Capitolul I.

Caracteristici fizico-geografice

1.1 Delimitări conceptuale, limite, vecini

Geografia Australiei cuprinde o mare varietate de regiuni biogeografice, fiind

cel mai mic continent din lume, cuprinzând în același timp teritoriul celei de-a șasea
țări ca mărime din lume. Populația Australiei este concentrată de-a lungul coastelor
de est și de sud-est. Geografia continentului este extrem de diversă, variind de la
munții acoperiți cu zăpadă din Alpii australieni și Tasmania până la deșerturi întinse
pe suprafeţe mari, păduri tropicale și regiuni de câmpie.
Țările care se regăsesc în apropiere de Australia sunt Indonezia, Timorul de
Est și Papua Noua Guinee la nord; Insulele Solomon, Vanuatu și colonia franceză a
Noii Caledonie la est; iar Noua Zeelandă la sud-est.
Australia este un continent situat în Oceania, între Oceanul Indian și Oceanul
Pacific de Sud.. Numit în mod corespunzător Commonwealth of Australia, teritoriul
său este format din întreg continentul australian și insule mai mici, periferice.
Aceasta o face a șasea țară ca mărime din lume, după zonă de jurisdicție, care
cuprinde 7.686.850 km2 (inclusiv Insula Lord Howe și Insula Macquarie), care este
puțin mai mică decât cele 48 de state ale Statelor Unite învecinate și 31,5 ori mai
mare decât cea a Regatului Unit.
Australia continentală are o lungime totală a coastei de 35.821 km cu 23.860
km . Există 758 de estuare în întreaga țară, cele mai multe fiind situate în zonele
tropicale și subtropicale. O analiză recentă de teledetecție a sugerat că în Australia
existau 8.866 km2 de teren costier aflat sub influenţa puternică a mareelor, ceea ce o
face pe locul 3 în ceea ce privește acest aspect. Australia este a treia ţară cu caracter
economic exclusiv, ca mărime, cu 8.148.250 km2 .Aici nu includem Teritoriul
Antarctic Australian (în plus 5.896.500 km2).
Australia are cea mai mare zonă de jurisdicție oceanică de pe glob. Nu are granițe
terestre. Cele mai nordice puncte ale continentului continental sunt Peninsula Cape
York din Queensland iar cel mai nordic punct al țării se află în Insulele Torres.

1.2 Configuraţia ţărmurilor şi relieful coastei

 Figura 1.1 Harta geologică a Australiei

Coasta de sud a Australiei este cea mai crestată, navigația este îngreunată aici
de uriașul prag submarin al Marii Bariere (recife de corali), care însoțește țărmul pe o
lungime de peste 2000 de km si 150km lățime, de la nord de Insula Fraser până la
Strâmtoarea Torres.
Coasta răsăriteană a Australiei este mărginită de un lanț muntos, Cordilierii
Australieni, care se întind pe o lungime de 3400 km. Versantul răsăritean al acestor
munți este abrupt, în timp ce spre vest, spre interiorul continentului, ei coboară prin
pante line puțin înclinate. Între aceștia și ocean se întinde o câmpie de litoral, care
reprezintă una din cele mai fertile și mai dens populate reginuini ale Australiei.
Deșii unii geografi denumesc acești munți, Cordilierii sau Alpii Australieni, ei
se prezintă mai degrabă ca un ansamblu de podișuri înalte, tăiate de ape (de unde și
denumirea de Highlands – ținuturi înalte).
 Puternic erodați, acești munți au un aspect de ruină, ici si colo se întâlnesc
urme de ghețari sau se înalță puternice coloane de granite și bazalte, dezvelite de
acțiunea erozivă.
Masivele muntoase cele mai înalte se găsesc în sud-est, cum ar fi: Munții
Albaștrii (1850m, regiunea Sidney), Alpii Australieni (propriu-ziși, situați in N-E de
Melbourne, care cuprind vârful cel mai înalt al continentului , Townsend 2241m).
Regiunea muntoasă și câmpia litorală atașată acesteia este cea mai favorizată.
Aici se găsesc vaile cele mai fertile, coasta este dantelată și climatul foarte favorabil.
Această e regiunea unde s-a grupat cea mai mare parte a populației și unde au fost
contruite cele mai mari orașe ale continentului.

Fig.1.2 Coasta Estică Australiană

În largul coastei de nord-est a Australiei se află cel mai mare complex de

corali din lume, Marea Barieră de Corali. Insula mare și muntoasă Tasmania, de
asemenea, un stat al Australiei, se află la sud de colțul de sud-est al continentului
Australiei. Primește precipitații abundente și are soluri foarte fertile, în comparație cu
cele de pe continent.
Masa continentală australiană este formată din șase diviziuni distincte de
relief. Acestea sunt:
 Eastern Highlands - inclusiv Great Dividing Range, fertila fâșie de pășuni
Brigalow Belt din regiunea coastei de est și Eastern Uplands.
Câmpiile aluvionale de Est și Ținutele Joase — bazinul Murray Darling
acoperă partea de sud; include și părți din Bazinul Lacului Eyre și se extinde până în
Golful Carpentaria.
Cele mai înalte regiuni din Australia de Sud, inclusiv Munții Flinders,
Peninsula Eyre și Peninsula Yorke
Podișul de Vest — inclusiv Câmpia Nullarbor

Deșerturile din zona centrală a continentului

Podișul nordic

1.3 Distribuția adâncimilor țărmului estic

Marea de Coral se întinde de la Insulele Somon la nord, Noua Caledonia, New

Hebrides Islands la est și Queensland la vest, în timp ce la sud este limitată de Marea
Tasmaniei. Are o adâncime medie începând de la 2400m și ajungând până la 9140m în New
Britain Trench.
Presărată cu corali, Marea Coral este în esență compusă din trei bazine, care sunt de
la nord la sud si de la est la vest, the Solomon Basin, the Coral Basin și the Basin of the New
Hebrides. De-a lungul Coastei australiene si a Noi Caledonii, sedimentele sunt de tip terigen,
în contrast, bazinele sunt umplute cu mâl (ce conține 34% parte minerală, restul fiind
construit din organisme calcaroase), excepție făcând cea mai adâncă nordică parte a
Bazinului Solomon unde se gasește mâl roșu.
Bazinul Solomon este limitat de Insulele Solomon, New Britain, New Guinea și
Arhipelagul Lousiad. Acesta este divizat în bazine nordice și sudice de o întindere de creastă
de la Woodlark Island la New Georgia cu adâncimea pragului despărțitor orizontal la 3600m.
Partea sudică si cea mai adâncă parte o face un bazin cuprins între New Britain și
Bougainville Islands și la Planet Deep își atinge maximulul la 9140m adâncime, aceasta
poartă numele de New Britain Deep. În partea sudică, atinge creasta de la New Hebrides apoi
se curbează spre sud pentru a forma New Hebrides North Deep, unde atinge 7300m până la
nivelul inferior al pământului.
Bazinul Mării de Coral reprezintă o întindere de imense proporții la o adâncime
Cuprinsă între 4400m și 4800m. Comunică cu Bazinul Solomon la estul recifului Pocklington
la pragul de 3800m și cu bazinul New Hebrides la nordul Platoului Chesterfield la un prag de
aproximativ aceeași întindere la 3000-4000m.
Bazinul New Hebrides se întinde de la New Caledonia Ridge până la New Hebrides
cu o amplă dezvoltare către vest. Intră în alcătuirea lui adâncul sudic al New Hebrides, cu o
adâncime maximă de 7660m și iese la lumină în Bazinul Fijian de Sud peste un prag cu o
adâncime de peste 4000m. Este delimitat de Bazinul Solomon de o creastă orientată est-vest
și se încheie la aproape 3000m adâncime în timp ce se prelungește către partea de sud-est a
coastei Quensland; în acest timp formează și limita sudică a Bazinului Mării de Coral.
Marea Tasmaniei, pe lângă faptul că reprezintă un hotar cu depozite de minereuri
Terigene de-a lungul coastei Australiei, Noii Zeelande și a Tasmaniei, fundul Mării
Tasmaniei este format din mâl globigerin (minerale și organisme calcaroase). Este făcut în
esență din Bazinul Australian de est în partea de vest și de Depresiunea Noii Caledonii la est.
Cele doua sunt separate de Platoul Lod Howe și alăturându-se platoului continental al Noii
Zeelande către Platoul Chesterfield. La est, Creasta Norfolk reunește insulele de nord ale Noii
Zeelande cu cele ale Noi Caledonia, prin urmare, separând depresiunea acesteia de Bazinul
Sudic Fijian.
Bazinul Australian de Est sau numit și Bazinul Thomson, este limitat în vest de
Coasta Australiei și în vest de Pragul Lord Howe. Adâncimea maximă cu toate că este de
4600m, sunt multe depresiuni mici care trec de 5000m (cea mai mare fiind de 5943, găsită în
nord-vestul Sydney-ului. Comunicarea dintre Bazinul Australian de Est și Marea Coral se
realizează prin intermediul unui platou cu o adâncime medie mai mică de 3000m.
Adâncul Noii Caledonii este numit și Adâncul Norfolk, și se întinde între Platoul
Lord Howe și Creasta Ridge. Adâncimea maximă se regăsește în partea sudică a Noii
Caledonii și fiind de 4005m. Aceasta se întinde către sud-estul extensiei Bazinului New
Hebrides de care este separat de un platou de aproximativ 3000m adâncime.

1.4 Porturile Australiei

În proporție de 98% din comerțul Australiei se realizează prin intermediul porturilor

sale. În fiecare zi, aceasta face trecerea a peste 1.2 bilioane $ în mărfuri. Statul australian, în
funcție de regiunile sale are urmatoarele porturi:
New South Wales
-Batemans Bay, Bellambi Harbour, Bermagui Harbour, Boat Harbour, Bulli Harbour, Cape
Hawke Harbour, Coalcliff Harbour, Coffs Harbour, Eden Harbour, Gerringong Harbour,
Hanleys Wall, Kiama Harbour, New Castle Port, North Harbour, Port Botany, Port
Macquarie Harbour, Hunter Harbour, Port Jackson, Port Kembla, Nelson Bay, Shellharbour
Harbour, Sydney Harbour, Uladulla Harbour, Wollongong Harbour.

Figura 1.3 Porturi ale NSW

Queensland
-Abbot Point, Bowen, Port of Brisbane. Bundaberg Port, Cairns Harbour, Cid Harbour, Port
Clinton, Port Denison, Port Douglas, Dungeness Harbour, Flattery Harbour, Port of
Gladstone, Hay Point Harbour, Hay Point Port, Hope Harbour, Innisfail Harbour, Port Lihou,
Mackay Harbour, Manly Boat Harbour, Port Molle, Mooloolaba Boat Harbour, Mourilyan
Harbour, Port Musgrave, Port Newry, Outer Harbour, Philip Harbour, Port Alma, Portland
Roads, Roads Harbour, Scarborough Boat Harbour, Snug Harbour Shute Harbour, Port
Stewart, Toondah Harbour, Port of Townsville, Wide Bar Harbour.
 Figura 1.4 Porturi ale Queensland

Tasmania
-Amy Harbour, Bathurst Harbour, Bell Bay Harbour, Conical Harbour, Currie Harbour, Port
Dalrymple, East Boat Harbour, Port Fenton, Granville Harbour, Grassy Harbour, Jack Smiths
Boat Harbour, Jacobs Boat Harbour, Macquarie Harbour, Port Maldon, Manganna Boat
Harbour, New Harbour, Opossum Boat Harbour, Parishs Boat Harbour, Porky Boat Harbour,
Rowitta Harbour, Port Esperance, Port Sorell, Southport, Stanley Harbour, Strahan Harbour,
Temma Harbour, Trial Harbour.

Figura 1.5 Porturi ale Tasmaniei

Victoria
-Anderson Harbour, Bagge Harbour, Bass Landing, Bentley Harbour, Gabo Harbour, Gabo
Harbour, Geelong, Melbourne, Outer Harbour, Portland, Reedy Harbour, Saint Kida Marina,
Warrnambool Harbour, Westhaven Boat Harbour.
Dintre acestea reamintim porturile care se află în cele mai importante 10 porturi ale
Australiei, dar din partea estică a acesteia, cum ar fi: Portul Sydney, Portul Melbourne, Portul
Brisbane și Portul Newcastle.

Figura 1.6 Principalul port al regiunii Victoria

Portul Sydney sau Portul Jackson este portul natural al orașului Sydney, New South
Wales, Asutralia. În componența sa intră și un număr de insule, cum ar fi: Shark Island, Clark
Island, Spectacle Island, Snapper Island și Rodd Island.

Figura 1.7 Poziționare port Sydney

 Portul Melbourne (draft depth de 14.7m) este cel mai mare port australian operator
de containere și mărfuri generale. Este localizat în statul Victoria și acoperă zona dintre gura
de vărsare a Yarra River, în aval de Bolte Bridge.
Portul Brisbane este portul maritim și suburbie costieră a orașului Brisbane, de pe
coasta estică a Queensland, Australia, fiind și cel mai mare port din regiune. Este localizat în
partea inferioară a cursului Râului Brisbane. Ca și port aglomerat este pe locul al treilea în
Australia și portul containier cu cea mai mare dezvoltare.

Figura 1.8 Poziționare port Brisbane