilor sportive şi a activităţilor cotidiene;

• educarea esteticii corporale, a ritmului şi muzicalităţii;

• formarea obişnuinţei de a practica independent şi

sistematic exerciţiile de gimnastică în în scop sanogen, recuperator,

compensator, recreativ la orice vârstă.

Caracteristicile gimnasticii

Gimnastica se caracterizează prin:

• conţinut bogat, variat, specific de mijloace ce permite

diferenţierea precisă a gradului de dificultate, şi de efortul solicitat;

• posibilitatea selectării exerciţiilor în funcţie de vârstă,

grad de pregătire, sex, solicitări; 24

• datorită caracterului analitic al mişcărilor din

gimnastică, pot fi influenţate precis diferite grupe musculare şi

articulaţii prin alternarea şi gradarea eficientă a mişcărilor;

• executarea mişcărilor cu maximum de corectitudine şi

amplitudine şi stabilirea riguroasă a formei de execuţie specifică

gimnasticii;

• stăpânirea elementară şi multilaterală a aparatului

locomotor, în condiţii obişnuite şi neobişnuite, prin folosirea

mişcărilor naturale şi artificiale special create de om;

• dezvoltarea aptitudinilor psiho-comportamentale, cum

sunt: inteligenţa motrică, capacitate de învăţare şi execuţie, capacitate

de refacere fizică şi psihică, şi a celor psiho-motrice: coordonare,

echilibru, percepţia kinestezică şi spaţio-temporală;

• dezvoltarea unor calităţi psihice volitive ca: dârzenia,

perseverenţa, voinţa, stăpânirea de sine, curajul;

• dezvoltarea capacităţii de colaborare, de întrajutorare,

de autoapreciere, precum şi a simţului răspunderii colective;

• folosirea, pe scară largă, a acompaniamentului muzical,

dezvoltând simţul ritmului şi expresivitatea mişcării.

2.3.3. Mijloacele gimnasticii

Mijloacele gimnasticii, care alcătuiesc de fapt conţinutul

acesteia au evoluat permanent, fiind sistematizate în mai multe grupe

de exerciţii ce au dat naştere diferitelor ramuri sportive (gimnastica

artistică, gimnastica ritmică, gimnastica acrobatică):

• Exerciţii de organizare şi ordine;

• Exerciţii de dezvoltare fizică generală;

• Exerciţii aplicative;

• Sărituri;

• Exerciţii acrobatice;

• Exerciţii artistice;
• Exerciţii la aparate de gimnastică.

Exerciţiile de organizare şi ordine cuprind:

a) acţiuni pe şi de pe loc;

b) acţiuni din deplasare;

c) alcătuiri şi schimbări de formaţii.

Exerciţiile de dezvoltare fizică generală cuprind:

a) exerciţii libere

b) exerciţii cu partener

c) exerciţii cu obiecte portative (bastoane, mingi

medicinale, de cauciuc, cercuri, corzi, eşarfe, măciuci, extensoare);

d) exerciţii la, cu, peste, pe aparate specifice gimnasticii

de bază (bănci, scară fixă) şi aparate speciale pentru gimnastica de

performanţă (helcometru, banca cu cărucior rulant, banca curbată,

scripeţi cu autorezistenţă).