Sunteți pe pagina 1din 12

Nastasescu Stefan si Neagu Madalina

Localizare

Mediul temperat arid se afla in interiorul continentelor cuprinzand


China de Vest, deserturile din Asia Centrala (Kara Kum, KazalKum), Mongolia(deertul Gobi) si Marele Bazin din S.U.A.

Climatul

Clima se caracterizeaz prin veri lungi, calde i uscate


i ierni reci, geroase. Cantitatea anual de
precipitaii este foarte redus, sub 100 mm.

Hidrografic, regiunile aride i semiaride se caracterizeaz prin


intermitena cursurilor de ap i prin lipsa unei reele hidrografice
organizate. Singurele cursuri de ap sunt uedurile. Acestea funcioneaz
numai n timpul averselor violente, cnd prezint o und de viitur foarte
puternic. n cele mai multe cazuri, apele uedului se pierd n propriile
aluviuni sau se evapor nainte s se verse ntr-un lac interior.

In acest tip de mediu sunt rspndite cmpurile de nisip cu


dune(kummuri), vile seci, dealurile cu versani dezgolii de
vegetaie.
Relieful de determinat de aciunea exogena a vntului, fiind una de
acumulare: se formeaza dune i barcane.
Deerturile de nisip se mai numesc:
erguri-n Sahara,
kummuri-n Asia Central,
nefuduri-n peninsula Arabic
Hamada suprafee cu sfrimituri mari de roci i blocuri de
dezagregare

Solurile sunt cenuii de deert.

Solurile sunt nisipoase,acestea contin o cantitate


mare de saruri si sunt nefertile.

Solurile de desert (sieroziomuri) sunt lipsite de humus


datorita vegetatiei rare si au o culoare cenusie sau
roscata, in functie de tipul compusilor fierului care le
coloreaza. Aceste soluri contin mari cantitati de carbonat
de calciu si alte saruri, lasate aproape de suprafata.

In deserturi predomina suprafetele intinse lipsite de vegetatie, acoperite


cu dune de nisip sau cu stanci. Vegetatia este localizata pe fundul vailor
seci si in oaze, unde se intalnesc palmieri, care folosesc rezervele de apa
din panzele freatice.
Vegetaia este slab dezvoltat, fiind reprezentat de un numr restrns
de specii de plante xerofite: rogoz, ierburi epoase, saxaul .a.
Deserturile au o vegetatie care difera mult de la o regiune la alta.
Spre exemplu, in Sahara predomina ierburile, tufisurile xerofite, iar in
deserturile Mojave - Sonora (S-V Statelor Unite) sunt caracteristici
cactusii candelabru.Acetia nmagazineaz apa n tulpinile lor.
Plantele au rdcini lungi i ramificate pentru a absorbi apa de la
adncim mari. Frunzele snt mici i nguste. La unele specii frunzele snt
acoperite cu un strat ceros pentru a micora suprafaade evaporare.
Perioada vegetative dureaza 1-2 luni(martie-mai).

Faunaeste reprezentata prin diferite specii de serpi,


scorpioni si insecte. Lumea Animal e adaptat la mediul arid
de via: limitarea cantitii de ap din hran, traiul n vizuini,
unele se ngroap n nisip, cad in hibernare n timpul verii.
Camila este mamiferul caracteristic pentru deert. Are
picioarele lungi, nalte i subiri, potrivite pentru mersul prin
nisipul fierbinte. Pleoapele lungi protejeaza ochii de nisip n
cazul furtunilor.
In Gobi sunt camile cu doua cocoase( are blana mai lung, mai
ales iarna; acumuleaz grsimi n coccoae pentru a rezista un
timp lung far hran) si cai salbatici, in Atacama, lame etc.
Pentru desertul Kalahari este caracteristic strutul african. n
deert mai vieuiesc culanul, antilopa-jeiran, calul lui
Prejevalski etc.

Populatia este rara,exista pasuni care favorizeaza


cresterea animalelor.
inuturile din mediul temperat arid au constituit din
vechi timpuri marile terenuri de punat ale lumii.
Cele mai importante orae se afl n lungul vilor cu
scurgere permanent, dar i la contactul deerturilor cu
munii, unde exist izvoare bogate ca debit.
De-a lungul rurilor i n oaze, unde se dezvolt o
vegetaie mai bogat, locurile sunt valorificate ca terenuri
agricole.
Camila dromader, specifica desertului Sahara, a fost
domesticita, la fel ca si calul lui Prejevalski.