r

a
l
o
P
l
u
e di

obanu Veronica
nilescu Diana
roncean Nicolae

Localizarea

Insula Groenlanda
insulele din Oceanul Arctic

(Insula
Novaia Zemlea, Insula Tara lui Franz Joseph
Arhipelagul
Spitzbergen,
Arhipelagul
Nord-Canadian)

Antarctida

Factor determinant

Factor complementar

Factor de nuantare

Field

Drumlin

Formele de relief ntlnite

sunt
*field-uri (platouri uor
ondulate)
* kame
*drumline
toate aflindu-se sub ghiata.

Ghetarii in Antarctida sint prezenti pe

80% din suprafata sa.
Ghetari:
ghetari situati deasupra uscatului
(scutul de gheata sau cupola de
gheata)
ghetari situati deasupra oceanului sau
marilor bordiere (ghetari de slef si
aisberguri).

Cupola de gheata
Ocupa cea mai mare parte din
Antarctida de Est si o portiune din
Antactida de Vest. Grasimea
cupolei variaza intre 400 m si 500
m (in unele gropi unde coboara
sub nivelul marii).

Aisberguri
desemneaz un bloc mare de
ghea desprins din una din
calotele polare glaciale ale Terrei,
care navigheaz spre zonele
calde ale globului influennd
clima zonelor nvecinate

Clima
temperaturi foarte sczute tot anul:
maxima sub 10 C i minime ntre -30
pn la -50 grade Celsius
aici a fost atins temperatura minim
absolut (-89,2 grade Celsius) n
Antarctica.

Apele de uscat

Vegetatia
Aceti factori nu limiteaz existena plantelor n
Antarctida numai pentru Regnul Protista (organisme simple,
de obicei unicelulare): alge, licheni i muchi, care uneori, n
anotimpul de var, se dezvolt pe versanii munilor
Deoarece nu poate exista viata vegetala in conditiile
calotelor glaciare, mediul polar constituie un desert rece total.
Apele antarctice suport i alte tipuri de vegetaie.
Buruieni de ap din zonele de coast cresc pe i n jurul
insulelor, aproape de continent. n apele reci ale oceanului
ce nconjoar Antarctida se gsesc diferite tipuri de alge ce
plutesc pe o perioad scurt, att ct s se nmuleasc pe
perioada anotimpului cald.

Alge rosii

Adaptari vegetale
Vietuiesc pe o perioada scurta nmultindu-se doar
in perioada anotimpului cald.
Plante mici i rdcini de mic adncime .
Frunze mici (a minimiza cantitatea de ap pierdut
prin suprafaa frunzei )
Cresc aproape de sol pentru a rezista impotriva
puterii vintului
Un strat pufos pe tulpini (protecie suplimentar
mpotriva vntului).
Toate plantele polare sunt n msur s fotosinteza
la temperaturi extrem de sczute
Plante de culoare nchis absorb mai mult de
energie solara(fotosinteza) .

Lumea animala
Fauna este redusa si reprezentata de
unele specii de pasari, morse, ursul
polar, in tinuturile arctice, si pinguini,
in Antarctida.

Dintre pasarile Antarcticii care ajung si traiesc si pe

tarmurileAntarctidei, cele mai reprezentative sunt
pinguinii. Pana in prezent cercetatorii au determinat 17
speci de pinguini desfasurandu-si intreaga viata,inzona
apelor inghetate protejati impotriva vantului de stancile
granitice ale oazelor.

Pinguini Adelie

Pinguini

Pinguini Macaron

Pinguini regal

Ursul polar
Ursul polar este un urs alb care
triete n zonele nordice ngheate
ale Oceanului Arctic, fiind cel mai
mare animal de prad ntlnit pe
uscat.
Explicatia culorii albe a blanii
acestuia este c firele de pr,
incolore, sunt goale n interior ca
fibrele optice i conduc razele
ultraviolete spre pielea lor neagr.

Foca

Leul
de
mare

Elefantul de mare

Leopardul de mare

ena uciga

In Antarctida nu exista insecte cu aripi.

Singura musca din Antarctida este Belgica
antarctida, specie fara aripi, descoperita
pe coasta de vest a Peninsulei Antarctidei,
cu o lungime de1 cm.

pot suporta temperaturi de 50C,

iar cand temperatura coboara si
mai mult intra in hibernare,
indiferent de stadiul de dezvoltare
in care se afla, si raman asa pana
cand teperatura creste din nou.

Adaptari la lumea
animala
Animalele s-au adaptat mediului prin
culoare, stratul adipos, modul de hrnire.
Pinguinul pentru a-si procura hrana,
aripile sale s-au transformat in excelente
inotatoare, pasarea simtindu-se mai bine
in mediul marin decat pe uscat.
Grsime sub piele ajut la protejarea
mpotriva frigului

Sol
Dei numai aproximativ 1%
din solul continentului a fost
cercetat pentru minerale, se
pare c Antarctica are
resurse minerale bogate.
Munii Transantarctici
(crbune, cupru, plumb,
zinc, cositor, argint i aur)
munii din estul Antarcticii
(minereuri de fier)
Marea Ross (zcminte de
petrol i gaze naturale)
n prezent acest potenial mineral
al Antarcticii nu este utilizat
dect de cercettorii de la staiile
de cercetare prezente pe

Numai circa 2,4 % din aria

Antarcticii este roc vizibil,
restul aflndu-se sub
ghea.
Solul este ngheat pn la
adncimi (n Antarctica
400 m).

Numai 2% din zonele costale

sunt rmuri stncoase sau
zone litorale. Restul rmului
este format din gheaa
Solul ce se afl sub ghea este
format din roci metamorfice,
acoperite de sedimente din
perioadele geologice Cretacic i
Permian.
Ceea ce acoper acum solurile
continentului este o uria cupol
de ghea ce se ridic de pe
coastele acestuia ntr-un platou

Densitatea populatiei
Teritoriile sunt nepopulate practic
( Insula Groenlanda: 56676
loc(0,02 loc./km^2)

Dezvolatarea economica

Insula Groenlanda
Astzi Groenlanda este critic dependent de exporturi de pescuit i de pete. Industria de
pescuit crevei este de departe cel mai mare venit salarial. Compania petrolier de stat
NUNAOIL a fost creat cu scopul de a contribui la dezvoltarea industriei de hidrocarburi n
Groenlanda i pentru a crete producia de aur. Depozitele miniere de rubiniu au nceput n
2007. Alte minerale sunt exploatate in functie de preurile care sunt in crestere n cretere.
Acestea includ uraniu, aluminiu, nichel, platina tungsten, titan si cupru. Sectorul public,
inclusiv ntreprinderilor de stat i municipaliti, joac un rol dominant n economia din
Groenlanda.

Zona Antarctice Neozeelandeze

Poziia economico-geografic a Zonei Antarctice Neozeelandeze, incompatibil cu activitile
economice, a avut ca urmare o economie foarte slab dezvoltat. Dei nu pote fi vorba de
centre economice n aceast parte a globului, turismul face ca bazele tiinifice s se
transforme n popasuri pentru turiti. Populaia acestei zone este antrenat n totalitate n
activitile tiinifice. Ca i celelalte sectoare economice ale zonei ,infrastructura este slab
dezvoltat asigurnd cu greu transportul ntre staiuni, dar fiind un obictiv turistic atractiv dar
nc puin cunoscut. Principalele obiective turistice sunt: staiunile de cercetare, Munii
Transanctartici (Vrfurile Markham, Kirkpatrick, Nansen), vile uscate, Vulcanii Erebus i
Terror, Peninsula Eduard al VII-lea, Insulele Scott, Balleny, Roosevelt, Coulman.
Zona Antarctic Brazilian
Zona Antarctic Brazilian are o economie slab dezvoltat, ca urmare a condiiilor naturale i
a poziiei economico-geografice nefavorabile (inaccesibilitatea teritoriului,distane foarte mari
fa de centrele economico-culturale, etc.).Principalele ramuri ale economiei acestei zone
ndeprtate o reprezint pescuitul (pete,balene,foci) i turismul, acesta din urm fiind cea
mai important ramur. Pe lng turismul tiinific, Z.A.B. mai este vizitat de muli turiti care
apreciaz peisajele antarctice din regiunea Berkner, coloniile de pinguini din regiunea

Gradul de antropizare
Antarctida

Activitatea uman este limitat, aezrile omeneti sunt

rare. Mai multe ri, printre care SUA, Rusia, Norvegia,
Australia, au nfiinat staii de
cercetri tiinifice .

Tinuturile arctice:
Utilizarea resurselor arctice de ctre
populaiile indigene pentru utilizarea
in tehnologia modern
Blanuri pentru pieele non- indigene
din ntreaga tundra arctic i
regiunile
forestiere subarctice
Vntoarea de balene ,os de balen i
piei , inclusiv de vntoare a
morselor;
Pescuit comercial ;
Extracia de minerale
Stabilirea de staii militare
i tiinifice .

Masuri de protectie
In cadrul UE se discut despre limitarea nclzirii globale, care
prevede msuri pentru limitarea nclzirii globale la 2 C,[127]
n contrast cu adaptarea la nclzirea global, care prevede
msuri pentru reducerea efectelor nclzirii globale.
Limitarea nclzirii globale se reduce practic la limitarea
concentraiilor de CO2 la 400 - 500 ppm n volum. Valorile n
ianuarie 2007 sunt de 383 ppm i cresc anual cu 2 ppm.
Pentru a evita foarte probabila depire a celor 2 C ar trebui
ca nivelele de CO2 s fie stabilizate imediat, ceea ce nu se
ntrezrete prin prisma programelor actuale.[128] Calea
propus este reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser prin
reducerea consumurilor energetice i utilizarea energiei din
surse regenerabile.