DICIONAR DE TERMENI FOLOSII N ECONOMIA I MANAGEMENTUL SERVICIILOR PUBLICE Accciza - excise tax Tip de impozit indirect practicat pentru

limitarea productiei, importului si consumului unor produse ( din alcool, tutun, de lux). Bibliografie: Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu, "orin #. "tan, $%ictionar poliglot explicati&' termeni uzuali in economia de piata(, )ditura )nciclopedica +roces de e&aluare externa a calitatii ser&iciilor de sanatate, care confera dreptul de a putea intra in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate, fiind o conditie obligatorie pentru incheierea contractului. Bibliografie : ,,,.rubinian.ro %ispozitie data de un emitent unei banci de a plati din disponibilul acestuia sau din creditul acordat pe care i-l acorda banca o suma de bani unui beneficiar. -n context international, acrediti&ul reprezinta modalitatea de decontare prin care o banca din tara cumparatorului se anga.eaza, din ordinul acestuia, pe baza unui credit ce i s-a acordat sau a unor disponibilitati ale cumparatorului, sa plateasca &anzatorul, direct sau prin intermediul unei banci din tara acestuia, contra&aloarea marfurilor li&rate, cu conditia ca &anzatorul sa depuna la anumite termene, documente stabilite de catre parti, care do&edesc expedierea marfurilor si care trebuie sa fie conforme cu conditiile stipulate in acrediti&. Bibliografie: Mar/eting. %ictionar explicati& (coordonatori 0onstantin 1lorescu, +etre Malcomete, 2icolae Al. +op), )ditura )conomica, Bucuresti, 3445, pag. 635. Modalitatea de plata cel mai frec&ent utilizata in tranzactiile internationale, fiind in mod deosebit solicitat in cazul contractelor de &aloare ridicata ori atunci cand exista indoieli in ceea ce pri&este sol&abilitatea partenerului. Bibliografie: 0ristiana, 0ristureanu 7 $)conomia in&izibilului(, )ditura AllBec/, 3448' -oan, +opa 7 $Tranzactii comerciale internationale(, )ditura )conomica, 9::; Manifestarea de &ointa a succesibilului de a accepta (pur si simplu sau sub beneficiu de in&entar) sau de a renunta la mostenire. )ste un act unilateral, indi&izibil (se accepta sau se renunta, cu cate&a exceptii, la intreaga mostenire cu&enita), pur si simplu, ire&ocabil, declarati& (producandu-si efectele de la data deschiderii succesiunii), si constituie exercitarea unui drept absolut si discretionar (succesibilul nu trebuie sa-si .ustifice sau moti&eze &ointa). Bibliografie: ,,,.rubinian.com Totalitatea bunurilor si creantelor aflate in proprietatea unei persoane fizice sau .uridice' 3) Totalitatea bunurilor mobile si imobile , a creantelor si disponibilitatilor banesti pe care le poseda o intreprindere si le inscrie in partea stanga a bilantului contabil. Bibliografie: Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu, "orin #. "tan, $%ictionar poliglot explicati&' termeni uzuali in economia de piata(, )ditura )nciclopedica

Acreditarea - authorit* ser&ice

Acrediti& - etter of credit

Acrediti&ul documentar

Act .uridic de optiune succesorala - succesoral election document

Acti&e - assets

Adaptrea profilelor clientilor - Adaption of 0ustomer +rofiles Administrarea domeniului public Administration in public field

-nformatiile colectate pri&ind clientul (&arsta, &olumul comenzii, articolele comandate) sunt comparate cu cele asociate clientilor existenti, apoi este generat un profil al clientului Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress +entru a-si putea indeplini atributiile ce le re&in in executarea normelor legale, autoritatile administratiei publice au ne&oie de bunuri mobile si imobile. -ntrucat apartin statului sau unitatilor administrati& 7 teritoriale, aceste bunuri formeaza domeniul administrati& care se subdi&ide in doua categorii, si anume: domeniul public, domeniul pri&at. -n conformitate cu art. 95> din 0onstitutia <omaniei si cu art. 9 din egea nr. 395 din 9; noiembrie 9::?9 pri&ind proprietatea publica si regimul .uridic al acesteia, domeniul public este format din bunurile care, potri&it legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public. egea 395@9::? face distinctie intre: domeniul public al statului, domeniul public al unitatilor administrati& 7 teritoriale care se imparte in domeniul public .udetean si domeniul public local (al comunelor, oraselor si municipiilor). %omeniul public local al comunelor, oraselor si municipiilor este alcatuit din urmatoarele: 1. drumurile comunale, &icinale si strazile' 2. pietele publice, comerciale, targurile, oboarele si parcurile publice, precum si zonele de agrement' 3. lacurile si pla.ele care nu sunt declarate de interes public national sau .udetean' 4. retelele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, gaze, statiile de tratare si epurare a apelor uzate, cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente' 5. terenurile si cladirile in care isi desfasoara acti&itatea consiliul local si primaria, precum si institutiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile si altele asemenea' 6. locuintele sociale' 7. statuile si monumentele, daca nu au fost declarate de interes public national' 8. bogatiile de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant, daca nu au fost declarate de interes public national' 9. terenurile cu destinatie forestiera, daca nu fac parte din domeniul pri&at al statului si daca nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor .uridice de drept pri&at' 1 . cimitirele orasenesti si comunale' 11. din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national ori .udetean. Bunurile din domeniul public local sunt: a) inalienabile - nu pot fi instrainate' ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau inchiriate, in conditiile legii' b) insesizabile - nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale' c) imprescriptibile - nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bunacredinta asupra bunurilor mobile. Bibliografie: +ublic Administration Matters, 0onf.uni&.dr.!eorgeta !A-!A' Managementul ser&iciilor publice, +rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf. uni&. dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA.

Administrarea domeniului public +ublic domain administration

Administrarea domeniului public grupeazC acti&itCDi Ei acDiuni de utilitate Ei interes public a&Fnd ca obiect: construirea, modernizarea, exploatarea Ei GntreDinerea strCzilor, drumurilor, podurilor, &iaductelor, a pasa.elor rutiere Ei pietonale subterane Ei supraterane' amena.area Ei GntreDinerea zonelor &erzi, a parcurilor Ei grCdinilor publice, a terenurilor de sport, a locurilor de agrement Ei a terenurilor de .oacC pentru copii' amena.area, GntreDinerea Ei exploatarea lacurilor, Etrandurilor Ei a bazelor de odihnC Ei de tratament' deratizarea Ei dezinsecDia instituDiilor publice, a locuinDelor, a spaDiilor comerciale Ei de alimentaDie publicC, a unitCDilor de ser&icii Ei producDie' construirea, modernizarea, GntreDinerea Ei exploatarea pieDelor, bazarelor, tFrgurilor Ei oboarelor' organizarea Ei optimizarea circulaDiei rutiere Ei pietonale, semnalizarea Ei diri.area circulaDiei' GndepCrtarea zCpezii Ei preGntFmpinarea formarii poleiului Ei a gheDii' amena.area, organizarea Ei exploatarea parcCrilor, locurilor publice de afiEa., reclame, a panourilor publicitare, a mobilierului urban Ei ambiental' ser&icii de GntreDinere, reparaDii curente Ei reabilitare a fondului locati& public Ei@sau pri&at' GnfiinDarea, organizarea Ei exploatarea de spClCtorii Ei curCDCtorii chimice, de ateliere de reparaDii auto' GnfiinDarea, organizarea Ei exploatarea bCilor publice, a sClilor de gimnasticC Ei fizioterapie, a sClilor Ei terenurilor de sport, a patinoarelor Ei pFrtiilor Ei instalaDiilor de schi, transport pe cablu, a campingurilor' acti&itCDi de coEerit, ecarisa., administrarea cimitirelor, a grCdinilor botanice Ei zoologice, a ,c-urilor publice etc.' ser&icii de iluminat public. Bibliografie: +<B1-<B-=, A., +B+)"0=, -., -ntroducere in stiinta administrati&e, )d. A"), 3445. Totalitatea acti&itCDilor cuprinzGnd construcDia, modernizarea Ei GntreDinerea strCzilor, drumurilor, pieDelor publice, tGrgurilor, oboarelor, podurilor, &iaductelor, pasa.elor pentru transport Ei pietonale, organizarea circulaDiei rutiere Ei pietonale, introducerea unor sisteme moderne de semnalizare Ei diri.are a circulaDiei rutiere, asigurarea iluminCrii localitCDilor, GntreDinerea zonelor &erzi, grCdinilor publice Ei scuarurilor, terenurilor Ei sClilor de sport Ei cabinetelor de fizioterapie de pe lGngC acestea, locurilor de agrement, deszCpezirea drumurilor Ei trotuarelor, amena.area pGrtiilor Ei instalaDiilor de schiere, locurilor de afiEa. Ei publicitate, GntreDinerea reDelelor de cabluri, GntreDinerea staDiilor de transport auto, hotelurilor, monumentelor, GnfiinDarea Ei GntreDinerea mena.eriilor, asigurarea funcDionCrii bCilor publice etc. Bibliografie: ,,,.parlament.md Totalitatea unitatilor institutionale care produc in principal ser&icii nedestinate pietei pentru gospodarii si ale caror resurse principale pro&in din contributiile &oluntare ale populatiei in calitate de consumatori. Bibliografie : H 0ompediu de macroeconomie I - Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, )ditura )conomica, Bucuresti, 9::;, pag. 9? Totalitatea unitatilor institutionalizate a caror functie principala este de a produce ser&icii nedestinate pietei pentru colecti&itate si@sau de a efectua operatii de redistribuire a &eniturilor statului si ale caror resurse pro&in din prele&ari sau &arsaminte obligatorii de la celelalte sectoare. Bibliografie : H 0ompediu de macroeconomie I - Marius 5

Administrarea domeniului public - The Administration of +ublic %omain

Administratie pri&ate pri&ate adminstration

Administratie publica public administration

Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, )ditura )conomica, Bucuresti, 9::;, pag. 9?

Administratie publica public administration

)timologic termenul de administratie pro&ine din limba latina fiind format din prepozitia JadK care se traduce prin JlaK, JcatreK si Jminister J care inseamna J ser&itorK, J ingri.itorK de aici dublul inteles: semificatie indirecta' de a.utor al ci&a, executant' semnificatie figurati&a ' de unealta instrument. %efinitia lui 2icola -orgo&an este : ansamblul acti&itatilor presedintelui <omaniei, autoritatilor administrati&e autohtoneb centrale, locale si dupa caz structurilor sub acestora ' prin care se aduc la indeplinire legile sau in limitele legii se presteaza ser&icii publice. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice, 2icola -orgo&an +ieDele sunt pe domeniul public Ei trebuie plCtite taxe. AdministraDia a instituit norme sanitare Ei de igienC care trebuie respectate. Ln aceastC categorie mai intrC tFrguri, oboare, bFlciuri. Ln general este un ser&iciu care funcDioneazC Gn regie proprie, sau se poate crea o instituDie care funcDioneazC pe bazC de contractadministrati&. )ste Ei posibilitatea folosirii unor societCDi cu capital de stat, pri&at sau mixt care funcDioneazC prin locaDie. =neori se face o asociere dar legea nu permite acest lucru. Bibliografie: +lumb, -on , Mamfir, Andreea' -onescu, Manuela, -onescu , "orin, $<eingineria ser&iciilor(, )ditura A"), Bucuresti, 3449. NAdministratia +ietelorN este ser&iciu public de interes local organizat in cadrul 0onsiliului ocal in baza A0 ;>@3445. Administratia +ietelor are ca scop administrarea bunurilor de uz sau de interes local si anume pietele comerciale, targuri si oboarele organizate . Ln cadrul unitatii functioneaza urmatoarele ser&icii: a)"er&iciul 0ontabilitate Tehnic 7 Administrati&' b) "er&iciul Administrare piete, tFrguri si oboare.Administratia +iete este condusa de un director. Brganele ierarhic superioare, de coordonare ale Administratiei +ietelor sunt: 0onsiliul ocal al Municipiului' +rimarul Municipiului' #iceprimarul -- al Municipiului. Ln &ederea realizarii obiectului de acti&itate, NAdministratia +ietelorN stabileste modalitatea de organizare a comertului in zonele publice, regulile generale de functionare a formelor specifice de comert si prestari ser&icii in aceste zone. -n acest sens: asigura desfasurarea in conditii optime a acti&itatii din pietele municipiului, din targul si oborul saptamanal' organizeaza acti&itatea de intretinere si reparatii curente si capitale din pietele municipiului' propune executarea de amena.ari sau in&estitii noi in piete si dupa aprobare urmareste executarea acestora cu personal propriu sau cu cel al %irectiei Tehnice, in functie de situatie' raspunde de aplicarea masurilor de protectie a mediului, +"-, protectia muncii, igiena. %e asemenea, administreaza spatiile si terenurile aferente pietelor municipiului asa cum au fost delimitate prin planuri cadastrale a&izate de B.O.0.!.!. si asigura conditiile pentru: inchirierea de teren, domeniul public al 0onsiliului ocal, sau spatii comerciale pe o perioada cuprinsa intre 9-94 ani, prin licitatie, in conditiile legii (chioscuri, tarabe, etc.)' concesionarea de teren domeniu public al 8

AdministraDia pieDelor Mar/et administration

AdministraDia pieDelor Mar/et places Administration

0onsiliului ocal pe o perioada de pana la 8: ani in conditiile legii' aproba, dupa consultarea cu Arhitectul "ef, zone care pot fi inchiriate sau concesionate in conformitate cu atributiile legale. +entru buna desfasurare a acti&itatii colaboreaza cu toate celelalte institutii publice, societati comerciale, regii autonome si: Gntocmeste rapoarte de specialtiate pe care le prezinta 0onsiliului ocal si comisiilor de specialitate ale acestuia' propune initiati&e de proiecte de hotarari ale 0onsiliului ocal pentru imbunatatirea acti&itatii' raspunde de sesizarile si reclamatiile primite din partea persoanelor fizice si .uridice in domeniile ce pri&esc competentele directiei' asigura conser&area patrimoniului existent. Bibliografie : ,,,.pmtg&.ro@atribP%%+.html AdministraDie prezidenDialC +rezidential administration +rin AdministraDie prezidenDialC se GnDelege ser&iciile publice aflate la dispoziDia +reEedintelui <omFniei, pentru Gndeplinirea atribuDiilor sale. 0ompartimentele Ei funcDiile din structura Administratiei prezidentiale, organizarea, funcDionarea Ei atribuDiile acestora se stabilesc prin <egulamentul de organizare Ei funcDionare a Administratiei prezidentiale, care se aprobC de +reEedintele <omFniei. 2umCrul maxim de posturi al Administratiei prezidentiale este de 9?4. +ersonalul AdministraDiei prezidenDiale este alcCtuit din: persoane detaEate, la cererea +reEedintelui <omFniei, din ministere Ei alte autoritCDi publice ' persoane Gncadrate direct pe funcDiile sau posturile pe care urmeazC sC le GndeplineascC. +ersonalul poate fi Gncadrat numai pe baza Gncrederii acordate de +reEedintele <omFniei Ei cu condiDia semnCrii unui anga.ament de loialitate stabilit prin <egulamentul de organizare si functionare. <etragerea Gncrederii are ca efect re&ocarea GncadrCrii, precum Ei Gncetarea detaECrii, eliberarea sau destituirea din funcDie ori desfacerea contractului de muncC, dupC caz. 1uncDiile de conducere specifice din cadrul Administratiei prezidentiale sunt urmCtoarele: consilier prezidenDial cu rang de ministru ' consilier de stat cu rang de secretar de stat. 2umirea sau eliberarea din funcDie a consilierilor prezidenDiali se face de cCtre +reEedintele <omFniei. 9 B=! nr. 9@8 ianuarie 3449 pentru modificarea si completarea egii nr. 8;@9::8 pri&ind organizarea si functionarea +resedentiei <omaniei, publicata in MB nr. 93@94 ianuarie 3449. 3. %e exemplu: consilierul prezidenDial pentru apCrare Ei siguranDC naDionalC este membru Gn 0onsiliul "uprem de ApCrare a QCrii. Bibliografie : $Managementul ser&iciilor publice(+rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA -nstitutie publica cu personalitate .uridical, finantata din &enituri bugetare si extrabugetare, ce se ocupa cu un program special de dez&oltare a satelor, a oraselor mici si a celor mi.locii. Agentia "AMT-% deleaga unele atributii legate de e&aluarea si &erificarea proiectelor altor ministere, Agentiei 2ationale pentru %ez&oltare <urala, precum si altor organizatii gu&ernamentale implicate la ni&el national, regional si local in implementarea proiectelor de dez&oltare rurala. Bibliografie: ungu, 0osmin, la cursul de "er&icii si utilitati, din data de 38.94.3446

Agentia "AMT-% "amtid

>

Agentia "A+A<% "pecial Accession +rogramme for Agriculture and <ural %e&elopment

-nstitutie publica cu personalitate .uridical, finantata din &enituri bugetare si extrabugetare, ce se ocupa cu un program special de aderare pentru agricultura si dez&oltare rurala. "A+A<% reprezinta cca. 35R (9>4 mil. euro), din alocatiile anuale, fiind destinat modernizarii agriculturii si dez&oltarii zonelor rurale. Agentia "A+A<% poate delega unele atributii legate de e&aluarea si &erificarea proiectelor altor ministere, Agentiei 2ationale pentru %ez&oltare <egionala, precum si altor organizatii gu&ernamentale implicate la ni&el national, regional si local in implementarea tehnica si financiara a +rogramului "A+A<%. Bibliografie:"trategii de dez&oltare a sectorului tertiar 7 Maria, loncica (coord.), )ditura =ranus, Bucuresti, 3448, pg. ?98 A.utor acordat celor aflati in dificultate, de exemplu somerilor, atunci cand nu beneficiaza de minimul necesar intretinerii, batranilor, pentru moti&e de boala, familiilor cu multi copii si @sau cu &enituri situate sub standardul minim de trai etc. Bibliografie: 0ompendiu de Macroeconomie, )ditura )conomica, 9::;, Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru A.utor acordat celor aflati in dificultate ,de exemplu somerilor,atunci cand nu beneficiaza de minimul necesar intretinerii,batranilor pentru moti&e de boala,familiilor cu multi copii si@sau cu &enituri situate sub standardul minim de trai. Bibliografie: %ictionar poliglot explicati&, )ditura )nciclopedica, Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu, "oimu #. "tan, aszlo ). 0saba AsistenDS, ocrotire, protecTie, spri.in acordat de stat, pentru o anumita perioada de timp, persoanelor afectate de soma.. Bibliografie: %)U 2eologism anglo-german care desemneaza procesul de unificare treptata a ser&iciilor bancare si de asigurari, sub o singura umbrela institutionala. 2umeroase organisme de acest tip s-au format prin fuzionari' altele au luat fiinta prin asocierea unei banci cu o companie de asigurari. =nele (de pilda %eutsche Ban/ din !ermania) au preferat sa initieze un nou tip de afacere (in acest caz cea de asigurari), pornind de la zero. "e pare ca a&anta.ele oferite de allfinanz pro&in din faptul ca o singura institutie pune la dispozitia clientului doua ser&icii compatibile, precum creditele de consum si asigurarile de &iata. Totusi, intre modalitatile de &anzare a celor doua produse au existat in decursul timpului diferente considerabile: creditele de consum puteau fi contractate la o sucursala a unei banci, iar incheierea asigurarii se facea chiar la domiciliul clientului. %esi acest din urma ser&iciu se efectueaza tot mai des la sediile filialelor bancare, iar creditele se acorda prin di&erse alte modalitati (de exemplu prin intermediul postei directe), conceptia publicului cu pri&ire la achizitionarea produselor financiare este bine inradacinata, fiind greu de schimbat. Bibliografie: http:@@,,,.nemira.ro@dictionarPfinante.asp +rocedura bugetara de atribuire a fondurilor pentru asigurari sociale, reprezinta parteta din credite bugetare repartizate pentru asigurari sociale. Bibliografie: dictionar de afaceri online <ubinian ,,,.rubinian.com 6

A.utor social - social assistance

A.utor social - "ocial care

A.utorul pt soma. unemplo*ment benefits Allfinanz

Alocatie bugetara Budget allo,ance

Alocatii de stat !o&ernment benefits Analiza costurilor - cost anal*sis

-ndemnizaDie acordatS de stat, Gn anumite condiTii, unei anumite personae. Bibliografie: %)U +arte importanta a analizei economico-financiare care are ca scop depistarea cauzelor e&olutiei elementelor de costuri in &ederea stabilirii rezer&elor si cailor de reducere a acestora. Bibliografie: Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu, "orin #. "tan, $%ictionar poliglot explicati&' termeni uzuali in economia de piata(, )ditura )nciclopedica =n instrument financiar pentru identificarea si cuantificarea oportunitatilor de reducere a costurilor in cadrul lantului de apro&izionare@distributie Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress +ersoana anga.ata cu contract de munca care desfasoara o acti&itate in domenii ca: administratie, in&atamant, sanatate, ocrotiri sociale etc. Anga.atul nemanual mai poarta numele de $gulere albe( spre deosebire de muncitorii manuali, denumiti $gulere albastre(. Bibliografie: "tanciulescu, !abriela, Mihalciuc, Maria, Muresan, aura, "tan,#. "orin, 0saba, aszlo ). - $%ictionar poliglot explicati&- Termeni uzuali in )0B2BM-A %) +-ATA(, )ditura )nciclopedica, Bucuresti, 9::6 -n tarile occidentale este posibila arendarea ser&iciilor publice printrun contract de affermage, adica un contract administrati&e prin care o personae .uridical deleaga unei personae pri&ate, numita fermier, gestiunea unui ser&iciu public. 1orma de remunerare a fermierului este identical celei pentru concesionar , insa contractul difera sub 5 aspecte: fermierul are obligatia de a restitui autoritatilor administratiei publice o parte din incasarile primate de la usageri' fermierul primeste utila.ele necesare de la administratie si le utilizeaza pe durata contractului' caracterul exclusi&e commercial-administratia locala nu are dreptul de a-l rezilia unilateral. egiuitorul roman a definit arendarea ca un contract ce se incheie intre proprietar , uzufractar sau un alt detonator legal al bunurilor publice agricole pe o perioada determinate de timp si la un prVt stabilit de parti. Bibliografia:( Managementul ser&iciilor publice(-+lumb -on, Androniceanu Armenia, )d A") , Bucuresti 3445, pag 33; +rincipala subdi&iziune a unui capitol bugetar Bibliografie: 0ompendiu de Macroeconomie, )ditura )conomica, 9::;, Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru

Analiza lantului &alorii - #alue 0hain Anal*sis

Anga.at nemanual nonmanual emplo*ee

Arendarea ser&iciilor publice - +ublic ser&ices easing (renting)

Articol bugetar budgetal articol

Asigurare 7 insurance, assurance

1. 1unctie economica a carei finalitate este de a permite indemnizarea pagubelor sur&enite in legatura cu bunuri sau persoane, ca o consecinta a asumarii riscului si a compensarii acestora. +rin extensie: sector grupand intreprinderile care asigura aceasta functie' 2. Masura de pre&edere pentru conser&area anumitor bunuri, recuperarea unor pagube, ocrotirea unor persoane fizice' 3. B metoda de prote.are a unei persoane sau firme impotri&a pierderilor financiare rezultate din stricaciuni sau furturi, ale bunurilor personale sau ale unei firme si moartea sau accidentarea unei persoane (asigurata pe &iata sau pentru accident). Asigurarea poate fi obtinuta direct de la o companie de asigurari sau printr-un intermediar, ca, de exemplu, un broc/er sau un agent de asigurari. -n schimbul unei prime de asigurare, persoana sau firma obtine asigurarea impotrica riscului financiar. Bibliografie: Marius Bacescu, Angelica Bacescu 0arbunaru - 0ompendiu de macroeconomie, )ditura )conomica, 9::;, pg. 54 4. A!"#$%&%'.0onsta in protectia financiara pentru pierderi cauzata de o gama larga si &ariata de riscuri. )a are la baza un contract de &ointa incheiat intre asigurat si asigurator, prin care asiguratorul ofera asiguratului protectie pentru riscurile pe care si le-a asumat, obliganduse sa acopere asiguratului contra&aloarea daunelor in caz de producere a acestor e&enimente, in schimbul platii de catre asigurat a unei sume de bani, numita prima de asigurare. Asigurarea .oaca un rol important in dez&oltarea comertului international si detine o pozitie cheie in &iata economica si comerciala a lumii. +uterea economica a unei tari consta in sistemul sau bancar si in asigurari, implicatiile acestor acti&itati resimtindu-se in toate planurile ( economic, politic, social, cultural), iar urmarile a&and efecte resimtite pe o perioada indelungat de timp. "er&iciile de asigurare cunosc un proces complex de di&ersificare, e&identiat de multiplicarea continua a formelor de asigurare. Acestea pot fi clasificate dupa di&erse criterii cum ar fi: domeniul asigurarii' modul de asigurare a raporturilor .uridice' obiectul asigurat' natura raporturilor dintre asigurat si asigurator' riscul asigurat' teritoriul prin care se acorda acoperirea prin asigurare etc. Asigurarea de bunuri (goods insurance) au ca obiect diferite &alori materiale apartinand persoanelor fizice sau .uridice care sunt susceptibile de a fi distruse sau a&ariate de catastrofe naturale sau accidente. Asigurarile de persoane (persons insurance) se refera la persoana fizica, &iata si integritatea sa, supuse aminintarii unor e&enimente care pot pro&oca boala, in&aliditatea sau decesul. Aceste asigurari cuprind doua mari grupe: asigurarile de &iata si cele de accidente, care la randul lor includ un numar mare de forme de asigurare cum ar fi: asigurarea mixta de &iata, asigurarea familiala de accidente, asigurarea de accidente WTurist( etc. Biblografie: Bacescu, Marius, Bacescu-0arbunaru, Angelica 0ompendiu de macroeconomie, )ditura =ranus, Bucuresti,9::;' -oncica, Maria 7 )conomia ser&iciilor, )ditura =ranus, Bucuresti, 3444' Minciu, <odica - )conomia turismului, )ditura =ranus, Bucuresti, 3448' 8 .,,,.edu.ro' >. ,,,.asig.ro' 6. ,,,.gu&.ro Mod de asigurare si pre&edere, in cadrul cariua asiguratorul se anga.eaza sa &erse asigurantului in &iata sau unei terte persoane desemnate, la o data stabilita, un capital determinat, in schimbul unei prime in general periodice. Bibliografie : H 0ompediu de macroeconomie I - Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, ?

Asigurare de &iata - life insurance

)ditura )conomica, Bucuresti, 9::;, pag. 54 A!"#$%&%'& (' )"&*& +' *'%,'- .","*&*. )ste asigurarea tipica si cea mai simpla, ea se incheie pe o anumita perioada de timp si asigura numai riscul de deces. Asiguratul &a plati periodic o suma de bani (prima de asigurare) in schimbul careia o atreia persoana, desemnata de asigurat (beneficiarul 7 membru al familiei asiguratului sau nu), &a incasa suma asigurata la decesul asiguratului. "e poate include o clauza speciala contra inflatiei. "uma asigurata &a fi platita numai daca decesul se produce in perioada de &alabilitate a contractului. a expirarea acestuia asiguratorul nu &a plati nimic daca decesul nu s-a produs. Biblografie: Bacescu, Marius, Bacescu-0arbunaru, Angelica 0ompendiu de macroeconomie, )ditura =ranus, Bucuresti,9::;' -oncica, Maria 7 )conomia ser&iciilor, )ditura =ranus, Bucuresti, 3444' Minciu, <odica - )conomia turismului, )ditura =ranus, Bucuresti, 3448' 8 .,,,.edu.ro' >. ,,,.asig.ro' 6. ,,,.gu&.ro A!"#$%&%'& ,"/*& (' )"&*& ( endo,nment insurance) este o combinatie intre asigurarea de &iata pe termen limitat si cea pe termen nelimitat si anume: daca asiguratul este in &iata la expirarea politei el &a primi suma asigurata' daca nu, suma &a fi primita de catre beneficiar. )ste o asigurare cu capitalizare' ofera protectie dubla ea asigurand si riscul de supra&ietuire. #aloarea primita inapoi creste odata cu apropierea scadentei si se numeste &aloare de rascumparare. 0ontractul se incheie intre anumite limite, si anume: 5-> ani, 64-6> ani. Biblografie: Bacescu, Marius, Bacescu-0arbunaru, Angelica 0ompendiu de macroeconomie, )ditura =ranus, Bucuresti,9::;' -oncica, Maria 7 )conomia ser&iciilor, )ditura =ranus, Bucuresti, 3444' Minciu, <odica - )conomia turismului, )ditura =ranus, Bucuresti, 3448' 8 .,,,.edu.ro' >. ,,,.asig.ro' 6. ,,,.gu&.ro Asigurare- unit-lin/ed unit-li/ed insurance B asigurare pe baza de in&estitii. +rima platita de asigurat este in&estita intr-unul sau mai multe fonduri de in&estitii puse la dispozitie de asogurator, din care asiguratul primeste inapoi un anumit numar de unit-uri..asiguratul poate beneficia de contra&aloarea in&estitiei sale inainte de termen sau mai tarziu, nefiind obligat sa respecte cu strictete termenele. Bibliografie: pliant de al o companie de asigurari <eprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii si promo&arii sanatatii populatiei care asigura acordarea unui pachet de ser&icii de baza. Asigurarile sociale de sanatate sunt obligatorii si functioneaza ca un sistem unitar, pe baza urmatoarelor principii: a) alegerea libera a casei de asigurari de sanatate' b) solidaritate si subsidiaritate in colectarea si utilizarea fondurilor' c) alegerea libera de catre asigurati a medicului de familie, a medicului specialist din ambulatoriu si a unitatii sanitare' d) participarea obligatorie la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru formarea fondului national unic de asigurari sociale de sanatate' e) participarea persoanelor asigurate, a statului si a anga.atorilor la managementul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate' f) acordarea unui pachet de ser&icii medicale de baza, in mod echitabil si nediscriminatoriu, oricarui asigurat' g) transparenta acti&itatii sistemului de asigurari sociale de sanatate. Bibliografie : ,,,.colmedar.ro

Asigurarile sociale de sanatate - health assurance

Asigurarile sociale de sanatate - public health insurance Asistenta rutiera - <oad patrol ser&ice

<eprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei care asigura accesul la un pachet de ser&icii de baza pentru asigurati Bibliografie: Monitorul Bficial 2r. 5;3 din 3? aprilie 3446 A.utor oferit de ser&iciile rutiere specializate (ca de exemplu: tractari auto, remorcari, transportul auto&ehiculelor noi sau a&ariate pe platforme specializate) in caz de accident rutier, pana, ratacire, etc. Bibliografie: %ictionar poliglot explicati& de termeni utilizati in turism (coordonatori !abriela "tancilescu, 2icolae upu, !abriela Tigu), )ditura All, Bucuresti, 9::? <eprezintC acti&itatea de spri.inire a dez&oltCrii DCrilor Gn dez&oltare, desfCEuratC de gu&erne naDionale Ei de organisme financiare internaDionale. %e regulC, aceastC asistenDC financiarC pentru dez&oltare este legatC de proiecte specifice de dez&oltare economico-socialC. AsistenDa financiarC externC reprezintC un concept larg, care include, Gn opinia unor specialiEti, mai multe elemente: a.utoare, care sunt donaDii Ei Gmprumuturi acordate DCrilor beneficiare prin organisme oficiale Ei care comportC elemente de fa&oare Ei de libertate de minim 3>R din suma totalC' donaDii (granturi), care sunt transferuri, Gn bani sau naturC, care nu implicC rambursare' Gmprumuturi pentru a.utor, care sunt acordate pe perioade mai mari de un an de organisme publice sau de gu&erne, care corespund criteriului amintit la a.utoare' alte contribuDii ale sectorului public, ce reprezintC operaDiuni al cCror scop principal nu este altul decFt finanDarea dez&oltCrii Ei care includ un element de libertate mai mic de 3>R' aportul sectorului pri&at, ce cuprinde in&estiDii directe, in&estiDii de portofoliu Ei credite la export. Bibliografie: Mharia, <odica' )conomie mondiala' )ditura A") , Bucuresti, 3448 )ste asistenDa medicalC Ei tehnicC de urgenDC, asiguratC la toate ni&elele de instituDiile publice de stat aflate Gn structurile Ministerului "CnCtaDii, Ministerului AdministraDiei Ei -ntenelor Ei @ sau Gn structura autoritCDilor publice locale. Bibliografie : http:@@,,,.coltea.ro@ egi@ egePasistentaPintegrataPdePurgenta.doc =n organism de autoreglare, infiintat o data cu dereglementarea ser&iciilor financiare in Marea Britanie, proces desfasurat in cursul deceniului trecut. 0unoscuta mai degraba sub titulatura 1-MB<A, asociatia are un numar de ? 444 de membri, printre acestia aflandu-se si ma.oritatea consilierilor financiari independenti. Bibliografie: http:@@,,,.nemira.ro@dictionarPfinante.asp

AsistenDa financiarC financial assistance

AsistenDC +ublicC -ntegratC de =rgenDC )mergenc* -ntegrate +ublic Assistance

Asociatia de reglementare a intermediarilor financiari, a managerilor si bro/erilor - financial intermediaries managers and bro/ers regulator* association

94

Asocierea in participatie +otri&it art. 3>9 din 0odul comercial, W asociatiunea in participatiune 7 The association in are loc atunci cand un comerciant sau o societate comerciala acorda participation uneia sau mai multor persoane ori societati o participare in beneficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni sau chiar asupra intregului lor comert(. Bibliografie: "t. -onescu 7 Ourisprudenta romana la zi, )d. -mp nationala, Bucuresti, 9::5 Audiere publicC +ublic Aearing +rocedura de audiere publicC este o procedurC cunoscutC Gn sistemul american de consultare publicC sub denumirea de public hearing. 0aracteristica ei este impunerea unui sistem riguros de consultare publicC, procedurC care poate sC stFrneascC Ei cu prile.ul fiecCrei audieri publice a&em cFte un mic incident, legat Gn principal de faptul cC aceastC procedurC obligC pe cei care doresc sC aibC un punct de &edere Gn legCturC cu subiectul dezbCtut, de a a&ea o depoziDie scrisC, &iza&i de subiect. 2umai prezentarea unei depoziDii scrise permite un punct de &edere &erbal. Audierea publicC este un tip de consultare publicC, prin care o comisie de iniDiere, pune la dispoziDia celor interesaDi, pe un site, Gntreaga bibliografie referitoare la acest subiect .0omisia de experDi, oameni cu un profil moral deosebit, au sarcina exclusi&C de a prelua depoziDiile scrise Ei &erbale, de a sintetiza punctele de &edere, a concluziona Ei a face propuneri de sintezC cCtre decidenDii politici. 0el mai important element este cei care participC, care pot sC participe doar ascultFnd audierea publicC, dar e&ident importanDi sunt cei care au puncte de &edere. =nul dintre a&anta.ele excepDionale ale audierii publice este cC oricine, din orice loc, poate sCDi transmitC un punct de &edere Gn scris, punct de &edere care are aceeaEi greutate ca oricare punct de &edere transmis cCtre 0omisia de iniDiere, respecti& 0omisia de experDi. Ln circa douC sCptCmFni, Gn urma audierii publice, 0omisia de experDi produce sinteza, concluziile Ei recomandCrile pentru decidenDii politici. AceastC sintezC este prezentatC Gntr-o conferinDC de presC, pusC la dispoziDia participanDilor. Bibliografie : http:@@,,,.cdep.ro@pls@dic@site.pageXidY>6; #erificarea unei publicatii printr-o institutie independenta de industrie care furnizeaza informatii cu pri&ire la circulatia unui singur numar din perioada auditata. +ublicatia nu este obligata sa se supuna acestei auditari( platesc pentru acest ser&iciu ), dar ma.oritatea o fac, inclusi& marile publicatii de pe pietele unde institutiile de audit exista, pentru ca tira.ele auditate sunt mai &eridice decat cele sustinute chiar de publicatie. (&ezi 0irculation) Bibliografie: 9. %ictionar de management, ".0. $%iacon 0oresi( Bucuresti 9::3 1undatura %., +ricop M., Basanu !., +opescu %.' 3. <elatii financiare internationale, )ditura Academiei <omane, Bucuresti, 9::>' 5. %ictionar de mar/eting, )ditura Ounimea, -asi, 9:;:' 8. 0ompendiu de Macroeconomie, )ditura )conomica 9::;, Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru' >. Bazele Mar/eting-ului Bucuresti 9::8 +. "tefanescu ZtefCnescu' 6. ,,,.,i/ipedia.ro' ;. ,,,.i[ads.ro

Audit - +ublication

99

Audit al mediului incon.urator en&ironmental audit

"er&iciu de in&estigatii a managementului si a politicilor unei firme din punct de &edere al impactului lor asupra mediului local si global. 1irmele turistice trebuie sa se preocupe de reducerea impactului acti&itatilor lor asupra ,mediului incon.urator, pentru conser&area lor. -n &iitor, aceasta acti&itate &a trebui sa stea in centrul preocuparilor in domeniul turismului. Bibliografie: exicon de termini turistici 7 !abriela, "tanciulescu, 2icolae, upu, emilia, Titan, !abriela, Tigu, 1elicia, "tanoiu, )ditura Bscar +rint, Bucuresti, 3443, pg. 36 +rocurarea resurselor financiare necesare dez&oltarii intreprinderi@firmei din propria aci&itate( profit net, rezer&e, diminuarea pro&izioanelor). Bibliografie: $%ictionar poliglot explicati&( !abriela "tanciulescu, Maria -oncica +rin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efecti&a ale autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in cadrul legii, in nume propriu si in interesul populatiei locale, o parte importanta a treburilor publice. Bibliografie : http:@@legislatie.resurse-pentrudemocratie.org@9??P9:::.php principiu al dreptului muncii ce consfinteste atributia uniunilor patronale si a sindicatelor sa negocieze independent si fara influenta statului, conditiile de munca' constituie esenta economiei sociale de piata. <ezultatele negocierilor pri&ind conditiile de munca (salarii, concedii, timpul de munca etc.), sunt inscrise in contracte tarifare pentru o anumita perioada de timp si sunt general obligatorii pentru toate intreprinderile si anga.atii acestora. Bibliografie: Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu, "orin #. "tan %ictionar poliglot explicati& 7 )ditura )nciclopedica 7 Bucuresti 9::> Autoritatea administraDiei publice centrale si ser&iciile sale desconcentrate abilitate sa constate si sa aplice sancDiuni pentru nerespectarea dispoziDiilor pri&ind protecDia consumatorilor. Bibliografie: +rotectia 0onsumatorilor @ 33 Martie 3448

Autofinantare - selffinancing

Autonomie locala local autonom*

Autonomie tarifara Autonomous ,age bargainig

Autoritate cu atribuDii de protecDia consumatorilor consumer protection authorit* Autoritate publica public authorities@ Am Y public fisc

2otiune utilizata pentru administratia publica, mai ales in cazul in care aceasta actioneaza ca intreprinzator. Bibliografie: Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu, "orin #. "tan, $%ictionar poliglot explicati&' termeni uzuali in economia de piata(, )ditura )nciclopedica, BucureEti, 9::6 !u&ernul reprezentat de unul sau mai multe ministere sau autoritati ori institutii publice, responsabile pentru proiectele public-pri&ate de interes national. Bibliografie: ,,,.softagenc*.ro' Brdonanta nr. 96 din 38 ianuarie 3443, ,,,.cdep.ro +ersoane@ institutii care indeplinesc o functie publica in mod autonom, fara a se subordona gu&ernului sau altor autoritati. -n principiu, aceste A+- sunt create pentru a realiza protectia drepturilor cetatenesti in raport cu administratia (a&ocatul poporului, Bmbudsman etc). 93

Autoritate publica centrala - 0entral public authorit* Autoritati publice independente

Bibliografie:Anton +. +arlagi, $%ictionar de Administratie +ublica(, )ditia a doua, )ditura )conomica

A&anta. absolut absolute ad&antage A&anta. comparati& A&anta. concurential differential ad&antage

<ealizarea unui cost mai redus pe unitate de produs decat alti producatori. Bibliografie : K)conomia turismului si ser&iciilorK )ditura =ranus, Bucuresti +roducerea mai eficienta de catre o tara, a unui ser&iciu ,comparati& cu alte tari (bunuri sau ser&icii) 0apacitate sau atu care confera firmei superioritate Gn fata concurentilor. A&anta.ul este intern, atunci cand consta Gn tehnologie performanta, capacitate de control a costurilor de productie, producti&itate ridicata s.a., sau extern, cand Gmbraca forma unei imagini de marca puternice, cota de piata importanta, notorietate s.a. Bibliografie: 1lorin %. 1rone, $%ictionar de mar/eting( institutie relati& recent creata, A&ocatul +oporului este numit de +arlamentul )uropean, dupa alegerea acestuia din urma. a el, cetatenii pot depune plangeri pri&ind acti&itatile di&erselor institutii ale =) si insista sa primeasca raspuns la aceste plangeri. Bibliografie: Maharia, <odica, Milea,( )conomie mondiala(, editura A"), 3844 Totalitatea bunurilor de care dispune o natiune si care cuprinde de regula bunuri materiale acumulate in decursul anilor, bunuri nemateriale, resurse naturale, resurse umane si mi.loace financiare. )le pot fi prezentate &aloric, pe total natiune si pe sectoare institutionale : firme pri&ate, firme publice, institutii financiare, godpodarii(mena.e)etc. (3) totalitatea produselor muncii omenesti stocate la un moment dat, inclusi& &aloarea resurselor naturale regenerabile si neregenerabile. Bibliografie : H 0ompediu de macroeconomie I - Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, )ditura )conomica, Bucuresti, 9::;, pag. 58 Balanta bunurilor si ser&iciilor reprezinta un cont statistic care recapituleaza ansamblul schimburilor de bunuri si ser&icii inter&enite in cursul unei perioade date intre o tara si restul lumii. +e langa miscarile de marfuri e&identiate prin balanta comerciala, in balanta balanta bunurilor si ser&iciilor figureaza, printre altele: cheltuielile de transport(legate cel mai adesea, de comertul exterior), comisioanele bancare sau primele de asigurare,circulatia &eniturilor factorilor(salarii, dobanzi, di&idende), operatiunile financiare referitoare la utilizarea bre&etelor si licentelor, precum si cele legate de turism. Bibliografie: Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, 0ompendiu de macroeconomie, )ditura )conomica, 9::;, pg.5> Balanta de plati reflecta ansamblul creantelor si debitelor unei tari in relatia cu strainatatea iar influenta turismului asupra acesteia poate fi redata sintetic prin intermediul soldului balantei &alutare a turismului care, in functie de natura sa, poziti&a sau negati&e, poate compensa reduce sau agra&a o balanta de plati deficitara. Bibliografie: 9. M. 95

A&ocatul +oporului 0omunal attorne*

A&utie nationala national fortune

Balanta bunurilor si ser&iciilor - goods and ser&ices balance

Balanta de plati

-oncica, !. "tanciulescu, )d. =ranus, Bucuresti, 3446

Balanta de plati externe - )xternal accounts

Balanta ce inregistreaza totalul incasarilor si platilor efectuate intr-o perioada, la ni&elul unei tari, rezultat din tranzactiile cu alte tari. Bibliografie: Mihalciuc' Maria, Muresan, aura' "tan, "orin' 0saba, aszlo' $%ictionar poliglot explicati&( )ditura )nciclopedia, Bucuresti 9::6 Balanta schimburilor de ser&icii este o componenta a balantei de plati curente care cuprinde, in esenta, schimburile transfrontaliere de ser&icii(asigurari, consultantapentru intreprinderi etc.), schimburile de ser&icii de transport si telecomunicatii si fluxurile turistice. Bibliografie: Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, 0ompendiu de macroeconomie, )ditura )conomica, 9::;, pg. 5; -nstitutia aflata in centrul de gra&itatie al sistemului financiar si monetar national (Banca 2ationala). Toate statele dez&oltate din lume au cate o banca centrala dar atributiile acestora sunt de multe ori diferite. Brice banca centrala este caracterizata insa de o combinatie de cinci functii specifice: a. -ndeplineste fata de gu&ern rolul unui bancher. b.Actioneaza deopotri&a ca un bancher in relatie cu bancile comerciale. c."upra&egheaza si controleaza sistemul bancar.d.Tipareste si emite moneda nationala. e.<eprezinta un creditor de ultima instanta, putand tipari bani in cazuri de se&era criza financiara. Bibliografie: http:@@,,,.nemira.ro@dictionarPfinante.asp Banca in&estita cu functii de emisie a monedei si de mane&rare directa sau indirecta a &olumului si costului creditului la ni&el national. Atributia principala a bancii centrale este de a asigura stabilitatea monetara si de a &eghea la compatibilitatea acesteia cu expansiunea economica. )a regleaza lichiditatea, organizeaza platile prin compensatie intre banci si .oaca rolul de corespondent cu bancile centrale din strainatate. Bibliografie: http:@@,,,.ban/ne,s.ro@dictionarPfinanciar-bancar -nainte ca bancile sa-si deschida sucursale in di&erse regiuni ale globului, pentru a-si administra afacerile de ni&el international ele obisnuiau sa-si formeze o retea le.era de relatii cu institutii bancare din alte tari. -n mod reciproc, bancile corespondent asigurau pe piata de domiciliu diferite ser&icii in beneficiul celorlalti membri din retea. Bibliografie: http:@@,,,.nemira.ro@dictionarPfinante.asp B banca a carei ratiune de a fi este (sau cel putin a fost) colectarea economiilor de la micii depunatori. a bancile de economii, posibilitatea de retragere la cerere a sumelor e limitata' de asemenea, in mod traditional ele nu colaboreaza cu sectorul industrial si nu ofera ser&icii de transfer financiar. A&and in multe tari un puternic caracter local, aceste institutii functioneaza fie ca banci nationale cu o structura regionala, fie ca organisme regionale separate. %e multe ori bancile de economii sunt infiintate nu ca societati cu raspundere limitata, ci ca 98

Balanta schimburilor de ser&icii - ser&ice exchange balance

BA20A 0)2T<A A 0)2T<A BA2\

Banca centrala - 0entral Ban/

Banca corespondent correspondent ban/

Banca de economii sa&ings ban/

asociatii mutuale (ai caror depunatori sunt totodata si actionari). %etinand o putere considerabila in regiunile prospere ale )uropei, bancile de economii si-au di&ersificat in ultimii ani domeniul de acti&itate, apropiindu-se tot mai mult de bancile comerciale. Bibliografie: http:@@,,,.nemira.ro@dictionarPfinante.asp

Banca de export-import - export-import ban/

Banca specializata care acorda credite pe termen lung sau pe diferite termene producatorilor sau exportatorilor autohtoni, pentru a-i spri.ini in acti&itatea de promo&are a produselor tarii respecti&e. !aranteaza creditorii externi, efectueaza operatiuni de casa in fa&oarea importatorilor si exportatorilor. Bibliografie: http:@@,,,.nemira.ro@dictionarPfinante.asp Bro/er@dealer - expert in pietele financiare - care actioneaza ca intermediar intre corporatiile care au ne&oie de capital si in&estitorii indi&iduali si institutionali care sunt dispusi sa in&esteasca economiile, respecti& fondurile suplimentare. <esponsabilitatile directe ale unei firme de in&estment ban/ing incep cu consultanta de specialitate din faza predistribuirii emisiunii, constand in pregatirea dosarului de inregistrare@autorizare pentru ")0, consilierea in &ederea stabilirii dimensiunii si a pretului emisiunii, formarea si conducerea sindicatului de distribuire@&anzare a emisiunii, stabilirea grupului de &anzari, daca este cazul, si continua cu recomandari a&izate, profesioniste pri&ind stabilizarea pretului emisiunii pe durata ofertei. +e langa distribuirea noilor emisiuni de instrumente financiare transferabile, o banca de in&estitii se mai ocupa si cu distribuirea pachetelor mari de instrumente emise si distribuite anterior - fie prin oferte pe piata secundara, fie prin negociere - sustinerea pietelor pentru &alorile mobiliare de.a distribuite, precum si cu intermedierea plasamentelor pri&ate de &alori mobiliare. +e langa acti&itatile de in&estment ban/ing, ma.oritatea bancilor de in&estitii fac operatiuni de bro/er@dealer, presteaza ser&icii de bro/era. si consultanta pentru clientii lor indi&iduali si institutionali si ofera un numar mare de alte ser&icii financiare conexe. Bibliografie: ,,,.eAfacere.ro - %ictionar de termeni financiari, )ditura Arema, Bucuresti Ansamblu de ser&icii bancare accesibile de la domiciliul clientilor, folosind mi.loace telematice. )xemplu: ser&iciul Multicash, oferit de Banca 0omerciala <omana - B0<, care permite obtinerea de informatii generale pri&ind cursurile &alutare, cotatii, obtinerea de informatii pri&ind tranzactiile efectuate si extrasele de cont, crearea fisierului de plati ce &a fi transmis bancii, introducerea de ordine de plata Gn lei si &aluta s.a. Mobile ban/ing: ansamblu de ser&icii bancare asigurate clientilor prin reteaua !"M (folosind telefonul mobil). )xemplu: ser&iciul "martTel TM "M", lansat Gn iulie 3444 de Banc +ost si Banca Agricola pentru utilizatorii de telefonie mobila (retelele %ialog si 0onnex). #. teleban/ing. Bibliografie 7 1lorin %. 1orne 7 %ictionar de mar/eting 7 &arianta online

Banca de in&estitii -n&estment ban/er

Banca la domiciliu home ban/ing

9>

Banca 2ationala a <omaniei - The 2ational Ban/ of <omania

Banca de emisiune, banca de stat cu urmatoarele atributii : elaboreaza politica monetara, &alutara si de credit cu scopul mentinerii stabilitatii monetare' monitorizeaza inprimarea de ban/note si baterea de moneda' reglementeaza si supra&egheaza acti&itatea bancilor comerciale' administreaza rezer&ele de aur si de de&ize ale <omaniei ' indeplineste rolul de creditor pentru bancile comerciale aflate in dificultati financiare. Bibliografie: )conomie, coord. +rof -oan 0a&ali, )d Antet -nainte ca bancile sa-si deschida sucursale in di&erse regiuni ale globului, pentru a-si administra afacerile de ni&el international ele obisnuiau sa-si formeze o retea le.era de relatii cu institutii bancare din alte tari. -n mod reciproc, bancile corespondent asigurau pe piata de domiciliu diferite ser&icii in beneficiul celorlalti membri din retea. Bibliografie: http:@@,,,.nemira.ro@dictionarPfinante.asp B modalitate (schimb, contrapartida) prin care bunurile achizitionate sunt platite prin intermediul altor bunuri sau ser&icii' troc. Barterul dateaza cel putin de pe &remea &echiului drum al matasii, fiind de multe ori la fel de incalcit. Metoda a cunoscut o re&enire in forta o data cu deschiderea spre Bccident a fostei =niuni "o&ietice si a statelor din )uropa de )st - regiuni cu o cerere uriasa pentru produse din import, dar cu rezer&e reduse de &aluta. %at fiind faptul ca ameninta sa diminueze ne&oia generala de ser&iciile pe care le asigura, institutiile bancare nu agreeaza barterul' totusi, unele au a.uns la concluzia ca Ndaca nu poti sa-i distrugi, mai bine te alaturi lorN. -n consecinta, au infiintat departamente speciale de barter, menite sa organizeze si sa deser&easca mereu mai complexele tranzactii in domeniu. 0ea mai mare afacere tip barter inregistrata &reodata a fost cea in care, in anii K?4, iniile Aeriene "audite au primit zece aerona&e Boeing ;8; in schimbul unei cantitati de petrol de 56 milioane de barili. Bibliografie: http:@@,,,.nemira.ro@dictionarPfinante.asp 1."chimbul de marfuri@ser&icii de &alori egale, efectuat pe baza unei monede etalon care sa reprezinte &aloarea lor, fara sa se transfere mi.loace banesti effecti&e0 2. acord, Gn practica comercialC, prin care pCrDile con&in sC schimbe Gntre ele mCrfuri de &alori egale. Bibliografie: ,,,.conta.ro@dictionarPlitera.phpXliteraYb' ,,,.dexonline.ro B forma de compensare a &alorilor pri&ind marfurile exportate si importate de un grup restrans de parteneri din doua tari diferite, cu scopul de a se e&ita plata lor in &aluta. "pre deosebire de cliting care se incheie prin acorduri gu&ernamentale, operatiunile de barter au la baza confentii incheiate cu firme comerciale participanre. Bibliografie: 9. %ictionar de management, ".0. $%iacon 0oresi( Bucuresti 9::3 1undatura %., +ricop M., Basanu !., +opescu %.' 3. <elatii financiare internationale, )ditura Academiei <omane, Bucuresti, 9::>' 5. %ictionar de mar/eting, )ditura Ounimea, -asi, 9:;:' 8. 0ompendiu de Macroeconomie, )ditura )conomica 9::;, Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru' >. Bazele Mar/eting-ului Bucuresti 9::8 +. "tefanescu ZtefCnescu' 6. ,,,.,i/ipedia.ro' ;. ,,,.i[ads.ro

Banca-corespondent correspondent ban/

BA<T)<

96

"chimbul unui bun sau ser&iciu cu altul' ca mecanism de schimb, sufera totusi un numar de deza&anta.e: pentru a a&ea loc trocul, trebuie sa existe o $coincidente de cerere(, ceea ce inseamna ca fiecare parte trebuie sa fie capabila sa ofere ceea ce &rea cealalta. !asind un schimb adec&at, partenerii pot dez&olta o larga acti&itate de cercetare care reduce timpul adec&at producerii de bunuri' chiar daca partile se intalnesc trebuie sa cada de acord asupra unei $rate de scimb( adec&ate. 2egocierea asupra termenilor de schimb necesita mult timp, si daca intalnirea nu poate reusi intre cele doua parti, fiecare trebuie sa isi caute un alt partener. 0u toate acestea trocul da un sens ineficient tranzactiilor intr-o economie, si este inlocuit masi& de folosirea sistemului monetar in economiile moderne. Bibliografie: Marius Bacescu, Angelica Bacescu 0arbunaru - 0ompendiu de macroeconomie, )ditura )conomica, 9::;, pg. 88-8> Benchmar/ing Benchmar/ing =n proces comparati& prin care o firma identifica si analizeaza practicile si@sau procesele cheie folosite de alte organizatii pentru a modifica si imbunatati propria sa performata. 0omparatiile se pot face intre organizatii, ramuri industriale sau ni&ele ale canalelor de distributie. Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress =na dintre cele cinci dimensiuni ale eficacitatii strategice a unei aliante de afaceri, reprezentand &aloarea beneficiului strategic din care se scade costul in&estirii in resurse fizice si@sau umane pentru a opera alianta Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress %ocumentul contabil de sinteza prin care se prezinta acti&ul si pasi&ul unitatii patrimoniale la incheierea exercitiului financiar, precum si in celelalte situatii pre&azute de lege: trimestrial, fuziuni sau incetarea acti&itatii persoanei .uridice. Bibliografie: Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu, "orin #. "tan, $%ictionar poliglot explicati&' termeni uzuali in economia de piata(, )ditura )nciclopedica

Beneficiul net efecti& Actual net benefit

Bilant - balance sheet

Bon de tezaur - "inonim Bbligatie emisa de stat pentru sumele imprumutate pe termen scurt (de - bon de trezorerie la cetateni sau banci) si pentru care statul plateste dobanda. %enumire generica data titlurilor de stat, adica instrumentelor financiare emise de autoritatea fiscala, pentru finantarea temporara a deficitului bugetar. -n <omania, cele mai utilizate titluri de stat sunt certificatul de trezorerie (cu scadenta la trei luni) si certificatul de depozit (cu scadenta mai mare, de regula un an). Bibliografie: ,,,.rubinian.com Broadcast Mar/eting Broadcast Mar/eting <eprezinta difuzarea in masa a mesa.elor comerciale prin trimiterea de mii de mail-uri catre utilizatorii -nternet. )ste o procedur similara cu cea a difuzarii de prospecte publicitare in cutiile postale. )ficacitatea acestei proceduri atunci cand nu este solicitata de destinatar este indoielnica. "e incalca principiile etice acceptate implicit de orice participant la internet si in particular intimitatea persoanelor aflate pe internet si neinteresate. Bibliografia:(%ictionar de comert(-!heorghe -linca, -on "toian, <adu "erban, )d 0araiman, Bucuresti 3443, pag 88

9;

B<B\)<

B persoana fizica sau o firma care tranzactioneaza instrumente financiare in numele altora. Bro/erul este un agent care lucreaza pentru in&estitori si pentru institutiile financiare, ser&iciile fiindu-i rasplatite sub forma unui comision stabilit functie de &aloarea tranzactiilor efectuate. Aceasta modalitate de plata creeaza conditii pentru aparitia asa-numitei practici de churn. -n anul 9:3;, Ouan eguia, fiul presedintelui statului peruan, a incasat suma de 8>4.444 ] de la O ^ _ "eligman si de la o filiala a 2ational 0it* Ban/, pentru ser&iciile aduse in legatura cu un imprumut de >4 de milioane de dolari acordat statului prin intermediul celor doua firme. 0reditul nu a putut fi rambursat si presedintele eguia a fost indepartat de la conducerea tarii. Bibliografie: http:@@,,,.nemira.ro@dictionarPfinante.asp =n membru al unei burse de &alori, agent de bursa autorizat sa efectueze tranzactii cu titluri financiare. Bro/erii de titluri percep pentru ser&iciile lor un comision a carui &aloare depinde, in general, de &olumul tranzactiilor realizate. -n consecinta, atunci cand pietele de &alori sunt in plina actiune, iar &olumul tranzactiilor este ridicat, bro/erii prospera.Ma.oritatea bro/erilor de titluri erau odata independenti, profesia lor constituind o onorabila traditie de familie. 0u timpul insa, cei mai multi dintre ei au dat faliment sau au fost absorbiti de marile conglomerate financiare. Bibliografie: http:@@,,,.nemira.ro@dictionarPfinante.asp B institutie care asigura lichiditati comerciantilor de titluri (dealeri) de pe o piata. )a actioneaza ca un intermediar intre dealeri, a&and capacitatea de a NascundeN identitatea celor aflati in lipsa de lichiditati, respecti& a celor care detin un surplus in acest sens. Bibliografie: http:@@,,,.nemira.ro@dictionarPfinante.asp -nstrument de analiza a e&olutiei ni&elului de trai.0onsta in inregistrarea pe parcursul unei perioade (luna, trimestru, an)a a tuturor &eniturilor unei familii (salarii, a.utoare, alocatii, burse, etc.) si a cheltuielilor pentru consum alocate pentru : alimente, intretinerea locuintei, transport, ser&icii medicale, in&atamant, petrecerea timpului liber etc. Bibliografie: %ictionar poliglot explicati& NTermeni uzuali in economia de piataN, )ditura )nciclopedica, Bucuresti, 9:66, Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu, "orin #. "tan Balanta care cuprinde atat &eniturile statului grupate pe sursele de pro&enienta cat si cheltuielile statului structurate pe obiecti&e de cheltuieli pe parcursul unui an,la ni&el central. )ste elaborat de gu&ern si aprobat de +arlament. Bibliografie: %ictionar poliglot explicati& NTermeni uzuali in economia de piataN, )ditura )nciclopedica, Bucuresti, 9:66, Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu, "orin #. "tan %ocument sau program anual al statului, care reflectC toate &eniturile Ei cheltuielile publice ale DCrii. )l cuprinde Gn structura sa: bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurCrilor sociale de stat. Astfel, bugetul public oglindeEte dimensiunea de ansamblu a resurselor financiare publice Ei a efortului financiar public. Bibliografie : 0olecti&ul 0atedrei de )conomie Ei +olitici )conomice, $%icDionar de 9?

Bro/er de titluri "toc/bro/er

Bro/er interdealer interdealer bro/er

Buget de familie famil* budget

Buget de stat go&ernment budget

Buget public - +ublic budget

)conomieN, )d. )conomicC, Buc., 3449, pag. 86' ,,,.eic.ro@ne,sdetaliat

Buget social - social ,elfare budget

Balanta cuprinzand &eniturile si cheltuielile statului pentru asigurarea protectiei sociale."ursele de &enituri sunt : cotizatiile de asigurari sociale ale salariatilor si liberprofesionistilor,sumele alocate de stat si de colecti&itatile locale. 0heltuielile principale efectuate de ser&iciile de securitate sociala si de organismele de asistenta sunt : pensiile de batranete si in&aliditate,a.utoarele de boala,a.utoarele pentru familiile cu &enituri scazute (alocatie familiala). Bibliografie: %ictionar poliglot explicati& NTermeni uzuali in economia de piataN, )ditura )nciclopedica, Bucuresti, 9:66, Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu, "orin #. "tan BalanDS de &enituri Ei cheltuieli pe o perioadS datS, de obicei un an. %acS este public, atunci el se Gmparte pe trepte ale administraDiei de stat, distingFndu-se bugetul public central, de cel local. %acS iniDial, bugetul de stat urmSrea procurarea resurselor statului Gn scopul asigurSrii unei bune funcDionSri a administraDiei, dupS criza economicS din perioada 9:3:-9:55, bugetul a de&enit un instrument de politicS economicS. Astfel, prin politica bugetarS, bugetul de stat poate fi utilizat Gn scopul reglSrii &ieDii economice prin fa&orizarea acti&itSDii economice sau reducerea cererii agenDilor economici. Bibliografie: http:@@,,,.unibuc.ro@eBoo/s' %ictionar* of 1inantial and Business Terms ico <eis - 0onsultoria ^ inguas' licoreis`terra.com' ,,,.eafacere.ro@dictionarPfinanciar' Ministerul 1inantelor ,,,.mfinante.ro' http:@@dictionar.info.u&t.ro@ Bunuri de consum ambalate de producatori si comercializate prin unitati de desfacere cu amanuntul Bibliografie: %ictionar )0< 7 #alahia =ni&ersit* +ress

Bugetul - budget

Bunuri de consum ambulate - 0onsumer +ac/aged !oods (0+!)

Bunuri publice - +ublic goods

Bunurile publice reprezintS o marfS sau un ser&iciu care oferit unui indi&id rSmFne disponibil Ei altor persoane, fSrS cheltuieli suplimentare. 0aracteristicile esenDiale ale bunurilor publice pure sunt: non-ri&alitatea consumului. Aceasta GnseamnS cS Gn situaDia consumului unui indi&id din acest bun, nu se diminueazS disponibilitatea acestuia pentru alDi potenDiali consumatori. Altfel spus, este posibil un consum simultan din acest bun' non-excluderea. Aceasta se referS la imposibilitatea frFnSrii consumului prin excluderea unor consumatori de la utilizarea sau consumul sSu. %acS un bun este asigurat Gn condiDii de excludere sau consumul sSu nu este complet non-ri&al, acesta se numeEte bun mixt sau bun public impur, adicS imperfect. Bunurile publice se regSsesc Gn orice economie de piaDS. )le nu sunt oferite Gn mod obligatoriu numai de sectorul public, fiind Ei piaDa pri&atS implicatS Gn asigurarea lor. egSturile, respecti& GntrepStrunderile Ei concurenDa dintre sectorul public Ei cel pri&at Gn domeniul bunurilor publice sunt e&idente: un bun poate fi produs atFt de sectorul public cFt Ei de cel pri&at, situaDie Gn care acestea se aflS Gn 9:

concurenDS. =n exemplu Gn acest sens este Gn&SDSmFntul public Ei pri&at care oferS ser&icii similare, dar de calitate Ei cu preDuri diferite' un bun poate fi produs numai de sectorul pri&at Ei atunci acesta nu prezintS caracteristicile bunurilor publice de consum non-ri&al Ei nonexclusi&. )ste situaDia bunurilor ri&ale Ei cu excludere: hranS, GmbrScSminte, locuinDe etc. Ln aceste domenii, consumul dintr-un bun diminueazS oferta, Ei astfel consumul pentru alDi indi&izi. Ln plus, producStorul impune excluderea unor indi&izi de la consumul de bunuri prin preDul solicitat' un bun poate fi produs numai de sectorul public Ei acesta este un bun public pur, cum ar fi apSrarea naDionalS, strSzile curate, legea etc. de care beneficiazS toDi consumatorii Gn acelaEi fel, fSrS discriminare Ei restricDii de nici un fel. Bibliografie: =ni&ersitatea din BucureEti - eBoo/s - ZtiinDe administrati&e : +latis Magdalena - )conomia sectorului public' http:@@,,,.unibuc.ro@eBoo/s@"tiinteA%M@platis@8.htm Bunuri publice 7 public goods Bunurile publice sunt cele care permit accesul mai multor consumatori la utilizarea lor, prestand in acest fel ser&icii colecti&e. =nele din acestea sunt gratuite sau c&asigratuite (in&atamant, sanatate, s.a.), altele se procura in conditiile pietei, dar sunt de interes general si cu preturile stabilite sau a&izate de catre stat. =nele bunuri publice se produc in conditii de monopol, altele in conditii concurentiale. Bibliografie: Maria -oncica 7 )conomia ser&iciilor. Teorie si practica, ed. =ranus, 3443, pg 9>5 Bunuri economice caracterizate prin nonexclusi&itate Ei nonri&alitate. =n bun public este nonexclusi&, deoarece poate fi utilizat (consumat) simultan de mai multe persoane. %acC un bun public este asigurat pentru un consumator, atunci el de&ine disponibil pentru oricare alt consumator. )xcluderea de la utilizarea unui bun public a unor potenDiali consumatori este imposibilC, chiar dacaC aportul acestora la producerea bunului respecti& este egal cu zero. TotodatC, un bun public se caracterizeazC prin nonri&alitate, deoarece pentru oricare consumator adiDional costul social marginal este egal cu zero. Bferta totalC a unui bun public nu se diminueazC dacC bunul respecti& face obiectul consumului indi&idual sau colecti&. =n bun public poate asigura beneficii indi&iduale egale indiferent de numCrul consumatorilor. 0ele douC caracteristici sunt Gntrunite numai de bunuri publice pure, cum ar fi de exemplu apCrarea naDionalC sau iluminatul strCzilor. Bunurile c&asipublice Gndeplinesc numai una din caracteristici, de exemplu un post de tele&iziune sau o instituDie de Gn&CDCmFnt. Bibliografie: 2istoreanu +uiu, $Management Ln TurismN, )d. A"), Buc., 3443, pag. 9?3' -oncicC Maria, N)conomia "er&iciilorN, )d. =ranus, Buc., 3449, pag.9

Bunuri publice - +ublic utilities@consumer(sa) goods

34

Bunuri Ei ser&icii ecologice - )cological goods and ser&ices

0onform organizaDiilor specializate din cadrul B.2.=., noDiunea de $bunuri Ei ser&icii ecologice( GnsumeazC: ansamblul echipamentelor, tehnicilor, tehnologiilor Ei ser&iciilor ce permit protecDia mediului. +rotecDia este GmpCrDitC Gn patru domenii distincte, protecDia apei, gestiunea deEeurilor, controlul calitCDii aerului Ei alte aspecte (GmbunCtCDirea solului, eliminarea zgomotului Ei o categorie de ser&icii de protecDie a mediului). 0onform studiilor din cadrul =niunii )uropene se disting trei categorii Ei anume: bser&icii cu caracter ecologic, bechipamente Ei tehnici de combatere a poluCrii, balte bunuri denumite $produse &erzi(. =tilizarea acestor tehnici chiar asupra sursei de poluare, GncC din prima fazC a ciclului de producDie, permite obDinerea unor producDii Ei produse mai $curate(, GmpiedicFnd producerea poluCrii Ei sporind eficienDa resurselor materiale. Ln prezent bunurile Ei ser&iciile ecologice se Gmpart Gn douC categorii: a) bunuri Ei ser&icii cu caracter antipoluant ce inter&in Gn contracararea Ei reducerea deEeurilor, emisiilor poluante, a degradCrii apelor, aerului. "e materializeazC Gn echipamente Ei tehnologii de supra&eghere Ei control $end-of-pipe(' b) bunuri Ei ser&icii de protecDie a mediului, ce acDioneazC asupra sursei de poluare GncepFnd de la materii prime Ei pFnC la depozitare Ei eliminarea deEeurilor. "unt cunoscute ca ecotehnici sau ecotehnologii $curate( de producDie. 0onform conferinDei de la #arEo&ia din octombrie 9::8, $producDia curatC reprezintC$ aplicarea continuC a unei strategii pre&enti&e de protecDie a mediului integratC procesului de producDie Ei la ni&elul produselor, Gn &ederea reducerii riscurilor umane Ei ecologice(. Bibliografie: Managementul in turism ser&icii, 2-"TB<)A2=, +uiu, 0onf.uni&.dr. ocul unde se intalnesc cei care au ne&oie de finantare si cei ce au posibilitati de finantare. Tranzactiile la bursa sunt facute de intermediar*. Bibliografie: Badita, Maria' 0ristache, "il&ia )lena, $%ictionar statistic-explicati&(, )ditura uceafarul, 3449 "chimbul de produse, ser&icii si informatii intre entitati de afaceri Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress Totalitatea lucrCrilor tehnice de determinare exactC a unor proprietCDi funciare, cu toate caracteristicile lor' p. ext. ser&iciile care efectueazC aceste lucrCri. Bibliografie : http:@@,,,.rubinian.com@dictionarPdetalii.phpXidY3:5?

Bursa de &alori - stoc/ exchange

Business to bussines (B3B) - Business to business 0adastru - sur&e*

0adrul de participare cetateneasca +articipation of the citizen

-mportanDa organizaDiilor negu&ernamentale nu mai poate fi lCsatC doar la ni&elul aprecierilor simDului comun, cCci acestea au Ei alte roluri, cum ar fi: contrapondere a puterii statului Ei a sectorului pri&at' un exemplu Gn acest sens Gl constituie asociaDiile de protecDia consumatorilor, a cCror misiune este de a educa Ei apCra cetCDenii (Gn calitatea lor de consumatori) Gn relaDia cu firmele Ei companiile comerciale' cadrul de participare cetCDeneascC' existC douC obstacole ma.ore Gn calea creEterii implicCrii autentice de masC Gn politica de stat, Ei anume: dificultatea descentralizCrii ariilor de decizie la ni&el de stat' 39

lipsa abilitCDilor Ei &alorilor necesare acestui tip de participare. Bibliografie: Management public, 0onf.uni&.dr.Armenia A2%<B2-0)A2=

0adrul de participare cetateneasca +articipation of the citizen

-mportanDa organizaDiilor negu&ernamentale nu mai poate fi lCsatC doar la ni&elul aprecierilor simDului comun, cCci acestea au Ei alte roluri, cum ar fi: contrapondere a puterii statului Ei a sectorului pri&at' un exemplu Gn acest sens Gl constituie asociaDiile de protecDia consumatorilor, a cCror misiune este de a educa Ei apCra cetCDenii (Gn calitatea lor de consumatori) Gn relaDia cu firmele Ei companiile comerciale' cadrul de participare cetCDeneascC' existC douC obstacole ma.ore Gn calea creEterii implicCrii autentice de masC Gn politica de stat, Ei anume: dificultatea descentralizCrii ariilor de decizie la ni&el de stat' lipsa abilitCDilor Ei &alorilor necesare acestui tip de participare. Bibliografie: $Management public(- 0onf.uni&.dr.Armenia A2%<B2-0)A2= %iferenta intre ser&iciul asteptat de client si ser&iciul efecti& prestat. Bibliografie: Maria -oncica, !abriela "tanciulescu 7 )conomia turismului si ser&iciilor, )d =ranus, Bucuresti, 3446 %iferenta dintre ser&iciul furnizat si cel asteptat de consumator %obanda foarte ridicata perceputa la imprumuturile camataresti. Bibliografie: Mihalciuc' Maria, Muresan, aura' "tan, "orin' 0saba, aszlo' $%ictionar poliglot explicati&( )ditura )nciclopedia, Bucuresti 9::6 0ea mai puternica asociatie a mediului de afaceri din <omania, reunind in randurile sale intreaga retea de 83 de camere de comert si industrie teritoriale, camere de comert bilaterale si asociatii profesionale. 0amera de 0omert si -ndustrie a <omaniei este o organizatie negu&ernamentala, cu caracter autonom, care sustine interesele comunitatii de afaceri si, in special pe cele ale membrilor sai, in dialogul cu institutiile statului si organismele internationale. 00-< actioneaza pentru crearea unui mediu de afaceri stabil, coerent si propice dez&oltarii sectorului pri&at, unei economii de piata reale, durabile si deschise spre exterior. 00-< este aproape de mediul de afaceri si prin oferta sa de ser&icii care include misiuni economice, programe de perfectionare profesionala, organizarea de seminarii si dezbateri, baze de date de informatii si oportunitati de afaceri si contribuie la dez&oltarea afacerilor. Bibliografie: ,,,.ccir.ro' ,,,.dexonline.ro' ,,,.diseara .ro

0alitatea ser&iciilor 7 The [ualit* of ser&ices 0alitatea ser&iciului ser&ice [ualit* 0amata - =surious interest

0amera de 0omert si -ndustrie - 0hamber of 0ommerce and -ndustr*

33

0amera de -ndustrie si comert - 0hamber of commerce and industr*

Brganizatie negu&ernamentala de utilitate publica, la ni&el national si regional, a&and ca scop promo&area comertului si industriei pe plan extern si intern si spri.ina comerciantii prin raporturi cu autoritatile din tara si strainatate. Bibliografie: Mihalciuc' Maria, Muresan, aura' "tan, "orin' 0saba, aszlo' $%ictionar poliglot explicati&( )ditura )nciclopedia, Bucuresti 9::6 AceastC metodC constC Gn apariDia Gn presa scrisC sau audio&izualC a unor mesa.e menite sC sensibilizeze comunitatea la o anumitC problemC care se doreEte a fi rezol&atC. Acest mi.loc de influenDare a politicii publice se bazeazC pe o colaborare eficientC cu mass-media. )rorile gra&e, deformarea mesa.ului, dificultatea comunicCrii, lipsa informCrii corecte, sunt numai cFte&a dintre elementele relaDiei organizaDionale cu mi.loacele de media romFneEti. "e impune astfel abordarea acestei relaDii Gn mod profesionist, Gn contextul unei politici instituDionale specifice, care sC porneascC de la modificarea comportamentului staff-ului, asigurarea calitCDii prezentCrii organizaDiei (materiale promoDionale Ei informati&e, calitatea ser&iciilor, respectarea regulilor de baza Gn redactarea unui comunicat de presC, baze de date, monitorizCri etc). Bibliografie : $Managementul achizitiilor publice( +rof.uni&.dr. !heorghe 0A<"T)A Totalitatea acti&itatilor care asigura deplasarea marfurilor de la producator la consumator. -n canalul de distributie se include atat producatorul cat si consumatorul final, cat si intermediarii implicati in deplasarea respecti&a. 0analul de distributie trebuie inteles atat ca un circuit al deplasarii cat si ca o succesiune de transferuri a titlului proprietate asupra prdusului intre &erigile componente ale circuitului. Bibliografie: $%ictionar poliglot explicati&( !abriela "tanciulescu, Maria -oncica 0apacitatea de ser&ire reprezintC numCrul maxim de ser&icii de o anumitC structurC Ei calitate, pe care le poate realiza un centru de prestCri ser&icii Gntr-un inter&al de timp dat, Gn condiDii tehnicoorganizatorice optime. 0unoaEterea capacitCDii de ser&ire este importantC pentru: elaborarea Ei fundamentarea planului organizaDiei' dimensionarea unitCDilor de ser&ire' descoperirea rezer&elor interne de capacitate' alegerea strategiilor de desfCEurare a ser&iciilor' fundamentarea &ariantelor de dez&oltare a punctelor de ser&ire Ei a organizaDiei' compararea rezultatelor obDinute de diferite unitCDi de ser&ire. Bibliografie: -on + =MB' Andreea MAM1-<' Manuela -B2)"0=' "orin -B2)"0= - <eingineria ser&iciilor , )d A"), Bucuresti Asociere sau intelegere (&erbala sau scrisa) intre mai multe intreprinderi de acelasi fel cu scopul de a controla o piata si a obtine a&anta.e prin limitarea sau eliminarea concurentei. 0artelul constituie o forma de cooperare orizontala, realizata prin intelegere, in care participantii isi pastreaza independenta .uridica, dar renunta partial la independenta economica. Bibliografie: Mar/eting. %ictionar explicati& (coordonatori 0onstantin 1lorescu, +etre Malcomete, 2icolae Al. +op), )ditura )conomica, Bucuresti, 3445, pag. 94;. 35

0ampanii de informare in ser&icii publice <eport campaigns in public ser&ices

0anal de distributie distribution channel

0apacitatea de ser&ire 7 The capacit* of ser&icing

0artel - 0artel

0asa de clearing (casa de compensatie) clearing house 0entrala -ncidentelor de +lCDi - The 0enter for -nternational +olic*

0omponenta a bursei care executa efecti& obligatiile asumate de parteneri cu pri&ire la primirea titlurilor de catre cumparatori si incasarea &alorii titlurilor de catre &anzatori. 0entrala -ncidentelor de +lCDi (0-+) este un centru de intermediere care gestioneazC informaDia specificC incidentelor de plCDi atFt din punct de &edere bancar (tragerea Gn descoperit de cont) cFt Ei din punct de &edere social (pierdere@furt@distrugere). Transmiterea informaDiei la 0-+ se face pe cale electronicC, prin utilizarea <eDelei de 0omunicaDii -nterbancare ce leagC centrala B2< cu centralele tuturor bCncilor. Bibliografie: 9. %ictionar de management, ".0. $%iacon 0oresi( Bucuresti 9::3 1undatura %., +ricop M., Basanu !., +opescu %.' 3. <elatii financiare internationale, )ditura Academiei <omane, Bucuresti, 9::>' 5. %ictionar de mar/eting, )ditura Ounimea, -asi, 9:;:' 8. 0ompendiu de Macroeconomie, )ditura )conomica 9::;, Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru' >. Bazele Mar/etingului Bucuresti 9::8 +. "tefanescu ZtefCnescu' 6. ,,,.,i/ipedia.ro' ;. ,,,.i[ads.ro 0entru de cercetare local care examineaza si masoara comportamentul si tendintele in comportamentul consumatorilor in industria emergenta a ser&iciilor de &anzare on-line Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress Ansamblul cerintelor sol&abile de bunuri si ser&icii manifestate pe piata nationala' cantitatea totala a cheltuielilor pentru ser&icii. Bibliografie: 0ompediu de macroeconomie' )ditura )conomica' Bucuresti' 3445' pag.68 +artea sol&abila a ne&oii de ser&icii manifestata pe piata. Bibliografie: $)conomia ser&iciilor( 7 Maria -oncica <eprezinta cantitatea dintr-un ser&iciu pe care cumparatorii sunt capabili si dispusi sa o achizitioneze la un momentdat, pe o anumita piata la diferite preturi. Bibliografie: 0ompediu de macroeconomie' )ditura )conomica' Bucuresti' 3445' pag.68 0esiunea teritoriala a bre&etului consta in cedarea unui tert de catre detinatorul bre&etului a dreptului de a &alorifica bre&etul respecti& in limitele teritoriului con&enit. Bibliografia :Maria -oncica, <odica Minciu, !abriela "tanciulescu, )conomia ser&iciilor, )ditura =ranus, 9:::, pg.396

0entru de studiere a consumatorului 0onsumer earning 0entre (0 0) 0ererea agregata de ser&icii - Agregate ser&ices demand 0ererea de ser&icii "er&ices demand 0ererea indi&iduala de ser&icii - -ndi&idual ser&ices demand 0esiunea teritoriala a bre&etului - the territorial cession of a license

38

0heltuiala pentru consum final - )xpense for ultimate input

AcoperC cheltuielile efectuate de cCtre un sector pentru achiziDionarea de bunuri Ei ser&icii care sunt utilizate pentru a satisface direct ne&oile indi&iduale sau colecti&e ale membrilor colecti&itCDii. 0heltuiala pentru consumul final poate fi efectuatC pe teritoriul economic sau Gn restul lumii. 0heltuiala pentru consum final al administraDiilor publice cuprinde douC categorii de cheltuieli: &aloarea bunurilor Ei ser&iciilor produse de GnsCEi administraDiile publice Gn alte scopuri decFt formarea de capital pentru sine sau &Fnzare' cheltuielile pe care administraDiile publice le consacrC cumpCrCrii de bunuri Ei ser&icii produse de cCtre producCtorii de bunuri Ei ser&icii destinate pieDei Gn &ederea furnizCrii lor, fCrC prelucrare, gospodCriilor populaDiei cu titlu de transferuri sociale Gn naturC. Bibliografie: upu 2icolae, $Aotelul - )conomie Zi ManagementN, )diDia l#, )d. All Bec/, Buc., 3445, pag.99:' -oncicC Maria (coord.), +etrescu )&a-0ristina, +opescu %elia, $"trategii de %ez&oltare a "ectorului TerDiarN, )d. =ranus, Buc., 3448, pag. 98 0heltuieli efectuate in fondurile constituite la ni&el national si al administratiei locale pentru finantarea ne&oilor colecti&e :aparare nationala,in&atamant si sanatate, sub&entii,dez&oltarea datoriilor statului, cheltuileli ale administratiei de stat. -ntr-o &iziune tradinfrastructurii,plata itionala a finantelor publice, cheltuiala publica are o situatie paradoxala: pe de o parte, i se confera o importanta hotaratoare pornind de la ideea ca ceea ce primeaza sunt cheltuielile si apoi se cauta resurse necesare pentru acoperirea lor. +e de alta parte insa, in &iziunea traditionala asupra finantelor publice nu se regasesc preocupari pri&ind natura cheltuielii publice si influenta acesteia in &iata social-economica. -n conceptia moderna aupra finantelor publice, cheltuiala publica este cercetata si apreciata in primul rand prin prisma naturii sale' ceea ce conteaza nu este atat marimea ei, cat mai ales efectele pe care le induce in &iata social-economica. 1inantele moderne delimiteaza notiunea de cheltuiala publica de notiunea de cheltuiala pri&ata. +otri&it unei aprecieri pur .uridice, diferenta dintre cheltuiala publica si cea pri&ata este determinata de calitatea autorului. Astfel, toate cheltuielile pe care le face statul in calitate de stat-autoritate sunt cheltuieli publice. Toate celelalte cheltuieli facute in baza unui contract reprezinta cheltuieli pri&ate ale statului. 0heltuielile publice au o natura eterogena. %aca sunt .udecate dupa efectul lor in &iata socialeconomica atunci aceste cheltuieli ar putea fi ordonate in trei grupe: cheltuieli negati&e' cheltuieli poziti&e' cheltuieli neutre. 0heltuielile negati&e sunt un consum efecti& si definiti& de &enit national si nu au un efect ulterior asupra &iitorului +-B. "unt reprezentate de cheltuielile cu intretinerea aparatului de stat, intretinerea si dotarea armatei, dobanzile platite la imprumuturile externe ale statului etc. "e mai numesc si cheltuieli reale. 0heltuielile poziti&e sunt cele realizate atat in domeniul economic cat si dintre cele realizate in domeniul socialcultural, si care au efecte mai indepartate sau mai apropiate asupra cresterii economice. %intre cele din domeniul economic putem aminti: di&erse in&estitii efectuate de stat, sub&entionarea anumitor acti&itati ale agentilor economici etc. -n domeniul social-cultural cheltuielile poziti&e sunt cele care, intr-un fel sau in altul, influenteaza cresterea economica &iitoare , chiar daca efectele lor nu imbraca o forma materiala in &iitorul imediat: cheltuielile pentru in&atamant sau cele din domeniul sanatatii. 0heltuielile neutre nu reprezinta un consum 3>

0heltuieli publice +ublic expenditure

efecti& de +-B (+rodus -ntern Brut), dar nu au nici o influenta asupra cresterii ulterioare a acestuia. Aici regasim diferite cheltuieli sociale, dobanzile aferente datoriei publice interne etc. Altfel spus, ,,0heltuielile publice exprimC relaDii economico-sociale Gn formC bCneascC, care se manifestC Gntre stat, pe de o parte, Ei persoane fizice Ei .uridice, pe de altC parte, cu ocazia utilizCrii Ei repartizCrii resurselor financiare ale statului, Gn scopul Gndeplinirii funcDiilor acestuia(. Bibliografie: %ictionar poliglot explicati&, )ditura )nciclopedica, Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu, "oimu #. "tan, aszlo .) 0saba ' idd.euro.ubbclu..ro ' -. #CcCrel, 1inanDe publice, pag. 98; 0heltuieli publice public expenses Ansamblul cheltuielior auale de natura publica ale tarii ce se finanteaza pe baza resurselor bugetului local. )le reflecta efortul financiar public pe anul respecti& pre&azut in bugetul de stat(ca buget al administratiei centrale de stat), bugetele locale se bugetul asigurarilor sociale de stat. Bibliografie: dictionar de afaceri online <ubinian ,,,.rubinian.com 0heltuieli efectuate in fondurile constituite la ni&el national si al administratiei locale pentru finantarea ne&oilor colecti&e: aparare nationala, in&atamant si sanatate, sub&entii, dez&oltarea infrastructurii, plata datoriilor statului, cheltuieli ale administratiei de stat. Bibliografie: "tanciulescu, !abriela, Mihalciuc, Maria, Muresan, aura, "tan, #. "orin, 0saba, aszlo ). - $%ictionar poliglot explicati&- Termeni uzuali in )0B2BM-A %) +-ATA(, )ditura )nciclopedica, Bucuresti, 9::6 %esemneazS Gn sens larg cheltuielile realizate de administraDia publicS localS sau centralS pentru funcDionarea administraDiei publice Ei susDinerea acti&itSDii din di&erse domenii: apSrare, Gn&SDSmFnt, sSnState, asigurSri Ei asistenDS socialS, in&estiDii economice etc. Aceste cheltuieli sunt Gn primul rFnd realizate de di&erse instituDii gu&ernamentale Ei capStS forma sub&enDiilor Ei a achiziDiilor de bunuri Ei ser&icii. Ln al doilea rFnd, existS aEa numitele plSDi de transfer de tipul cheltuielilor gu&ernamentale ocazionate de plata dobFnzilor la datoriile publice sau obligaDiunile de stat. Ln al treilea rFnd, pot fi considerate cheltuieli publice, cheltuielile de in&estiDii Gn ramurile de interes public. Bibliografie: http:@@,,,.unibuc.ro@eBoo/s' %ictionar* of 1inantial and Business Terms ico <eis - 0onsultoria ^ inguas' licoreis`terra.com' ,,,.eafacere.ro@dictionarPfinanciar' Ministerul 1inantelor - ,,,.mfinante.ro' http:@@dictionar.info.u&t.ro@ <eflectC alegerile politice ale gu&ernului' reprezintC costuri ale elementelor de politicC economicC care &izeazC furnizarea de bunuri publice: costuri ocazionate de furnizarea bunurilor prin bugetul sectorului public' cheltuieli din sectorul pri&at induse de reglementCrile Ei legile elaborate de cCtre sectorul public. Bibliografie: Ailenei, %orel' !rosu, Tudor' )conomia sectorului public, )dtura Bren, Bucuresti, 3443

0heltuieli publice public spending' go&ernment expendinture@ spending

0heltuielile publice public outgoings

0heltuielile publice publics expenses

36

0-1

acronim de la W0ost, -nsurance, 1reight(, care inseamna Wcost, asigurare si na&lu(, adica taxare in totalitate. Termenul care desemneaza stabilirea preturilor sau &alorii unui bun prin includerea tuturor cheltuielilor cunoscute drept Wcosturi de transfer(, efectuate pentru li&rarea bunului la punctul de consum. Acest procedeu se deosebeste de cel numit 1BB (acronim de la W1ree on Board(, adica Wfranco la bord() care exclude costurile de transfer. -n comertul romanesc, importurile sunt determinate in sistemul 0-1, iar exporturile si importurile se calculeaza in sistemul 1BB. Astfel, costurile de transfer sunt considerate costuri in&izibile. Bibliografie: Maria, Badita' "il&ia, )lena, 0ristache- W%ictionar statistico-economic explicati&(, )ditura uceafarul, Bucuresti, 3449 +ersoana care presteaza in schimbul unui salariu o munca cu caracter administrati&, intr-o institutie sau intreprindere de stat. de asemenea, termenul se refera si la alte persoane care desfasoara acti&itati in domeniul public (.udecatori, politisti, o parte din fortele armate, cler). Bibliografie: "tanciulescu, !abriela, Mihalciuc, Maria, Muresan, aura, "tan,#. "orin, 0saba, aszlo ). - $%ictionar poliglot explicati&- Termeni uzuali in )0B2BM-A %) +-ATA(, )ditura )nciclopedica, Bucuresti, 9::6 )ste un acord intre doua (sau mai multe tari) pentru o compensare globala a fluxurilor de bunuri si ser&icii reciproce pe o perioada determinata de timp, de obicei un an, cu excluderea totala sau partiala a transferului &alutar. Bibliografie: -oan, +opa- WTranzactii comerciale internationale(, )ditura )conomica, Bucuresti, 9::;, pag. 3?6 -ndicatori ce exprima ponderea cheltuielilor pentru ser&icii in cheltuielile totale de consum ale populatiei sau Gn consumul familiilor. Bibliografie: -oncica, M. 7 )conomia ser&iciilor. Teorie si practica, )ditura =ranus, Bucuresti, 3443 B initiati&a la ni&elul mai multor ramuri industriale conceputa pentru a imbunatati relatia furnizor@producator@detailist prin procese de planificare administrate in comun si prin parta.area informatiilor. Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress

0i&il ser&ant@ go&ernment emplo*ee

0learing (engleza, to clearY a compensa)

0oeficienDii bugetari ai ser&iciilor - "er&ices budget coefficients

0olaborare in planificare, prognoza si reapro&izionare 0ollaborati&e +lanning, 1orecasting and <eplenishment (0+1<)

0omenzi de stat go&ernment contracts

Achizitiile statului de bunuri si ser&icii pentru consumul administratiei de stat (armata, politie, sanatate, cultura etc). Bibliografie: "tanciulescu, !abriela, Mihalciuc, Maria, Muresan, aura, "tan, #. "orin, 0saba, aszlo ). - $%ictionar poliglot explicati& - Termeni uzuali in )0B2BM-A %) +-ATA(, )ditura )nciclopedica, Bucuresti, 9::6

3;

0omert colaborati& 0ollaborati&e commerce

-ntegrarea bazata pe colaborare, prin mi.loace electronice, a anga.atilor unei intreprinderi, a partenerilor de afaceri si a clientilor in cadrul unei comunitati comerciale. Aceasta comunitate poate fi reprezentata de o industrie, de o ramura industriala sau de un segment al lantului de distributie. Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress -ntermedierea si tranzactiile propriu-zise cere formeaza acti&itatile economice incluse in economia internetului reprezinta comertul electronic in sens larg, desfasurarea unor acti&itati economice prin internet, respecti& &anzarea de bunuri si ser&icii prin internet. -n functie de anumite caracteristici ale marfurilor tranzactionate, acestea &or fi li&rate direct prin internet (soft) sau fizic de regula la domiciliul cumparatorului. Bibliografie: 0ristureanu 0ristina, - )conomia in&izibilului. Tranzactiile internationale cu ser&icii, )ditura All Bec/, 3448 0omertul international este definit ca acti&itate de export si import de ser&icii respecti&e de &anzari si cumparari ce depasesc efecti& frontiera &amala a tarii. %e fapt prin continutul lor, ser&iciile internationale implica atat operatiuni internationale, ceea ce face ca schimburile internationale de ser&icii sa fie constituite concomitent atat din comertul international cu ser&icii propriu-zis, cat si din fluxurile determinate de miscarea capitalului si a muncii.%efinite in sens mai larg, ser&iciile pot fi considerate ca facand obiectul comertului international cand sunt de origine externa, deci cand sunt furnizate de on intreprindere ce nu apartine tarii consumatoare(tara care plateste ser&iciile). Bibliografie: 9. M. -oncica, !. "tanciulescu, )d. =ranus, Bucuresti, 3446 "er&icii de origine externa. Bibliografie: Maria, Mihalache' !abriela, "tanciulescu' aura, Muresan' "orin, #, "tan,- W%ictionar poliglot explicati&(, )ditura )nciclopedia, Bucuresti 9::6 0uprinde asocierea intrerpinderilor comerciale independente, dar care doresc sa-si armonizeze politica comerciala, sa se apro&izioneze in comun si sa dispuna de instrumente de gestiune pe care sa le foloseasca impreuna. Bibliografie: O. Bremond ^ A. !eledan, $%ictionar economic si social(, )ditura )xpert, Bucuresti 9::> Brice tranzactie cu titluri de &aloare ca si actiunile facute de personae ce au acces la informatiile pri&ilegiate ce nu sunt inca accesibile pentru tot publicul in&estitor si care doreste sa realizeze castiguri financiare din aceste cunostinte. Bibliografia:( 0ompendiu de macroeconomie(Bacesu Marian, Bacescu 0arbunaru Angelica, )ditura )conomica , 9::;, pag ;6

0omert electronic - )commerce

0omert international

0omert international cu ser&icii 0omertul asociat

0omertul i-egal - -llegal trade

3?

0omertul independent independent commerce &s. 0omertul integrat integrated commerce

0omerDul independent reprezintC o formC de organizare comercialC Gn cadrul cCreia Gntreprinderea de comerD - cu ridicata sau amCnuntul - nu are nici o legCturC cu organisme coordonatoare ale acti&itCDilor de cumpCrare sau &Fnzare. Ln cadrul comerDului independent, ca formC posibilC de organizare a acti&itCDii comerciale, se disting douC categorii de forme independente. +rima categorie are Gn &edere micul comerD independent, exercitat de firme mici izolate, care nu sunt asociate, afiliate sau legate prin contract de nici o organizaDie sau asociaDie de furnizori. 0ea de-a doua categorie are Gn &edere marele comerD independent - fCrC nici o legCturC cu micul comerD independent - care, de fapt, este cel mai $integrat( comerD, prin legCturile foarte strFnse dintre angrosist Ei detailist, prin contractele de cumpCrare sau de francizC, prin prezenDa sa Gn di&erse $centrale( sau Gn alte asemenea sisteme. 0omerDul integrat reprezintC un sistem de organizare a acti&itCDii comerciale, Gn cadrul cCruia Gntreprinderile cumuleazC atFt funcDiile comerDului cu ridicata, cFt Ei ale aceluia cu amCnuntul. "istemul respecti& poate GmbrCca di&erse forme concrete de materializare: organizarea unor mari magazine, magazine populare, magazine cu sucursale, di&erse forme cooperatiste etc. %upC natura participanDilor Ei a formelor de proprietate, specialiEtii structureazC sistemul de organizare a comerDului integrat Gn douC mari categorii forme capitaliste Ei forme cooperatiste - fiecare dintre acestea prezentFnd, la rFndul lor, structuri proprii, cu trCsCturi Ei forme specifice de organizare. Bibliografie: %umitru +atriche (coordonator), -on "tanescu, Mihai !rigorescu, Mihai 1elea 7 Bazele comertului, ed. )conomica, 9:::, pg. 949' A. %a*an - Manuel de la distribution, es )ditions dKBrganisation, +aris, 9:?;, pg. 94?-99>, citat de %umitru +atriche (coordonator), -on "tanescu, Mihai !rigorescu, Mihai 1elea 7 Bazele comertului, ed. )conomica, 9::: Acti&itate economica de &alorificare a ser&iciilor prin procesul de &anzare-cumparare. Bibliografie: %)U 0omponentC a comerDului exterior constFnd din importul Ei exportul de ser&icii pri&ite Gn sens larg. -mportul de ser&icii este cuprins Gn pasi&ul balanDei de plCDi, Gn timp ce exportul acestora figureazC Gn acti&ul acesteia. 0.-. include: a) transporturile na&ale, aeriene Ei terestre, inclusi& reparaDiile executate, la mi.loacele de transport strCine' b) cClCtoriile Gn strCinCtate ale rezidenDilor Ei cClCtoriile strCinilor Gn Dara respecti&C, Gn scopuri turistice sau profesionale' c) &eniturile din in&estiDii, indiferent dacC sunt in&estiDii directe sau in&estiDii Gn titluri de &aloare' d) &eniturile din bre&ete, patente licenDe, drepturi de autor, acDiuni de cooperare EtiinDifico-tehnicC internaDionalC' e) alte ser&icii oficiale Ei particulare (ser&iciile financiare, asigurCrile de bunuri Ei persoane etc). Analiza &olumului, structurii Ei dinamicii comerDului cu Nin&izibileN Gntregesc imaginea asupra unei economii naDionale, a locului ei Gn di&iziunea mondialC a muncii. +entru unele DCri, Nin&izibileleN constituie o sursC principalC de GncasCri din strCinCtate. %ar sunt Ei DCri Gn care Nin&izibileleN constituie o cauzC a dezechilibrului balanDei de plCDi. "e pare cC existC un efect de compensare Gntre componentele principale ale comerDului exterior, Gn sensul cC balanDa Nin&izibilelorN tinde sC o compenseze pe aceea a comerDului cu bunuri corporale (&. )xport, -mport). Bibliografie: 3:

0omertul in&izibil intangible commerce

W%ictionar de economie( 7 coord. Anghelescu 0oralia, 0iucur %umitru, %inu Marin, %obrota 2ita, !a&rila -lie, !hita +aul Tanase, !ogoneata 0onstantin, +opescu 0onstantin, "uciu 0ristina Marta )ditura )conomica Bucuresti 3449 editia a ---a

0omerD in zone publice - public trade

Acti&itatea de comercializare a produselor si ser&iciilor, desfCEurata permanent sau sezonier in pieDe, tFrguri, oboare, pasa.e publice, porturi, aeroporturi, gCri, autogCri, drumuri publice si strCzi sau orice zona de alta natura destinata folosinDei publice. Bibliografie: +rotectia 0onsumatorilor @ 33 Martie 3448 )ste demersul de cumpCrare prin intermediul transmiterii de date la distanDC, demers specific politicii distributi&e a mar/etingului. +rin intermediul internetului se dez&oltC o relaDie de schimb Ei ser&icii Gntre ofertant Ei &iitor cumparCtor. Termenul de )lectronic Business a fost fCcut popular Gn anii 9::4, printr-o campanie publicitarC a companiei -BM. 0omert electronic Gnseamna, Gn acceptiune NtraditionalaN, utilizarea Gn retele cu &aloare adaugata a unor aplicatii de tipul transferului electronic de documente ()%-), a comunicatilor fax, codurilor de bare, transferului de fisiere si a postei electronice. )xtraordinara dez&oltare a interconecti&itatii calculatoarelor Gn -nternet, Gn toate segmentele societatii, a condus la o tendinta tot mai e&identa a companiilor de a folosi aceste retele Gn aria unui nou tip de comert, comertul electronic Gn -nternet, care sa apeleze - pe lFnga &echile ser&icii amintite - si altele noi. )ste &orba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua cumparaturi prin retea, consultFnd cataloage electronice NonN pe _eb sau cataloage NoffN pe 0%-<BM si platind prin intermediul cartilor de credit sau a unor portmonee electronice. +entru altii, comertul -nternet reprezinta relatiile de afaceri care se deruleaza prin retea Gntre furnizori si clienti, ca o alternati&a la &ariantele de comunicatii NtraditionaleN prin fax, linii de comunicatii dedicate sau )%- pe retele cu &aloare adaugata. Ln fine, o alta forma a comertului -nternet implica transferul de documente - de la contracte sau comenzi pro forma, pFna la imagini sau Gnregistrari &ocale. B definitie succinta si larg acceptata este urmatoarea: 0omertul electronic (e-commerce, pe scurt )0) este acea maniera de a conduce acti&itatile de comert care foloseste echipamente electronice pentru a mari aria de acoperire (locul in care se pot afla potentialii clienti) si &iteza cu care este li&rata informatia. Bibliografie : articolul $"isteme electronice de plati(- #ictor-#aleriu +atriciu' articolul $+lati electronice $-Mircea 0ioata' ,,,.,i/ipedia.org Termen cu multiple intrebuintari, reflectand in esenta un &enit al unui intermediar pentru desfasurarea acti&itatii de intermediere a unor acti&itati bancare, bursiere. Bibliografie: Marius,Bacescu' Angelica,Bacescu,0arbunaru- W0ompendiu de macroeconomie(, )ditura )conomica, Bucuresti, 9::;, pag. ;; 54

0omerDul electronic )lectronic commerce sau )-commerce

0omision

0omision

<eprezinta cota procentuala aplicata de agentiile de &oia. la pretul de cumparare al produselor turistice de la prestatorii de ser&icii turistice. Bibliografie: 9. M. -oncica, !. "tanciulescu, )d. =ranus, Bucuresti, 3446 "umC plCtitC unei persoane fizice sau .uridice (mandatar) pentru intermedierea unor acti&itCDi comerciale, bancare, bursiere etc. Acesta se realizeazC pe baza unui contract, prin care o persoanC se obligC sC GndeplineascC - Gn numele Ei Gn contul altei persoane - anumite acte .uridice sau economice. 0. se calculeazC, de regulC, ca un procent din &aloarea totalC a tranzacDiei efectuate. Bibliografie: W%ictionar de economie( 7 coord. Anghelescu 0oralia, 0iucur %umitru, %inu Marin, %obrota 2ita, !a&rila -lie, !hita +aul Tanase, !ogoneata 0onstantin, +opescu 0onstantin, "uciu 0ristina Marta - )ditura )conomica Bucuresti 3449 editia a ---a +ersoana .uridicS romFnS, constituitS potri&it legii, care, Gn numele si pe seama altei persoane sau Gn nume propriu, dar pe seama altei persoane, prezintS mSrfurile si efectueazS declararea Gn detaliu a mSrfurilor, depozitarea si alte formalitSti pre&Szute Gn reglementSrile &amale, precum si plata la autoritatea &amalS a cuantumului drepturilor de import si de export. 0omisionarul Gn &amS stabileste raporturi .uridice directe cu autoritatea &amalS pentru ansamblul operatiunilor pe care le efectueazS potri&it art. >65 si rSspunde de respectarea reglementSrilor &amale. 0omisionarul Gn &amS poate sS-si exercite atributiile numai dupS obtinerea autorizatiei emise de Autoritatea 2ationalS a #Smilor. Bibliografie: +rezentul <egulament asigurS aplicarea <egulamentului (0))) nr. 38>8@9::5 al 0omisiei din 3 iulie 9::5 de stabilire a unor dispozitii de aplicare a <egulamentului (0))) nr. 3:95@9::3 al 0onsiliului de instituire a 0odului #amal 0omunitar, cu modificSrile ulterioare, publicat Gn Ournalul Bficial al 0omunitStii )uropene (OB0)) nr. 3>5@99.94.9::5. Acel comision perceput pentru prestarea ser&iciilor &amale si care constituie &enit cu destinatie speciala al bugetului de stat potri&it pre&ederilor egii nr.?@9::8 pri&ind constituirea si utilizarea 1ondului special pentru dez&oltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum si a celorlalte unitati &amale, cu modificarile si pre&ederile ulterioare. Bibliografie: http:@@,,,.etransport.ro@stireTaxePperceputePdePautoritateaP&amalaPinP<omania-8>86.html 0ompaniile multinaDionale sunt considerate a fi acele firme de tip holding, cu o anumitC pondere a acti&itCDii derulatC dincolo de graniDele DCrii de origine prin unitCDi operati&e9, fiecare dintre acestea a&Fnd responsabilitCDi Gn ceea ce pri&eEte adaptarea produsului Ei a strategiei la caracteristicile pieDei pe care acDioneazC. %iferenDa dintre companiile multinaDionale Ei cele globale este datC de faptul cC, Gn timp ce o firmC multinaDionalC GEi formuleazC strategia bazFndu-se pe diferenDele dintre pieDele pe care acDioneazC, cele globale merg pe standardizarea produselor Ei a operaDiunilor, ca Gn cazul Mc%onalds. B companie multinaDionalC sau transnaDionalC mai poate fi definitC Ei ca acea companie care combinC obDinerea de economii de scarC (ca 59

0omision 7 0ommission

0omisionar Gn &amS

0omisionul &amal

0ompaniile multinaDionaleMultinational companies

urmare a integrCrii Gn piaDa globalC Ei acDiunea simultanC pe mai multe pieDe) cu o reacDie promptC la elementele mediului Gn care filialele GEi desfCEoarC acti&itatea. Ln literatura anglo 7 saxonC sunt GntFlniDi foarte adesea o serie de termeni specifici uni&ersului corporatist. Astfel: o corporaDie transnaDionalC este o corporaDie publicC (public compan*) atunci cFnd acDiunile sale sunt tranzacDionate bucatC cu bucatC la bursC sau prin intermediul caselor de bro/era., cumpCrCtorii de&in acDionari Ei aceEtia pot fi atFt persoane particulare, cFt Ei alte firme sau instituDii, ca bCnci, companii de asigurCri, sau fonduri de pensii. B corporaDie transnaDionalC este pri&atC (pri&at compan*) atunci cFnd acDiunile acesteia nu sunt tranzacDionate public (firme ce aparDin unor familii sau grupuri de persoane)' compania mamC (parent compan*) este compania care controleazC, deDine autoritatea asupra filialelor(afilliates), care pot a&ea personalitate .uridicC sau nu (subsidiaries or branches) Ei care sunt reunite sub acelaEi WacoperiE(, fie cC aceasta (compania mamC) deDine toate sau doar o parte din acDiunile filialelor' companie multinaDionalC are acDionari (shareholders sau stoc/holders) precum Ei parteneri (sta/eholders). AceEtia din urmC sunt clienDi, anga.aDi, furnizori, distribuitori, agenDii gu&ernamentale etc., practic toate categoriile de persoane cu care firma &ine Gn contact Gn derularea afacerilor sale. Bibliografie: Maharia, <odica Milena )conomie mondiala' A. Ball' _endell A. Mc0ulloh, .r. 7 -nternational Business. The challenge of global competition, -r,in Mc!ra,-Aill, 9::6, p. > 7 ?' Oed !reer' \a&al.it "ingh 7 WA Brief Aistor* of Transnational 0orporations(,0orp,atch, 3444 0omportament al consumatorului consumer beha&iour 0oncesionare 1ranchising Totalitatea actelor, atitudinilor si deciziilor consumatorului pri&ind utilizarea &eniturilor sale pentru cumpararea de marfuri si ser&icii. Bibliografie: $%ictionar poliglot explicati&( !abriela "tanciulescu, Maria -oncica 0on&enDia cea mai clasicC este cea de concesionare a ser&iciului public. Ln cadrul acesteia, autoritatea administrati&C localC GnsCrcineazC o Gntreprindere exterioarC sC gestioneze ser&iciul public pe o perioadC de timp bine determinatC, pe riscul Ei rCspunderea acesteia, Gntreprinderea concesionarC fiind remuneratC din tarifele plCtite de cCtre utilizatorii ser&iciilor. 0oncesionarea prezintC urmCtoarele caracteristici: 9. -mputarea riscurilor asupra concesionarului 0oncesionarul se anga.eazC sC asigure buna funcDionare a ser&iciului public pe cheltuielile sale, asumFndu-Ei inclusi& pericolele Ei riscurile ce rezultC din realizarea ser&iciului respecti&. Astfel, concesionarul GEi finanDeazC cheltuielile de funcDionare. Ln principiu, colecti&itatea este eliberatC de gri.ile financiare. 3. <ealizarea in&estiDiilor iniDiale de cCtre concesionar - LntrucFt concesionarul GEi asumC realizarea in&estiDiilor iniDiale, concesionarea prezintC interes pentru administraDie pentru cC, Gn mod normal, n-o costC nimic. 5. <emunerarea concesionarului de cCtre utilizatori - <emuneraDia sa se obDine direct de la utilizator Gn contrapartida prestaDiei efectuate. =tilizatorii suportC cheltuielile legate de funcDionarea ser&iciului public plCtind la folosire tarife sau rede&enDe. Acest criteriu, considerat ca esenDial pentru concesionCri, ar putea fi modificat dacC se Dine seama de faptul cC nu Gntotdeauna concesionarul suportC toate riscurile Ei pericolele. 8. MenDinerea unui control public de cCtre administraDia care a fCcut concesionarea 53

AdministraDia nu trebuie sC se dezintereseze de ser&iciul concesionat GntrucFt este &orba despre un sistem public care trebuie sC corespundC cerinDelor de egalitate, continuitate etc. Ln ultimC instanDC, administraDia este aceea care rCmFne responsabilC de buna funcDionare a ser&iciului Ei, pentru a asigura acest lucru, ea dispune de o gamC GntreagC de sancDiuni. >. %urata contractului 0ontractele se Gncheie, Gn general, pe termen lung (pentru treizeci, cincizeci, Eaptezeci Ei cinci sau chiar nouCzeci Ei nouC de ani) pentru a-- permite concesionarului sC-Ei recupereze in&estiDiile. %e aici rezultC cC acest concesionar de&ine un fel de colaborator permanent al administraDiei. Ln secolul al U-U-lea concesionarea ser&iciului public, deseori dublatC de cea a unor lucrCri publice, a cunoscut un succes imens Ei a permis realizarea de mari lucrCri (transporturi fero&iare, distribuDia apei, a gazului etc.). Ln perioada actualC, concesionarul nu mai este neapCrat o persoanC particularC, putFnd fi &orba despre o societate mixtC sau de o Gntreprindere publicC. Bibliografie: +<B1-<B-=, A., +B+)"0=, -., -ntroducere in stiinta administrati&e, )d. A"), 3445 0oncesionarea ser&iciilor publice granting public ser&ices 0oncesiune concession +ractica transmiterii sarcinilor cu caracter administrati& catre persoane fizice@.uridice pri&ate este lunga si foarte di&ersa. Bibliografie : J Managementul ser&iciilor publiceK )ditura A"), editia a ---a Bucuresti, 3445 o con&entie prin care o persoana publica insarcineaza cu prestarea unui ser&iciu public o intreprindere pri&ata, care asigura finantarea lucrarilor, exploatarea lor si care este remunerata din rede&entele percepute de usageri. Bibliografie : J Managementul ser&iciilor publiceK )ditura A"), editia a ---a Bucuresti, 3445 0oncurenta excesi& de mare care poate duce la faliment Brganizatie internationala fondata in 9:8:, sub denumirea 0onfederatia -nternationala de #oia. a "tudentilor. "copul ei este sa creeze sis a dez&olte cooperarea intre birourile studentesti de &oia. si alte organisme sis a incura.eze dez&oltarea birourilor in tarile unde nu exista, dez&oltand facilitatile si promo&and &oia.ul in randul tinerilor. %in -"T0 fac parte mai mult de 64 de organizatii din intreaga lume. Bibliografie: exicon de termini turistici 7 !abriela, "tanciulescu, 2icolae, upu, emilia, Titan, !abriela, Tigu, 1elicia, "tanoiu, )ditura Bscar +rint, Bucuresti, 3443, pg. >> 9. ansamblu@grup eterogen de intreprinderi incluse intr-o singura entitate, dar apartinand mai multor domenii industriale sau comerciale' 3. B forma noua de concentrare a intreprinderilor, in economia capitalista, care comporta di&ersificarea acti&itatilor, realizata prin cumpararea altor intreprinderi, urmata de fuzionare. Bibliografie: Marius,Bacescu' Angelica,Bacescu,0arbunaru- W0ompendiu de macroeconomie(, )ditura )conomica, Bucuresti, 9::;, pag. ?>

0oncurenta distructi&a 0onfederatia -nternationala de #oia. a "tudentilor -nternational "tudent Tra&el 0onfederation -"T0

0onglomerat

55

forma de concentrare, de integrare sub controlul unui centru de decizie a unor unitati economice care au acti&itati foarte diferite, aparent fara nici o legatura intre ele. 0riteriul cal mai important pentru integrarea diferitelor acti&itati este rentabilitatea sau profitul care &a fi mai putin afectat de con.uncture defa&orabila existenta la un moment dat intr-un domeniu de acti&itate sau altul. 0onglomeratul este si un raspuns la preocuparea de di&ersificare a firmelor. Bibliografie: $)conomie( 7 0oralia Angelescu 0onglomeratul este o forma de concentrare particularizata prin tendinte de di&ersificare a acti&itatii unei firme prin patrunderea intrun domeniu mai eficient. Bibliografie: Maria -oncica, !abriela "tanciulescu 7 )conomia turismului si ser&iciilor, )d =ranus, Bucuresti,3446 0onosament - bill of lading "et de documente do&editoare ale marfii pe perioada transportului ce contin o sumara descriere a bunurilor, si destinatia lor. 0onosamentul este semnat de transportator, care se anga.eaza sa li&reze marfa in aceeasi stare in care a primit-o. Bibliografie: http:@@,,,.nemira.ro@dictionarPfinante.asp )ste autoritatea administraDiei publice locale, constituitC la ni&el .udeDean, pentru coordonarea acti&itCDilor consiliilor comunale Ei orCEeneEti, Gn &ederea realizCrii ser&iciilor publice de interes .udeDean. Acesta este compus din consilieri aleEi prin &ot uni&ersal, egal, direct, secret Ei liber exprimat, Gn condiDiile stabilite de egea pri&ind alegerile locale. 0onsiliul .udeDean se alege pentru un mandat de 8 ani, care poate fi prelungit, prin lege organicC, Gn caz de rCzboi sau de catastrofC. +otri&it egii nr. 39>@3449, consiliul .udeDean, ca autoritate deliberati&C a administraDiei publice locale constituitC la ni&el .udeDean, GndeplineEte urmCtoarele atribuDii principale: alege din rFndul consilierilor un preEedinte Ei 3 &icepreEedinDi' aprobC, la propunerea preEedintelui, regulamentul de organizare Ei funcDionare a consiliului .udeDean, numCrul de personal Gn limitele normelor legale, organigrama, statul de funcDii, regulamentul de organizare Ei funcDionare a aparatului propriu de specialitate, a instituDiilor Ei ser&iciilor publice, precum Ei a regiilor autonome de interes .udeDean' adoptC strategii, prognoze Ei programe de dez&oltare economicosocialC a .udeDului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aprobC Ei urmCreEte, Gn cooperare cu autoritCDile administraDiei publice locale comunale Ei orCseneEti interesate, mCsurile necesare, inclusi& cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora' coordoneazC acti&itatea consiliilor locale ale comunelor Ei oraEelor Gn &ederea realizCrii ser&iciilor publice de interes .udeDean' aprobC bugetul propriu al .udeDului, Gmprumuturile, &irCrile de credite Ei modul de utilizare a rezer&ei bugetare' aprobC contul de Gncheiere a exerciDiului bugetar' stabileEte impozite Ei taxe, precum Ei taxe speciale, Gn condiDiile legii' hotCrCEte repartizarea pe comune, oraEe Ei municipii a cotei din sumele defalcate din unele &enituri ale bugetului de stat sau din alte surse, Gn condiDiile legii' administreazC domeniul public Ei domeniul pri&at al .udeDului' hotCrCEte darea Gn administrare, concesionarea sau 58

Gnchirierea bunurilor proprietate publicC a .udeDului sau, dupC caz, a ser&iciilor publice de interes .udeDean, Gn condiDiile legii' hotCrCEte cu pri&ire la &Fnzarea, concesionarea Ei Gnchirierea bunurilor proprietate pri&atC a .udeDului, Gn conditiile legii' hotCrCEte GnfiinDarea de instituDii publice Ei de ser&icii publice de interes .udeDean, Gn condiDiile legii' hotCrCEte asupra reorganizCrii regiilor autonome de interes .udeDean' exercitC Gn numele unitCDii administrati&-teritoriale toate drepturile acDionarului la societCDile comerciale pe care le-a GnfiinDat' hotCrCEte asupra pri&atizCrii acestor societCDi comerciale' stabileEte, pe baza consultCrii autoritCDilor administraDiei publice locale comunale Ei orCseneEti, proiectele de organizare Ei amena.are a teritoriului .udeDului, precum Ei de dez&oltare urbanisticC generalC a .udeDului Ei a unitCDilor administrati&-teritoriale componente' urmCreEte modul de realizare a acestora Gn cooperare cu autoritCDile administraDiei publice locale comunale Ei orCEeneEti implicate' aprobC construirea, GntreDinerea Ei modernizarea drumurilor, podurilor, precum Ei a Gntregii infrastructuri apartinFnd cCilor de comunicaDii de interes .udetean' acordC spri.in Ei asistenDC tehnicC de specialitate autoritCDilor administraDiei publice locale comunale Ei orCEeneEti pentru construirea, GntreDinerea Ei modernizarea drumurilor comunale Ei orCEeneEti' Gn acest sens consiliul .udeDean poate GnfiinDa ser&icii publice specializate' aprobC documentaDiile tehnico-economice pentru lucrCrile de in&estiDii de interes .udeDean, Gn limitele Ei Gn condiDiile legii' asigurC, potri&it competenDelor sale, condiDiile materiale Ei financiare necesare Gn &ederea bunei funcDionCri a instituDiilor de culturC, a instituDiilor Ei ser&iciilor publice de educaDie, ocrotire socialC Ei asistenDC socialC, a ser&iciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum Ei a altor acti&itCDi, Gn condiDiile legii' asigurC spri.in financiar pentru actiuni culturale sau desfCEurate de cultele religioase, precum Ei pentru acti&itCDi educati&-EtiinDifice Ei sporti&e' GnfiinDeazC instituDii sociale Ei culturale, precum Ei pentru protecDia drepturilor copilului Ei asigurC buna lor funcDionare, prin alocarea fondurilor necesare' analizeazC propunerile fCcute de autoritCDile administraDiei publice locale comunale Ei orCEeneEti, Gn &ederea elaborCrii de prognoze Ei programe de dez&oltare economico-socialC sau pentru refacerea Ei protecDia mediului Gncon.urCtor' atribuie, Gn condiDiile legii, denumiri de obiecti&e de interes .udeDean' hotCrCEte, Gn condiDiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritCDi ale administraDiei publice locale din DarC sau din strCinCtate, precum Ei aderarea la asociaDii naDionale Ei internaDionale a autoritCDilor administraDiei publice locale, Gn &ederea promo&Crii unor interese comune' hotCrCEte, Gn condiDiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane .uridice romFne sau strCine, cu organizaDii negu&ernamentale Ei cu alDi parteneri sociali, Gn &ederea finanDCrii Ei realizCrii Gn comun a unor acDiuni, lucrCri, ser&icii sau proiecte de interes public .udeDean' hotCrCEte, Gn condiDiile legii, asocierea cu consiliile locale, pentru realizarea unor obiecti&e de interes comun, scop Gn care poate GnfiinDa GmpreunC cu acestea instituDii publice, societCDi comerciale Ei ser&icii publice' coordoneazC acti&itCDile 0orpului gardienilor publici, Gn condiDiile legii. Bibliografie: egea nr. 39>@3449

5>

0onsiliul local - The ocal Board

0onsiliile locale sunt compuse din consilieri aleEi prin &ot uni&ersal, egal, direct, secret Ei liber exprimat, Gn condiDiile stabilite de egea pri&ind alegerile locale. 0onsiliul local se alege pentru un mandat de 8 ani, care poate fi prelungit, prin lege organicC, Gn caz de rCzboi sau de catastrofC. 0onsiliul local are iniDiati&C Ei hotCrCEte, Gn toate problemele de interes local, cu excepDia celor care sunt date prin lege Gn competenDa altor autoritCDi publice, locale sau centrale. 0onform egii nr. 39>@3449 pri&ind administraDia publicC localC, consiliul local are urmCtoarele atribuDii: alege din rFndul consilierilor &iceprimarul, respecti& &iceprimarii, dupC caz' stabileEte, Gn limitele normelor legale, numCrul de personal din aparatul propriu' aprobC statutul comunei sau al orasului, precum Ei regulamentul de organizare Ei funcDionare a consiliului' a&izeazC sau aprobC, dupC caz, studii, prognoze Ei programe de dez&oltare economico-socialC, de organizare Ei amena.are a teritoriului, documentaDii de amena.are a teritoriului Ei urbanism, inclusi& participarea la programe de dez&oltare .udeDeanC, regionalC, zonalC Ei de cooperare transfrontalierC, Gn condiDiile legii' aprobC bugetul local, Gmprumuturile, &irCrile de credite Ei modul de utilizare a rezer&ei bugetare' aprobC contul de Gncheiere a exerciDiului bugetar' stabileEte impozite Ei taxe locale, precum Ei taxe speciale, Gn condiDiile legii' aprobC, la propunerea primarului, Gn condiDiile legii, organigrama, statul de funcDii, numCrul de personal Ei regulamentul de organizare Ei funcDionare a aparatului propriu de specialitate, ale instituDiilor Ei ser&iciilor publice, precum Ei ale regiilor autonome de interes local' administreazC domeniul public Ei domeniul pri&at al comunei sau oraEului' hotCrCEte darea Gn administrare, concesionarea sau Gnchirierea bunurilor proprietate publicC a comunei sau oraEului, dupC caz, precum Ei a ser&iciilor publice de interes local, Gn condiDiile legii' hotCrCEte &Fnzarea, concesionarea sau Gnchirierea bunurilor proprietate pri&atC a comunei sau orasului, dupC caz, Gn condiDiile legii' GnfiinDeazC instituDii publice, societCDi comerciale Ei ser&icii publice de interes local' urmCreEte, controleazC Ei analizeazC acti&itatea acestora' instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare Ei funcDionare pentru instituDiile Ei ser&iciile publice de interes local' numeEte Ei elibereazC din funcDie, Gn condiDiile legii, conducCtorii ser&iciilor publice de interes local, precum Ei pe cei ai instituDiilor publice din subordinea sa' aplicC sancDiuni disciplinare, Gn condiDiile legii, persoanelor pe care le-a numit' hotCrCEte asupra GnfiinDCrii Ei reorganizCrii regiilor autonome de interes local' exercitC, Gn numele unitCDii administrati&-teritoriale, toate drepturile acDionarului la societCDile comerciale pe care le-a GnfiinDat' hotCrCEte asupra pri&atizCrii acestor societCDi comerciale' numeEte Ei elibereazC din funcDie, Gn condiDiile legii, membrii consiliilor de administraDie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa' analizeazC Ei aprobC, Gn condiDiile legii, documentaDiile de amena.are a teritoriului Ei urbanism ale localitCDilor, stabilind mi.loacele materiale Ei financiare necesare Gn &ederea realizCrii acestora' aprobC alocarea de fonduri din bugetul local pentru acDiuni de apCrare Gmpotri&a inundaDiilor, incendiilor, dezastrelor Ei fenomenelor meteorologice periculoase' stabileEte mCsurile necesare pentru construirea, GntreDinerea Ei modernizarea drumurilor, podurilor, precum Ei a Gntregii infrastructuri apartinFnd cCilor de comunicaDii de interes local' aprobC, Gn limitele competenDelor sale, documentaDiile tehnico-economice pentru lucrCrile 56

de in&estiDii de interes local Ei asigurC condiDiile necesare Gn &ederea realizCrii acestora' asigurC, potri&it competenDelor sale, conditiile materiale Ei financiare necesare pentru buna funcDionare a instituDiilor Ei ser&iciilor publice de educaDie, sCnCtate, culturC, tineret Ei sport, apCrarea ordinii publice, apCrarea Gmpotri&a incendiilor Ei protecDia ci&ilC, de sub autoritatea sa' urmCreEte Ei controleazC acti&itatea acestora' hotCrCEte, Gn localitCDile cu medici sau cu personal sanitar Gn numCr insuficient, acordarea de stimulente Gn naturC Ei Gn bani, precum Ei de alte facilitCDi, potri&it legii, Gn scopul asigurCrii ser&iciilor medicale pentru populaDie' asemenea facilitCDi pot fi acordate Ei personalului didactic' contribuie la organizarea de acti&itCti EtiinDifice, culturale, artistice, sporti&e Ei de agrement' hotCrCEte cu pri&ire la asigurarea ordinii publice' analizeazC acti&itatea gardienilor publici, poliDiei, .andarmeriei, pompierilor Ei a formaDiunilor de protecDie ci&ilC, Gn condiDiile legii, Ei propune mCsuri de GmbunCtCDire a acti&itCDii acestora' acDioneazC pentru protecDia Ei refacerea mediului Gncon.urCtor, Gn scopul creEterii calitCDii &ietii' contribuie la protecDia, conser&area, restaurarea Ei punerea Gn &aloare a monumentelor istorice Ei de arhitecturC, a parcurilor Ei rezer&aDiilor naturale, Gn condiDiile legii' contribuie la realizarea mCsurilor de protectie Ei asistenDC socialC' asigurC protecDia drepturilor copilului, potri&it legislaDiei Gn &igoare' aprobC criteriile pentru repartizarea locuinDelor sociale' GnfiinDeazC Ei asigurC funcDionarea unor instituDii de binefacere de interes local' GnfiinDeazC Ei organizeazC tFrguri, pieDe, oboare, locuri Ei parcuri de distracDie, baze sporti&e Ei asigurC buna funcDionare a acestora' atribuie sau schimbC, Gn condiDiile legii, denumiri de strCzi, de piete Ei de obiecti&e de interes public local' conferC persoanelor fizice romFne sau strCine, cu merite deosebite, titlul de cetCDean de onoare al comunei sau al oraEului' hotCrCEte, Gn condiDiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane .uridice romFne sau strCine, cu organizaDii negu&ernamentale Ei cu alDi parteneri sociali, Gn &ederea finanDCrii Ei realizCrii Gn comun a unor actiuni, lucrCri, ser&icii sau proiecte de interes public local' hotCrCEte GnfrCDirea comunei sau oraEului cu unitCDi administrati&-teritoriale similare din alte DCri' hotCrCEte, Gn condiDiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritCDi ale administraDiei publice locale din DarC sau din strCinCtate, precum Ei aderarea la asociaDii naDionale Ei internaDionale ale autoritCDilor administraDiei publice locale, Gn &ederea promo&Crii unor interese comune' spri.inC, Gn condiDiile legii, acti&itatea cultelor religioase' asigurC libertatea comerDului Ei Gncura.eazC libera initiati&C, Gn condiDiile legii. Bibliografie : egea nr. 39>@3449 pri&ind administraDia publicC localC 0onsiliul local - The ocal 0ouncil )ste autoritatea deliberati&a (care ia hotarari) autonoma care functioneaza in comuna, oras sau municipiu si are rolul de a solutiona problemele de interes local, dispunand de autonomie in ceea ce pri&este rezol&area treburilor publice ale comunitatii. 0onsiliul local este format dintr-un numar de consilieri alesi prin &ot uni&ersal, egal, direct, secret si liber exprimat. 2umarul de consilieri alesi depinde de populatia comunei sau orasului si este stabilit de prefect, la data de 9 iulie a anului care precede alegerile. Acest numar &ariaza de la 99 consilieri la comunele cu o populatie sub 5.444 locuitori a.ungand la 6> in Municipiul Bucuresti. 0onsiliul local se alege pentru un mandat de 8 ani, care poate fi prelungit prin lege organica, pe timp de razboi 5;

sau de catastrofa. 0onsiliul local se intruneste in sedinta ordinara, lunar la con&ocarea primarului si in sedinta extraordinara ori de cate ori este necesar, la cererea primarului sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului. Brdinea de zi se aduce la cunostinta locuitorilor comunei sau ai orasului prin presa locala ori prin alte mi.loace de publicitate. "edintele consiliului local sunt publice, cu exceptia cazurilor in care consilierii decid, cu ma.oritate de &oturi ca aceasta sa se desfasoare cu usile inchise. +roblemele de buget se &or discuta, intotdeauna, in sedinta publica. 0onsiliul local adopta hotarari, cu &otul a cel putin .umatate plus unu din numarul membrilor prezenti in afara cazurilor in care legea sau regulamentul consiliului cere o alta ma.oritate. -n caz de paritate de &oturi hotararea nu se adopta. Aotararile pri&ind bugetul local, stabilirea de impozite si taxe locale, administrarea domeniului public si pri&at al comunei sau orasului, organizarea si dez&oltarea urbanistica a localitatilor, amena.area teritoriului si asocierea cu alte consilii sau agenti economici din tara si strainatatese adopta cu &otul a cel putin doua treimi din numarul membrilor consiliului. 0onsiliul local poate stabili ca unele hotarari sa fie luate prinm &ot secret. Aotararile cu pri&ire la persoane &or fi luate intotdeauna prin &ot secret. +roiectele de hotarari pot fi propuse de consilieri sau primar. +rimarul participa obligatoriu la sedintele consiliului local. Bibliografie: 0ostel "tanciu - "er&icii publice 7 )ditura A") 7 Bucuresti 9:::' -on +lumb 7 Managementul ser&iciilor publice 7 )ditura A") 7 Bucuresti 3444 0onsultanta 0onsulting Termen prin care se desemneazC furnizarea de consultaDii, de informaDii etc. cu pri&ire la organizarea Ei rentabilizarea Gntreprinderilor, la punerea Gn &aloare a unor surse etc. Bibliografie: http:@@dexonline.ro Acti&itate calificatC de asistare managerialC a factorilor responsabili, acordatC, la cererea organizaDiilor, de cCtre profesioniEti din afara lor. 0. a proliferat pe mCsura creEterii continue a complexitCDii problemelor de management al firmelor, Gn general, recurgerea la ser&icii de c. are loc Gn urmCtoarele situaDii: (a) firma se confruntC cu probleme a cCror soluDionare presupune un grad de expertizC ce depCEeEte posibilitCDile propriului ei personal' (b) este necesarC utilizarea anumitor competenDe speciale de management' (c) firma Ei conducCtorii se aflC Gntr-o situaDie de confuzie, dezorientare Ei dezarticulare. GntFmpinC dificultCDi ma.ore Gn a-Ei reprezenta Ei explica situaDia sa actualC Ei e&oluDiile anterioare, Ei de a-Ei fixa cCile de urmat Gn &iitor' (d) apariDia unor crize sau probleme acute, care reclamC reacDii urgente. !ama ser&iciilor de c. este foarte di&ersC: elaborarea de strategii, planuri de perspecti&C Ei programe de acDiune, de studii de fezabilitate, acDiuni de dez&oltare a competenDelor manageriale, a&ansarea de soluDii Ei sisteme &izFnd dez&oltarea Ei schimbarea organizaDionalC. Gn general, ser&iciile de c. Gndeplinesc roluri specifice de analist Ei structurator de probleme Ei situaDii' proiectant de sisteme Ei soluDii de inter&enDie managerialC' super&izor tehnico-metodologic' instructor Ei consilier pentru conducCtori' facilitator de acDiuni Ei e&aluator de performanDe. Gn exercitarea rolului lor, consultanDii GEi asumC o responsabilitate strict profesionalC pentru pertinenDa soluDiilor propuse, a cCror aplicare o pot supra&eghea Ei facilita, fCrC GnsC a o putea impune sau diri.a' numai 5?

managerii executi&i sunt Gn mCsurC sC-Ei GnsuEeascC sau nu recomandCrile rezultate Gn urma acDiunilor de c. Ei tot ei poartC rCspunderea integralC pentru modul lor de aplicare Ei rezultatele obDinute. +e plan mondial se manifestC o piaDC deosebit de dinamicC a ser&iciilor de c, fiind unele dintre cele mai costisitoare prestaDii' se mizeazC pe recuperarea cheltuielilor pentru c. prin ameliorarea substanDialC a competiti&itCDii Ei rezultatelor lor economico-financiare. Gn contextul a&ansului actual cCtre societatea informaDionalC, se estimeazC cC cel puDin >4R din &olumul ser&iciilor de c. prestate pe plan european se referC la tehnologia informaticC Ei aplicaDiile ei. Acti&itatea de c. este instituDionalizatC prin existenDa de firme specializate (cabinete, centre, agenDii, grupuri de c. etc), precum Ei a unor grupCri de astfel de firme Gn cadrul unor organizaDii de profil constituite la ni&el naDional sau internaDional. Gn Dara noastrC funcDioneazC AsociaDia 0onsultanDilor Gn Management din <omFnia AM0B<. Bibliografie: W%ictionar de economie( 7 coord. Anghelescu 0oralia, 0iucur %umitru, %inu Marin, %obrota 2ita, !a&rila -lie, !hita +aul Tanase, !ogoneata 0onstantin, +opescu 0onstantin, "uciu 0ristina Marta - )ditura )conomica Bucuresti 3449 editia a ---a Acti&itate desfasurata de firme sau institutii specializate dintr-o tar ace consta in elaborarea de studii, consultatii, prezebtarea de informatii, solutii si sugestii cu pri&ire la unele aspecte tehnice, economice si .uridice cu care se confrunta agentii economici din alte tari. Bibliografie : H 0ompediu de macroeconomie I - Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, )ditura )conomica, Bucuresti, 9::;, pag. ?6 0onsum de energie al populatiei - The population energ* consumption 0onsumul de energie al populatiei reprezinta cantitatile de energie primara si transformata li&rate efecti& populatiei si utilizate exclusi& pentru consumul mena.er. Bibliografia Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, 0ompendiu de macroeconomie, )ditura )conomica, 9::;, pg. ?;

0onsum total de ser&icii 0onsumul total de ser&icii este consumul de ser&icii format din 7 total consumption of cheltuieli pentru ser&icii marfa si nemarfa. Bibliografie: Maria -oncica, ser&ices !abriela "tanciulescu 7 )conomia turismului si ser&iciilor, ed. =ranus, Bucuresti, 3446, pg. 983 0onsumator capti& 0onsumatorul unui ser&iciu (de exemplu, energie electrica) obligat sa 0apti&e consumer contracteze furnizarea ser&iciului respecti& cu un anumit distribuitor' Bibliografie: -oncica, M. 7 )conomia ser&iciilor. Teorie si practica, )ditura =ranus, Bucuresti, 3443 0onsummator capti&e capti&e consumer consumatorul unui ser&iciu obligat sa contracteze furnizorului ser&iciul respecti& cu un anumit distribuitor

5:

0onsumul final colecti& efecti& al administraDiilor publice - The final collecti&e consumption of public administrations

cuprinde cheltuiala pentru consum colecti& a administraDiilor publice (ser&icii publice generale, apCrare naDionalC Ei securitatea teritoriului, menDinerea ordinii Ei securitCDii publice, acti&itCDi legislati&e Ei de reglementare, cercetare Ei dez&oltare etc.). 0onsumul final indi&idual efecti& al gospodCriilor populaDiei cuprinde: cheltuielile gospodCriilor populaDiei pentru cumpCrarea de bunuri Ei ser&icii Gn scopul satisfacerii ne&oilor membrilor lor, cheltuiala pentru consum indi&idual al administratiilor publice (Gn&CDCmFnt, sCnCtate, securitate socialC Ei acDiuni sociale, culturC, sport, acti&itCDi recreati&e, colectarea de deEeuri mena.ere) Ei cheltuiala pentru consum indi&idual al instituDiilor fCrC scop lucrati& Gn ser&iciul gospodCriilor. 0onsumul final efecti& cuprinde bunurile Ei ser&iciile achiziDionate de cCtre unitCDile instituDional rezidente pentru satisfacerea directC a ne&oilor umane, atFt indi&iduale cFt Ei colecti&e. Bibliografie: Androniceanu Armenia, AbCluDC Bana, +lumb -on, NManagementul ser&iciilor publiceN, )d. A"), ediDia a ll-a, Buc., 3445, pag.95' ,,,.ase.ro@biblioteca' ,,,.biblacad.ro@Biblioteci #irtuale <eprezinta &aloarea bunurilor si ser&iciilor utilizate ca intrari in cursul productiei, excluzand acti&ele fixe, si care sunt fie transformate, fieconsumate in totalitate in timpul procesului de productie. Bibliografie: -oncica, Maria - )conomia ser&iciilor, )ditura =ranus, Bucuresti, 3445

0onsumul intermediar -ntermediate consumption

0onsumul largit de 0onsumul largit de ser&icii reprezinta &olumul &aloric al ser&iciilor ser&icii - broadened platite de populatie(comerciale), al celor finantate de bugetul public si consumption of ser&ices prestatia comerciala 7 54R din cifra de afaceri a comertului cu amanuntul(se admite ca acti&itatea de comert cu amanuntul este un ser&iciu pentru populatie). Bibliografie : Maria -oncica, <odica Minciu, !abriela "tanciulescu, )conomia ser&iciilor, )ditura =ranus, 9:::, pg.9?4 0ontainerizarea 0ontainerisation A Gnceput Gn DCrile industriale GncC din anii K54 cFnd companii de na&igaDie din "=A, Marea Britanie, 1ranDa, Ei altele realizau transporturi de mCrfuri Gn containere, cu na&e obiEnuite pentru transportul mCrfurilor generale.+e cCile ferate ale acestor DCri au apCrut Gn acea &reme containere de construcDii si dimensiuni diferite, Gndeosebi pentru transportul intern de mCrfuri.LncepFnd cu anii K;4 $re&oluDia containerizCrii( cunoaDte un ade&Crat $boom(, exercitFnd o acDiune determinantC asupra transporturilor, a producDiei Ei comerDului mondial.=nii specialiEti afirmC cC trecerea de la transportul clasic la transportul containerizat este mai importantC pentru omenire decFt a fost Gn secolul trecut trecerea de la na&ele cu pFnze la na&ele cu motor. 1oarte puternic este procesul containerizarii in transportul maritim Ei cel intermodal.Ln prezent aproximati& :4R din traficul maritim de mCrfuri generale al DCrilor industriale si cca >4R din cel al DCrilor Gn curs de dez&oltare se realizeazC prin containerizare .0ontainerizarea a necesitat standardizarea containerelor, a mi.loacelor tehnice pentru manipularea acestora Ei unificarea metodelor de organizare a transporturilor.B contribuDie importantC Gn acest sens a dus organizaDia -nternaDionalC de "tandardizare (-.".B.) Bibliografie: 0onstantin Alexa, Transporturi Ei )xpediDii -nternaDionale 7 )ditura A ".<. ., BucureEti 9::> 84

0ontrapartidC 0ounterpart, barter

operaDiune comercialC Gn cadrul cCreia exportatorul acceptC ca plata pentru li&rCrile de mCrfuri Ei prestCrile de ser&icii sC se facC Gn Gntregime sau parDial prin produse sau ser&icii care pro&in din Dara importatorului. BperaDiunile Gn c. includ un set paralel de obligaDii stipulate Gn unul sau mai multe contracte de &Fnzare-cumpCrare, legate Gntre ele. BperaDiunile Gn c. urmCresc egalizarea sau echilibrarea cel puDin parDialC a cheltuielilor Gn &alute strCine efectuate de parteneri. 0 este un aran.ament determinat de mai mulDi factori esenDiali, Ei anume: gama, natura Ei calitatea mCrfurilor acceptate ca li&rCri' firmele sau Gntreprinderile ce pot furniza produsele sau presta ser&iciile Gn c' ni&elul obligaDiilor de preluare Gn c' preDurile de &Fnzare a produselor sau ser&iciilor acceptate pentru prelucrCri Gn c, precum Ei modalitCDile de stabilire a acestora' durata Nperioadei de anga.amentN' penalitCDile pre&Czute pentru neexecutarea sau executarea cu GntFrziere a obligaDiilor contractuale etc. Bibliografie: W%ictionar de economie( 7 coord. Anghelescu 0oralia, 0iucur %umitru, %inu Marin, %obrota 2ita, !a&rila -lie, !hita +aul Tanase, !ogoneata 0onstantin, +opescu 0onstantin, "uciu 0ristina Marta, )ditura )conomica Bucuresti 3449 editia a ---a "tSpFnire Gn comun a unui bun de cStre mai multe personae (in acest caz, bunuri stapanite in comun de sectorul pri&at si cel public) Bibliografie: %)U %rept rezer&at autorului sau editorului de a reproduce si de a &inde o opera literarS sau stiintifica. Bibliografie : %ictionarul explicati& al limbii romane, )ditia electronica, )ditura itera -nternational pri&ilegiul exclusi& de a face copii dupC creaDiile literare sau artistice Ei de a utiliza programele pentru calculatoare. Bibliografie: W)conomia ser&iciilor(, Maria -B20-0A 0heltuieli ocazionate de gasirea celui mai bun furnizor pentru cumpararea ser&iciilor din exteriorul intreprinderii. Bibliografie: )conomia ser&iciilor, +rof. uni&. dr. Maria -oncica <enuntari, consecinte negati&e sau pagube pe care populatia le suporta si care-i afecteaza ni&elul de &iata, costuri datorate indeosebi dereglarilor din economie 7 recesiuni, inflatie, soma.. Bibliografie: %ictionar poliglot explicati& (Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu si "orin #. "tan), )ditura )nciclopedica )ste rezer&ata unor situatii exceptionale precum oferta publica ( de cumparare 7 &anzare ), un titlu anume care este foarte solicitat la&anzare si la cumparare, cand se urmareste diminuarea &ariatiei cumulului de la o sedinta la alta. )ste cea mai strict supra&egheata cotare. Bibliografie: %ictionar poliglot explicati& (Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu si "orin #. "tan), )ditura )nciclopedica

0o-proprietate (proprietate mixta) - copropert* 0op*right - 0op*right 0B+c<-!AT 0op*right 0osturi de tranzactie ale ser&iciilor 0osturile sociale "ocial costs

0otatia prin fisier Annuit* index

89

0reanta 7 claim, debt

Act prin care se certifica dreptul de a primii, la un anumit termen o suma de bani sau alte bunuri economice ori &alori de la debitori' 3. %reptul cui&a de a obtine in fa&oarea sa executarea unei prestatii in natura sau in numerar. 0reantele constituie contrapartida datoriilor celui care trebuie sa execute prestatia' ca si datoriile, se analizeaza in functie de scadenta lor, adica de data cand executarea prestatiei &a putea fi ceruta. -n contabilitatea creditorului, ele se inscriu in debitul conturilor deschise tertilor si apar in acti&ul bilantului' daca apare o indoiala asupra &alorii unei anumite creante si asupra respectarii anga.amentelor contractate de catre debitori, se constituie pro&izioane pana la ni&elul pierderii posibile' 5. %reptul unui creditor de a primi de la un debitor, la un anumit termen, o suma de bani, bunuri economice sau &alori. Bibliografie: Marius Bacescu, Angelica Bacescu 0arbunaru - 0ompendiu de macroeconomie, )ditura )conomica, 9::;, pg. 948 <elaDie (economicC) bCneascC ce se stabileEte Gntre o persoanC fizicC sau .uridicC (creditor), care acordC un Gmprumut de bani sau care &inde mCrfuri sau ser&icii pe datorie, Ei o altC persoanC fizicC sau .uridicC (debitor), care primeEte Gmprumutul sau cumpCrC pe datorie' Gmprumut acordat (cu titlu rambursabil Ei condiDionat de obicei de plata unei dobFnzi)' creanDa creditorului' obligaDia (bCneascC), datoria celui creditat' (concr.) &aloarea, suma de bani pe care creditorul o cedeazC cu titlu rambursabil debitorului sCu. d "crisoare de credit Y Gnscris care autorizeazC pe purtCtorul sCu sC primeascC un anumit credit. d )xpr. A da pe credit Y a &inde fCrC a primi banii imediat (cu plata temporar amFnatC). A deschide (cui&a) un credit Y a pune la dispoziDia cui&a, cu respectarea formelor legale, un credit Gn limitele Ei Gn condiDiile stabilite de mai Gnainte. A face (cui&a) un credit Y a) a &inde (cui&a) marfC pe datorie' b) a acorda Gncredere cui&a, a aEtepta cu Gncredere comportarea bunC a cui&a. 3. "ector, sferC a circulaDiei care cuprinde relaDiile de credit (9). 5. 0oloana din dreapta a unui cont, Gn care se Gnscriu reducerile (scCderile) de acti& sau sporurile (creEterile) de pasi&. Bibliografie : dexonline.ro -mprumut de fonduri acordat de catre o institutie bancara. 0reditele se definesc dupa durata, destinatie, garantiile aduse, moneda etc. 0reditul de consum este acordat persoanelor fizice in scopul achizitionarii de bunuri de consum cu plata in rate' creditul documentar este o tehnica de decontare a unei operatiuni comerciale in derularea careia banca mandatar al debitorului emite un acrediti& in baza documentelor de expeditie a marfurilor' creditul ipotecar este un imprumut acordat unei persoane pentru achizitionarea unui bun imobiliar (locuinta, teren), acesta constituind totodata garantia creditului' creditul re&ol&ing sau creditul cu reinnoire automata se acorda unui client intr-o suma determinata si este reinnoit pe masura rambursarii. Bibliografie: http:@@,,,.ban/ne,s.ro@dictionarPfinanciar-bancar %esemneaza acordarea de credite catre populatie pentru finantarea cumpararii de bunuri si ser&icii, dar excluzand, de regula, finantarea pentru achizitionarea de locuite. Bibliografie: Badita, Maria' 0ristache, "il&ia )lena, $%ictionar statistic-explicati&(, )ditura uceafarul, 3449 "e determina ca raport intre cheltuielile totale in lei rezumate de 83

0redit 7 credit

0redit bancar - Ban/ 0redit

0redit de consum credit for consumerKs goods 0urs de re&enire

desfasurarea turismului international si incasarile &alutare. 0u cat cursul de re&enire este mai mic cu atat acti&itatea de turism international este mai a&anta.oasa. Bibliografie: 9. M. -oncica, !. "tanciulescu, )d. =ranus, Bucuresti, 3446 0ursele charter - charter tra&els

Cr =

Ch Iv

2u sunt promo&ate de companiile aeriene, ci de intermediari 7 cel mai adesea, de touroperatori. Acestia inchiriaza aerona&ele pentru o suma fixa si preiau intreaga responsabilitate pri&ind comercializarea locurilor, stabilirea frec&entei zborurilor si chiar rutele. A&anta.ul deosebit al curselor charter este pretul transportului 7 foarte mic in comparatie cu alte aran.amente, dar el este conditionat de respectarea unor restrictii referitoare la orele si zilele e zbor, gradul de umplere (care trebuie sa fie de ?4R, pentru a asigura eficienta exploatarii aerona&ei), durata se.urului, marimea grupului etc. )xista mai multe tipuri de curse charter: charter de grup cu sau fara afinitate' charter inclusi&e tours' charter pentru uz propriu (o,n-use)' -charter specializat. Biblografie: Bacescu, Marius, Bacescu-0arbunaru, Angelica - 0ompendiu de macroeconomie, )ditura =ranus, Bucuresti,9::;' -oncica, Maria 7 )conomia ser&iciilor, )ditura =ranus, Bucuresti, 3444' Minciu, <odica - )conomia turismului, )ditura =ranus, Bucuresti, 3448' 8 .,,,.edu.ro' >. ,,,.asig.ro' 6. ,,,.gu&.ro 0urtea de 0onturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. -n conditiile legii organice, litigiile rezultate din acti&itatea 0urtii de 0onturi se solutioneaza de instantele .udecatoresti specializate. Bibliografie : http:@@legislatie.resurse-pentrudemocratie.org@9??P9:::.php 0urtea de 0onturi este instituDia supremC de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, administrare Ei de GntrebuinDare a resurselor financiare ale statului Ei ale sectorului public. Aceasta funcDioneazC pe lFngC +arlamentul <omFniei Ei GEi desfCEoarC acti&itatea Gn mod independent, Gn conformitate cu dispoziDiile pre&Czute Gn 0onstituDie Ei Gn legile DCrii. Ln unitCDile administrati&teritoriale, funcDiile 0urDii de 0onturi se exercitC prin camerele de conturi .udeDene. Ln condiDiile legii organice, litigiile rezultate din acti&itatea 0urDii de 0onturi se soluDioneazC de instanDele .udecCtoreEti specializate. Bibliografie: egea nr. :8@9::3 pri&ind organizarea Ei funcDionarea 0urDii de 0onturi, republicatC, modificatC Ei completatC prin egea nr. ;;@3443' 0onstituDia <omFniei' http:@@,,,.rcc.ro Totalitatea bonurilor de tezaur (titlurilor de credit) emise de stat intr-o anumita perioada de timp, Bibliografie: 0ompendiu de Macroeconomie, )ditura )conomica, 9::;, Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru eliminarea influente inflatiei preturilor 85

0urtea de 0onturi Accounts 0ourt

0urtea de 0onturi 0ourt of Accounts

%atoria publica - public credit

%eflatie

%epozitele - deposits

Bperatiune prin care banca primeste in pastrare, pentru un anumit termen si, e&entual, in anumite conditii, o suma de bani de la un depunator. Banca poate utilize aceste sume, in general, cu conditia de a le face disponibile la data co&enita si de a le remunera. +rin aceasta banca dispune de surse cu care poate sa raspunda cererii de credite pe care i le adreseaza cei ce au temporar ne&oie@lipsa de lichiditati. <eprezinta o forma de mobilizare a capitalurilor si economiilor temporar disponibile si, totodata, o forma de existenta a monedei scripturale. %upa natura si termenul lor, depozitele pot fi la tremen si la &edere. 3. suma de bani depusa la banca, pe o perioada definita, pentru care banca plateste depunatorului o dobanda. Bibilografie: "troe, <adu' 1inante, )ditura A"), Bucuresti, 3445' ,,,.raiffeisen.ro )liminarea (diminuarea) reglementarilor administrati&e din sectorul ser&iciilor %escentralizarea este sistemul ce are la bazC recunoaEterea interesului local, distinct de cel naDional, localitCDile dispunFnd de structuri organizatorice, funcDionale Ei de un patrimoniu propriu, afectat realizCrii interesului local. 1undamentul descentralizCrii este dublu: politic Ei administrati&. %in punct de &edere politic, descentralizarea este expresia HdemocraDiei aplicatC administraDieiI, asigurFnd un sistem Gn care cetCDenii participC la conducerea treburilor publice locale prin intermediul autoritCDilor locale alese de ei. 1undamentul politic al descentralizSrii este recunoscut de 0arta europeanC a autonomiei locale, care considerC descentralizarea drept unul din principiile democratice comune )uropei. %in punct de &edere administrati&, descentralizarea conDine ideea cC autoritCDile alese de comunitCDile locale sunt cele mai Gn mCsurC sC cunoascC necesitCDile locale Ei sC ia mCsurile necesare pentru realizarea lor. %in acest moti& s-a afirmat Gn literatura de specialitate cC este &orba de un principiu de $administraDie utilC(. Bibliografie: -nstitutul pentru +olitici +ublice BucureEti 0onsiderente pri&ind procesul de descentralizare Gn <omFnia. <eforma administrati&-teritorialC' http:@@,,,.ipp.ro GnseamnC transferul competenDelor administrati&e Ei financiare pri&ind furnizarea unor ser&icii publice de la ni&elul administraDiei publice centrale la cel al administraDiei publice locale. +rincipalul scop al descentralizCrii este cel de a oferi ser&icii publice de mai bunC calitate, la un preD mai redus, concomitent cu modernizarea structurilor cCrora le re&ine responsabilitatea pentru furnizarea acestor ser&icii. AcDiunea de a descentraliza Ei rezultatul ei' lCrgire a puterii administrati&e a organelor locale. Bibliografie: ,,,.mai.go&.ro@%ocumente' ,,,.diseara.ro@ro@utile@dictionar' ,,,.dexonline.ro +resupune prestarea unor ser&icii publice din masa ser&iciilor centralizate de catre persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale. %escentralizarea tehnica corespunde unei repartizari echilibrate a functiilor intre diferite ramuri industriale. Bibliografie: -on +lumb 7 Managementul ser&iciilor publice 7 )ditura A") 7 Bucuresti 3444

%ereglementarea ser&iciilor %escentralizare %ecentralization

%escentralizarea decentralization

%escentralizare tehnica - technical descentralization

88

%escentralizarea tehnicC engleza :tehnical descentralization

+resupune prestarea unor ser&icii publice din masa ser&iciilor centralizate de cCtre persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale. %escentralizarea tehnicC corespunde unei repartizCri echilibrate a funcDiilor Gntre diferite ramuri industriale. %escentralizarea este apreciatC ca fiind o problemC de naturC administrati&C, spre deosebire de federalism care este de naturC politicC. %escentralizarea nu poate fi realizatC fCrC control din partea statului, denumit control de putere, exercitat Gn unele DCri (Marea Britanie) de cCtre .udecCtori, iar Gn altele de funcDionari sau autoritCDi ale administraDiei de stat. Bibliografie : +lumb, -on, H Managementul ser&iciilor publice I, editura A"), Bucuresti, 3448 -n domeniul distributiei, atat pentru producatori cat si pentru detailisti, costurile de transport sunt determinate in principal de &olumul li&rarilor, planificarea li&rarilor, distanta de transport si costurile operationale, precum si de costurile generate de congestionarile de trafic, in functie de situatie curenta pe drumurile publice. Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress )fectueaza controlul administrarii si utilizarii mi.loacelor financiare ale institutiilor de stat si &erifica respectarea reglementarilor financiarcontabile in acti&itatea desfasurata de regiile autonome, societatile comerciale in legatura cu indeplinirea obligatiilor acestora fata de stat, incaseaza &eniturile, efectueaza platile, &erifica, analizeaza si sintetizeaza indicatorii economico-financiari din bilantul contabil. Bibliografie: 0ristiana, 0ristureanu 7 $)conomia in&izibilului(, )ditura AllBec/, 3448' -oan, +opa 7 $Tranzactii comerciale internationale(, )ditura )conomica, 9::; Asigura gospodarirea unitara in conformitate cu pre&ederile amena.amentelor sil&ice si a normelor de regim sil&ic, a fondului forestier, proprietate publica a statului in &ederea cresterii contributiei padurilor la imbunatatirea conditiilor de mediu si la asigurarea economiei nationale cu lemn, cu alte produse ale padurii si cu ser&icii specifice. Bibliografie: 0ristiana, 0ristureanu 7 $)conomia in&izibilului(, )ditura AllBec/, 3448' -oan, +opa 7 $Tranzactii comerciale internationale(, )ditura )conomica, 9::; Are ca obiecti&e: a) corelarea schimbCrilor din sistemul de Gn&CDCmFnt superior la triada: tradiDii-realitate social-economicC Ei culturalC &alori europene' b) caracterul global al schimbCrii, aceasta afectFnd direct sau indirect toate componentele Gn&CDCmFntului superior Bibliografie: ( Managementul ser&iciilor publice $- editia a ---a --on +lumb, Armenia Androniceanu, Bana Abaluta

%eterminanti ai costurilor in transport 0ost %ri&ers in Transport

%irectia !enerala a 1inantelor +ublice

%irectia "il&ica

%irecDia !eneralC pentru 0oordonarea Ln&CDCmFntului "uperior - !eneral %epartment for 0oordination of =ni&ersities

8>

%istributia energiei electrice si termice %istribution of electrical and thermal energ*

0uprinde totalitatea acti&itatilor referitoare la instalatiile prin care se preia energia de la un producator sau transportator si se li&reaza clientilor. %istributia energiei se face conform planurilor de urbanism, respectFndu-se dreptul de proprietate, protectia mediului, sanatatea si &iata persoanelor si economisirea energiei conform normelor tehnice si de siguranta cuprinse Gn prescriptiile tehnice Gn &igoare. %istribuitorii de energie sunt agenti economici autorizati Gn acest scop pentru o zona determinata. )i au, Gn principal, urmatoarele obligatii: a) sa racordeze la retelele lor orice solicitant din zona, persoana fizica sau .uridica' b) sa respecte Gn proiectare, executie si Gn exploatare normati&ele si prescriptiile tehnice, asigurFnd prote.area populatiei si a mediului Gncon.urator, protectia pentru functionarea normala a liniilor de telecomunicatii si a statiilor de emisie-receptie radio si tele&iziune' c) sa asigure urmarirea permanenta si sistematica a comportarii constructiilor si a echipamentelor energetice' d) sa faca operati& re&iziile si reparatiile necesare. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice, +rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA 0onsta in largirea gamei de ser&icii oferite. Bibliografie : J Managementul ser&iciilor publiceK )ditura A"), editia a ---a Bucuresti, 3445 Asigura o categorie larga de produse si ser&icii statistice pentru furnizorii si utilizatorii domeniului statistic. +rin cresterea disponibilitatii globale si a folosirii datelor statistice oficiale, acti&itatea %i&iziei faciliteaza formularea, implementarea si monitorizarea unei politici nationale si internationale. %i&izie elaborata compendiumuri generale de statistica, incluzand Anuarul statistic si Brosura statiticii mondiale. Multe dintre bazele de date ale %i&iziei sunt, de asemenea, disponibile ca publicatii electronice si liste de date sub forma de 0%-<BM, dischete si suport magnetic sau pe -nternet. %i&izia editeaza, de asemenea, publicatii care contin date si metode statistice reprezentati&e pentru comertul internationl, conturi nationale, demografie si populatie, indicatori in domeniul social, industrie, energie, mediul incon.urator, etc. Bibliografie: Alexandru -saicManiu(coord.), )ugen +ecican, %aniela "tefanescu, #iorel !h. #oda, +a&el _agner 7 %ictionar de statistica generala, )d. )conomica, 3445, pg. 59? situaDia unor bunuri sau drepturi care nu sunt Gn posesia nici unei persoane, fizicC sau .uridicC ci in posesia statului. =n exemplu este domeniul public ce consistC din spaDiul radio-electronic, domeniul minier, apele terestre, apele continentale, gazele naturale etc. Alte ordine .uridice considerC cC domeniul public este format din acele bunuri al cCror titular este o comunitate. Bibliografie: ,,,.,i/ipedia.org' ,,,.diseara.ro@ro@utile@dictionar.

%i&ersificarea ser&iciilor di&ersification of se&ices %-#-M-A "TAT-"T-0A A B.2.=. 7 =2-T)% 2AT-B2" "TAT-"T-0" %-#-"-B2 (=2"%)

%omeniu public public estate

86

%reptul administrati& administrati&e la, (right)

)carisa.

%reptul administrati& este o ramurC a dreptului public, alCturi de dreptul constituDional, dreptul internaDional public Ei altele. 0onceptul de bazC al acestei ramuri de drept este cel de H administraDie I cu&Fnt care deri&C din limba latinC, respecti& prepoziDia H ad I care GnseamnC la, cCtre Ei H minister I care GnseamnC supus, ser&itor. +otri&it etimologiei, cu&Fntul H administraDie I a e&ocat o acti&itate Gn supuEenie, executatC la comandC, acti&itatea Gn sine apCrFnd atunci cFnd societatea s-a GmpCrDit Gn comandanDi Ei comandaDi. AdministraDia publicC este o dimensiune a executi&ului, fCrC a fi GnsC singurul element al acestuia. Acti&itatea executi&C are douC componente de bazC, respecti& : !u&ernarea, trasarea deciziilor esenDiale pentru prezent, dar mai ales pentru &iitorul unei DCri, inclusi& din perspecti&a relaDiilor cu alte state sau cu organizaDii internaDionale' Administrarea, rezol&area ne&oilor curente, cotidiene. AdministraDia publicC, Gn mod tradiDional, presupune douC elemente de bazC: )xecutarea legii 7 cu&Fntul $lege( fiind GnDeles Gn accepDiunea $lato sensu(, de act normati& cu forDa obligatorie Ei nu Gn accepDiunea $stricto sensu(, de act .uridic al +arlamentului. +restarea de ser&icii publice Gn limitele legii. 0onceptul de ser&iciu public a fost &reme GndelungatC noDiunea cheie a dreptului administrati&, care era definit a reprezenta drepturile ser&iciilor publice. +rin ser&iciul public se GnDelege acti&itatea organizatC sau desfCEuratC de o autoritate a administraDiei publice pentru a satisface ne&oi sociale Gn interes public. 2u orice ne&oie socialC reprezintC Gn acelaEi timp Ei o ne&oie de interes public. +entru a cCpCta un asemenea statut, ea trebuie sC fie &alorizatC de clasa politicC Ei transpusC Gntr-o normC de drept. Misiunea ser&iciilor publice este sC satisfacC anumite ne&oi sociale, obiecti& care se poate realiza pe douC cCi: +rintr-un organ public (o uni&ersitate de stat). +oate fi rodul unei iniDiati&e pri&ate care se face des resimDita ca inter&enDie Gn prestarea ser&iciilor publice (ser&iciul public de Gn&CDCmFnt prestat Gntr-o instituDie pri&atC). Bibliografie: ,,.unibuc.ro AdministraDia publicC localC are obligaDia de a institui norme cu pri&ire la creEterea, transportul, Gngri.irea Ei exterminarea animalelor fCrC stCpFn care prezintC un grad ridicat de pericol social. "er&iciul public de ecarisa. asigurC atFt protecDia cFinilor, cFt Ei a cetCDenilor din unitatea administrati&-teritorialC Gn care funcDioneazC, a&Fnd urmCtoarele atribuDii: strFngerea cFinilor fCrC stCpFn' Gngri.irea cFinilor' asigurarea adCposturilor temporare pentru cFini etc. +entru protecDia cFinilor se instituie interdicDii cu pri&ire la omorFrea acestora Gn afara instituDiilor specializate, maltratarea lor, organizarea luptelor cu cFini. +osesorii de cFini trebuie sC asigure starea de sCnCtate a acestora, &accinarea anualC Ei sC respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniDC etc). AutoritCDile administraDiei publice locale coopereazC cu reprezentanDii administraDiei publice centrale, care utilizeazC cFini (Ministerul ApCrCrii 2aDionale, Ministerul de -nterne), precum Ei cu organizaDii profesionale (AsociaDia #FnCtorilor Ei +escarilor "porti&i), atunci cFnd stabilesc norme general obligatorii Gn raza lor teritoriala. Bibliografie: JManagementul ser&iciilor publice editia a ---a J, +rof.uni&.dr. -on + =MB, 0onf uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA

8;

)carisa.

eco-business - ecobusiness

!ri.a faDC de animale asigurC sCnCtatea oamenilor din colecti&itate. "e procedeazC la strFngerea cFinilor fCrC stCpFn, uciderea celor bolna&i, Gngri.irea celor sCnCtoEi. "e elibereazC carnet de sCnCtate pentru cFinii de rasC. 0Finii sunt consideraDi animale comunitare. "e interzic luptele cu cFini. Bibliografie: +lumb, -on , Mamfir, Andreea' -onescu, Manuela, -onescu , "orin, $<eingineria ser&iciilor(, )ditura A"), Bucuresti, 3449. 0reEterea economicC Gn contextul dez&oltCrii durabile nu poate fi continuatC fCrC a Dine seama de riscurile pe care intensificarea acti&itCDilor economice, modele de producDie Ei compartimentele de consum le prezintC pentru mediu natural Ei sCnCtatea umanC, punFnd Gn pericol GnsuEi &iitorul omenirii. Tot mai mulDi GntreprinzCtori Ei manageri au conEtientizat faptul cC mediul Gncon.urCtor este un factor primordial de producDie fiind pe acelaEi plan de importanDC cu resursele umane, capitalul acumulat, tehnologiile informatice etc. uarea Gn considerare a producDiei $curate( Ei tehnologiilor performante, a strategiilor de tip pre&enti& Gn dauna celor curati&e (end of pipe), a pilota.ului produsului, respecti& a gestionCrii ansamblului traiectoriei ciclului de &iaDC a unui produs pentru a atenua incidenDa cu mediul Gncon.urCtor, recircularea produselor uzate Ei Gnchiderea buclei resurselor Ei GncC multe alte acDiuni tind sC se generalizeze Gn interesul protecDiei mediului. Astfel s-a inaugurat deceniul $ecoeficienDei(. 0omunitatea internaDionalC a reconsiderat prioritCDile necesare &iitorului omenirii, iniDiind Ei promo&Fnd acDiuni ce contracareazC Ei eliminC efectele factorilor perturbatori ai echilibrului ecologic. +rele&area aspectelor calitati&e Gn satisfacerea ne&oilor actuale ale prezentului, fCrC afectarea moEtenirii generaDilor &iitoare determinC a.ustCri economice Ei tehnologice, remodelarea managementului cu pri&ire la mediul Gncon.urCtor. )ste necesarC modificarea comportamentului factorilor de rCspundere atFt Gn cadrul naDional, cFt Ei internaDional. )fectul cel mai fa&orabil asupra dez&oltCrii durabile Gl constituie protecDia mediului Ei sCnCtCDii. "unt necesare deci noi sisteme tehnice Ei tehnologice caracterizate prin informaticC, biroticC biotehnologii, noi resurse de energie (solarC, eolianC etc.), accentul &a fi pus pe performanDele ecotehnice, ecotehnologice care sC elimine din start riscurile de poluare. Toate acestea sunt cunoscute sub denumirea genericC de $eco-business(. 0onceptul de eco-business reprezintC o noDiune complexC ce acoperC o sferC largC de acDiuni. )ste &orba pe de o parte, de ansamblul bunurilor Ei ser&iciilor ecologice, mai mult sau mai puDin performante, iar pe de altC parte, de Gntreaga acti&itate care se desfCEoarC la ni&elul producDiei, comercializCrii Ei consumului Gn toate sectoarele acti&itCDii economice, Gn cadrul cCrora aspectele pri&ind protecDia mediului fac parte integrantC din deciziile pri&ind dez&oltarea economicC Gn ansamblu. 0onceptul de eco-business implicC ansamblul bunurilor Ei ser&iciilor ecologice Ei ecoeficiente Gn contextul promo&Crii unor mecanisme Ei instrumente de implementare cum sunt: ecologia industrialC, sisteme de gestiune a mediului, stimulente economice, acDiuni de finanDare, acorduri bi Ei multilaterale pri&ind protecDia mediului etc. Materializarea eco-business-ului este reprezentatC de rezultate ecoeficiente, respecti& piaDa bunurilor Ei ser&iciilor de protecDia mediului. +entru asigurarea protecDiei mediului Ei a &ieDuitoarelor, societatea utilizeazC diferite instrumente de inter&enDie, cunoscute Gn limba.ul tehnic de specialitate drept bunuri Ei 8?

)coeficienDa )coeficienc*

)conomia ascunsa hidden econom*

)conomia internetului

)conomia sectorului public - the econom* of the public sector

ser&icii ecologice. Ln decursul timpului acestea au circulat Ei sub alte denumiri cum ar fi: tehnici Ei tehnologii antipoluante sau de combatere a poluCrii, ecotehnici sau ecotehnologii, tehnici Ei echipamente de protecDie a mediului, tehnici Ei tehnologii $raDionale( de protecDie a mediului, tehnici Ei tehnologii $curate(, de protecDie, $producDie curatC(, produse $&erzi(, ecoproduse etc. Bibliografie : 9.Managementul acti&itCDilor de turism ser&icii Ei dez&oltarea durabilC, 0CmCEoiu, 0amelia, <udCreanu, Marina , Manea, !h. ' 3. =2)+@+rogramul 2aDiunilor =nite pentru Mediul Lncon.urCtor 7 $0leaner +roduction( -ndustr* and )n&ironment, &ol. 9;, nr. 8 oct.7 dec. 9::8. "porirea ecoeficienDei este materializarea unui demers global de calitate. astfel din managementul global al produsului Ei analiza sa funcDionalC trebuie sC facC parte atFt o monitorizare Ei un control ce sC determine contracararea efectelor perturbatoare echilibrului ecologic cFt Ei o strategie pre&enti&C Ei protecti&C. +rincipiul ecoeficienDei reprezintC $o ratC a performanDei de ghidare a GntreprinzCtorului Gn rolul sCu din societate, ce mCsoarC simultan, efortul de minimizare a sarcinii ecologice Ei cel de maximizare a &alorii economice pe care Gntreprinderea GEi permite sC o producC, iar salariaDii sCi GEi permit sC o plCteascC(. )coeficienDa nu are o limitC, ci acDioneazC Gn funcDie de ino&aDie de &alorificarea superioarC a producDiei, de instrumente de politicC economicC etc. 0aracterizarea ecoeficienDei presupune GnsC Ei calitCDi manageriale cum ar fi clar&iziunea Ei ingeniozitatea, resurse tehnologice, stimulente financiare etc. Ln 9::5, ecoficienDa a fost definitC ca: $realizarea bunurilor Ei ser&iciilor la un preD care sC rCspundC ne&oilor indi&izilor, procurFndu-le o calitate corespunzCtoare a &ieDii, cu un impact ecologic Ei consum de produse redus pe Gntreg ciclul de &iaDC, la ni&el care sC nu &inC Gn contradicDie cu capacitatea de suportabilitate a Terrei( Bibliografie: 9. Managementul in turism ser&icii, 2-"TB<)A2=, +uiu, 0onf.uni&.dr.' 3. ,,,.ecotourisme3443.org %efinite in 9::5, drept acti&itate cu ser&icii legala, dar care sunt ascunse intentionat pentru moti&e ascunse, cum ar fi: neplata impozitelor pe &enit' neplata taxei pe &aloarea adaugata sau a altor impozite' neplata contributiei la asigurarile sociale' e&itarea procedurilor administrati&e. Aceasta economie ascunsa cuprinde toate acti&itatile care sunt ascunse intentionat, cu scopul de a reduce costul de productie, precum soi acti&itatile necuprinse in conturi din cauza unor di&erse moti&e, spre exemplu: deficientele sistemelor statistice. Bibliografie: %ictionar de statistica generala - Alexandru -sac 7 Maniu (coord.), )ditura )conomica, 3445, pg. 36? Acele companii care isi realizeaza &eniturile partial sau in totalitate prin acti&itati legate in mod direct de internet sau prion &alorificarea bunurilor si ser&iciilor utilizate in sectorul internet. Bibliografie: 0ristiana, 0ristureanu 7 $)conomia in&izibilului(, )ditura AllBec/, 3448' -oan, +opa 7 $Tranzactii comerciale internationale(, )ditura )conomica, 9::; acea parte a economiei care studiazS sectorul public prin prisma corelaDiei economice fundamentale ne&oi-resurse. Bibliografie: http:@@,,,.unibuc.ro@eBoo/s' %ictionar* of 1inantial and Business Terms ico <eis - 0onsultoria ^ inguas' licoreis`terra.com' ,,,.eafacere.ro@dictionarPfinanciar' Ministerul 1inantelor 8:

,,,.mfinante.ro' http:@@dictionar.info.u&t.ro@

)conomie de piata mar/et econom*' exchange econom*

)conomie -nformationala -nformatics econom*

)conomii de localizare )coturismul )cotourisme

1orma moderna de organizare si functionare a economiei in care pretul si &olumul productiei depind, in principiu de confruntarea dintre cerere si oferta. 0aracteristic pentru acest sistem este dreptul la proprietatea pri&ata, concurente, libertatea de consum, dreptul de a exercita o meserie precum si alegerea libera a profesiei si a locului de munca. Bibliografie: Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu, "orin #. "tan, $%ictionar poliglot explicati&' termeni uzuali in economia de piata(, )ditura )nciclopedica 0omponenta esentiala a unei economii a carei axa e&olueaza de la resurse, procese, produse si sisteme de distributie materiale la resurse, procese, produse si sisteme de distributie simbolice. 0ate&a caracteristici ale acestei economii de tip nou sunt: a) un nou mod de productie in care capitalul uman(impreuna cu cel social) capata o rele&anta deosebita potentand celelalte tipuri de capital(natural si produs de om)' b) industriile specifice societatii cunoasterii au ca obiect de acti&itate producerea si distrbuirea cunostintelor si a informatiei mai degraba decat producerea si distribuirea bunurilor materiale' c) ser&iciile capata tot mai multa importanta in economie, iar clientul de&ine un participant acti& la contructia societatii. =nitatile de productie specifice economiei cunoasterii sunt parteneriatele bazate pe 0%- (cercetare-dez&oltare-ino&are). +iata capata noi dimensiuni in economia cunoasterii datorita specificului marfii comercializate, un bun immaterial(conceptii, principii si metode de management) ce nu poate fi &andut sau cumparat de pe raft ca alte marfuri, si datorita modului specific de alocare a resurselor(de exemplu, in alocarea factorului munca inter&ine ingeniozitatea constituirii unor echipe cat mai creati&e). 0aracterul imaterial al produselor comercializate pe piata cunoasterii face aproape imposibila stabilirea unor gra&ide riguroase intre piata nationala si piata internationala a acestor produse. Bibliografia: $%ictionar de economie, editia a doua( 7 )ditura )conomica 3449 7 0oralia Angelescu, 0iucur %umitru, %inu Marin, %obrota 2ita, !a&rila -lie, !hita +aul Tanase, !ogoneata 0onstantin, +opescu 0onstantin, "uciu 0hristina-Marta +ag. 9;;-9;? economii rezultate dintr-o grupare pr un spatiu restrans a acti&itatilor din acelasi sector. Bibliografie: )conomia ser&iciilor, +rof. uni&. dr. Maria -oncica +e mCsurC ce ecoturismul se dez&oltC Ei cFEtigC popularitate, apar diferite obstacole care &or trebui surmontate. +roblema unei definiDii specifice este unul dintre ele. %ificultatea pro&ine din faptul cC ecoturismul nu poate fi descris doar prin acti&itatea desfCEuratC, aEa cum se GntFmplC cu alte forme de turism (turism de a&enturC, turism balnear, turism de afaceri, etc.). )coturismul incorporeazC Gntotdeauna acti&itCDi di&erse Gn mi.locul naturii (drumeDii, ascensiuni montane, obser&area &ieDuitoarelor Gn habitatul lor natural, etc.), dar poate include Ei acti&itCDi culturale. )coturismul are Ei o importantC componentC educaDionalC, este o EansC de a Gn&CDa respectul pentru naturC Ei pentru cultura localC, iar pentru unii o EansC de auto-reflecDie inspiratC de frumuseDea Gmpre.urimilor. =n alt aspect caracteristic >4

ecoturismului este obDinerea beneficiilor pentru comunitatea localC. Aceasta GnseamnC anga.area personalului de pe plan local, apro&izionarea cu produse locale, implicarea localnicilor Gn luarea deciziilor Ei organizarea acti&itCDilor turistice. =na dintre primele definiDii ale ecoturismului GntFlnite Gn literatura de specialitate este cea datC Gn anul 9:??, Gn cadrul +rogramului din Belize iniDiat de <io Bra&o 0onser&ation ^Management Area: Wecoturismul este o forma de turism cu impact scCzut asupra mediului, bazat pe aprecierea acestuia Ei unde se depune un efort conEtient Gn &ederea rein&estirii unei pCrDi adec&ate din &enituri pentru conser&area resurselor pe care se bazeazC. )ste o formC de turism durabil Ei care asigurC beneficii populaDiei locale.( "ocietatea -nternaDionalC de )coturism (T-)") a elaborat Gn 9::9 o definiDie mai succintC: WcClCtoria responsabilC Gn arii naturale, care conser&C mediul Ei susDine bunCstarea populaDiei locale.( Ln 9::6, =niunea MondialC pentru 0onser&are formuleazC propria definiDie astfel: W)coturismul este cClCtoria responsabilC faDC de mediu Gn zone naturale relati& nealterate, cu scopul aprecierii naturii (Ei a oricCror atracDii culturale trecute Ei prezente), care promo&eazC conser&area, are un impact negati& scCzut Ei asigurC o implicare socio-economicC acti&C Ei aducCtoare de beneficii pentru populaDia localC.(Multitudinea definiDiilor Ei lipsa unui sistem unitar de acreditare duc la diferite interpretCri din partea celor implicaDi. 0hiar dacC ei sunt de acord asupra criteriilor de bazC, ponderea acestora Gn produsul turistic este diferitC. 0a o concluzie Ei, totodatC, reprezentFnd punctul de &edere al autorilor, &om spune cC $ecoturismul este o formC de turism desfCEuratC Gn arii naturale, al cCrui scop Gl reprezintC cunoaEterea Ei aprecierea naturii Ei culturii locale, care presupune mCsuri de conser&are Ei asigurC o implicare acti&C, generatoare de beneficii pentru populaDia localC(.)coturismul este o componentC a domeniului turismului durabil. )coturismul este prin definiDie o formC de turism care respectC principiile dez&oltCrii durabile.TotuEi, este important sC menDionCm faptul cC toate formele de turism Ei toate acti&itCDile turistice ar trebui sC tindC spre o dez&oltare durabilC. LncepFnd cu planificarea Ei dez&oltarea infrastructurii turistice Ei terminFnd cu acti&itatea de mar/eting, toate operaDiunile turistice trebuie sC aibC Gn &edere criterii durabile din punct de &edere economic, social, cultural Ei de mediu.LntrucFt ecoturismul a fost iniDial doar o idee Ei nu o disciplinC, multe organizaDii l-au promo&at fCrC a-i cunoaEte principiile de bazC. )forturi pentru stabilirea unor principii Ei criterii de acreditare recunoscute pe plan internaDional au fost iniDiate GncC din anul 9::4, dar procesul a e&oluat foarte Gncet, datC fiind di&ersitatea domeniilor, experienDelor, regiunilor implicate. )ste recomandat ca fiecare regiune Gn care se practicC ecoturismul sC dez&olte propriul sistem de principii, linii directoare Ei criterii de certificare, bazate pe materialele disponibile pe plan internaDional. Bibliografie: 9. )coturism si turism rural, 2-"TB<)A2=, +uiu, 0onf.uni&.dr' T-!=, !abriela, 0onf.uni&.dr.' +B+)"0=, %elia, ect.uni&.dr.' +A%=<)A2, Mihaela, ect.uni&.drd.' TA +)", Adela, +rep.uni&.drd.' TA A, Madalina, +rep.uni&.' 0B2%= )"0=, 0ristina, +rep.uni&. ' 3. )coturism, Bran, 1., "imon, T., 2istoreanu, +., )ditura )conomicC, BucureEti, 3444' 5. )conomia turismului Ei mediului Gncon.urCtor, -strate, -., Bran, 1., <oEu, A. !., )ditura )conomicC, BucureEti, 9::6' 8. ,,,.ecotourisme3443.org >9

)%- pentru administratie, comert si transporturi - )%- for Administration, 0ommerce and Transport )fect de le&ier 7 e&erage

=n set de standarde, liste si linii directoare con&enite la ni&el international &izand schimburile electronice de date structurate, administrat de 2atiunile =nite Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress

)fect social - "ocial effect )fecte de comert negotiable instrument@ paper

)ficienta eficienta de alocare )ficienta de alocare in ser&icii publice Alocation efficienc* in public ser&ices

)ficienta economica )conomic efficienc* )ficienta sociala "ocial efficienc*

=tilizarea banilor imprumutati de catre o companie pentru a mari rentabilitatea generata de capitalul actionarilor. %aca o corporatie obtine cu fondurile imprumutate un profit mai mare decat costul datoriei sale, inseamna ca efectul de le&ier a fost aplicat cu succes. Metoda folosita pentru a creste rentabilitatea unei in&estitii fara a mari in&estitia. 0umpararea &alorilor mobiliare in mar.a constituie un exemplu de efect de le&ier cu bani imprumutati. -n acest caz, se poate obtine un efect de le&ier suplimentar daca &alorile mobiliare cumparate in mar.a sunt con&ertibile in actiuni comune. %esi nu implica folosirea banilor imprumutati, drepturile de preemptiune, garantiile si optiunile reprezinta un alt exemplu de efect de le&ier, oferind perspecti&a de a obtine o rentabilitate mare cu o in&estitie mica sau fara nici o in&estitie. Bibliografie: ,,,.eAfacere.ro - %ictionar de termeni financiari, )ditura Arema, Bucuresti <ezultate ale acti&itatilor intreprinderilor de ser&icii care influenteaza consumatorii. Bibliografie: -oncica, Maria' $)conomia ser&iciilor()ditura A"), Bucuresti 344> %enumire generica pentru titlurile de credit pe termen scurt realizate din operatiunile comerciale' includ: cambia, biletul la ordin si cecul. "ub aspect patrimonial efectele de comert reprezinta o creanta transmisibila. Bibliografie: "tanciulescu, !abriela, Mihalciuc, Maria, Muresan, aura, "tan, #. "orin, 0saba, aszlo ). - $%ictionar poliglot explicati&- Termeni uzuali in )0B2BM-A %) +-ATA(, )ditura )nciclopedica, Bucuresti, 9::6 expresia raportului dintre efectul util (rezultatul ) si cheltuiala (efortul) facuta pentru obtinerea lui, sau in&ers, raportul intre efort si efect. Bibliografie: )conomia ser&iciilor, +rof. uni&. dr. Maria -oncica mixul (combinatia) factorilor de productie pentru a produce un ni&el de output <esurse suficienteerezultate fa&orabile Y alocare eficientC. "punem cC existC eficienDC Gn alocare atunci cFnd nu s-ar obDine nici un beneficiu suplimentar dacC societatea ar decide sC realoce resursele dintr-un sector al economiei spre altul. +roblema eficienDei Gn alocare se pune ori de cFte ori &rem sC introducem un ser&iciu nou sau sC extindem@reducem un ser&iciu existent. Astfel, eficienDa Gn alocare ne face sC ne GntrebCm dacC anumite acti&itCDi ar trebui realizate Ei Gn ce mCsurC. Bibliografie : $Managementul ser&iciilor publice(+rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA se refera la rezultatele economice ale intreprinderilor de ser&icii si, prin insumare, la ni&elul intregii economii. Bibliografie: $)conomia ser&iciilor( 7 Maria -oncica se refera la rezultatele acti&itatilor de ser&icii din punct de &edere al consumatorilor si se concretizeaza in gradul de satisfacere al trebuintelor, in ni&elul calitati& al ser&iciilor. Bibliografie: $)conomia >3

ser&iciilor( 7 Maria -oncica

eficienta sociala a ser&iciilor 7 ")<#-0)K" "B0-A )11-0-)20c )ficienta sociala a ser&iciilor 7 The social efficienc* of ser&ices

)ficienta tehnica )ficienta tehnica Technical efficienc* )-+B"TY+osta electronica 7 )lectronic +ost

)terogenitate )urocredit

)ficienta sociala a ser&iciilor reprezinta rezultatele acti&itatilor de ser&iciidin punct de &edere al consumatorilor' se concretizeaza in gradul de satisfacere al trebuintelor, in ni&elul calitati& al ser&iciilor. Bibliografie: Maria -oncica, !abriela "tanciulescu 7 )conomia turismului si ser&iciilor, ed. =ranus, Bucuresti, 3446, pg. 83 )ficienta sociala a ser&iciilor Y rezultatele acti&itatilor de ser&icii din punct de &edere al consumatorilor' se concretizeaza in gradul de satisfacere al trebuintelor, in ni&elul calitati& al ser&iciilor. )ficienta sociala se refera la ni&elul calitati& al ser&iciilor exprimat cu a.utorul unor modele cum este cel elaborat de . ". "imon, sau cu indicatori cum ar fi: numar de unitati de ser&icii la 9444 de locuitori' numar de locuitori la un medic' numar de studenti la 944 de locuitori' timpul necesar efectuarii cumparaturilor. Bibliografie: Maria -oncica, !abriela "tanciulescu 7 )conomia turismului si ser&iciilor, )d =ranus, Bucuresti, 3446 calitatea imputurilor folosite pentru a produce un ni&el de output. )ste echi&alenta cu producti&itatea partiala (a unui factor de productie) sau totala (a tuturor factorilor de productie) cantitatea inputurilor folosite pentru a produce un ni&el de output. )ste echi&alenta cu producti&itatea partiala (a unui factor de productie) sau totala (a tuturor factorilor de productie). Bibliografie: $)conomia ser&iciilor( 7 Maria -oncica )-+B"T este un ser&iciu de curierat electronic care ofera posibilitatea transmiterii si receptiei de mesa.e prin reteaua -2T)<2)T. )xpedierea mesa.elor este posibila de la orice unitate postala de pe teritoriul <omaniei, de la orice adresa de e-mail sau de la casuta e-+ost deschisa la unul dintre cele peste :44 oficii informatizate ale 02+<. +rintre a&anta.ele acestui ser&iciu se numara accesibilitatea (mesa.ul poate fi transmis de la domiciliu, locul de munca sau locatii special amena.ate pentru acces la -nternet de pe teritoriul <omaniei sau din strainatate), tarifarea in functie de numarul de cu&inte sau aria de acoperire (orice localitate de pe teritoriul <omaniei si oriunde in lume, cu singura conditie ca destinatarul sa aiba acces la -nternet). )-+B"T este de fapt o posta-hibrid, care doreste sa &ina in intampinarea cerintelor clientilor. Acest ser&iciu reprezinta o do&ada clara a eforturilor pe care le depune +osta <omana de a se adapta la actualele conditii de dez&oltare a sistemului de comunicatii. )-+B"T ofera patru tipuri de corespondenta: 0B2T-0B2T' 0B2T-A%<)"A +B"TA A' +)<"BA2A-0B2T' +)<"BA2A-A%<)"A +B"TA A. Bibliografie: ,,,.posta-romana.ro' ,,,.zf.ro caracteristica ser&iciilor de a nu putea fii pastrate in &ederea unui consum ulterior B mobilizare de capitaluri pe termen mediu, de regula purtand scadente intre 5 si ? ani prin apelare la piata eurocreditelor' sunt acordate de un grup de banci constituite temporar intr-un consortiu, sub coordonarea undei banci numite $lead manager(. Bibliografie: 0ristiana, 0ristureanu 7 $)conomia in&izibilului(, )ditura AllBec/, 3448' -oan, +opa 7 $Tranzactii comerciale internationale(, )ditura )conomica, 9::; >5

)&aziune de capital

)&aziune fiscala - tax dodging

)xport - )xport

)xport in&izibil in&isible export )U+B<T -2#-M-B- -2#-"-B ) )U+B<T &s. -M+B<T -2#-M-B- -2#-"-B ) -M+B<T

1enomenul de fuga al lichiditatilor dintr-o tara spre alte tari, care au loc din moti&e de incertitudine politica, risc de impunere fiscala asupra capitalului, instaurare a controlului asupra schimburilo &alutare sau pentru ca se anticipeaza o de&alorizare a monedei nationale. Bibliografie: Managementul utilitatii publice (!abriela "tanciulescu), )ditura =ranus cel mai cunoscut sens dat e&aziunii fiscale e Narta de a e&ita caderea in campul de atractie a legii fiscaleN concept care apartine lui M.0. de Brie si +.0harpentier. =n alt concept ii apartine lui Maurice %u&erger, care considera ca e&aziunea fiscala e un termen generic, si desemneaza manifestarea de fuga din fata impozitelor. Aceasta e o definitie in sens larg a e&aziunii fiscale care a.unge sa inglobeze si frauda. a noi -ulian #acarel sugereaza definirea e&aziunii fiscale ca fiind Nsustragerea de la impunere a unei parti din materia impozabilaN. Bibliografie: http:@@,,,.unibuc.ro@eBoo/s' %ictionar* of 1inantial and Business Terms ico <eis - 0onsultoria ^ inguas' licoreis`terra.com' ,,,.eafacere.ro@dictionarPfinanciar' Ministerul 1inantelor ,,,.mfinante.ro' http:@@dictionar.info.u&t.ro@ operatiunea comerciala de &anzare a unor bunuri materiale si@sau ser&icii catre persoane fizice sau .uridice dintr-o alta tara in schimbul unei sume dintr-o alta &aluta con&enita. Bibliografie: $)xport--mport 0ommodit* )xpertise( 7 #iorel +etrescu, <oxana "arbu, 2ora Tomosoiu operatiunea prin care o tara presteaza, contra cost, ser&icii pentru alta tara. )xportul in&izibil 7 operatiunea prin care o tara presteaza, contra cost, ser&icii pentru alta tara. -mportul in&izibil reprezinta (9) importul de ser&icii ' (3) operatiune prin care o tara beneficiaza, contra cost, de ser&iciile prestate de o alta tara. Bibliografie: Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, 0ompendiu de macroeconomie, )ditura )conomica, 9::;, pg. 965, pg. 9:4

)xternalitati

1orma de esec al pietelor constand in nereflectarea corespunzatoare la ni&elul pretului pietei a unora dintre costurile sau beneficiile asociate productiei@consumului. Aceste elemente au un caracter extern costului 7 benficiului, fiind asociate unei terte parti. )xternalitatile apar si se manifesta atunci cand costurile si beneficiile sociale difera de cele pri&ate. )le conduc la o stare de ineficienta economica daca costul marginal social al productiei nu este egal cu pretul pietei. )xternalitatile pot, de asemenea, contribui la redistribuirea &enitului real in economie. )xternalitatile presupun o inter&entie corectoare fara de care ele declanseaza insuficienta alocare a resurselor. Bibliografia: $%ictionar de economie, editia a doua( 7 )ditura )conomica 3449 7 0oralia Angelescu, 0iucur %umitru, %inu Marin, %obrota 2ita, !a&rila -lie, !hita +aul Tanase, !ogoneata 0onstantin, +opescu 0onstantin, "uciu 0hristina-Marta +ag. 9:;

>8

)xternalizarea

1actori determinati ai acti&itatilor - Acti&it* %ri&er 1actoring

1actoring

1A0TB<-2!

1A0TB<-2! 1actoring 1A0TB<-2! 7 1A0TB<-2!

1actoring traditional

presupune neincluderea in acti&itatea firmei sau desprinderea acelor acti&itati considerate secundare, care nu sunt strict necesare sau nu sunt direct implicate in obtinerea output-ului acti&itatii principale. "er&iciile care necesita forta de munca inalt specializata sau sunt intensi&e in capital si sunt totodata necesare desfasurarii acti&itatii firmei, pot fi obtinute ca obiect al unor tranzactii incheiate pe baza logicii de piata, de&enind externalitati. Bibliografie: 0ristina, 0ristureanu- W)conomia in&izibilului-Tranzactiile internationale cu ser&icii(, 0olectia )conomica, )ditura All Bac/, Bucuresti 3448. )lementele care descriu modul in care obiectele generatoare de costuri consuma acti&itati (de ex. -n cazul acti&itatilor de mutare a paletilor intr-un deposit, factorul determinat al acti&itatii este $numarul de paleti() Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress operatiune desfasurata pe baza contractului prin care o parte, numita H aderent I transfera in proprietatea altei parti, numita H factor I, o anumita categorie a creantelor sale. "ocietatea factor, in schimbul unui comision se obliga sa-i achite aderentului &aloarea creantelor cedate, substituindu-se acestuia in drepturile sale fata de debitorii de la care urmeaza sa recupereze sumele respecti&e. Bibliografie: Maria -oncica, )conomia ser&iciilor ser&iciu prin care o parte, numita $aderent( transfera in proprietatea altei parti, numita $factor( , o anumita categorie a creantelor sale. 1actoring traditional Y factorul plateste creantele aderentului in momentul primirii acestora. 1actoring la scadenta Y factorul plateste creantele aderentului in momentul scadentei acestora. Bibliografie: )conomia ser&iciilor, +rof. uni&. dr. Maria -oncica forma de finantare pe termen scurt obtinuta prin &anzarea creantelor catre un factor. 1actoringul este un contract incheiat intre o parte denumita NaderentN, furnizoare de marfuri sau prestatoare de ser&icii si o societate bancara sau o institutie financiara specializata, denumita NfactorN, prin care factorul asigura finantarea, urmarirea creantelor si protectia impotri&a riscurilor de neplata, iar aderentul cedeaza factorului, cu titlu de &anzare sau de ga., creantele nascute din &anzarea de bunuri sau prestarea de ser&icii pentru terti. Bibliografie: http:@@,,,.ban/ne,s.ro@dictionarPfinanciar-bancar ser&iciu prin care o parte, numitC Waderent( transferC Gn proprietatea unei alte pCrDi, numitC Wfactor(, o anumitC categorie a creanDelor sale. Bibliografie: W)conomia ser&iciilor(, Maria -B20-0A 1actoringul este operatiunea desfasurata pe baza contractului prin care o parte, numita Waderent( transfera in proprietatea unei alte parti numita Wfactor(, o anumita cetegorie a creantelor sale. "ocietatea factor, in schimbul unui comision se obliga sa ii achite aderentului &aloarea creantelor cedate, substituindu-se acestuia in drepturile sale fata de debitorii de la care urmeaza sa recupereze sumele respecti&e. a operatia de factoring participa: aderentul 7 care este un producator&anzator de marfuri sau prestator de ser&icii' factorul 7 care este o institutie financiara' clientii aderentului 7 care pot fi cumparatori de marfuri sau beneficiari ai prestatiilor de ser&icii. Bibliografie: Maria -oncica 7 )conomia ser&iciilor. Teorie si practica, ed. =ranus, 3443, pg. 33: factorul plateste creantele aderentului in momentul primirii acestora

>>

factorul natural - natural constituie atat substanta si conditiile materiale primare ale factor productiei,cat si forta motrice, &irtuala, necesara pentru dez&oltarea productiei de bunuri materiale si ser&icii. Bibliografie: )conomie, editia a &-a, )ditura )conomica, 3444 1actura fiscala - fiscal formular cu regim special de inseriere si numerotare ce ser&este ca : bill document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor li&rate, a lucrarilor executate sau a ser&iciilor prestate, ca document de insotire a marfii pe timpul transportului, ca document .ustificati& de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului. Bibilografie: ,,,.conta.ro 1inante publice - public !estiunea resurselor (incasarilor), cheltuielilor si datoriilor finances administrati&e, publice centrale si locale. Bibliografie: "tanciulescu, !abriela, Mihalciuc, Maria, Muresan, aura, "tan, #. "orin, 0saba, aszlo ). - $%ictionar poliglot explicati&- Termeni uzuali in )0B2BM-A %) +-ATA(, )ditura )nciclopedica, Bucuresti, 9::6 1inante publice - +ublic gestiunea resurselor, cheltuielilor si datoriilor administratiei publice finances centrale si locale. 3. <amura a economiei ce se ocupa cu &eniturile si cheltuielile autoritatilor publice si cu efectele lor asupra economiei. "ectorul public constituie o parte a economiei care influenteaza fiecare aspect al &ietii economice atat prin cheltuielile pe bunuri si ser&icii furnizate de sectorul pri&at sau prin platile salariale catre anga.ati din sectorul public cat si prin asigurari sociale. Bibliografia:( 0ompendiu de macroeconomie(-Bacesu Marian, Bacescu 0arbunaru Angelica, )ditura )conomica ,9::;, pag 96? 1inanDe publice - +ublic 1inanDele publice sunt definite Gn mai multe feluri: fonduri banesti la finances dispozitia statului' &enituri ale statului, resurse banesti prele&ate la dispozitia statului in &ederea indeplinirii functiilor si sarcinilor sale, mi.loace de acoperire a cheltuielilor administratiei centrale de stat si ale colecti&itatilor locale etc.' mi.loace de inter&entie a statului in economie. respecti& impozite' imprumuturi, alocatii bugetare, sub&entii si alte parghii sau instrumente cu a.utorul carora statul influenteaza acti&itatea economica' metode de gestionare a banului public, care includ forme si metode de administrare si utilizare a resurselor financiare ale statului' act .uridic - actul de dispozitie autoritara sau contractuala prin care se preia la dispozitia statului o parte din +-B, in scopul realizarii functiilor si sarcinilor statului' relatii sociale, de natura economica, care apar in procesul constituirii fondurilor publice de resurse banesti si repartizarii acestora in scopul satisfacerii ne&oilor generale ale societatii. +rocurarea si distribuirea resurselor financiare ale statului se realizeaza in procesul repartizarii +-B, cu a.utorul unor metode si instrumente specifice, intr-un cadru .uridic adec&at, in scopul satisfacerii ne&oilor sociale si al influentarii acti&itatii economice. aceste prele&ari si redistribuiri de resurse banesti au loc intre persoane fizice si .uridice, prin intermediul autoritatilor publice si afecteaza, direct sau indirect, intreaga economie nationala si pe toti membrii societatii. Bibliografie: "toica, )., 0., 0o.oc, M., 1inanDe +ublice, note de curs, 3448

>6

1inanDele publice public finances

1iscalitatea - fiscalit*, taxation s*stem

1ond de pensii pension fund

1B2%= 0-2)!)T-0 A <BMA2-)-

1ondul de 0oeziune cohesion fond 1ondul )uropean de %ez&oltare <egionala (1)%)<) - The )uropean 1ond of <egional %e&elopment 1ondul funciar - landed fund

totalitatea acti&itSDilor ocazionate de administraDia publicS Gn procesul procurSrii &eniturilor Ei repartizSrii acestora pe categorii de cheltuieli. Ln domeniul finanDelor publice se includ ca acti&itSDi principale urmStoarele: elaborarea Ei execuDia bugetului public naDional' determinarea Ei perceperea taxelor, impozitelor Ei altor &enituri de stat' folosirea mi.loacelor financiare ale instituDiilor puterii legislati&e, .udecStoreEti Ei executi&e' controlul utilizSrii resurselor regiilor autonome, instituDiilor publice Ei al capitalului social al statului. Bibliografie: http:@@,,,.unibuc.ro@eBoo/s' %ictionar* of 1inantial and Business Terms ico <eis - 0onsultoria ^ inguas' licoreis`terra.com' ,,,.eafacere.ro@dictionarPfinanciar' Ministerul 1inantelor - ,,,.mfinante.ro' http:@@dictionar.info.u&t.ro@ sistemul de norme care &izeazS stabilirea impozitelor Ei taxelor Ei intrS Gn atribuDiile organelor publice sS defineascS Ei sS punS Gn aplicare aceste norme. Bibliografie: http:@@,,,.unibuc.ro@eBoo/s' %ictionar* of 1inantial and Business Terms ico <eis - 0onsultoria ^ inguas' licoreis`terra.com' ,,,.eafacere.ro@dictionarPfinanciar' Ministerul 1inantelor - ,,,.mfinante.ro' http:@@dictionar.info.u&t.ro@ 1ond constituit de o firma, uniune sindicala sau o institutie gu&ernamentala in scopul platii drepturilor de pensie ale membrilor. +laseaza sume mari de bani pe piata titlurilor financiare, a&and calitatea de in&estitor institutional. Bibliografie: "tanciulescu, !abriela, Mihalciuc, Maria, Muresan, aura, "tan,#. "orin, 0saba, aszlo ). - $%ictionar poliglot explicati&- Termeni uzuali in )0B2BM-A %) +-ATA(, )ditura )nciclopedica, Bucuresti, 9::6 se compune din unitati de gospodarie cinegetica, denumite fonduri de &anatoare, constituite pe toate categoriile de teren, indiferent de proprietar si astfel delimitate, incat sa asigure o cat mai mare stabilitate &anatului in cuprinsul acestora. Bibliografie: http:@@,,,.ban/ne,s.ro@dictionarPfinanciar-bancar creat in 9::5, este destinat finantarii proiectelor pri&ind protectia mediului incon.urator si retelelor transeuropene de transporturi si telecomunicatii. Bibliografie : Maharia, <odica, Milea,( )conomie mondiala(, )ditura A"), 3448 creat in 9:;>, este destinat corectarii dezechilibrelor regionale, fiind orientat catre in&estitii producti&e, infrastructura si dez&oltarea -MMurilor. Bibliografie : Maharia, <odica, Milea,( )conomie mondiala(, )ditura A"), 3448

a treia componentS a domeniului sectorului public. Aici se includ pe de o parte suprafeDele pe care se aflS instituDiile aflate Gn proprietate publicS, fie regii autonome, fie administraDii publice, iar pe de altS parte terenurile culti&ate sau neculti&ate aflate Gn proprietatea publicS. %esigur, unele regii autonome pot funcDiona pe teritoriu pri&at, iar unele administraDii publice pot fi organizate Gn imobile pri&ate Ei@sau pe proprietSDi pri&ate. %ar aceasta reflectS o laturS a GntrepStrunderii sectorului public cu cel pri&at, pe lFngS aspectele complexe ale bunurilor economice mixte. Bibliografie: http:@@,,,.unibuc.ro@eBoo/s' %ictionar* of 1inantial and Business Terms ico <eis - 0onsultoria ^ inguas' licoreis`terra.com' ,,,.eafacere.ro@dictionarPfinanciar' Ministerul 1inantelor >;

,,,.mfinante.ro' http:@@dictionar.info.u&t.ro@

1onduri publice - +ublic sumele alocate de la bugetul de stat, bugetul asigurCrilor sociale de funds stat, bugetul asigurCrilor de sCnCtate, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele locale, bugetele instituDiilor publice finanDate din &enituri extrabugetare, fonduri externe acordate <omFniei, credite garantate de stat sau autoritCDi publice, etc. Bibliografie : $Managementul achizitiilor publice( +rof.uni&.dr. !heorghe 0A<"T)A 1orma de turism 7 The 1orma de turism reprezinta aspectul concret pe care il imbraca tourism form asocierea (combinarea ser&iciilor) ce alcatuiesc produsul turistic, precum si modalitatea de comercializare a acestuia. Bibliografie: Maria -oncica, !abriela "tanciulescu 7 )conomia turismului si ser&iciilor, )d =ranus, Bucuresti,3446 1B<_A<%)< intermediarul sau agentul sau compania care efectueaza ser&icii (cum ar fi colectarea, expedierea sau li&rarea bunurilor) destinate sa faciliteze transportul bunurilor. Bibliografie: http:@@,,,.expeditie.ro@dictionarPtermeniPtransport.html 1ranciza - franchise sau 0onsacrarea ca $franciza( din englezescul franchise@ franchising, s-a fransiza din facut o data cu reglementarea expresa a acestei formule. <eprezinta frantuzescul modalitatea de colaborare intre o societate numita NfrancizorN si una $franchise(, cum a fost (sau mai multe) societati numite NfrancizateN.1rancizorul, a&and drept fost folosit termenul de proprietate asupra unei marci inregistrate (sau a unor ser&icii), ofera mai multa &reme in francizatului resurse banesti si asistenta de specialitate, precum si literatura romaneasca dreptul de a folosi marca sa, in &ederea desfasurarii unor acti&itati comerciale. 1rancizatul are o limita stabilita prin contract a libertatii sale de actiune si el &arsa periodic o cota parte din profitul realizat, in folosul francizorului. Bibliografie: http:@@,,,.buget.ro@finante-banciin&estitii-legi@o-%ictionar*BugetPm-#ie,TermenPid?4>5@%efinitieP1ranciza.html 1ranciza - franchissing sistem de comercializare a produselor, ser&iciilor sau tehnologiilor, bazat pe o colaborare stransa si continua intre persoane fizice sau .uridice, independente din punct de &edere financiar, prin care o persoana, denumita francizor, acorda unei alte persoane, denumita beneficiar, dreptul de a exploata o afacere, un produs sau un ser&iciu. Bibliografie: ,,,.conta.ro@dictionarPlitera.phpXliteraYb' ,,,.dexonline.ro 1ranco la bord ( 1.B.B) 0lauza a contractului de export conform careia &anzatorul plateste - 1ree Bn Board cheltuielile de transport si asigurare a marfii pana la locul de imbarcare (bordul &asului sau cala a&ionului). %upa acest moment,transportul si asigurarea marfii trebuie platita de cumparator. )xporturile totale ale unei tari sunt e&aluate in 1.B.B, respecti& la pretul de export total pana la frontiera tarii exportatoare. Bibliografie: "tanciulescu, !abriela, Mihalciuc, Maria, Muresan, aura, "tan, #. "orin, 0saba, aszlo ). $%ictionar poliglot explicati& - Termeni uzuali in )0B2BM-A %) +-ATA(, )ditura )nciclopedica, Bucuresti, 9::6 >?

functia publica - public function 1uncDie publicC - +ublic %ut*@ +ublic Bffice

1unctionar de stat 0i&il ser&ant

1uncDionar public +ublic official

1uncDionarul public public affairs officer

1unctia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea sau institutia publica, in temeiul legii, in scopul realizarii competentelor sale. Bibliografie : http:@@legislatie.resursepentru-democratie.org@9??P9:::.php +rin funcDie publicC se GnDelege ansamblul atribuDiilor, sarcinilor, competenDelor Ei responsabilitCDilor cu care sunt in&estite persoanele titulare desemnate sau nu de un grup electoral Ei cele numite pentru a realiza obiecti&ele compartimentului Ei@sau instituDiei Ei sistemului adminstrati& Gn ansamblu. 1uncDia publicC reprezintC situaDia .uridicC a persoanei fizice in&estitC legal cu atribuDii Gn realizarea competenDei unei autoritCDi publice (ansamblul drepturilor Ei obligaDiilor care formeazC conDinutul .uridic dintre persoana fizicC in&estitC Ei organul de stat care a in&estit-o Gn funcDia publicC). Toate aceste drepturi Ei obligaDii sunt create Ei organizate Gn &ederea realizCrii puterii publice. TrCsCturile funcDiei publice: drepturile Ei obligaDiile funcDionarilor publici sunt stabilite pe cale unilateralC de cCtre organele statale prin norme .uridice' drepturile Ei obligaDiile pre&Czute Gn statut 7 ca atribuDii ale funcDiei de stat 7 sunt exercitate Gn &ederea realizCrii puterii publice' continuitatea exercitCrii acestei funcDii' cel in&estit cu o funcDie publicC se aflC Gntr-un raport de subordonare faDC de cel care l-a in&estit cu aceastC funcDie' cel in&estit cu o funcDie publicC se aflC Gntrun raport de autoritate faDC de terDi (exemplu: magistraDii care sunt in&estiDi cu atribuDia de a aplica legea). Bibliografie: Androiceanu, A., Management public internaDional, )d. )conomicC, 3444' =ni&ersitatea din BucureEti - eBoo/s - ZtiinDe administrati&e : Marinescu +aulManagementul instituDiilor publice' http:@@,,,.unibuc.ro@eBoo/s@"tiinteA%M@marinescu@3.htm +ersoana care presteaza in schimbul unui salariu o munca cu caracter administrati&,intr-o institutie sau intr-o intreprindere de stat.%easemenea ,termenul se refera si la alte personae care desfasoara acti&itati in domeniul public(.udecatori,politiffsti,o parte din fortele armate, cler). Bibliografie: %ictionar poliglot explicati&, )ditura )nciclopedica, Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu, "oimu #. "tan, aszlo .) 0saba Ln general, Gn administraDia de stat persoanele care deDin funcDii publice poarta denumirea genericC de funcDionari publici. 1uncDionarul public este o persoana care, Gn conformitate cu dispoziDiile actelor normati&e, este numitC de autoritatea publicC competentC sau aleasC potri&it normelor legii Ei Gn&estitC Gn mod legal cu atribuDiile funcDiei sale, prestFnd Gn mod permanent o acti&itate, cu scopul de a asigura funcDionarea continuC a unui ser&iciu public. Bibliografie: Androiceanu, A., Management public internaDional, )d. )conomicC, 3444 )ste persoana numitC, Gntr-o funcDie publicC Ei Gn&estitC Gn mod legal cu atribuDiile acesteia, persoana titularC de drepturi Ei obligaDii chematC sC le exercite Gn scopul realizCrii competenDei autoritCDii publice sau instituDiei publice din care face parte funcDia publicC. Ln egea nr. 9??@9::: pri&ind "tatutul funcDionarilor publici, art. 3 alin 3, funcDionarul public este definit ca fiind Wpersoana numitC, Gn condiDiile prezentei legi, Gntr-o funcDie publicC(. 0onform "tatutului, totalitatea funcDionarilor publici din autoritCDile Ei instituDiile publice din administraDia publicC centralC Ei localC constituie 0orpul funcDionarilor publici' persoana cCreia i-a Gncetat raportul de ser&iciu din moti&e >:

neimputabile ei GEi pCstreaza calitatea de funcDionar public, continuFnd sC facC parte din corpul de rezer&C al funcDionarilorpublici. Bibliografie: egea nr. 9?? din decembrie 9::: pri&ind "tatutul funcDionarilor publici, publicatC Gn Monitorul Bficial nr.3>9 din 33 martie 3448.

1urnizarea energiei electrice Ei termice Thermal and electrical energ* suppl*

1urnizor de ser&icii logistice - ogistics "er&ice +ro&ider 1urnizor tert de ser&icii - )%- third part*

1uziune - economic cosolidation

!3B - !o&ernment-tobusiness !30 - !o&ernment-to0itizen !3! - !o&ernment-to!o&ernment !aranDie localC - ocal guarant*

acti&itatea prin care un agent economic comercializeazC energie clienDilor interesaDi. 0ontractul Gncheiat Gn acest scop, denumit contract de furnizare, se Gncheie Gntre furnizor Ei client Ei trebuie sC cuprindC cel puDin clauzele minimale stabilite de autoritatea competentC prin contracte-model elaborate pentru categorii de clienDi. Bibliografie : $Managementul ser&iciilor publice(, +rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA =n furnizor de ser&icii logistice (de ex. %epozitare, transport) catre un furnizor sau un distribuitor Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress =n furnizor de ser&icii de comunicatii care receptioneaza date de la un partener commercial si le stocheaza pentru a putea fi extrase de un altul' deoarece se pot efectua de asemenea operatii de ediatre, traducere sia late acti&itati, adesea este folosit termenul $retea de ser&icii cu &aloare adaugata( pentru a descrie acest furnizor de ser&icii. Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress 1orma de comasare a persoanelor .uridice constand in contopirea a doua sau mai multe subiecte colecti&e de drept. Are ca efect incetarea existentei persoanelor .uridice contopite si formarea unei persoane .uridice noi. Bpereaza o transmisie uni&ersla intre subiecte de drept care isi inceteaza existenta si subiectul de rept nou format in &irtutea careia acesta din urma preia integral de la cel dintai bunurile inclusi& contractele de.a incheiate de&enind asfel razpunzator pentru neexecutarea lor. Bibliografie: dictionar de afaceri online <ubinian ,,,.rubinian.com interactiunea non-comerciala on-line dintre autoritatile gu&ernamentale centrale si locale, pe de o parte, si persoane .uridice, pe de alta parte Bibliografie: ,,,.,i/ipedia.org interactiunea non-comerciala on-line dintre autoritatile gu&ernamentale centrale si locale, pe de o parte, si cetateni, pe de alta parte Bibliografie: ,,,.,i/ipedia.org interactiunea non-comerciala on-line dintre autoritatile gu&ernamentale centrale, locale si internationale din aceeasi tara sau tari diferite. Bibliografie: ,,,.,i/ipedia.org anga.ament asumat de o autoritate a administraDiei publice locale faDC de instituDia creditoare de a plCti acesteia o anumitC sumC, Gn cazul neexecutCrii obligaDiilor de platC de cCtre agenDi economici Ei ser&icii publice din subordinea acesteia, pentru Gmprumuturile interne Ei externe garantate de aceastC autoritate. Bibliografie: 2istoreanu +uiu, Tudorescu 2icolae, $Managementul +restaDiei TuristiceN, )d. 0argo, Turnu "e&erin, 3443, pag. 36' #ellas 1., $)conomie )t +oliti[ue %u Tourism -nternationalN, )d. )conomi[ue, +aris, 9:?>, pag. 33 64

!estiunea se&iciilor publice - administration of public ser&ices

!lobalizarea

!ospodCriile populaDiei - Aousehold population

grupurile cu obiect limitat de acti&itate groups ,ith limited acti&iti -materiabilitate -mport - -mport -mport - -mport

-mpozit - tax, dut*

-mpozitul - tax, dut*

1orma de organizare si functionare a ser&iciilor publice sub autoritatea administratiei centrale@locale care cuprinde modul de finantare, stabilirea tarifelor pentru utilizatori, modul de plata a prestatorului, adaptarea la comanda publica si raspunderea prestatorului de ser&icii pentru calitatea si cantitatea ser&iciilor. Bibliografie: $%ictionar poliglot explicati&( !abriela "tanciulescu, Maria -oncica +rocesul prin care distanta geografica de&ine un factor tot mai putin important in stabilirea si dez&oltarea relatiilor transfrontaliere de natura economica, politica si socioculturala. Bibliografie: 9. M. -oncica, !. "tanciulescu, )d. =ranus, Bucuresti, 3446 reprezintC sectorul care cuprinde indi&izi sau grupuri de indi&izi, atFt Gn calitatea lor de consumatori cFt Ei, e&entual, de GntreprinzCtori, producCtori de bunuri de piaDC sau de ser&icii financiare Ei nefinanciare de piaDC, pentru care, Gn acest ultim caz, acti&itCDile corespunzCtoare sC nu se desfCEoarC Gn unitCDi distincte tratate drept c&asi-societCDi. Bibliografie: Androniceanu Armenia, "tCnciulescu !abriela, N"isteme )uropene ale AdministraDiei +ubliceN, )d. =ranus, Buc., 3446, pag.5> asocieri de societati comerciale sau organizatii cu scop nelucrati&, a&and ca principal obiecti& promo&area propriilor interese pe o piata, in relatiile cu gu&ernul sau alti parteneri. Bibliografie : K)conomia turismului si ser&iciilorK )ditura =ranus, Bucuresti caracteristica ser&iciilor de a nu putea fi percepute cu a.utorul simturilor Achizitionarea de marfuri si ser&icii din strainatate. Bibliografie: Mihalciuc' Maria, Muresan, aura' "tan, "orin' 0saba, aszlo' $%ictionar poliglot explicati&( )ditura )nciclopedia, Bucuresti 9::6 operatiunea comerciala de cumparare din strainatate a unor bunuri materiale si@sau ser&icii contra unor cantitati de moneda con&enita, implicand trecerea de catre acestea a frontierei &amale a importatorului. Bibliografie: $)xport--mport 0ommodit* )xpertise( 7 #iorel +etrescu, <oxana "arbu, 2ora Tomosoiu 9. prele&are obligatorie si gratuita efectuata de catre stat asupra resurselor sau bunurilor indi&iduale sau ale colecti&itatilor si platita in bani.-mpozitul constituie o sursa a finantarii cheltuielilor de interes general al statului si al administratie locale. )ste de asemenea un instrument al politicii economice, prin care se redistribuie o parte a &eniturilor, pot fi stimulate in&estitiile si in&iorarea con.uncturii economice. <eprezinta un iz&or principal al formarii &eniturilor bugetului de stat si al finantarii cheltuielilor publice. 3. platC obligatorie stabilitC prin lege, pe care cetCDenii, instituDiile etc. o &arsC din &enitul lor Gn bugetul statului' dare. Bibliografie: ,,,.buget.ro@finante-banci-in&estitii-legi contribuDia bSneascS obligatorie, nerambursabilS, destinatS conform legii, bugetului de stat de cStre persoanele fizice sau .uridice Ei se aplicS atFt pentru &eniturile realizate, cFt Ei pentru bunurile aflate Gn proprietate: impozit direct - direct tax' impozit fiscal - stamp dut*' impozit indirect - indirect tax' impozit pe cifra de afaceri - tax on turno&er' impozit pe lux - luxur* tax' impozit pe &enit - income tax. Bibliografie: http:@@,,,.unibuc.ro@eBoo/s' %ictionar* of 1inantial and Business Terms ico <eis - 0onsultoria ^ inguas' licoreis`terra.com' ,,,.eafacere.ro@dictionarPfinanciar' Ministerul 1inantelor - ,,,.mfinante.ro' http:@@dictionar.info.u&t.ro@ 69

-ndustria cinematografica 0inema industr*

-nfrastructura infrastructure -nitiati&a pentru comert global - !lobal 0ommerce -nitiati&e (!0-)

-no&aDia ser&iciilor 7 The inotion of ser&ices

-nspectoratul Oudetean "colar

0inematograful este prin excelenta arta societatii industrializate. 2ascut o data cu aceasta, el a contribuit la proliferarea modelului de organizare a societatii industriale, fiind in sine - industrie care a parcurs odata cu intreaga economie fazele ciclurilor economice. -n acleasi timp prin dimensiunea sa artistica, este antrenat in criza existentiala ce a marcat in ultimul secol intreaga &iata culturala din tarile industrializate. "pectacolul cinematografic a raspuns necesitatii masei de indi&izi de a se refugia in imaginar ca alternati&a temporara la &iata reala, de a se lasa cuceriti de magia spectaculosului in tentati&a de e&adare din banalul cotidian. Bibliografie: 0ristureanu 0ristina, )conomia in&izibilului. Tranzactiile internationale cu ser&icii, )ditura All Bec/, 3448 sistem de facilitati echipamente si ser&icii necesare operarii unei oraganizatii. Bibliografie : J )conomia ser&iciilor teorie si practicaK )ditura =<A2=", editia a ---a Bucuresti, 3443 =n organism mondial &oluntar* creat in octombrie 9::: de catre furnizori, producatori si detailisti pentru a imbunatati performanta lantului international de distributie a bunurilor de uz curent, prin dez&oltarea colaborati&a si promo&area de procese de afaceri si standarde globale &oluntare. Aceasta &a oferi beneficii tuturor utilizatorilor, mari sau mici, indifernt de locatia unde opereaza, imbunatatind de asemenea eficacitatea si eficienta lantului de distributor si a &alorii pentru consumatori prin intermediul cooperarii. Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress -no&aDia ser&iciilor este o realizare tehnicC ce constC din adaptarea Gntrun ser&iciu a unui element de.a cunoscut, dar care prezintC noutate pentru ser&iciul respecti&. )a poate reprezenta noutate pe plan naDional. B ino&are este uneori consecinDa altor ino&Cri. -no&aDia GnseamnC generarea de idei noi Ei implementarea lor Gn produse, procese, ser&icii. +rofesorul _. Abernath* de la Aar&ard a constatat cC ino&aDia ser&iciului Ei a procesului &ariazC Gn timp. -no&area unui ser&iciu urmCreEte maximizarea &alorii lui, iar ino&area de proces GmbunCtCDirea producti&itCDii lui. -no&aDia duce la schimbCri, care pot fi: schimbCri minore (modernizare), care nu duc la schimbCri pe piaDC' ele sunt noi &ariante ale unui ser&iciu cunoscut' schimbCri ma.ore (perfecDionare), care duc la o nouC generaDie de ser&icii' ele uzeazC moral ser&iciile prestate pe piaDC' schimbCri profunde (in&enDie), care duc la ser&icii complet noi' ele produc modificCri Gn comportamentul beneficiarului' schimbCri calitati&e (creaDie tehnicC) 7 introduc funcDii noi la un ser&iciu' schimbCri re&oluDionare (creaDie EtiinDificC) 7 re&oluDioneazC ramuri economice (comunicaDii prin satelit). -no&aDia nu apare numai Gn tehnicC, ci Ei Gn management, principalele surse de ino&aDie fiind: succesul neaEteptat' eEecul neaEteptat' necongruenDe Gn prestarea ser&iciului' ideea genialC. Bibliografie: -on + =MB' Andreea MAM1-<' Manuela -B2)"0=' "orin -B2)"0= <eingineria ser&iciilor, )d. A"), Bucuresti Actioneaza pentru realizarea politicii educationale a !u&ernului, fundamenteaza si stabileste proiectul anual al planului de in&atamant preuni&ersitar' asigura scolarizarea ele&ilor pe toata durata in&atamantului obligatoriu. Bibliografie: 0ristiana, 0ristureanu 7 $)conomia in&izibilului(, )ditura AllBec/, 3448' -oan, +opa 7 $Tranzactii comerciale internationale(, )ditura )conomica, 9::; 63

-nspectoratul Teritorial in 0onstructii

)xercita controlul de stat cu pri&ire la respectarea disciplinei in urbanism si amena.area teritoriului si la aplicarea unitara a pre&ederilor legale in domeniul calitatii constructiilor, in toate etapele de concepere, realizare, exploatare si in toate componentele sistemului calitatii in constructii. Bibliografie: 0ristiana, 0ristureanu 7 $)conomia in&izibilului(, )ditura AllBec/, 3448' -oan, +opa 7 $Tranzactii comerciale internationale(, )ditura )conomica, 9::; -nstitutiile financiare au ca functie principala finantarea acti&itatii economice, adica colectarea, transformarea si redistribuirea disponibilitatilor financiare. 1ondurile acestor institutii pro&in in principal din aran.amentele contractate (depuneri la &edere si la termen, titluri de &aloare etc.) si dobanzi. Bibliografie : ,,,.orasulsucea&a.ro' ,,,.dreptonline.ro' ,,,.mie.ro' ,,,.ansrc.ro' ,,,.administratie.ro' ,,,.pmb.ro' ,,,.radet.ro' ,,,.ratb.ro' ,,,.go&.ro' ,,,.re&istapresei.ro' ,,,.arpmb.ro 7 Agentia <egionala de +rotectie a Mediului Bucuresti ' ,,,.bucuresti.anofm.ro 7 Agentia Municipala pentru Bcuparea 1ortei de Munca bucuresti ' H )conomie I - prof. =ni&. %r. 0oralia Angelescu, edit. )conomica, editia a sasea -nstitutul 2aDional de este o instituDie publicC cu personalitate .uridicC aflatC Gn subordinea AdministraDie - The Ministerului AdministraDiei Ei -nternelor care asigurC gestionarea 2ational Administration formCrii Ei perfecDionCrii pregCtirii profesionale a funcDionarilor publici -nstitute din <omFnia. -2A elaboreazC strategia Ei asigurC formarea Ei perfecDionarea pregCtirii profesionale specializate Gn administraDie, pentru funcDionarii publici si personalul anga.at cu contract indi&idual de munca Gn cadrul autoritCDilor Ei instituDiilor publice, pentru persoanele numite sau alese Gn funcDii de demnitate publica sau asimilate acestora, din administraDia publica centralC Ei localC, precum Ei pentru alte persoane interesate. %e asemenea, -nstitutul 2aDional de AdministraDie realizeazC studii, proiecte Ei publicaDii Gn domeniul administraDiei publice, dez&oltC relaDii de colaborare cu alte instituDii din domeniul administraDiei, din DarC sau din strCinCtate. -nstitutul 2aDional de AdministraDie este abilitat sC certifice si sC acorde atestate de conformitate cu standardele internaDionale de calitate din domeniu, pentru administraDiile publice locale. Bibliografie: BrdonanDa nr.?9 din 54 august 3449 pri&ind GnfiinDarea Ei organizarea -nstitutului 2aDional de AdministraDie. -nteresul public - public desemneazS preocuparea administraDiei publice sau a agenDilor interest economici de a obDine ceea ce este a&anta.os, necesar sau folositor societSDii. )ste un concept adeseori in&ocat Gn aprecierea practicilor societSDilor comerciale Ei efectelor poziti&e sau negati&e ale acti&itSDilor asupra consumatorilor Ei societSDii Gn general. Mai mult decFt atFt, interesul public este un concept flexibil care se poate explica prin considerarea tuturor factorilor antrenaDi Gn realizarea unui efect. Bibliografie: http:@@,,,.unibuc.ro@eBoo/s' %ictionar* of 1inantial and Business Terms ico <eis - 0onsultoria ^ inguas' licoreis`terra.com' ,,,.eafacere.ro@dictionarPfinanciar' Ministerul 1inantelor - ,,,.mfinante.ro' http:@@dictionar.info.u&t.ro@ -nternalizare noile tehnici de comunicare care au fa&orizat si amplificat retelele si schimburile sub toate aspectele. Bibliografie: Maria, Mihalache' !abriela, "tanciulescu' aura, Muresan' "orin, #, "tan,- W%ictionar poliglot explicati&(, )ditura )nciclopedia, Bucuresti 9::6

65

-nteroperacti&itatea interoperacti&iti

acea proprietate ca mai multe sisteme interconectate sa functioneze ca un sistem unic. +rin definitie subsistemele unui sistem sunt interoperabile. Bibliografie : J Managementul ser&iciilor publiceK )ditura A"), editia a ---a Bucuresti, 3445 -ntreprindere - compan* grupeaza unitatile institutionale a caror functie principala consta in producerea de bunuri maateriale si ser&icii (non-financiare). Bibliografie: )conomie, editia a &-a, )ditura )conomica, 3444 -ntreprindere publica 1orma de intreprindere, cu personalitate .uridica si contabilitate public enterprise' public proprie, aflata in proprietatea statului sau situata sub control de stat, sector@compan*' public care produce bunuri si ser&icii destinate &anzarii la preturi care trebuie corporation sa asigure recuperarea cheltuioelilor(total sau partial).1unctioneaza in ramuri ca: transportul public, posta si telecomunicatii, creditare, producerea si distribuirea energiei electrice, apei si gazului, salubritate, cultura, sanatate, sport. -n general poarta denumirea de regie publica sau regie autonoma. Bibliografie: Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu, "orin #. "tan, $%ictionar poliglot explicati&' termeni uzuali in economia de piata(, )ditura )nciclopedica -ntreprinderile de indeplinesc functia de asigurare, adica de transformare a riscurilor asigurari indi&iduale in riscuri colecti&e, si care se finanteaza din primele de asigurare. )xemple sunt : astra, Allianz, interamerican etc. Bibliografie : ,,,.orasulsucea&a.ro' ,,,.dreptonline.ro' ,,,.mie.ro' ,,,.ansrc.ro' ,,,.administratie.ro' ,,,.pmb.ro' ,,,.radet.ro' ,,,.ratb.ro' ,,,.go&.ro' ,,,.re&istapresei.ro' ,,,.arpmb.ro 7 Agentia <egionala de +rotectie a Mediului Bucuresti ' ,,,.bucuresti.anofm.ro 7 Agentia Municipala pentru Bcuparea 1ortei de Munca bucuresti ' H )conomie I - prof. =ni&. %r. 0oralia Angelescu, edit. )conomica, editia a sasea -n&atamantul reprezinta, pentru toate tarile lumii, unul dintre ser&iciile cele mai education importante din categoria celor finantate de la buget. )l are rolul de a forma cadrele calificate necesare ramurilor economiei, de a realiza educarea permanenta a oamenilor, de a stimula si facilita procesul de instruire generala, contribuind astfel la dez&oltarea societatii, la cresterea economica. -mportanta acordata in&atamantului in tarile dez&oltate este demonstrata si de faptul ca in "=A, de exemplu, in uni&ersitati este cuprins un personal permanent mai numeros decat cel din agicultura. 0ifrele referitoare la: sumele alocate in&atamantului de la buget' ponderea cheltuielilor cu in&atamantul public in +-B' populatia scolara, e&olutia si structura acesteia pe forme si trepte de in&atamant' personalul didactic si raportul acestuia cu populatia scolara' baza materiala etc. "unt, de asemenea, edificatoare in ceea ce pri&este dez&oltatrea in&atamantului. 0orelatia intre ni&elul de dez&oltare al in&atamantuluisi ni&elul general de dez&oltare economica este sugesti& exprimata de faptul ca tarile a&ansate aloca in&atamantului cca. 6-:R din produsul national brut. !u&ernul <omFniei a aprobat Gn EedinDa din 95 octombrie, bugetul alocat Gn&CDCmFntului Ei cercetCrii pentru anul 344;. )ste pentru prima datC cFnd educaDiei Gi este alocat >,3R din +-B, adicC 9:.;6;,; milioane <B2, ceea ce reprezintC comparati& doar cu anul 3446 o crestere de 953,9R. Biblografie: Bacescu, Marius, Bacescu-0arbunaru, Angelica 0ompendiu de macroeconomie, )ditura =ranus, Bucuresti,9::;' -oncica, Maria 7 )conomia ser&iciilor, )ditura =ranus, Bucuresti, 3444' Minciu, <odica - )conomia turismului, )ditura =ranus, Bucuresti, 3448' 8 .,,,.edu.ro' >. ,,,.asig.ro' 6. ,,,.gu&.ro 68

-n&estitia de portofoliu - 0onsta in dobandirea de &alori mobiliare pe pietele de capital portofolio in&estments organizate si reglementate si care nu permit participarea directa la administrarea societatii comerciale. Bibliografie: :()conomia "er&iciilor-Teorie si practica(, editia a ----a re&azuta' Maria -oncica' )d =ranus, Bucuresti 3445 -n&estitie - -n&estment 0heltuieli facute cu dez&oltarea sau modernizarea echipamentelor tehnice. Bibliografie : %ictionarul explicati& al limbii romane, )ditia electronica, )ditura itera -nternational -n&estitie de portofoliu dobandirea de &alori mobiliare pe pietele de capital organizate si reglementate si care nu permit participarea directa la administrarea societatii comerciale -n&estitie directa participarea la constituirea sau extinderea unei intreprinderi in oricare %irect in&estment din formele .uridice pre&azute in lege. Bibliografie: $)conomia ser&iciilor( 7 Maria -oncica -n&estiDie directC +articiparea la constituirea sau extinderea unei intreprinderi in oricare %irect in&estment din formele .uridice pre&azute de lege' pot fi nationale sau straine. -n&estiDiile directe strCine (-%") sunt definite ca in&estitii ce cuprind controlul managerial al unei entitati rezidentiale intr-o alta economie. -%" implica o relatie pe termen lung ce reflecta un interes continuu al in&estitorului catre o entitate straina. Bibliografie: -oncica, M. 7 )conomia ser&iciilor. Teorie si practica, )ditura =ranus, Bucuresti, 3443' http:@@,,,.unctad.org L2T<)+<-2%)<)A 2oDiunea generalC a unitCDii economice prestatoare de ser&icii publice +=B -0f - +ublic Ei@sau producCtoare de bunuri publice. -ntreprinderea publica este underta/ing unitatea cu personalitate .uridicC care nu este constituitC exclusi& pe baza capitalului pri&at Ei care se raporteazC la autoritatea statului. <aDiunea existenDei acestor Gntreprinderi este de a asigura statului posibilitatea de a controla anumite sectoare de importanDC deosebitC pentru economia naDionalC Ei de a influenDa unele e&oluDii socialeconomice pe termen lung. Acest lucru presupune GnsC Ei asumarea de cCtre stat a eliminCrii consecinDelor nefa&orabile generate de e&entuala funcDionare ineficientC a Gntreprinderilor publice. TrCsCtura comunC tuturor Gntreprinderilor publice este raportarea lor de principiu la dreptul pri&at Ei mai ales la dreptul comercial. <egula se aplicC tuturor aspectelor acti&itCDii lor. -ntreprindere publica -ntreprindere asupra careia autoritatile publice exercita, direct sau indirect, o influenta dominanta, prin faptul ca detin proprietatea, participatii financiare sau stabilesc regulile care o gu&erneaza. -nfluenta dominanta a autoritatilor publice este presupusa, in mod special, cind acestea: a). detin ma.oritatea capitalului subscris al intreprinderii' b). controleaza ma.oritatea &oturilor legate de actiunile emise de intreprindere sau c). sunt in masura sa desemneze pe mai mult de .umatate dintre membrii consiliului de administratie, de conducere sau de supra&eghere al intreprinderii. Bibliografie: !losar de termini folositi in politica de concurenta a =niunii )uropene' +rof.uni&.dr. -on +lumb (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia Androniceanu, +rep.uni&.drd. Bana Abaluta- Managementul ser&iciilor publice

6>

LntreDinerea, repararea Ei exploatarea drumurilor publice - +ublic roads maintenance, repair and exploatation

Oandarmeria - militar* police force

Oobber - .obber

A-"")M-1A-<) 7 A-"")M-1A-<)

antul &alorii - #alue chain

AutoritCDile administraDiei publice sunt obligate sC asigure funcDionalitatea drumurilor astfel: cele centrale pentru drumurile naDionale, cele .udeDene pentru drumurile .udeDene, cele locale pentru drumurile orCEeneEti Ei comunale. Ln scopul modernizCrii drumurilor publice sunt necesare anumite mCsuri dintre care amintim: reabilitarea arterelor principale Ei a celor de acces Gn localitCDi' modernizarea intersecDiilor, podurilor, pasa.elor, precum Ei realizarea tra&ersCrilor subterane Ei supraterane' sistematizarea reDelei de drumuri pe principiul inelar-radial' creEterea gradului de siguranDC a circulaDie etc. Bibliografie : $Managementul ser&iciilor publice(, +rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA institutie specializata a statului, cu statut militar, componenta a Ministerului Administratiei si -nternelor, care exercita, in conditiile legii, atributiile ce ii re&in cu pri&ire la apararea ordinii si linistii publice, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a proprietatii publice si pri&ate, la pre&enirea si descoperirea infractiunilor si a altor incalcari ale legilor in &igoare, precum si la protectia institutiilor fundamentale ale statului si combaterea actelor de terorism. Oandarmeria, prin atributii, organizare, pregatire si dispunere teritoriala, contribuie la garantarea su&eranitatii, independentei, autoritatii, unitatii si securitatii statului, democratiei constitutionale pe intregul teritoriu national atat in timp de pace, cat si in situatii de criza. Bibliografie: ,,,.totaltop.ro' ,,,.diseara.ro -ntermediari in comertul international, in mod deosebit in comertul cu materii prime. Oobberul face legaturaintre furnizorul exportator si clientul 7 importator, fara a forma stocuri si a astepta cn.uncturi mai fa&orabile. )l face legatura intre importatorii actuali si potentiali, ale caror cereri sunt transformate in comenzi ferme catre exportatori. Oobberii incaseaza comisioane din partea ambelor parti. Bibliografie: %ictionar de administratie publica (Anton +. +arlagi), )ditia a doua, )ditura )conomica aissez-faire 7 o doctrina economica care explica superioritatea pietelor libere, peste regulamentele statului cu pri&ire la pietele indi&iduale si ale economiei, in general. 0ei care au propus aceasta doctrina argumenteaza ca economiile de piata &or realiza o mai eficienta alocare si utilizare a resurselor rare din economie si o crestere economica mai mare decat economiile centralizate, gu&ernul detine si directioneaza utilizarea resurselor. Aceasta interferenta se bazeaza pe faptul ca detinerea particulara a resurselor si libertatea maxima de a utiliza aceste resurse, in &ederea obtinerii de profit, &a crea o puternica stimulare in munca si acceptarea riscului. Birocratia, pe de alta parte, &a tinde spre limitarea intreprinderii si initiati&ei. Bibliografie: Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, 0ompendiu de macroeconomie, )ditura )conomica, 9::;, pg. 338 B serie de acti&itati care definesc impreuna un process de afaceri' seria de acti&itati de la producatori la magazinele detailistilor care definesc lantul de apro&izionare@distributie in segmental bunurilor de uz current. Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress

66

antul &oluntar #olunteer chain

ease-bac/

ease-bac/

easing

easing

easing easing - easing

B unitate@asociere a&and caracter &oluntar intre hotelieri independenti, in scopul oferirii unui produs@ser&iciu c&asiomogen, informarii clientelei si comercializarii in comun a produselor. +roducatorii sau ofertantii se unesc, de regula, sub aceeasi NmarcaN, obligatiile partilor &izand, cu prioritate, respectarea standardelor de calitate a produselor@ser&iciilor oferite si a coordonatelor unei politici comerciale unitare - campanii publicitare, prezenta la manifestari specifice (saloane, targuri), centre de rezer&are etc. Bibliografie: Minciu, <odica - )conomia turismului, )ditura =ranus, Bucuresti, 3448 Bperatiunile prin care proprietarul, aflat in urgenta ne&oie de fonduri banesti, isi &inde produsul unei societati de leasing si apoi il inchiriaza printr-un contract obisnuit' scopul acestor operatiuni este, transformarea fondurilor imobilizate in fonduri disponibile. Bibliografie: 0ristiana, 0ristureanu 7 $)conomia in&izibilului(, )ditura AllBec/, 3448' -oan, +opa 7 $Tranzactii comerciale internationale(, )ditura )conomica, 9::; <eprezinta operatiunile prin care proprietarul aflat in urgenta ne&oie de fonduri banesti, isi &inde produsul unei societati de leasing si apoi il inchiriaza printr-un contract obisnuit. Bibliografie: 9. M. -oncica, !. "tanciulescu, )d. =ranus, Bucuresti, 3446 operatiunea prin care o parte, denumita locator, transmite celeilalte parti denumita utilizator, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, dreptul de posesie si folosinta al unui bun al carui proprietar este, pentru o perioada determinate de timp' se&iciu de inchiriere a unui bun(mobil sau imobil)' operatiunea de $cumparare a unui bun cu scopul inchirierii, urmata de o inchiriere in scopul &anzarii(. 0u&antul N easingN &ine din limba engleza, de la substanti&ul NleasingN si &erbul Nto leaseN care s-ar traduce, intr-o prima acceptiune, prin Na inchiriaN. %ez&oltarea din ultimele decenii a acestui produs a confirmat insa o forma specifica de finantare, a carei denumire s-a departat de intelegerea initiala, reprezentata astazi mai bine de &erbele Nto rentN sau Nto hireN. Bibliografie: ,,,.alb-leasing.ro' ,,,.anamob.ro' ,,,.ase.ro operatiunea de finantare directa a in&estitiilor care consta ininchirierea pe baza de contract a unor echipamente de productie (utila.e) si imobile (cladiri, depozite) existente in proprietatea unor societati specializate in schimbul unei chirii. Bibliografie: Maria, Mihalache' !abriela, "tanciulescu' aura, Muresan' "orin, #, "tan,- W%ictionar poliglot explicati&(, )ditura )nciclopedia, Bucuresti 9::6, pag. 9;9 ser&iciu de inchiriere a unui bun, fie mobil sau imobil. Bibliografie: )conomia ser&iciilor, +rof. uni&. dr. Maria -oncica Bperatiune de finantare indirecta a in&estitiei care consta in incheierea pe baza de contract a unor echipamente de productie si immobile existente in proprietatea unor societati specializate, de leasing, in schimbul unei chirii. Bibliografie: Mihalciuc' Maria, Muresan, aura' "tan, "orin' 0saba, aszlo' $%ictionar poliglot explicati&( )ditura )nciclopedia, Bucuresti 9::6

6;

)A"-2! - leasing

termen din limba englezC care a fost consacrat ca atare Gn teoria Ei practica afacerilor. Termenul a apCrut Gn &ocabularul economic, cu sensul de astCzi, Gn 9?;;, cFnd prima firmC, Bell Telep hone 0ompan* din "=A, a luat iniDiati&a ca aparatele telefonice produse de ea sC poatC fi Ei Gnchiriate clienDilor. easingul este o formC de Gnchiriere realizatC de societCDi financiare specializate, numite WsocietCDi de leasing, a unor bunuri de capital di&erse, cCtre firme numite WbeneficiariN, care nu dispun de fonduri proprii ori nu pot sau nu doresc sC recurgC la credite bancare pentru cumpCrarea acestora de la producCtori. Bbiectul operaDiunilor de leasing Gl formeazC, cu precCdere, echipamentele electronice de calcul, aparatele Ei instrumentele de mCsurC Ei control, mi.loacele de transport, maEinile-unelte, maEinile agricole, unele bunuri de folosinDC GndelungatC, clCdirile cu destinaDie industrialC Ei comercialC, precum Ei clCdirile administrati&e (birouri). 0lasificarea operaDiunilor de leasing. easingul este practicat Gn di&erse forme, Gn funcDie de poziDia furnizorului Gn contractul de leasing, GncasCrile societCDii care dC cu chirie, conDinutul ratelor de leasing, particularitCDile tehnicii de realizare. Ln funcDie de poziDia furnizorului Gn contractul de leasing, se disting: leasingul direct, realizat prin Gncheierea contractului Gntre producCtor (furnizor) Ei utilizatorul bunului (care Gl GnchiriazC), finanDarea fiind asiguratC de furnizor' leasingul indirect, realizat prin societCDile specializate de leasing, care preiau creditarea, prestarea de ser&icii Ei asumarea riscurilor ce decurg din operaDiunile respecti&e. Ln funcDie de GncasCrile societCDii care dC cu chirie (raportul dintre conDinutul ratei de leasing Ei preD), s-au cristalizat: leasingul financiar, care presupune ca Gn perioada de Gnchiriere de bazC (prima Gnchiriere) sC fie realizat Gntregul preD al bunului contractat, inclusi& costurile auxiliare, precum Ei un profit' leasingul funcDional, cFnd Gn perioada de bazC este recuperatC doar o parte din preDul bunului contractat, caz Gn care societatea de leasing GEi asumC riscurile, rCspunde de furnizarea pieselor de schimb, efectuarea reparaDiilor, asigurarea echipamentelor Ei plata di&erselor taxe Ei impozite. 0onDinutul ratei de leasing diferenDiazC leasingul brut, Gn care ratele cuprind, pe lFngC preDul de &Fnzare al mCrfii (Gn totalitate sau parDial), Ei cheltuielile de GntreDinere, ser&ice Ei reparaDii etc, de leasingul net, care include doar preDul de &Fnzare al bunului Gnchiriat. %upC tehnica de &Fnzare, se remarcC deosebiri Gntre lease-bac/, time sharing, maEter leasing, leasing experimental, hire Ei renting. easebac/ este modalitatea prin care proprietarul, a&Fnd ne&oie urgentC de fonduri bCneEti, &inde produsul (de exemplu, o clCdire), Ei apoi Gl GnchiriazC de la noul proprietar printr-un contract obiEnuit. Time sharing reprezintC modalitatea prin care pot fi Gnchiriate bunuri cu &aloare ridicatC Ei uzurC moralC foarte rapidC -calculatoare, mi.loace de transport (a&ioane) sau utila.e -simultan mai multor beneficiari pe perioade distincte, Gn scopul utilizCrii integrale a capacitCDii de funcDionare a acestora. Master leasing este o formC specialC de leasing, practicatC cu precCdere la Gnchirierea containerelor pe termene determinate (term leasing) sau pe cClCtorie (trip leasing). easingul experimental este folosit Gn scopul promo&Crii &FnzCrilor, Gn special de maEini Ei utila.e, care sunt Gnchiriate pe termen scurt - cFte&a luni - cu con&enDia sC fie achiziDionate de clienDi la sfFrEitul perioadei de Gnchiriere, dacC acestea corespund cerinDelor acestora, sau sC fie restituite Gn caz contrar. BperaDiunile de hire Ei renting se situeazC Gntre 6?

leasing Ei Gnchirierea clasicC, ele derulFndu-se pe termen scurt Ei foarte scurt (cu ziua sau cu ora), a&Fnd drept obiect automobile, aparate, macarale, exca&atoare. Mecanismul operaDiunii de leasing: Acti&itatea de leasing este practicatC de: producCtori, Gn special din domeniul construcDiilor de maEini, cu scopul promo&Crii &FnzCrilor' firme specializate' bCnci, care utilizeazC leasingul ca o formC de finanDare. BperaDiunile de leasing se realizeazC cu a.utorul a douC contracte: unul de &Fnzare-cumpCrare, Gncheiat Gntre producCtor, ca &FnzCtor, Ei societatea de leasing, care crediteazC operaDiunea de leasing Gn calitate de cumpCrCtor Ei un contract de locaDiune, Gncheiat Gntre societatea de leasing Ei un terD beneficiar. TranzacDia de leasing presupune trei faze: contractarea, cumpCrarea Ei Gnchirierea (&ezi figura alCturatC).=n element important al contractului de leasing Gl reprezintC rata de leasing, atFt ca o clauzC contractualC, cFt Ei ca unul dintre factorii care determinC opDiunea pentru leasing. 0alcularea ratei de leasing presupune urmCtoarele etape: determinarea preDului real de achiziDie al bunului ce &a fi Gnchiriat' stabilirea comisionului ce re&ine societCDii de leasing' calcularea cotelor de amortizare a bunului' aplicarea asupra cheltuielilor de capital a factorului care cuantificC ser&iciile antrenate de a.utorul financiar pe care societatea de leasing Gl acordC clientului. A&anta.ele leasingului: easingul oferC a&anta.e atFt beneficiarului, cFt Ei societCDii de leasing Ei, respecti&, furnizorului. easingul sg doreEte o alternati&C a&anta.oasC pentru beneficiar, Gn cazul obDinerii unor utila.e costisitoare necesare modernizCrii proceselor de producDie sau a altor bunuri, care pot fi Gnlocuite operati& dacC acestea au fost depCEite moral Gntre timp. easingul poate fi Ei o soluDie optimC de import, cFnd utila.ele sau echipamentele care fac obiectul acestei operaDiuni sunt necesare temporar. Beneficiarul se poate bucura Ei de efectele fa&orabile de antrenare: obDinerea de /no,-ho, pentru exploatarea optimC a unor maEini Ei echipamente' pregCtirea personalului Ei ridicarea ni&elului de calificare a acestuia sau calificarea fCrC cheltuieli suplimentare' scurtarea perioadei de execuDie a unor operaDiuni Ei realizarea lor -a un ni&el calitati& superior' GmbunCtCDirea organizCrii producDiei prin consultanDC Gn domeniul managementului, acordatC de furnizor. Atracti&itatea contractului pentru societatea de leasing deri&C din &eniturile ce-i re&in Gn urma operaDiunii: chiria pentru utilizarea bunului Gn perioada dCrii lui Gn folosinDC' dobFnda pentru finanDarea pe termen mi.lociu sau lung' costul ser&iciilor oferite de societate beneficiarului' prima pentru utilizarea intensi&C' prima de risc Ei altele. 1urnizorul beneficiazC de faptul cC leasingul este o metodC de promo&are a &FnzCrilor, de lCrgire a segmentului de clienDi Ei a ariei de desfacere. 1urnizorul obDine cFEtiguri suplimentare prin re&Fnzarea sau reGnchirierea maEinilor Ei utila.elor, spaDiilor care i-au fost retumate dupC expirarea perioadei de bazC de Gnchiriere. #FnzCtorul are la GndemFnC Ei o modalitate de transformare a unei li&rCri cash Gntr-una pe credit, Gn mod direct sau prin intermediul ser&iciilor societCDii de leasing. AceastC posibilitate explicC faptul cC leasingul se practicC Gndeosebi pentru bunuri de capital, Gn general, pentru bunuri cu ciclu lung de &iaDC Ei &aloare ridicatC. easingul are Ei limite, care, pentru beneficiar, pro&in din faptul cC este costisitor, iar opDiunea pentru o asemenea operaDiune se .ustificC numai dacC sumele eliberate pot fi in&estite Gn alte domenii rentabile. 1urnizorul este confruntat cu riscuri mari, ce se pot realiza prin deteriorarea produsului Gnchiriat Ei ca 6:

urmare a lipsei utilizCrii acestuia dupC prima Gnchiriere. Ln ansamblu, leasingul se do&edeEte o formC modernC de comercializare Ei finanDare, cu perspecti&e de extindere pe piaDa internC Ei internaDionalC. easingul este folosit Ei Gn acti&itatea de pri&atizare a unor Gntreprinderi publice, fiind considerat o formC accesibilC de pri&atizare, deoarece oferC posibilitatea atragerii Gn aceastC acDiune a celor care nu dispun de capitalul necesar cumpCrCrii Gntreprinderilor. Bibliografie: WMar/eting 7 %ictionar explicati&( 7 0onstantin 1lorescu, +etre Malcomete, 2icolae Al. +op - )ditura )conomica Bucuresti 3445 easing cu &aloare reziduala operatiunea in care ratele de leasing sunt astfel structurate , incat la sfarsitul contractului parte din &aloarea obiectului de leasing ramane neachitata.Aceasta form ade leasing este o optiune frec&enta in cazul leasingului pentru auto&ehicule sau celui imobiliar. Bibliografie: http:@@,,,.h&b-leasing.ro@leaserez.htm easingul deschis este o forma a leasingului in care, dupa expirarea contractului, beneficiarul(locatorul) are de ales intre mai multe posibilitati: prelungirea duratei contractului, restituirea bunului inchiriat sau cumpararea acestuia(la &aloarea neamortizata). Bibliografie: Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, 0ompendiu de macroeconomie, )ditura )conomica, 9::;, pg. 33> forma de leasing ce pre&ede ca la terminarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului. Bibliografie: )conomia ser&iciilor, +rof. uni&. dr. Maria -oncica Tip de leasing incheiat de o societate cu un beneficiar pentru perioada de inchiriere a unui bun, care este mai scurta decat perioada de folosinta a acestuia si care presupune ca intreaga plata a pretului bunului plus costurile aferente sa fie realizate pe timpul acestei perioade. Bibliografie: %ictionar de economie, Anca "treinu, )ditura 2iculescu forma de leasing care nu pre&ede ca la terminarea contractuli se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului. Bibliografie: )conomia ser&iciilor, +rof. uni&. dr. Maria -oncica 0u&intul N easingN &ine din limba engleza, de la substanti&ul NleasingN si &erbul Nto leaseN care s-ar traduce, intr-o prima acceptiune, prin Na inchiriaN. %ez&oltarea din ultimele decenii a acestui produs a confirmat insa o forma specifica de finantare, a carei denumire s-a departat de intelegerea initiala, reprezentata astazi mai bine de &erbele Nto rentN sau Nto hireN. easing-ul reprezinta o metoda de finantare care o parte, denumita locator@finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfFrsitul perioadei de leasing locatorul@finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a Gnceta raporturile contractuale.( Bibliografie: http:@@,,,.albleasing.ro@legal.html legislatie care se opune creSrii sau extinderii unui trust Bibliografie: %)U

)A"-2! %)"0A-" B+)2 )A"-2!

easing financiar leasing financiar financial leasing

easing operational easing sau creditcontract de inchiriere

egislatia antitrust Antitrust legislation

;4

iberalizare liberalisation

iberalizarea comerDului cu ser&icii %eregulation of trade ,ith ser&ices -0)2TA - !eneral license, icence -0)2TA )U0 ="-#A )U0 ="-#) -0)2") -0)2TA 2))U0 ="-#A 2B2-)U0 ="-#) -0)2") icentierea

)liberarea pietelor de reglementarile care ingradesc liberul schimb de marfuri, ser&icii si capital. )a .oaca un rol important, in deosebi in circuitul economic international (prin reducerea taxelor &amale, eliminarea si@sau reducerea barierelor netarifare) si constituie premisa pentru asigurarea a&anta.elor di&iziunii internationale a muncii. Bibliografie: Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu, "orin #. "tan, $%ictionar poliglot explicati&' termeni uzuali in economia de piata(, )ditura )nciclopedica -nlaturarea (atenuarea) barierelor sau masurilor protectioniste practicate de diferite tari impotri&a desfasurarii libere a comertului cu ser&icii' Bibliografie: -oncica, M. 7 )conomia ser&iciilor. Teorie si practica, )ditura =ranus, Bucuresti, 3443 contractul prin care posesorul unui bre&et de in&enDie cedeazC cui&a dreptul de exploatare a in&enDiei sale. Bibliografie: W)conomia ser&iciilor(, Maria -B20-0A icentionarul acorda licentiatului dreptul exclusi& de utilizare a bre&etului. Aceasta poate fi deplina sau limitata. Bibliografie : Maria -oncica, <odica Minciu, !abriela "tanciulescu, )conomia ser&iciilor, )ditura =ranus, 9:::, pg.39; icentiatorul isi rezer&a dreptul de a utiliza bre&etul in continuare si de a-l acorda unor terti. Bibliografie : Maria -oncica, <odica Minciu, !abriela "tanciulescu, )conomia ser&iciilor, )ditura =ranus, 9:::, pg.39; <eprezinta operatiuniea prin care o firma (licentiat sau beneficiar) dobandeste, prin plata unui prVt dreptul de a utilize cunostintele tehnice bre&etate ale unor alte firme. Bibliografie: 9. M. -oncica, !. "tanciulescu, )d. =ranus, Bucuresti, 3446 Administratia publica locala poate autoriza si transportul de calatori cu mi.loace de transport particulare. +entru a obtine licenta de transport operatorii trebuie sa indeplineasca anumite conditii, cum sunt: onorabilitate 7 adica lipsa oricarei condamnari penale in legatura cu acti&itatea pe care o desfasoara' bonitatea 7 adica existenta do&ezilor din partea unei institutii bancare referitoare la capacitatea financiara a transportatorului' specialitatea 7 care trebuie do&edita cu documente eliberate de institutiile de profil' tehnicitatea 7 prin care transportatorul do&edeste ca detine mi.loace de transport care intrunesc conditiile pentru a circula pe drumurile publice. icenta poate fi suspendata daca transportatorul nu mai indeplineste conditiile pentru a desfasura acti&itatea de transport sau poate fi anulata daca au fost falsificate documentele de transport. 2ormele pe care trebuie sa le indeplineasca un transportator pri&at de calatori se stabilesc prin caietul de sarcini in care, pe langa reglementarile legale, sunt inscrise si obligatiile specifice pentru categoriile si tipurile de transport pentru care se acorda licenta: conditii pentru auto&ehicule, pentru soferi, pentru deplasarea calatorilor, precum si conditii comerciale. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice +rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA' +ublic Administration Matters ,0onf.uni&.dr.!eorgeta !A-!A

icentierea transportului pri&at de calatori

;9

icentierea transportului pri&at de calatori - icensing the pri&ate transport for people

icenDierea transportului pri&at de cClCtori - The bachelor of pri&ate transport

icitatie - auction

icitatie publica +ublic auction

icitatie publica fortata - +ublic forced auction

i&rare - suppl*

icentierea transportului pri&at de calatori- Administratia locala publica poate autoriza si transportul de calatori cu mi.loace de transport particulare. +entru a obtine licenta de transport operatorii trebuie sa indeplineasca anumite conditii: Bnorabilitatea- adica lipsa condamnarilor penale in legatura cu acti&itatea desfasurata' Bonitateaexistenta do&ezilor din partea institutiilor bancare referitoare la capacitatea financiara a traspotatorilor' "pecialitatea- trebuie do&edit cu documente eliberate de institutiile de profil' TehnicitateaTransportatorii trebuie sa do&edesca a detin mi.loace de transport care sa indeplinesca conditiile de a circula pe drumurile publice. Bibliografia:( Managementul ser&iciilor publice(-+lumb -on, Androniceanu Armenia, )d A") , Bucuresti 3445, pag 968 AdministraDia publicC localC poate autoriza Ei transportul de cClCtori cu mi.loace de transport particulare. +entru a obDine licenDa de transport, operatorii trebuie sC GndeplineascC anumite condiDii, cum sunt: onorabilitate 7 adicC lipsa oricCrei condamnCri penale Gn legCturC cu acti&itatea pe care o desfCEoarC' bonitatea 7 adicC existenDa do&ezilor din partea unei instituDii bancare referitoare la capacitatea financiarC a transportatorului' specialitatea 7 care trebuie do&editC cu documente eliberate de instituDiile de profil' tehnicitatea 7 prin care transportatorul do&edeEte cC deDine mi.loace de transport care Gntrunesc condiDiile pentru a circula pe drumurile publice. icenDa poate fi suspendatC dacC transportatorul nu mai GndeplineEte condiDiile pentru a desfCEura acti&itatea de transport sau poate fi anulatC dacC au fost falsificate documentele de transport. 2ormele pe care trebuie sC le GndeplineascC un transportator pri&at de cClCtori se stabilesc prin caietul de sarcini Gn care, pe lFngC reglementCrile legale, sunt Gnscrise Ei obligaDiile specifice pentru categoriile Ei tipurile de transport pentru care se acordC licenDC: condiDii pentru auto&ehicule, pentru Eoferi, pentru deplasarea cClCtorilor, precum Ei condiDii comerciale. Bibliografie: JManagementul ser&iciilor publice - editia a ---a J, +rof.uni&.dr. -on + =MB, 0onf uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA &anzare publica de bunuri si ser&icii persoanelor care ofera pretul cel mai mare. Bperatiunea concentreaza in acelasi loc sit imp cererea si oferta pentru bunurile si ser&iciile respecti&e. Bibliografie: Badita, Maria' 0ristache, "il&ia )lena, $%ictionar statistic-explicati&(, )ditura uceafarul, 3449 metoda de &anzare a titlurilor financiare prin confruntare directa in sala de negociere a ofertei cu cererea, cu participarea unei persone interesate . Bibliografia:( 0ompendiu de macroeconomie(-Bacesu Marian, Bacescu 0arbunaru Angelica, )ditura )conomica ,9::;, pag 359 &anzarea publica a bunurilor unui debitor falit ce nu-si poate achita datoriile la scadenta . 0onstituie o procedura de executare silita in scopul acoperirii totale sau partiale , prin echi&alent banesc a creantelor creditorilor. Bibliografia:( 0ompendiu de macroeconomie(Bacesu Marian, Bacescu 0arbunaru Angelica, )ditura )conomica , 9::;, pag 359 Transmiterea(expedierea, predarea) bunurilor de catre producator spre un intermediar(comerciant) si@sau spre consumatorul direct. Termen practicat si pentru relatia intre intermediar si consumatorul direct. Bibliografie: $%ictionar poliglot explicati&( !abriela "tanciulescu, ;3

Maria -oncica

i&rare directa - %irect suppl* i&retul de familie famil* card

obb* - obb*

ocatia de gestiune rent@leasing of permises

ogistica de distributie - ogistics of casting

ogistica de distributie ( ogistics of casting)

=n canal de mar/eting fara intermediari intre producator si consummator, in care producatorul isi asuma responsabilitatile si acti&itatile indeplinite in mod normal de un intermediar. Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress )ste documentul care cuprinde principalele date cu pri&ire la componenta familiei, filiatia copiilor si situatia lor .uridica fata de reprezentantii legali. i&retului de familie i se pot adauga file suplimentare pentru situatiile in care: a) familia are mai mult de sapte copii' b) familia sau persoana a primit copii in incredintare ori in plasament familial, potri&it legii. Bibliografie: http:@@,,,./eresztur. Acti&itati desfasurate de catre un grup de presiune organizat in &ederea apararii unor interese. +ersoanele care $fac lobb*( actioneaza in interesul unei persoane fizice sau .uridice, incercand sa influenteze legislatia si procesul decizional prin furnizarea unor informatii, prin explicarea si analiza unor probleme in scopul intelegerii acestora de catre cei care detin puterea si o exercita. Bibliografie: 0ompendiu de macroeconomie (Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru), )ditura )conomica, 9::;, Bucuresti, pag. 353. Acordul scris prin care locatorul pune la dispozitia locatarului un fond de comert sau o entitate comerciala in scopul exploatarii rentabile a acesteia de catre locatar si in schimbul platii unei chirii constand intr-o suma de bani determinata sau determinabila. "pecifitatea contractului rezida din obiectul sau, care nu este un bun propriu-zis, ci gestionarea unui bun. Bibliografie: Mar/eting. %ictionar explicati& (coordonatori 0onstantin 1lorescu, +etre Malcomete, 2icolae Al. +op), )ditura )conomica, Bucuresti, 3445, pag. 588 Ansamblu tehnicilor de organizare a fluxurilor de apro&izionare si gestionare a stocurilor de materiale ale firmei, incluzand: asigurarea disponibilitatii fizice a resurselor materiale destinate acti&itatii firmei (logistica in amonte)' punerea la dispozitia diferitelor centre de productie a resurselor necesare (logistica interna)' traseul produselor finite de la firma la clientii sai (logistica in a&al). Bibliografie: 9. %ictionar de management, ".0. $%iacon 0oresi( Bucuresti 9::3 1undatura %., +ricop M., Basanu !., +opescu %.' 3. <elatii financiare internationale, )ditura Academiei <omane, Bucuresti, 9::>' 5. %ictionar de mar/eting, )ditura Ounimea, -asi, 9:;:' 8. 0ompendiu de Macroeconomie, )ditura )conomica 9::;, Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru' >. Bazele Mar/eting-ului Bucuresti 9::8 +. "tefanescu ZtefCnescu' 6. ,,,.,i/ipedia.ro' ;. ,,,.i[ads.ro Ansamblu tehnicilor de organizare a fluxurilor de apro&izionare si gestionare a stocurilor de materiale ale firmei, incluzand: asigurarea disponibilitatii fizice a resurselor materiale destinate acti&itatii firmei (logistica in amonte)' punerea la dispozitia diferitelor centre de productie a resurselor necesare (logistica interna)' traseul produselor finite de la firma la clientii sai (logistica in a&al). Bibliografie: 9. %ictionar de management, ".0. $%iacon 0oresi( Bucuresti 9::3 1undatura %., +ricop M., Basanu !., +opescu %.' 3. <elatii financiare internationale, )ditura Academiei <omane, Bucuresti, 9::>' 5. %ictionar de mar/eting, )ditura Ounimea, -asi, 9:;:' 8. 0ompendiu de ;5

Macroeconomie, )ditura )conomica 9::;, Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru' >. Bazele Mar/eting-ului Bucuresti 9::8 +. "tefanescu ZtefCnescu' 6. ,,,.,i/ipedia.ro' ;. ,,,.i[ads.ro

ogistica pentru ser&iciile de &anzare on-line - 0onsumer %irect ogistics

+rocesele si instrumentele necesare pentru a face posibila functionarea ser&iciilor de &anzare on-line in cadrul lantului de distributie Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress

B!-"T-0f (economia cuprinde toDi paEii unui proces de fabricaDie, toate acti&itCDile de punere materialelor) in armonie a spaDiului Ei timpului cu bunurile si persoanele inclusi& gruparea lor.Mai concret, logistica se defineEte prin planificare integratC, organizare, impozitare si control a tuturor cursurilor de mCrfuri si materiale impreunC cu cursurile de informaDii legate de acestea incepFnd de la li&ratori prin etapele creerii de &alori (ex. producDie Ei@sau etape de distribuDie) pFnC la li&rarea produselor catre clienDi, inclusi& a eliminCrii deEeurilor Ei a reciclCrii. Bibliografie: http:@@,,,.managusam&.ro@cursuri R34zi@cursuri@frone@mar/eting@dictionar@m.htm loisir 7 )-"=<) oisir-ul este timpul liber destinat unui ansamblu de acti&itati carora indi&idual li se dedica in timpul liber, de buna &oie si cu placere. Bibliografie: Maria -oncica, !abriela "tanciulescu 7 )conomia turismului si ser&iciilor, ed. =ranus, Bucuresti, 3446, pg 83 otizare operatiune care consta in depozitarea marfurilor, de exemplu, la sosirea lor pe un aeroport, pentru a inlesni recunoasterea lor de catre poprietar si ridicarea lor dupa intocmirea formalitatilor &amale. Bibliografie : H 0ompediu de macroeconomie I - Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, )ditura )conomica, Bucuresti, 9::;, pag. 355 ucrari de utilitate %enumire generica pentru definirea acelor acti&itati programate si publica - public ,or/s executate de autoritatile administrati&e publice in scopul satisfacerii intereselor colecti&itatilor locale. 0ele mai importante lucrari de utlilitate publica sunt prospectiunile si exploatarile geologice, caile de comunicatie, alinierea si largirea strazilor, alimentarea cu energie electrica, gaze termoficare, alimentarea cu apa, canalizarea si irigatiile, constructiile administrati&e, obiecti&ele cu caracter social si amena.arile speciale(aparare ci&ila, apararea statului). 1inantarea lucrarilor de utilitate publica se realizeaza din bugetul central sau local al autoritatii administratiei publice de catre persoane pri&ate sau in sistemul mix. Bibliografie: %ictionar de administrare publica Anton +. +arlogi )ditura )conomica ucrari publice - public orice cheltuiala a gu&ernului in infrastructura sociala ca drumuri, case, ,or/s spitale, canalizare etc. Asemenea cheltuieli sunt spri.inite puternic de stat in timpul recesiunii, intrucat pot atenua soma.ul si pot stimula cererea agregata. Bibliografie : H 0ompediu de macroeconomie I Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, )ditura )conomica, Bucuresti, 9::;, pag. 355 ;8

Macroeconomia macroeconom* sectorului public

totalitatea fenomenelor Ei proceselor economice care caracterizeazS acti&itatea sectorului public ca reglator al &ieDii economice. Aici se includ inter&enDiile statului menite sS reglementeze piaDa, respecti& toate politicile macroeconomice Ei mSsurile adoptate pentru atenuarea efectelor negati&e ale dezechilibrelor, acDiuni legate de fiscalitate, datorie publicS, distribuDia &eniturilor etc. Bibliografie: http:@@,,,.unibuc.ro@eBoo/s' %ictionar* of 1inantial and Business Terms ico <eis - 0onsultoria ^ inguas' licoreis`terra.com' ,,,.eafacere.ro@dictionarPfinanciar' Ministerul 1inantelor ,,,.mfinante.ro' http:@@dictionar.info.u&t.ro@ Management B strategie )0< (&ezi )fficient 0onsumer <esponse) integrate de colaborati& al relatiei cu management al cerererii care a.uta producatorii si detailistii sa consumatorul recunoasca sis a e&alueze in comun ne&oile indi&iduale ale 0ollaborati&e consumatorilor@ cumparatorilor sis a isi adapteze oferta la acestea. 0onsumer <elationship Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress Management

Management public +ublic Management

Managementul public public management

Managementul urban =rban Management

Managementul public reprezintC ansamblul proceselor Ei relaDiilor de management, bine determinate, existente Gntre componente ale sistemului administrati&, prin care, Gn regim de putere publicC, se aduc la Gndeplinire legile Ei@sau se planificC, organizeazC, coordoneazC, gestioneazC Ei controleazC acti&itCDile implicate Gn realizarea ser&iciilor care satisfac interesul public. Bibliografie: Androiceanu, A., Management public internaDional, )d. )conomicC, 3444 constC Gn integrarea abordCrilor: managerialC, politicC Ei legalC Gn procesul de Gndeplinire a mandatului autoritCDii legislati&e, executi&e Ei .uridice, respecti& furnizarea de ser&icii pentru societate Gn ansamblul ei sau pentru segmente importante ale acesteia. 0onsta in arta Ei EtiinDa de a aplica metode Ei tehnici Gn administraDia publicC pentru a fundamenta programe, a organiza Ei coordona procesele de restructurare, administrare a resurselor bugetare alocate, a resurselor umane integrate, de e&aluare Ei auditare a instituDiilor publice. "tudiazC procese Ei relaDii de management existente Gntre componentele sistemului administrati& dar Ei Gn cadrul acestora Gn &ederea descoperirii de principii Ei legitCDi generale, de metode Ei tehnici pentru GmbunCtCDirea pre&iziunii, organizCrii Ei coordonCrii, administrCrii resurselor Ei control-e&aluarii acti&itCDilor cu scopul creEterii gradului de satisfacere a interesului public. Bibliografie: Androniceanu, Armenia' 2outati in managementul public, )ditura A"), Bucuresti 3445 Managementul urban se defineEte ca procesul de dez&oltare, execuDie, coordonare Ei e&aluare a strategiilor integrate, cu a.utorul actorilor urbani rele&anDi, Gn concordanDC cu interesul public Ei Delurile sectorului pri&at, Gn cadrul politicilor naDionale de dez&oltare, cu scopul de a identifica, de a crea Ei exploata potenDialul urban Gn &ederea unei dez&oltCri economice durabile. Managementul urban este acti&itatea prin care se GncearcC mobilizarea di&erselor resurse pentru a le face sC acDioneze Gntr-o manierC cooperantC Gn domeniul planificCrii, programCrii, Gntocmirii bugetelor Ei implementCrii, dar Ei domeniul exploatCrii Ei GntreDinerii, Gn scopul atingerii obiecti&elor de dez&oltare a oraEului.0omun acestor definiDii este faptul cC managementul urban ;>

presupune un ni&el de decizie Ei o structurC organizaDionalC care sC poatC coordona actorii urbani rele&anDi, pentru a formula Ei implementa o strategie de dez&oltare, folosind instrumentele care-i stau la dispoziDie. -nstrumentele managementului urban sunt mar/etingul urban, planificarea strategicC Ei finanDarea a&ansatC. Managementul urban este inspirat din managementul firmei, dar diferC fundamental de managementul firmei deoarece nu se aplicC Gn folosul pri&at @indi&idual ci Gn folosul comun @public. Managementul urban reprezintC o tehnicC de administrare a problemelor oraEului. <olul administraDiei este ma.or, dar administraDia singurC nu poate rezol&a problemele oraEului. Ln managementul urban administraDia trebuie sC se spri.ine pe alDi actori @parteneri din comunitate. Managementul urban presupune metode Ei tehnici de lucru Ei implicC cunoaEterea aprofundatC a teritoriului de administrat precum Ei a contextului general, macro-economic, politic, social. Bibliografie: +ascariu. !., +lanificare Ei dez&oltare spaDialC, note de curs, 3448 Mandat Bn ine +ermite transferul rapid in tara, a unor sume nelimitate de bani, care &or a.unge la destinatar in maximum o ora de la depunerea sumei, cu conditia ca acesta sa se afle la ghiseul oficiului de destinatie. "e bazeaza pe o intelegere intre expeditorul si destinatarul mandatului. "er&iciul mandat Bn-line este accesibil si util in egala masura atat persoanelor fizice cat si persoanelor .uridice, printr-o retea extinsa de subunitati postale. Bibliografia: http:@@,,,.posta-romana.ro Marca - mar/,brand a fost folosita din cele mai &echi timpuri, in antichitate era folosit un numar mare de semen pentru identifiarea produselor. A. Braun semnaleaza, de pilda, existenta la romani a 6444 de semne cu &aloare de marca, folosite in cadrul produselor ceramice. Aceste semne indicau numele producatorului si denumirea localitatii de unde pro&enea produsul. Marca este unsemn distincti&e care permite unei personae fizice sau .uridice sa distinga produsele sau ser&iciile sale de cele ale concurentilor, oferind garantia unei calitati superioare, constante. Bibliografie: http:@@,,,.didactic.ro@files@9?@4scps.pptg>' $1undamentele stiintei marfurilor(-M.Blaru, -. "chileru, <. +amfilie, A. +urcarea, M. 2egrea, A. Atanase, 0. "tanciu' )d. )conomica, 3449 MA<0A Marca (de produs) prote.ata printr-un depozit constituit la B"-M -2<)!-"T<ATA ( egea ?8@9::?). <omania este semnatara a 0on&entiei de la +aris si a <)!-"T)<)% T<A%) Aran.amentului de la Madrid pri&ind protectia proprietatii industriale MA<\ si Gnregistrarea marcilor internationale. Brice persoana fizica sau .uridica poate Gnregistra una sau mai multe marci. +ot fi Gnregistrate ca marci: cu&inte, inclusi& nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurati&e, forme tridimensionale si, Gn special, forma produsului si a ambala.ului, combinatii de culori etc. Lnregistrarea marcii confera titularului dreptul exclusi& de folosire a marcii (pentru produsele si@sau ser&iciile pentru care s-a efectuat Gnregistrarea), pentru o durata nelimitata (daca Gnregistrarea &a fi reGnnoita din 94 Gn 94 ani). Marcile pot fi indi&iduale (apartin unei singure firme), colecti&e (delimiteaza produsele@ser&iciile membrilor de cele ale concurentei) si marci de certificare (indica faptul ca produsele@ser&iciile pentru care marca este utilizata sunt certificate de titular Gn ceea ce pri&este calitatea, materialele, modul de fabricatie etc.). Marcile Gnregistrate la B"-M nu sunt prote.ate decat pe teritoriul <omaniei. 0onform Aran.amentul de la Madrid, se poate face Gnregistrarea internationala a unei marci - Gn una sau mai multe tari membre (pentru o durata de 34 ;6

ani, cu posibilitatea prelungirii) -, printr-o cerere unica depusa la Brganizatia Mondiala de +roprietate -ntelectuala - BM+-, cu conditia ca aceasta marca sa fie Gnscrisa Gn registrul marcilor Gnregistrate Gn <omania. #. 0on&entia de la +aris, Brganizatia Mondiala de +roprietate -ntelectuala - BM+-. Bibliografie : http:@@,,,.managusam&.ro@cursuri R34zi@cursuri@frone@mar/eting@dictionar@m.htm

Marca inregistrata Trademar/

MA<\)T-2! A ")<#-0-- B< "er&ices Mar/eting

Marca (de produs) prote.ata printr-un depozit constituit la B"-M ( egea ?8@9::?). <omania este semnatara a 0on&entiei de la +aris si a Aran.amentului de la Madrid pri&ind protectia proprietatii industriale si inregistrarea marcilor internationale. Brice persoana fizica sau .uridica poate inregistra una sau mai multe marci. +ot fi inregistrate ca marci: cu&inte, inclusi& nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurati&e, forme tridimensionale si, in special, forma produsului si a ambala.ului, combinatii de culori etc. -nregistrarea marcii confera titularului dreptul exclusi& de folosire a marcii (pentru produsele si@sau ser&iciile pentru care s-a efectuat inegistrarea), pentru o durata nelimitata (daca inregistrarea &a fi reinnoita din 94 in 94 ani). Marcile pot fi indi&iduale (apartin unei singure firme), colecti&e (delimiteaza produsele@ser&iciile membrilor de cele ale concurentei) si marci de certificare (indica faptul ca produsele@ser&iciile pentru care marca este utilizata sunt certificate de titular in ceea ce pri&este calitatea, materialele, modul de fabricatie etc). Marcile inregistrate la B"-M nu sunt prote.ate decat pe teritoriul <omaniei. 0onform Aran.amentul de la Madrid, se poate face inregistrarea internationala a unei marci 7 in una sau mai multe tari membre (pentru o durata de 34 ani, cu posibilitatea prelungirii) 7 printr-o cerere unica depusa la Brganizatia Mondiala de +roprietate -ntelectuala 7 BM+-, cu conditia ca aceasta marca sa fie inscrisa in registrul marcilor inregistrate in <omania. #. 0on&entia de la +aris, Brganizatia Mondiala de +roprietate -ntelectuala 7 BM+-. Bibliografie: 9. %ictionar de management, ".0. $%iacon 0oresi( Bucuresti 9::3 1undatura %., +ricop M., Basanu !., +opescu %.' 3. <elatii financiare internationale, )ditura Academiei <omane, Bucuresti, 9::>' 5. %ictionar de mar/eting, )ditura Ounimea, -asi, 9:;:' 8. 0ompendiu de Macroeconomie, )ditura )conomica 9::;, Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru' >. Bazele Mar/eting-ului Bucuresti 9::8 +. "tefanescu ZtefCnescu' 6. ,,,.,i/ipedia.ro' ;. ,,,.i[ads.ro concept a cCrui semnificaDie pro&ine din combinarea termenilor Wmar/etingN Ei Wser&iciiN, desemneazC un domeniu specializat al mar/etingului, apCrut ca rezultat al dez&oltCrii extensi&e a acestuia, caracterizate prin pCtrunderea Gn cadrul a noi sectoare ale acti&itCDii umane, printre care Ei cel al ser&iciilor (terDiar). +us Gn situaDii de piaDC tot mai delicate, sectorul ser&iciilor a fost ne&oit sC utilizeze, sC adapteze ori sC dez&olte metode Ei tehnici de mar/eting, care s-au constituit treptat Gntr-un domeniu nou, distinct, specializat al mar/etingului. Afirmarea mar/etingului ser&iciilor a a&ut loc de-a lungul unui proces marcat de o serie de etape clar conturate: apariDia Ei dez&oltarea, separarea Ei delimitarea, adFncirea Ei specializarea. ;;

+rocesul s-a desfCEurat treptat, pe mCsura manifestCrii dinamismului economico-social Gn ansamblul sectorului Ei Gn cadrul diferitelor categorii de ser&icii care-9 compun. <eflectFnd acest proces, conceptul de mar/eting al ser&iciilor s-a dez&oltat pe douC cCi diferite: una abordFnd sectorul Gn ansamblu, punFnd Gn e&idenDC deosebirile faDC de bunurile materiale, Ei alta specificC diferitelor categorii de ser&icii, care stC la baza apariDiei unor ramuri ale acestuia: mar/eting turistic (&.), mar/eting bancar (&.), mar/eting Gn transporturi (&.) etc. 0a domeniu distinct, mar/etingul ser&iciilor se caracterizeazC printr-un anumit specific, reflectat Gntr-un conDinut aparte, Gn care se regCsesc o serie de elemente similare mar/etingului bunurilor (adaptate corespunzCtor), unele comune tuturor ser&iciilor, iar altele GntFlnite numai Gn cadrul unei singure categorii de ser&icii. +unctul de plecare Gn GnDelegerea conDinutului Gl reprezintC ciclul de acti&itCDi descrise de procesul prin care sunt create Ei li&rate ser&iciile. "eparat Gn trei etape, corespunzCtoare succesiunii acti&itCDilor Ei abordate separat (dar Gn strFnsC legCturC una cu cealaltC), ciclul se reflectC Gn trei concepte definitorii ale mar/etingului ser&iciilor: mar/etingul extern firmei (al ser&iciilor oferite), mar/etingul interacti& (al ser&iciilor efecti& create Ei li&rate) Ei mar/etingul intem firmei. Mar/etingul extern firmei, componentC definitorie a mar/etingului ser&iciilor, corespunde etapei descrise de succesiunea de acti&itCDi prin care ser&iciile sunt oferite clientului. -nexistente Gn acest moment, datoritC caracteristicilor pe care le posedC, ele apar doar ca promisiuni, moti& pentru care, Gn unele lucrCri, Gn special americane, termenul curent folosit este cel de Wmar/eting al ser&iciilor promiseN. Termenul Wmar/etingN, ataEat acestei grupe de acti&itCDi, suprinzCtor la prima &edere, trebuie GnDeles ca semnificFnd abordarea lor distinctC, relati& diferitC, exprimatC printr-un conDinut aparte al cercetCrii (clienDii sunt doar potenDiali), dar mai ales al mix-ului corespunzCtor. )lementul central Gl reprezintC produsul oferit (promis), care, deEi inexistent GncC (aflat doar Gn calitate de concept), intrC Gn combinaDii specifice cu celelalte elemente ale mixului, generFnd numeroase particularitCDi ale fiecCruia dintre ele. -ntreaga filozofie de mar/eting extern are la bazC necesitatea asigurCrii unei corespondenDe depline Gntre elementele corespunzCtoare acestei etape Ei cele din momentul prestCrii ser&iciilor. -ntrC Gn discuDie preocupCri pri&ind Wtangibilizarea ser&iciilor, fiind utilizate tehnici specifice, incluse Gn cadrul tuturor componentelor politicii de mar/eting a firmei. ocul de desfCEurare a acti&itCDilor (ambianDa), personalul de contact, clientul GnDeles ca participant la actul de prestaDie, succesiunea acti&itCDilor etc. capCtC semnificaDii noi, diferite esenDial de cele atribuite Gn mod tradiDional. )le au &alenDe specifice fiecCrei componente a mixului. TradiDional, toate aceste acti&itCDi sunt plasate la Gnceputul ciclului de prestaDie, conducFnd Gn cele mai multe cazuri la diferenDe notabile Gntre ser&iciile promise (oferite) Ei cele efecti& li&rate. -n concepDia de mar/eting, ele constituie o etapC ulterioarC celei de proiectare, corespondenDa dintre aceste etape reprezentFnd cheia Gntregului demers de mar/eting. Mar/etingul interacti&, componentC definitorie a mar/etingului ser&iciilor, corespunde etapei descrise de succesiunea de acti&itCDi prin care ser&iciile sunt create Ei efecti& li&rate -a locul de prestaDie. Termenul interacti&, ataEat celui de Wmar/etingN, are la bazC o caracteristicC importantC a ser&iciilor, inseparabilitatea, Ei semnificC abordarea Gn ;?

optica de mar/eting a acDiunilor plasate -a .oncDiunea (interacDiunea) prestator-client. #iziunea de mar/eting, tratFnd relaDia Gn toatC complexitatea sa, se deosebeEte radical de cea clasicC, tradiDionalC, rezumatC la simple acti&itCDi de prestaDie. Mar/etingul interacti& are Gn &edere desfCEurarea proceselor Gn concordanDC deplinC cu cele care fac obiectul mar/etingului extern firmei. 0onceptul de mix obligC ca ser&iciul creat Ei li&rat sC nu difere de cel oferit (promis), preDul oferit (promis), e&entual chiar plCtit anticipat, sC fie cFt mai apropiat, e&entual identic cu cel de -a sfFrEitul prestaDiei, conDinutul promo&Crii care face obiectul mar/etingului extern sC fie concordant cu cel de la locul de prestaDie Ei cu tot ciclul de acti&itCDi desfCEurate Gn acest loc, acti&itCDile de distribuDie (li&rare) sC fie sincronizate perfect cu cele de prestaDie. 0onceptul de produs creat Ei li&rat, specific mar/etingului interacti&, este pri&it sub dublu aspect: ca produs global, constituit din combinaDia unor componente aflate Gn interacDiune, Ei ca produse parDiale, exprimFnd aceste componente tratate distinct. +e baza locului Ei rolului deDinut in cadrul procesului de creare Ei li&rare a unui ser&iciu, mulDi autori includ Gn rFndul produselor parDiale urmCtoarele elemente: clCdiri, echipamente Ei dotCri specifice (ambianDa), personalul de contact (cu clientul), clientul (Gn calitate de participant la realizarea prestaDiei), tehnologia de desfCEurare a proceselor. -n esenDC, abordarea specificC a produsului Gn ser&icii, Gn cadrul mar/etingului interacti&, s-a concretizat Gn identificarea de obiecti&e Ei strategii corespunzCtoare atFt produsului global, cFt Ei produselor parDiale menDionate. %e pe aceastC poziDie, alcCtuirea submixului de produs Gn ser&icii reprezintC un obiecti& important al politicii de mar/eting. -mportanDa Ei specificul fiecCrei componente Gn parte i-au determinat pe di&erEi autori sC le considere ca elemente separate ale mixului de mar/eting, propunFnd, Gn consecinDC, modificarea acestuia, &ariantele GntFlnite fiind destul de di&erse (cinci, Ease, Eapte componente). "pecialiEtii romFni ai domeniului considerC inoportunC o astfel de abordare, Gn contextul apariDiei Ei dez&oltCrii conceptului de produs global. 0oncepDiile respecti&e au fost exprimate, de regulC, Gn perioada WdescopeririiN mar/etingului ser&iciilor, reflectFnd cCutCrile fireEti ale unor autori de prestigiu, care, Gn felul acesta, sesizFnd importanDa fiecCrei componente Gn parte, au contribuit la dez&oltarea conceptului de produs. %istribuDia, Gn cadrul mar/etingului interacti&, apare definitC sub dublu aspect: ca acti&itCDi corelate corespunzCtor cu cele de prestaDie, Gn cadrul procesului de creare Ei li&rare (termenul Wli&rareN semnificFnd aceste acti&itCDi) Ei ca reDea alcCtuitC din clCdiri, echipamente Ei dotCri (componente Ei ele ale produsului). Zi Gn acest caz Gn mar/etingul ser&iciilor au fost identificate obiecti&e Ei strategii specifice prin care se operaDionalizeazC politica de distribuDie. -n mar/etingul interacti&, toate componentele produsului, distribuDiei Ei chiar preDul au un puternic rol promoDional, adCugFndu-se unor tehnici tradiDionale, incluse de regulC Gn conceptul de promo&are -a locul &FnzCrii (+ #). +roiectarea Ei luarea lor Gn considerare Ei sub acest aspect reprezintC o altC particularitate importantC a mar/etingului ser&iciilor. -n sfFrEit, preDul, Gn cadrul mixului corespunzCtor mar/etingului interacti&, are semnificaDii complexe, legate de relaDiile Gn care se aflC cu produsul Gn ansamblu (datorate, Gn special, intangibilitCDii Ei &ariabilitCDii acestuia) ori cu componentele sale particulare (cu precCdere clientul ca participant la prestaDie). %eosebit ;:

Mar/eting cultural cultural mar/eting

de importantC apare Gn acest context Ei percepDia clientului asupra preDului, atunci cFnd este raportatC la poziDia sa Gn cadrul mixului corespunzCtor mar/etingului extern. Aceste elemente, la care se adaugC e&ident Ei altele, stau la baza identificCrii unor obiecti&e Ei strategii specifice ale preDului Gn ser&icii, prin care se operaDionalizeazC politica de preD. Mar/etingul intern firmei, componentC definitorie a mar/etingului ser&iciilor, semnificC abordarea Gn optica Ei cu mi. loacele mar/etingului a proceselor Ei relaDiilor care iau naEtere Gntre elementele mar/etingului extern Ei cele ale mar/etingului interacti&, )l include deopotri&C sistemul de comunicaDie internC Ei problematica personalului. %ez&oltarea sa are drept punct de pornire neconcordanDele constatate pe mCsura separCrii tot mai accentuate, Gn timp Ei spaDiu, a proceselor Ei relaDiilor ce fac obiectul acestor elemente. "epararea respecti&C se datoreazC operCrii greEite, Gn cele doua etape, cu conceptele specifice mixului de mar/eting, abordCrii lor din unghiuri de &edere diferite - situaDie generatC Gn cea mai mare parte de particularitCDile procesului de creare Ei li&rare a ser&iciilor. -n contextul dat, managementul clasic nu a fost Gn mCsurC sC ofere soluDii de rezol&are a problemei, sarcinC pe care Ei-a asumat-o mar/etingul. %emersul, concretizat Gn apariDia Ei dez&oltarea conceptului de mar/eting intern firmei, a fost GnDeles uneori ca o imixtiune Gn problematica managementului, moti& pentru care este contestat chiar Ei de unii specialiEti Gn mar/eting, e&ident fCrC o cunoaEtere profundC a mecanismului de funcDionare a unei firme de ser&icii. -ncluderea personalului Gn problematica mar/etingului intern firmei Ei, pe un plan mai larg, Gn preocupCrile mar/etingului se datoreazC rolului sCu Gn cadrul sistemului de comunicaDie internC Ei Gn cadrul proceselor specifice Gn ser&icii. )ste de aEteptat ca, pe mCsurC ce fenomenul &a fi GntFlnit Ei Gn domeniul bunurilor, conceptul sC fie asimilat Ei pentru astfel de situaDii. 0onceptul de mar/eting al ser&iciilor are, e&ident, un conDinut mult mai bogat Ei mai complex decFt cel exprimat de elementele sale definitorii. -ntrC Gn discuDie, Gn primul rFnd, conceptele generale ale mar/etingului: mediu, piaDC, concurenDC, comportament etc. - toate prezentFnd particularitCDi care determinC specificul instrumentelor manageriale, Gn al doilea rFnd, caracterul complex al conceptului se regCseEte Gn conDinutul instrumentelor manageriale: misiunea firmei orientatC spre piaDC, poziDionarea, alcCtuirea mixului. Gn sfFrEit, un specific aparte se regCseEte Ei Gn cadrul altor componente ale management mar/etingului: organizarea, sistemul informaDional Ei decizional, programarea acti&itCDii de mar/eting etc. Bibliografie: WMar/eting 7 %ictionar explicati&( 7 0onstantin 1lorescu, +etre Malcomete, 2icolae Al. +op - )ditura )conomica Bucuresti 3445 Mar/eting care &izeaza promo&area culturii catre publicul larg prin &ariate institutii si organizatii de profil, publice si pri&ate. Bibliografie:(Mar/eting(-coordonator #. Balaure, )d =ranus, Bucuresti 3443

?4

Mar/eting politic +olitics mar/eting

Mar/eting-mix Mar/eting-mix

Merchandising

Ansamblu de mi.loace de actiune, constand in utilizarea tehnicilor moderne de mar/eting (de comunicare, indeosebi) pentru popularizarea programului, ideilor, personalitatii, ofertei electorale etc, unui candidat sau partid politic, punerea in practica a unor strategii de sensibilizare a electoratului, precum si pentru cunoasterea optiunilor, gradului de satisfactie, asteptarilor, intentiilor de &ot ale alegatorilor 7 in &ederea obtinerii unei adeziuni cat mai puternice. +rincipalele particularitati ale mar/etingului electoral &izeaza: studierea pietei electorale - cercetarea atitudinii politice a electorilor, imaginea partidelor si a oamenilor politici, intentiile de &ot s.a.' elaborarea strategiilor de comunicare - segmentele-tinta de electori, tema si tonul campaniei, canalele si suporturile media utilizate' organizarea logistica a campaniei. Bibliografie: 9. %ictionar de management, ".0. $%iacon 0oresi( Bucuresti 9::3 1undatura %., +ricop M., Basanu !., +opescu %.' 3. <elatii financiare internationale, )ditura Academiei <omane, Bucuresti, 9::>' 5. %ictionar de mar/eting, )ditura Ounimea, -asi, 9:;:' 8. 0ompendiu de Macroeconomie, )ditura )conomica 9::;, Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru' >. Bazele Mar/eting-ului Bucuresti 9::8 +. "tefanescu ZtefCnescu' 6. ,,,.,i/ipedia.ro' ;. ,,,.i[ads.ro 0ombinarea ansamblului politicilor de produs, pret, distributie si promo&are utilizat de o companie pentru atingerea obiecti&elor de mar/eting pe piata-tinta@piata potentiala. Mixul de mar/eting reprezinta un concept esential al teoriei mar/etingului modern, fiind cunoscut si sub denumirea de cei N8 +N: produs, pret, plasare (distributie) si promo&are@comunicare. 0ei N8 +N ai mixului de mar/eting: Mixul de produse: !ama de produse 0alitate, stil%esign "er&icii conexe Marca Ambala. %imensiuni !arantii etc.' Mixul pretului: +ret de catalog <emize, facilitate 1orme de plata Termene de plata' 0onditii de creditare etc.' Mixul distributiei: 0anale Acoperire "ortimente 1orta de &anzare Arie teritoriala Transport %epozitare "tocuri etc.' Mixul promotional: +ublicitate media+romo&area &anzarilor <elatii publice Mar/eting direct + # Merchandising "aloane, expozitii, e&enimente etc. Bibliografie: 9. %ictionar de management, ".0. $%iacon 0oresi( Bucuresti 9::3 1undatura %., +ricop M., Basanu !., +opescu %.' 3. <elatii financiare internationale, )ditura Academiei <omane, Bucuresti, 9::>' 5. %ictionar de mar/eting, )ditura Ounimea, -asi, 9:;:' 8. 0ompendiu de Macroeconomie, )ditura )conomica 9::;, Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru' >. Bazele Mar/eting-ului Bucuresti 9::8 +. "tefanescu ZtefCnescu' 6. ,,,.,i/ipedia.ro' ;. ,,,.i[ads.ro Ansamblu de metode si tehnici de prezentare acti&a, in cele mai bune conditii materiale si psihologice ale unui produs, la locul de &anzare, in scopul optimizarii &anzarilor si pentru a aduce un plus de satisfactie clientelei in timpul cautarii si cumpararii produselor, ceea ce implica: semnalare, expunere, e&identiere, intaietate etc. \eppner a descris aceasta tehnica ca Nansamblul de acti&itati prin care se asigura consumatorului marfa de care are ne&oie, la locul si momentul potri&it, la pretul potri&itN. 0ele mai importante aspecte la care merchandisingul face referire sunt: amplasamentul de comercializare al produsului in magazin@raion (etalare, esantionare, conditionare, preambalare, marcare, etichetare s.a.). B buna pozitionare consta in definirea .usta a asortimentului, alegerea referintelor, pentru gasirea ?9

locului potri&it si acoperirea cat mai completa a cererii' suprafata de &anzare atribuita per produs (fr. - espace de lineaire), calculata in centimetri sau fete de ambala.e de produse (engl. - facings)' cantitatea din fiecare produs care &a fi prezentata in cadrul raionului (inclusi& cantarire, dozare, &erificarea greutatii, imprimare, codificare s.a.) 7 cantitate suficienta pentru ca produsul sa fie &izibil si pentru a e&ita rupturile de stocuri intre doua perioade de apro&izionare (#. " -M), cantitati limitate pentru a e&ita stocurile inutile' modalitatile de dispunere si aran.are a marfii, mobilierul de prezentare folosit (adaptat tipului de produs - legume-fructe, textile, incaltaminte, carti, &ideo, .ucarii etc): eta.ere, paleti, cosuri, rafturi (modulare) de perete, &itrine, gondole, te.ghele, standuri (rotati&e), expozitoare etc.' punerea in e&identa a suprafetelor a&and un impact puternic asupra cumparatorului: extremitatile rafturilor (fr. - tines de gondole), eta.ere situate la ni&elul pri&irii si al mainilor (rezer&ate pentru promo&area produselor noi si NimpingereaN pe piata a unor articole)' dispunerea cat mai economica a marfurilor, dotare adec&ata cu echipamente' natura materialelor de semnalizare si de publicitate folosite la locul de &anzare: etichete, postere, afise, pliante, brosuri, reclama sonora, &ideo, animatori, obiecte promotionale etc' modul de aran.are@planul si designul magazinului, modul de diri.are a clientilor, fluxul ser&irii, decoruri, lumina, culorile folosite, atmosfera intima etc. Asemenea acti&itati se afla in sarcina unui specialist numit merchandiser. #. publicitate la locul de &anzare - + #. (-n 1ranta, -nstitulul 1rancez de Merchandising - -1M a fost fondat in9:;3' obiecti&: cercetarea, dez&oltarea, promo&area si difuzarea tehnicilor de merchandising). Bibliografie: 9. %ictionar de management, ".0. $%iacon 0oresi( Bucuresti 9::3 1undatura %., +ricop M., Basanu !., +opescu %.' 3. <elatii financiare internationale, )ditura Academiei <omane, Bucuresti, 9::>' 5. %ictionar de mar/eting, )ditura Ounimea, -asi, 9:;:' 8. 0ompendiu de Macroeconomie, )ditura )conomica 9::;, Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru' >. Bazele Mar/etingului Bucuresti 9::8 +. "tefanescu ZtefCnescu' 6. ,,,.,i/ipedia.ro' ;. ,,,.i[ads.ro Merchandising 0ercetare a dez&oltarii &anzarii si a utilizarii marfurilor si ser&iciilor Merchandising printr7o mai buna prezentare si publicitate in randul consumatorilor. Bibliografie : %ictionarul explicati& al limbii romane, )ditia electronica, )ditura itera -nternational Metoda $.ust-in-time --( Bperatii de comandare administrate de furnizor, realizate la locatia - Oust-in-time -clientului. <eprezentatii furnizorului, numaiti $implanturi(, plaseaza comenzi catre propriile inteprinderi, eliberand personalul ser&iciului apro&izionare al clientului de aceasta sarcina. Multi dintre acestia de&in de asemenea implicati la un ni&el mai profound, cum ar fi participarea la proiecte de dez&oltare de noi produse, planificarea fabricatiei etc. Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress Metoda $.ust-in-time( - Mutarea materialelor la locatia necesara la momentul potri&it pentru Oust-in-time utilizare sau consum. <ezultatul este ca fiecare operatie este sincronizata cu urmatoarele pentru a face aceasta mutare posibila. Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress

?3

Microeconomia microeconom* sectorului public

Ministerul Afacerilor )xterne

Ministerul Apararii 2ationale

Ministerul 1inantelor +ublice - Ministr* of +ublic 1inances

totalitatea fenomenelor Ei proceselor economice care caracterizeazS acti&itatea sectorului public ca agent economic. )ste &orba despre ipostaza de producStor de bunuri publice, ceea ce implicS studierea externalitSDilor, poluSrii, informaDiei Gn general, a preDurilor administrate etc. Bibliografie: http:@@,,,.unibuc.ro@eBoo/s' %ictionar* of 1inantial and Business Terms ico <eis - 0onsultoria ^ inguas' licoreis`terra.com' ,,,.eafacere.ro@dictionarPfinanciar' Ministerul 1inantelor - ,,,.mfinante.ro' http:@@dictionar.info.u&t.ro@ este organizat Ei funcDioneazC Gn conformitate cu A! nr.944@3448, cu modificCrile Ei completCrile ulterioare. Lntreaga acti&itate a ministerului este condusC de ministrul Afacerilor externe, care totodatC Gl reprezintC Gn raporturile cu celelalte autoritCDi publice, cu persoanele .uridice Ei fizice din DarC Ei din strCinCtate, precum Ei Gn .ustiDie. %e asemenea, ministrul Afacerilor externe rCspunde de Gntreaga acti&itate a ministerului Gn faDa !u&ernului, precum Ei, Gn calitate de membru al !u&ernului, Gn faDa +arlamentului.Ministrul Afacerilor externe este a.utat Gn acti&itatea sa de Ease secretari de stat: un secretar de stat pentru Afaceri europene' un secretar de stat pentru Afaceri globale' un secretar de stat pentru <omFnii de pretudindeni' un secretar de stat pentru <eformC Ei relaDii interinstituDionale' un secretar de stat pentru 1rancofonie' un secretar de stat pentru %iplomaDie publicC' Ei de doi subsecretari de stat: un subsecretar de stat pentru romFnii de pretudindeni' Agentul gu&ernamental pentru 0urtea )uropeanC a %repturilor Bmului, cu rang de subsecretar de stat. Ministerul Afacerilor )xterne are un secretar general Ei un secretar general ad.unct, care asigurC stabilitatea funcDionCrii ministerului, continuitatea conducerii Ei realizarea legCturilor funcDionale Gntre structurile ministerului. Bibliografie: http:@@,,,.mae.ro@index.phpX undeYdoc^idY>495^idln/Y4^catY3 este organul de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea !u&ernului, prin care este condusa acti&itatea in domeniul apararii nationale, potri&it pre&ederilor legii si strategiei de securitate nationala, pentru garantarea su&eranitatii, independentei si unitatii statului, integritatii teritoriale a tarii si democratiei constitutionale. Ministerul Apararii raspunde in fata +arlamentului, a !u&ernului si a 0onsiliului "uprem de Aparare a Tarii pentru modul de aplicare a pre&ederilor 0onstitutiei, a celorlalte acte normati&e in &igoare, a hotarFrilor !u&ernului si ale 0onsiliului "uprem de Aparare a Tarii, precum si ale tratatelor internationale la care <omFnia este parte, in domeniul sau de acti&itate. Bibliografie: http:@@,,,.mapn.ro@indexro.php institutia de maxima importanta, cu rol de sinteza Gn desfasurarea acti&itatii structurilor economice, financiare si fiscale din <omFnia si functioneaza pe baza egii nr.:4@3449 pri&ind organizarea si functionarea !u&ernului <omaniei si a ministerelor, cu modificCrile Ei completCrile ulterioare, a egii nr.>44@3443 pri&ind finantele publice, cu modificarile ulterioare si a AotarFrii !u&ernului nr.9>;8@3445 pri&ind organizarea si functionarea Ministerului 1inantelor +ublice si a Agentiei 2ationale de Administrare 1iscala, cu modificarile si completarile ulterioare, aplicFnd strategia si programul de gu&ernare Gn domeniul finantelor publice. Bibliografie: http:@@,,,.unibuc.ro@eBoo/s' %ictionar* of 1inantial and Business Terms ico <eis - 0onsultoria ^ inguas' licoreis`terra.com' ?5

,,,.eafacere.ro@dictionarPfinanciar' Ministerul 1inantelor ,,,.mfinante.ro' http:@@dictionar.info.u&t.ro@

Ministerul "anatatii +ublice - The Ministr* of +ublic Aealth

ca autoritate nationala in domeniul sanatatii, exercita controlul asupra sistemului de asigurari sociale de sanatate, din punct de &edere al aplicarii politicilor de sanatate aprobate de !u&ernul <omaniei. Bibliografie: Monitorul Bficial 2r. 5;3 din 3? aprilie 3446 Modelul englez sau existC mai multe posilitCDi pentru micii consumatori de a-Ei alege modelul concurenDei de distribuitorul dorit (chiar sC negocieze direct cu producCtorul dorit), piaDC Gn detail - The ceea ce implicC extinderea accesului liber al terDilor la rata Gn a&alul english model or the industriei Ei separarea operaDiei fizice de distribuDiei de cea comercialC competition model of de &Fnzare. 0el care GntocmeEte Ei GncaseazC factura nu mai este Gn mar/et in detail mod necesar cel care fizic distribuie gazul natural sau electricitatea. Bibliografie: Androniceanu Armenia, "tCnciulescu !abriela, N"isteme )uropene ale AdministraDiei +ubliceN, )d. =ranus, Buc., 3446, pag.5>' ,,,.primariaclu.napoca.ro@proiecte-dezbateri Monopol - Monopole drept exclusi& pe care il are cine&a (de obicei statul) de a dispune de ce&a, de a efectua ce&a (in special de a produce si de a desface anumite marfuri)' firma sau intreprindere, ce singura produce un bun sau ser&icii si, trebuie sa satisfaca intreaga cerere pentru aceasta. Bibliografie: $)conomie( 7 0oralia Angelescu MB2B+"B2 9. Termen utilizat in prezent in teoria economica pentru a desemna situatia unei piete pe care concurenta este imperfecta din partea cererii, ca urmare a prezentei unui singur cumparator. -n &orbirea curenta : monopol al cumparatorului sau al cererii. 3. Tip de piata cu concurenta imperfecta caracterizata prin existenta unui singur cumparator. -n acest fel, cumparatorul poate sa influenteze sau chiar sa impuna ni&elul pretului de cumparare. Bibliografie: Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, 0ompendiu de macroeconomie, )ditura )conomica, 9::;, pg. 3>:-364 Monopson - monopson* Tip de piata caracterizat prin existenta unui singur participant ca ofertant de marfuri sau ser&icii. Bfertantul monopolist detine intreaga piata, excuzand concurentii si a&and controlul asupra pretului pietei. Bibliografie: Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu, "orin #. "tan, $%ictionar poliglot explicati&' termeni uzuali in economia de piata(, )ditura )nciclopedica Mood*Ks - mood*Ks Agentie de stabilire a ratingului, care urmareste in principal, e&aluarea in&estors ser&ice riscului su&eran, pe termen scurt sip e termen lung' in acest scop, urmarind sa determine probabilitatea i&irii unor situatii defa&orabile' ia in considerare factorii economici si factorii sociali si factorii politici. Bibliografie: exicon de termini turistici 7 !abriela, "tanciulescu, 2icolae, upu, emilia, Titan, !abriela, Tigu, 1elicia, "tanoiu, )ditura Bscar +rint, Bucuresti, 3443, pg. 935 Munca - labour este un factor acti&e si determinant al productiei,ce antreneaza ceilalti factori in &ederea obtinerii de bunuri si ser&icii. Bibliografie: )conomie, editia a &-a, )ditura )conomica, 3444 ?8

2a&lu 2A# = - B0)A2 1<)-!AT

2eoindustrialism

nestocabilitate 2e&andabil unsal(e)able 2e&oia socialC - "ocial need@necessit*

2e&oia socialC 7 The social need

+retul pe care armatorul il pretinde na&lositorului pentru ser&iciul de transport maritim sau flu&ial, pe baza unui contract de transport. Bibliografie: http:@@,,,.nemira.ro@dictionarPfinante.asp preDul transportului mCrfurilor cu na&e tramp Ei este datorat armatorului de catre na&lositor pentru ser&iciul de care acesta a beneficiat,respecti& deplasarea mCrfii cu maxima diligenDC Ei Gntr-un timp rezonabil de la portul de incCrcare la portul de descCrcare. 2a&lul se formeazC pe piaDa mondialC a na&lurilor, Gn condiDii de concurenDC, pe baza legii Ei a ofertei de tona..2i&elul na&lurilor reflectC costurile armatorilor, starea con.uncturalC a pieDei internaDionale a na&lurilor, condiDiile specifice dominante pe di&ersele rute oceanice , &aloarea ser&iciului de transport pentru proprietarul mCrfii, posibilitatea mCrfii de a suporta un preD mai ridicat sau mai scazut al transportului Ei alte condiDii economice. Bibliografie: 0onstantin Alexa, Transporturi Ei )xpediDii -nternaDionale 7 )ditura A ".<. ., BucureEti 9::> -deea principala a acestui current o reprezinta faptul ca tendinta ma.ora care se contureaza nu este trecerea spre o societate de ser&icii, ci prefigurarea unei societati de $self-ser&ice(, bazata pe un consum crescut si reinnoit de bunuri industriale in sfera domestica. Astfel, parallel cu cresterea consumului final de ser&icii &a a&ea loc producedrea lor de indi&izii insisi, combinand munca lor casnica cu un echipament mena.er si colecti& performant. Bibliografia: $)conomia "er&iciilor, Teorie si +ractica, editia a 5 a re&izuita( 7 )ditura =ranus, 3445 7 Maria -oncica, pagina 38 caracteristica ser&iciilor de a nu putea fii pastrate in &ederea unui consum ulterior 9.+rodus sau ser&iciu care nu indeplineste conditiile de calitate cerute de piata sau ale carui oferte sunt mai mari decat cererile. 3. produs ce nu se poate &inde sau ser&iciu ce nu se solicita de piata. ansamblul dorinDelor a cCror satisfacere este consideratC de membrii unei colecti&itCDi ca fiind indispensabilC pentru asigurarea unui ni&el Ei stil de &iaDC Gn conformitate cu ni&elele de dez&oltare Ei statutul grupului. Bibliografie: Androniceanu Armenia, "tCnciulescu !abriela, N"isteme )uropene ale AdministraDiei +ubliceN, )d. =ranus, Buc., 3446, pag.5> 2e&oia socialC poate fi definitC ca fiind ansamblul dorinDelor a cCror satisfacere este consideratC de membrii unei colecti&itCDi ca fiind indispensabilC pentru asigurarea unui ni&el Ei stil de &iaDC Gn conformitate cu ni&elul de dez&oltare Ei statutul grupului. 2e&oile sociale sunt o creaDie a istoriei Ei a structurilor sociale. )le &ariazC Gn funcDie de ni&elul de dez&oltare a societCDii, de sfera Ei structura trebuinDelor, de impulsul EtiinDei Ei tehnicii etc. Bibliografie: -on + =MB, Armenia A2%<B2-0)A2=, Bana ABA =TA Managementul ser&iciilor publice - editia a ---a, )d A"), Bucuresti

?>

2i&elul ser&irii "er&ing le&el

2i&elul ser&irii este un parametru cu un continut complex, ce reflecta un ansamblu de conditii care concura la satisfacerea ne&oilor turistilor. -ntre acestea se numara: &arietatea ofertei, calitatea prestatiei, capacitatea unitatilor si confortul acestora, promptitudinea ser&irii. 0aracterizarea ni&elului ser&irii se poate realiza cu a.utorul unor indicatori ca: numarul tipurilor de produse turistice sau ser&icii specifice oferite in general, in limitele unei zone turistice sau de o unitate' structura pe categorii de confort a mi.loacelor de cazare si alimentatie' numarul unitatilor@locurilor de cazare (alimentatie) la 9444 de locuitori' numarul unitatilor@locurilor la unitatea teritoriala de suprafata' numarul de turisti ce re&in unui lucrator' timpul de asteptare si@sau timpul de ser&ire. 1ara indoiala ca, un numar mai mare de locuri, o mai buna distributie teritoriala a unitatilor, un numar mai mic de turisti raportati la un lucrator, un timp mai redus de asteptare &or asigura o calitate mai inalta a prestatiei turistice. Bibliografie: W)conomia turismului si ser&iciilor(, Autori !abriela "tanciulescu, Maria -oncica, )ditura =ranus, Bucuresti 3446, pag. 9;5-9;8 2BM)20 ATB<= 0lasificare a acti&itatilor publicata de )urostst in anul 9:;4. Aplicarea A0T-#-TAT-- %-2 2A0) este obligatorie pentru tarile membre cu ocazia transmiterii 0BM=2-TAT)A datelor catre =niunea )uropeana. 2omenclatorul de acti&itati din )=<B+)A2A 7 0omunitatea )uropeana a fost supus unei re&izuiri complete, in scopul "TAT-"T-0A alinierii la clasificarea re&izuita folosita de B2= (-"-0 re&.5), in anul 0 A""-1-0AT-B2 B1 9::4. 0onform hotararii de modificare a <egulamentului nr. )0B2BM-0 545;@9::4, 2A0) re& 9 &a sta la baza transmiterii datelor economice A0T-#-T-)" -2 TA) catre =niunea )uropeana pana in anul 9::>. dupa acesta data )=<B+)A2 clasificarea a de&enit obligatorie si la ni&elul statelor membre. 0BMM=2-Tc Bibliografie: Alexandru -saic-Maniu (coord.), )ugen +ecican, %aniela "tefanescu, #iorel !h. #oda, +a&el _agner 7 %ictionar de statistica generala, )d. )conomica, 3445, pg. 3;6 2onconsumator de +ersoana care nu cumpara si nici nu consuma, in momentul analizei, ser&icii - 2on-consumer un ser&iciu anume, datorita unor cauze obiecti&e si@sau subiecti&e. of ser&ices Bibliografie: Mar/eting. %ictionar explicati& (coordonatori 0onstantin 1lorescu, +etre Malcomete, 2icolae Al. +op), )ditura )conomica, Bucuresti, 3445, pag. 8?> Bbligatiune 7 debenture este un titlu de credit, hartie de &aloare emisa de banci, stat sau agenti economici (deci si de societatile comerciale) care confera posesorului ei calitatea de creditor fata de institutia emitenta si care are dreptul sa primeasca pentru suma imprumutata un anumit &enit fix sub forma de dobanda, de castiguri prin trageri la sorti sau sub ambele forme. Bibilografie: ,,,.conta.ro Bfera excesi&a de B situatie in care cantitatea oferita a unui ser&iciu este mai mare decat ser&icii - )xcessi&e cantitatea ceruta la pretul existent pe piata. Bibliografie: 0ompediu de ser&ices suppl* macroeconomie' )ditura )conomica' Bucuresti' 3445' pag.3;3 Bferta de ser&icii in sens generic reprezinta productia de ser&icii destinata "er&ices offer comercializarii pe piata, iar in sens specific, capacitatea prestatorilor de a furniza ser&icii pentru piata. Bibliografie: $)conomia ser&iciilor( 7 Maria -oncica Bferta de ser&icii 0apacitatea organizatorica a furnizorilor de ser&icii de a satisface in "er&ices "uppl* anumite conditii de calitate, structura si termene cerintele beneficiarilor. Bibliografie: )conomia Turismului si "er&iciilor, -oncica, Maria, "tanciulescu, !abriela, )ditura =ranus, Bucuresti, 3446. ?6

Bferta de ser&icii solicitation Bferta indi&iduala de ser&icii - -ndi&idual ser&ices suppl* Bficiul de "tat pentru -n&entii si Marci (B"-M) - The "tate Bffice for Mars and -n&entions Bficiul Oudetean de 0onsultanta Agricola

Bligopol natural

Bnline B`n/ing

Bperatii cu restul lumii - operations ,ith rest ,orld Bperatiuni in numerar cash operation@ transaction

adresarea catre clientii potentiali cu oferta de prestare a unor ser&icii profesionale. Bibliografie: moldo&a.md@moldo&a(test).nsf <eprezinta cantitatea sintr-un anumit ser&iciu pe care producatorii sunt capabili si dispusi sa o produca si sa o &anda la un momentdat pe o piata la diferite preturi. Bibliografie: 0ompediu de macroeconomie' )ditura )conomica' Bucuresti' 3445' pag.3;3 isi desfasoara acti&itatea ca organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea !u&ernului si are autoritate unica pe tertoriul <omaniei in asigurarea protectiei proprietatii industriale, in conformitate cu legislatia nationala in domeniu si cu pre&ederile con&entiilor si tratatelor internationale la care <omania este parte. Bibliografie: ,,,.osim.ro <eprezinta autoritatea de stat locala in domeniul 0onsultantei Agricole si implementeaza strategia Agentiei 2ationale de 0onsultanta Agricola la ni&el .udetean si comunal in procesul de tranzitie la economia de piata. Bibliografie: 0ristiana, 0ristureanu 7 $)conomia in&izibilului(, )ditura AllBec/, 3448' -oan, +opa 7 $Tranzactii comerciale internationale(, )ditura )conomica, 9::; )ste o structura a pietei aparuta din moti&atii economice (costuri mari de intrare si iesire de pe piata) caracterizata prin existenta unui numar mic de producatori care domina piata. Bibliografie: 9. M. -oncica, !. "tanciulescu, )d. =ranus, Bucuresti, 3446 Bnline B`n/ing este o solutie moderna de administrare la distanta a finantelor personale, accesibila 38 de ore din 38, ; zile din ;, oricand si de oriunde exista un computer cu acces la -nternet. )conomie de timp 7 1ara drumuri la bancah A#B Tiriac Ban/ are timp pentru client intotdeauna cand clientul are timp pentru banca. "er&iciul este onora permanent. -n plus, banca asigura onora asistenta tehnica prin telefon, e-mail sau mesa.e online in fiecare zi, intre 4?:44 si 34:44, de luni pana &ineri. )conomie de bani 7 0osturile operatiunilor onorae prin Bnline B`n/ing sunt cu >4R mai mici decat cele onorae la ghiseu. Bibliografie: 9. %ictionar de management, ".0. $%iacon 0oresi( Bucuresti 9::3 1undatura %., +ricop M., Basanu !., +opescu %.' 3. <elatii financiare internationale, )ditura Academiei <omane, Bucuresti, 9::>' 5. %ictionar de mar/eting, )ditura Ounimea, -asi, 9:;:' 8. 0ompendiu de Macroeconomie, )ditura )conomica 9::;, Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru' >. Bazele Mar/etingului Bucuresti 9::8 +. "tefanescu ZtefCnescu' 6. ,,,.,i/ipedia.ro' ;. ,,,.i[ads.ro operatii de import si export de bunuri si ser&icii. Bibliografie : H 0ompediu de macroeconomie I - Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, )ditura )conomica, Bucuresti, 9::;, pag. 3;> Tranzactii intre parteneri in care mi.locul de plata il reprezinta banii in numerar (bancnote si moneda di&izionara). Bibliografie: "tanciulescu, !abriela, Mihalciuc, Maria, Muresan, aura, "tan,#. "orin, 0saba, aszlo ). - $%ictionar poliglot explicati&- Termeni uzuali in )0B2BM-A %) +-ATA(, )ditura )nciclopedica, Bucuresti, 9::6

?;

Bperatiunile de prelucrare in lohn

reprezinta o forma specifica a operatiunilor in contrapartida, in care se imbina caracteristicile operatiunilor pur comerciale cu cele ale actiunilor de cooperare industriala, legaturile comerciale dintre partile cu anumite interdependente tehnologice. Bperatiunea este numita si &anzare de manopera. "e diferentiaza de operatiunile clasice de import si ecport prin faptul ca obiectul operatiunii il constituie prelucrarea materialelor, materiilor prime, produselor semifinite, apartinand uneia dintre parti (importatorul) de catre cealalte parte (exportatorul). "e imbina elemente de contrapatida, reexport si cooperare. Bibliografie: -oan, +opa- WTranzactii internationale. +olitici.Tehnici. -nstrumente.()ditura <ecif, 9::3 Bperatiunile de s,itch presupun transformarea unor disponibilitati de &aluta liber con&ertibila (transformare) in disponibilitati de clearing in fonduri in &aluta ori combinarea celor doua operatii. Bperatiunea desfasurandu-se in dublu sens, cunoaste doua &ariante: Waller( sau alimentarea contului de clearing si Wretour( sau &anzarea de disponibilitati de clearing. Bibliografie: -oan, +opaWTranzactii internationale. +olitici.Tehnici. -nstrumente.(- )ditura <ecif, 9::3, pag. 38: B+)<ATB<firme specializate Gn sti&uirea mCrfurilor (containerelor) la bordul +B<T=A<- (sti&atori) - na&ei, Gn descCrcarea Ei GncCrcarea acestora la @ de la na&C, depozitarea "T)#A%B<-2! Ei manipularea lor Gn cadrul terminalului. Bibliografie: 0BM+A2c http:@@,,,.expeditie.ro@dictionarPtermeniPtransport.html Bpinia publicS - public opinion aprecierea generalS cu pri&ire la un fenomen sau proces economic, la o acDiune sau un agent economic. Bpinia publicS se formeazS prin crearea unei imagini de firmS Ei dez&oltarea unor relaDii publice. "ocietSDile comerciale sunt sau ar trebui sS fie preocupate de inducerea unor principii poziti&e asupra acti&itSDilor care se contureazS cel mai bine atunci cFnd desfSEoarS acti&itSDi permanent supuse procesului de GmbunStSDire, sau care reflectS gri.a faDS de salariaDi, consumatori sau mediul natural. Ln aceste condiDii opinia publicS de&ine fa&orabilS societSDii comerciale care poate Gnregistra o creEtere a cifrei de afaceri. %acS GnsS este &orba despre o instituDie publicS, care presteazS ser&icii, opinia publicS fa&orabilS se reflectS prin acceptarea Ei spri.inirea acDiunilor Gntreprinse de administraDie. Bpinia publicS nefa&orabilS duce la Gngreunarea acti&itSDii prin amFnarea aplicSrii unor mSsuri, tergi&ersarea unor decizii, renunDarea la unele proiecte etc. Bibliografie: http:@@,,,.unibuc.ro@eBoo/s' %ictionar* of 1inantial and Business Terms ico <eis - 0onsultoria ^ inguas' licoreis`terra.com' ,,,.eafacere.ro@dictionarPfinanciar' Ministerul 1inantelor - ,,,.mfinante.ro' http:@@dictionar.info.u&t.ro@ +rin ordine publica se GnDelege un minimum de condiDii necesare pentru o &iaDC socialC acceptabilC. Brdinea publicC este ansamblul regulilor care asigurC siguranDa societCDii Ei a cCror GncClcare nu antreneazC decFt ilegalitatea parDialC a unui act sau fapt .uridic. )xpresia $Gn limitele legii( e&ocC principiul de drept potri&it cCruia totul este permis, dacC nu este interzis de lege. "ubliniem, GnsC, cC acti&itatea administraDiei este gu&ernatC de principiul legalitCDii, care este Gnscris Gn mai multe texte din 0onstituDie ( de exemplu : art. 96 alin. 3 $nimeni nu este mai presus de lege(' art. >9 instituie ca obligaDie fundamentala respectarea 0onstituDiei, a supremaDiei sale Ei a legilor). Bibliografie: ,,,.unibuc.ro' egea 2r.39>@9::9 a AdministraDiei publice locale' ,,,.cdep.ro ??

Brdine publica - +ublic order

organizarea si functionarea pietelor agroalimentare - the alimentar* mar/etplaces organization and acti&it*

B&er shooting - o&er shooting

+achet de ser&icii turistice - touristic pac/ ser&ice

+aradis fiscal

+erisabilitate a ser&iciilor 7 nonstoc/ing ser&ices

Brganizarea pietelor, a targurilor si a oboarelor este circumscrisa de <egulamentul-cadru aprobat prin A! nr. 9:@9::6. +ietele sunt ansambluri comericale special amena.ate pentru apro&izionarea populatiei cu legume, fructe, carne si produse din carne, lactate, cereale etc. Targurile sunt zone publice destinate &anzarii 7 cumpararii de produse agricole, agroalimentare, agroindustriale si industriale. Bboarele sunt piete destinate &anzarii 7 cumpararii animalelor. Balciurile sunt combinatii intre una dintre formele de piata de mai sus cu prestarile de ser&icii pentru distractie (ex. .ocuri mecanice). Autoritatile administratiei publice locale au competenta de a organiza pitele potri&it unui regulament propriu. !estionarea ser&iciilor necesare functionarii pietelor agroalimentare se realizeaza in trei moduri: prin ser&iciul public al consiliului local 7 piata este o directie care isi desfasoara acti&itatea in regie proprie cu fonduri de la bugetul local si cu functionari din administratia publica locala' prin institutii de interes public 7 administratia asigura ser&iciul public prin contractul administrati& incheiat cu prestatorul numit institutie publica' prin persoane .uridice cu capital de stat, pri&at sau mixt 7 pe baza contractului de asociere. Bibliografie: -on +lumb 7 Managementul ser&iciilor publice 7 )ditura A") 7 Bucuresti 3444 Tendinta a ratei de schimb de abatere de la &aloarea sa pe termen lung. "pre exemplu reducerea cu 3R a ratei dobanzii intr-o tara in fiecare dintre urmatorii > ani nu &a duce la deprecierea treptata ( cu cate 3R) a ratei de schimb in fiecare dintre perioadele urmatoare, ci &a genera o depreciere cumulate de 94R in momentulprezent, insotita de o repreciere treptata ( cu cate 3R) pentru fiecare dintre urmatorii > ani. Aceste a.ustari reflecta asteptarile agentilor pentru urmatoarea perioada ( de > ani ), dupa care lucrurile ar trebui sa re&ina la situatia initiala. Bibliografie: "isteme europene de administatie publica (!abriela "tanciulescu, Armenia Androniceanu), )ditura =ranus combinaDia prestabilita a cel puDin doua dintre urmCtoarele trei grupe de ser&icii, cu condiDia ca durata neGntrerupta a acestora sa depaseasca 38 de ore sau sa cuprindC o Gnnoptare, si anume, transport, cazare si alte ser&icii, fara legCtura cu transportul sau cazarea sau care nu sunt accesorii ale acestora si care reprezintC o parte semnificati&a a pachetului de ser&icii turistice, cum ar fi: alimentaDie, tratament balnear, agrement si altele asemenea' Bibliografie: +rotectia 0onsumatorilor @ 33 Martie 3448 Tara care nu percepe impozite sau percepe impozite reduse pentru toate &eniturile sau categoriile de &enituri' duce o politica ampla de atragere a firmelor, bancilor si corporatiilor economico-financiare din strainatate. Bibliografie: "isteme europene de administatie publica (!abriela "tanciulescu, Armenia Androniceanu), )ditura =ranus ser&icii ce nu pot fi stocate in &ederea &anzarii sau utilizarii lor ulterioare.

?:

+erisibilitatea ser&iciilor +erishabilit* of ser&ices

+iata eficienta )fficient mar/et

+iata europeana de credite - )uropean credit mar/et

+iata 1or,ard 1or,ard mar/et

piata informatiilor information mar/et

+iata mondiala - ,orld mar/et

2ea&and, de regula, o forma materiala, ser&iciile nu pot fi stocate si pastrate in &ederea unui consum ulterior. Aceasta caracteristica apare sub denumirea de perisabilitate. )a poate determina o serie de nea.unsuri, mai ales in asigurarea echilibrului oferta-cerere si realizarea efecti&a a ser&iciilor. Astfel, ser&iciile odata oferite dar neutilizate reprezinta pierderi de mi.loace umane si materiale(de exemplu, oferta de locuri de cazare, dintr-un mi.loc de transport, dintro sala de spectacole, dintr-o unitate de in&atamant etc.) ele neputand fi pastrate. a fel, daca la un anumit moment sau intr-un anumit loc, cererea de ser&icii este mai mare decat oferta, aceasta &a putea conduce la cresterea preturilor si@sau la nesatisfacerea cererii pentru unele categorii de clienti. Bibliografia: $)conomia "er&iciilor, Teorie si +ractica, editia a 5 a re&izuita( 7 )ditura =ranus, 3445 7 Maria -oncica, pagina 9> +iata ideala in care informatia este accesibila imediat si simultan tuturor in&estitorilor si potentialilor in&estitori, informatie care este asimilata instantaneu, astfel incat nu exista distorsiuni ale pretului. +e o piata eficienta &alorile mobiliare se &and la &aloarea lor reala. Teoria pietei eficiente sustine ca, deoarece nu exista &alori mobiliare sube&aluate sau suprae&aluate, managerii de portofoliu profesionisti si orice in&estitor nu pot sa obtina performante mai bune decat cele ale indicilor de piata. 0onceptul de piata eficienta ramane unul contro&ersat, dar studiile stiintifice care sustin aceasta teorie au a&ut drept rezultat proliferarea portofoliilor pasi&e, adica a fondurilor pe indici. Bibliografie: -oncica, Maria - )conomia ser&iciilor, )ditura =ranus, Bucuresti, 3445 +iata financiara internationala pe care se negociaza credite intre banci si institutii fara caracter bancar, pe baza unor contracte si asigurari detaliate. Termenul de acordare a creditului poate fi intre 54 de zile si aproximati& 94 ani. Bibliografie: 0ompendiu de macroeconomie (Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru), )ditura )conomica, 9::;, Bucuresti, pag. 3?6 Tranzactie care implica un contract de &anzare 7 cumparare de marfuri sau de titluri de &aloare la o data fixate si un produs con&enit prin contract. Mai este cunoscuta si ca piata futures. Bibliografie: "isteme europene de administatie publica (!abriela "tanciulescu, Armenia Androniceanu), )ditura =ranus desemneaza spatiul economic al tranzactiilor care au ca obiect marfuri de tipul bunurilor si ser&iciilor informationale, inclusi&e reglementarile de cadru, procedurile de tranzactionare si manifestarile de specificitate ale cererii si ofertei de astfel de lucruri. Bibliografie: )conomie, editia a &-a, )ditura )conomica, 3444 totalitatea relatiilor care se stabilesc intre producatorii si consumatorii din tari diferite, intre economiile nationale in procesul schimbului de acti&itati, care are loc pe plan international prin intermediul tranzactiilor economice,datorita di&iziunii internationale a muncii. <eflecta structurile si trasaturile definitorii ale economiei mondiale, a&and un caracter obiecti& ce decurge din dez&oltarea si adancirea interdependentelor economice dintre toate natiunile lumii. Bibliografie: Maharia, <odica, )conomie mondiala , )ditura A"), Bucuresti, 3448

:4

+iata monetara - Mone* mar/et

+iata primara a muncii in ser&icii piata primara a muncii in ser&icii 7 +<-MA<c ABB=< MA<\)T -2 ")<#-0)"

+iata instrumentelor financiare pe termen scurt (sub un an), cum ar fi certificatele de depozit, accepturile bancare, efectele de comert, bonurile de trezorerie si biletele cu discont. -mprumuturile pe care bancile le fac intre ele, imprumuturile pe care bancile le fac la Banca <ezer&ei 1ederale si diferitele forme ale contractelor de rascumparare sunt de asemenea elemente ale pietei monetare. Toate aceste instrumente au in comun siguranta principalului si lichiditatea. Bibliografie: ,,,.eAfacere.ro - %ictionar de termeni financiari, )ditura Arema, Bucuresti "e refera la slu.bele bune in sectorul ser&iciilor (functii cu statut fa&orabil, cu posibilitati de cariera). Bibliografie: 9. M. -oncica, !. "tanciulescu, )d. =ranus, Bucuresti, 3446 +iata primara a muncii in ser&icii este formata din slu.be bune in sectorul ser&iciilor. Bibliografie: Maria -oncica, !abriela "tanciulescu 7 )conomia turismului si ser&iciilor, ed. =ranus, Bucuresti, 3446, pg. 964

piata secundara a muncii in ser&icii 7 ")0B2%A<c ABB=< MA<\)T -2 ")<#-0)" +iata ser&iciilor "er&ices mar/et

+iata secundara a muncii in ser&icii este reprezentata de anga.ari cu ni&el mediocru de calificare, remunerare si stabilitate in sectorul se&iciilor. Bibliografie: Maria -oncica, !abriela "tanciulescu 7 )conomia turismului si ser&iciilor, ed. =ranus, Bucuresti, 3446, pg. 964 "fera economica in care ne&oile de consum pentru ser&icii apar sub forma cererii, iar produsul sub forma ofertei si din confruntarea celor doua laturi se finalizeaza tranzactii prin intermediul actelor de &anzarecumparare. Bibliografie: -oncica, Maria, "tanciulescu, !abriela )conomia turismului si ser&iciilor, )ditura =ranus, Bucuresti, 3446 +iata ser&iciilor este formata din cele doua laturi corelati&e: cererea si oferta. "fera economica in care ne&oile de consum pentru ser&icii apar sub forma cererii, iar productia sub forma ofertei si din confruntarea celor doua laturi se finalizeaza tranzactii prin intermediul actelor de &anzare-cumparare. Astfel, piata este locul abstract unde se intalnesc agentii economici' ea asigura compatibilitatea actiunilor lor si le da informatiile necesare definirii proiectelor lor. +iata ser&iciilor nu include in totalitate sfera ser&iciilor, existand si ser&icii non-marfa sau non-mar/et. Bibliografie: )conomia "er&iciilor' )ditura =ranus, Bucuresti, 3443 este suma utilizCrilor finale de bunuri Ei ser&icii ale unitCDilor rezidente (consum final efecti& Ei formarea brutC de capital) plus exportul Ei minus importul de bunuri Ei ser&icii. Bibliografie: )urostat, "istemul 0onturilor 2aDionale )"A, 9::>, 0apitolul ? piete pe care se poate intra (iesi) deoarece costurile de intrare (iesire) sunt relati& mici

+iata ser&iciilor "er&ices mar/et

+-B - gross domestic product +iete contestabile

:9

+olitia - The +olice

+olitia comunitara 0ommunit* police

+oliDia comunitarC comunit* police

populaDia ocupatC occupied population

+ort-franco

+osta electronica electronic deli&er*

+oliDia <omFnC face parte din Ministerul de -nterne Ei este instituDia specializatC a statului, care exercitC atribuDii pri&ind apCrarea drepturilor Ei libertCDilor fundamentale ale persoanei, a proprietCDii pri&ate Ei publice, pre&enirea Ei descoperirea infracDiunilor, respectarea ordinii Ei liniEtii publice, Gn condiDiile legii. Acti&itatea +oliDiei <omFne constituie ser&iciu public specializat Ei se realizeazC Gn interesul persoanei, al comunitCDii, precum Ei Gn spri.inul instituDiilor statului, exclusi& pe baza Ei Gn executarea legii. Ln Gndeplinirea misiunilor care Gi re&in +oliDia <omFnC coopereazC cu instituDiile statului Ei colaboreazC cu asociaDiile Ei organizaDiile negu&ernamentale, precum Ei cu persoanele fizice Ei .uridice, Gn limitele legii. +oliDia <omFnC se organizeazC corespunzCtor GmpCrDirii administrati&-teritoriale a DCrii.+oliDia <omFnC se poate organiza Ei conform specificului unor sectoare ale economiei naDionale - transporturi fero&iare, aeriene, na&ale - sau al unor obiecti&e economice Ei sociale, Gn funcDie de importanDa Ei de numCrul acestora. =nitCDile de poliDie se GnfiinDeazC prin ordin al ministrului de interne. Bibliografie : http:@@b.politiaromana.ro@index.phpXpagYlegeP39?P3443Pro +olitia <omFna face parte din Ministerul Administratiei si -nternelor si este institutia specializata a statului, care exercita atributii pri&ind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii pri&ate si publice, pre&enirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice. Acti&itatea +olitiei <omFne constituie ser&iciu public specializat si se realizeaza Gn interesul persoanei, al comunitatii, precum si Gn spri.inul institutiilor statului, exclusi& pe baza si Gn executarea legii. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice, +rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA +oliDia <omFnC face parte din Ministerul AdministraDiei Ei -nternelor Ei este instituDia specializatC a statului, care exercitC atribuDii pri&ind apCrarea drepturilor Ei libertCDilor fundamentale ale persoanei, a proprietCDii pri&ate Ei publice, pre&enirea Ei descoperirea infracDiunilor, respectarea ordinii Ei liniEtii publice. Acti&itatea +oliDiei <omFne constituie ser&iciu public specializat Ei se realizeazC Gn interesul persoanei, al comunitCDii, precum Ei Gn spri.inul instituDiilor statului, exclusi& pe baza Ei Gn executarea legii. Bibliografie : +lumb, -on, H Managementul ser&iciilor publice I, editura A"), Bucuresti, 3448 cuprinde toate persoanele din gospodCriile indi&iduale Gn &FrstC de 9> ani Ei peste, care au desfCEurat o acti&itate economicC sau socialC producCtoare de bunuri sau ser&icii Gn scopul obDinerii unei remuneraDii (sub formC de salariu, plCtit Gn bani sau Gn naturC, sau a altor beneficii) Bibliografie: B-M, <ecomandCrile fCcute cu ocazia celei de-a 95-a 0onferinDe a "tatisticienilor 1orDei de MuncC, !ene&a, 9:?3 +orturi in care pot intra si iesi marfurile indiferent de originea sau pro&enienta lor, fara a fi supuse impunerii &amale in &igoare in statul respecti&. Bibliografie: 0ristiana, 0ristureanu 7 $)conomia in&izibilului(, )ditura AllBec/, 3448' -oan, +opa 7 $Tranzactii comerciale internationale(, )ditura )conomica, 9::; ser&iciul care consta in transmiterea printr-o retea publica de comunicatii electronice a unor mesa.e in format text, &oce, sunet sau imagine, care pot fi stocate in retea sau in echipamentul terminal al destinatarului pana la receptionarea de catre destinatar. Bibliografie: :3

+rotectia 0onsumatorilor @ 33 Martie 3448

posta gratuita - free post )ste o facilitate oferita de catre posta, prin care persoanele sau organizatiile pot primi posta fara nici-o obligatie asupra expeditorului de a plati taxele postale. Bibliografie: %ictionar de business, Michael !reemen, )ditura %alsi, 3449 +ostindustrialism 0are succeda erei industriale' societate postindustriala, societate +ostindustr* actuala, caracterizata prin preponderenta sectoarelor tertiare. (din francezul postindustrial) Bibliografia: $2oul %ictionar uni&ersal al imbii <omane( 7 )ditura itera -nternational, 3446 7 -oan Bprea, 0armen-!abriela +amfil, <odica <adu, #ictoria Mastroiu. +rea&iz de expediere Mesa. electronic standard emis de furnizor catre detailist, oferind Ad&anced "hip 2otice informatii asupra unei li&rari ce urmeaza a fi expediata. A"2 permite (A"2) clientului sa identifice li&rarile care nu acopera comenzile inainte de receptionarea acestora sis a planifice receptionarile la deposit intr-o maniera mai eficienta. Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress +refectul - The +refect este un reprezentant al statului, mai exact al executi&ului central, care are rolul de a &eghea asupra aplicCrii legii de cCtre autoritCDile administraDiei publice locale. 0onform egii nr. 584@3448, prefectul GndeplineEte urmCtoarele atribuDii principale: asigurC, la ni&elul .udeDului sau, dupC caz, al municipiului BucureEti, realizarea intereselor naDionale, aplicarea Ei respectarea 0onstituDiei, a legilor, a ordonanDelor Ei hotCrFrilor !u&ernului, a celorlalte acte normati&e, precum Ei a ordinii publice' acDioneazC pentru realizarea Gn .udeD, respecti& Gn municipiul BucureEti, a obiecti&elor cuprinse Gn +rogramul de gu&ernare, Ei dispune mCsurile necesare pentru Gndeplinirea lor, Gn conformitate cu competenDele Ei atribuDiile ce Gi re&in, potri&it legii' conduce, prin compartimentele proprii de specialitate, acti&itatea ser&iciilor publice deconcentrate ale ministerelor Ei ale celorlalte organe ale administraDiei publice centrale din unitCDile administrati&teritoriale' acDioneazC pentru asigurarea climatului de pace socialC, menDinerea unui contact continuu cu toate ni&elurile instituDionale Ei sociale, acordFnd o atenDie constantC pre&enirii tensiunilor sociale' stabileEte, GmpreunC cu autoritCDile administraDiei publice locale Ei .udeDene, prioritCDile de dez&oltare teritorialC' &erificC legalitatea actelor administrati&e adoptate sau emise de autoritCDile administraDiei publice locale Ei .udeDene, cu excepDia actelor de gestiune' asigurC, GmpreunC cu autoritCDile Ei organele abilitate, pregCtirea Ei aducerea la Gndeplinire, Gn condiDiile stabilite prin lege, a mCsurilor de apCrare care nu au caracter militar, precum Ei a celor de protecDie ci&ilC' dispune, Gn calitate de preEedinte al 0omitetului .udeDean pentru situaDii de urgentC, mCsurile care se impun pentru pre&enirea Ei gestionarea acestora Ei foloseEte, Gn acest sens, sumele special pre&Czute Gn bugetul propriu cu aceastC destinaDie' utilizeazC, Gn calitate de Eef al protecDiei ci&ile, fondurile special alocate de la bugetul de stat Ei baza logisticC de inter&enDie Gn situaDii de crizC, Gn scopul desfCEurCrii Gn bune condiDii a acestei acti&itCDi' dispune mCsurile corespunzCtoare pentru pre&enirea infracDiunilor Ei apCrarea drepturilor Ei a siguranDei cetCDenilor, prin organele legal abilitate' asigurC realizarea planului de mCsuri pentru integrare europeanC Ei intensificarea relaDiilor externe' dispune mCsuri :5

de aplicare a politicilor naDionale hotCrFte de !u&ern Ei a politicilor de integrare europeanC' hotCrCEte, Gn condiDiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituDii similare din DarC Ei strCinCtate, Gn &ederea promo&Crii intereselor comune. Tot prefectul conduce ser&iciile publice deconcentrate ale ministerelor Ei ale celorlalte organe ale administraDiei publice centrale din unitCDile administrati&-teritoriale Ei, Gn calitatea sa de ordonator de credite propune bugetele acestora. +refectului Gi re&ine dreptul de a propune numirea Ei eliberarea din funcDie a conducCtorilor ser&iciilor publice deconcentrate ale ministerelor Ei ale celorlalte organe ale administraDiei publice centrale din unitCDile administrati&-teritoriale. Ln exercitarea atribuDiei cu pri&ire la &erificarea legalitCDii actelor administrati&e ale autoritCDilor administraDiei publice locale ori .udeDene, prefectul poate ataca, Gn faDa instanDei de contencios administrati&, aceste acte, dacC le considerC nelegale, cu excepDia actelor de gestiune. Actul atacat este suspendat de drept. Bibliografie : egea nr. 39>@3449 a administraDiei publice locale. +resedintia <omaniei institutie publica care functioneaza in baza 0onstitutiei, a %ecretului <omanian +residentship de ege nr. :3@9::4 si a egii nr. 998 din 6 iulie 9::8 si are ca scop asigurarea exercitarii de catre +resedintele <omaniei a prerogati&elor care ii sunt stabilite prin 0onstitutie si prin legi. +rin institutia +resedintia <omaniei in sensul legii, intelegem ser&iciile publice aflate la dispozitia +resedintelui <omaniei pentru indeplinirea atributiilor sale. Aceste ser&icii au rolul de a stabili relatii de colaborare cu autoritatile publice si de a primispri.inul acestora in &ederea infaptuirii prerogati&elor si exercitarii competentelor care ii re&in +resedintelui <omaniei. Aceste competente se refera, in conformitate cu actele urgenta si@sau de importanta deosebita, participarea la sedintele gu&ernului, incheierea de tratate internationale ce au fost in prealabil negociate de !u&ern. Altfel spus, +resedintele <omaniei, ca sef al executi&ului, alaturi de primul-ministru, datorita regimului politic semiprezidential si a sistemului nostru constitutional care $consacra un executi& bicefal(, este atat sef al puterii executi&e, cat si autoritate centrala a Administratiei +ublice. -nstitutia $+resedintia <omaniei( indeplineste urmatoarele roluri: reprezinta statul roman, garanteaza independenta nationala, unitatea si integritatea teritoriala a tarii, &egheaza la respectarea 0onstitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, exercitand functia de mediere intre puterile statului precum si intre stat si societate. +entru indeplinirea acestor roluri, aceasta institutie a Administratiei +ublice centrale are la dispozitie un &ast aparat de lucru. %in punct de &edere structuralorganizatoric, aparatul +resedintiei <oamniei are urmatoarele componente: %epartamentul de Analiza +olitica, "ecretariatul !eneral, 0abinetul +resedintelui. %irectia de +rotocol, %irectia de %ocumentare si -nformare si "er&iciul "pecial de +aza si +rotectie. Bibliografie: -on +lumb 7 Managementul ser&iciilor publice 7 )ditura A") 7 Bucuresti 3444

:8

+restarea ser&iciului in regie proprie 7 The ser&ice performance in self administration

=n ser&iciu public se presteaza in regie proprie atunci cand este gestionat direct de catre persoana publica, autoritatea care l-a infiintat. 0a urmare, ser&iciul public nu &a a&ea personalitatea .uridica distincta fata de persoanele publice prin care s-a infiintat. -n principiu, toate ser&iciile publice administrati&e sunt gestionate in regie proprie. =nele ser&icii publice au caracter industrial sau comercial pot fi gestionate in regie proprie potri&it legii romane, ser&iciul de spatiu locati& se desfasoara in regie proprie, desi el poate fi mult mai eficient ca ser&iciu comercial (agentie imobiliara). %e lege ferenda ar fi utila restructurarea acestor ser&icii publice si transformarea lor in agenti comerciali sub controlul administratiilor locale. !estiunea ser&iciului public in regie proprie poate fi directa, adica pe baza finantarii de catre administratie sau indirecta, pe baza unei autonomii financiare. Aceasta distinctie este absolut necesara atunci cand este &orba de ser&iciu cu caracter industrial sau comercial deoarece acesta trebuie sa-si acopere cheltuielile din &eniturile proprii(nu de la bugetul local). Bibliografie: -on +lumb, -oan <atiu "uciu, Anton +arlagi, Armenia Androniceanu, -onel )nache 7 Managementul ser&iciilor publice, )d. A"), Bucuresti, 3444 +restarea ser&iciului sau +restarea ser&iciului sau ser&ucDia reprezintC totalitatea acti&itCDilor ser&ucDia 7 The prin care este obDinut ser&iciul cerut de client, folosind infrastructura performance of ser&ice necesarC. Ln acest caz este important de cunoscut capacitatea de ser&ire a Gntreprinderii Ei producti&itatea muncii. )xistC o deosebire Gntre ser&iciu Ei ser&ucDie. %e exemplu, la un restaurant ser&iciul este reprezentat de ser&irea preparatelor culinare, iar ser&ucDia de pregCtirea acelor preparate. "er&iciile se bazeazC Gn general pe utilizarea preponderentC a forDei de muncC. BrganizaDia -nternaDionalC a Muncii afirmC Gn mod constant cC forDa de muncC nu este marfC, dar practic ea este. 1orDa de muncC este aceea care creeazC bogCDie, GnsC ea este cea mai perisabilC marfC. Aptitudinile umane nefolosite se pierd uEor. Bibliografie: -on + =MB' Andreea MAM1-<' Manuela -B2)"0=' "orin -B2)"0= - <eingineria ser&iciilor , )d A"), Bucuresti +restatii de asistenta "unt transferuri in natura catre gospodariile populatiei, efectuate de sociala in natura - social unitatile administratiei publice sau non - profit, care deser&esc assistance ser&ices gospodariile populatiei. )le inter&in in situatiile in care sistemul de securitate existent nu acopera circumstanta in cauza, desi exista sistemul de securitate, gospodariile populatiei nu sunt eligibile. Transferurile de bunuri sau de ser&icii indi&iduale care nu se realizeaza prin piata sunt furnizate gratuit sau la preturi reduse gospodariilor populatiei prin unitatile administratiei publice sau non - profit. Bibliografie: %ictionar de statistica generala - Alexandru -sac 7 Maniu (coord.), )ditura )conomica, 3445, pg. 3:6 +<)"Tf<- %) acti&itCDi umane de transformare a intrCrilor de resurse Gn rezultate ")<#-0-specifice, fCrC substanDC materialC, care nu se pot stoca, consumFnduse pe mCsura producerii lor. 0a forma a procesului de producDie, p.s. corespund grosomodo sectorului terDiar al economiei, ca de mplu: transporturi, bCnci, asigurCri, turism, Gntre-re Ei reparaDii, consultaDii de mar/eting, ser&icii lice (Gn&CDCmFnt, poliDie, apCrare, sCnCtate) E.a. atC cu creEterea bunCstCrii sociale, a gradului de lizaDie, cererea pentru p.s. creEte Ei, Gn consecinDC, arte tot mai mare a &eniturilor este cheltuitC Gn domeniu (&. +roces de producDie, "ector terDiar, ser&icii). Bibliografie: W%ictionar de economie( 7 coord. Anghelescu 0oralia, 0iucur %umitru, %inu Marin, %obrota 2ita, !a&rila -lie, !hita +aul Tanase, :>

!ogoneata 0onstantin, +opescu 0onstantin, "uciu 0ristina Marta )ditura )conomica Bucuresti 3449 editia a ---a

+<)T= 0-1 (0B"T, A"-!=<A<), 2A# =) - 0B"T , -2"=<A20), 1<)-!AT +<)T= 1BB - 1<)) B2 BBA<%

pretul la frontiera tarii importatoare care cuprinde atat elementele componente ale pretului 1BB, cat si costurile asigurarii si transportului international. Bibliografie: http:@@,,,.insse.ro@anuarP3448@zipPr3448@cap94-comert.pdf

pretul la frontiera tarii exportatoare care include &aloarea marfii,toate cheltuielile de transport pana la punctual de imbarcare, precum si toate taxele suportate pentr ca marfa sa fie incarcata la bord' potri&it acestui termen, &FnzCtorul GEi indeplineEte obligaDia de li&rare atunci cFnd mCrfurile au trecut peste balustrada &asului Gn portul numit de expediere.Aceasta implicC obligaDia cumpCrCtorului de a suporta toate costurile Ei riscurile de pierdere sau a&ariere a mCrfurilor din acel punct.0ondiDia 1BB cere &FnzCtorului sC GndeplineascC formalitCDile pentru export.AceastC condiDie poate fi folositC numai pentru transport pe mare sau pe cale na&igabilC internC. Bibliografie: 0onstantin Alexa, Transporturi Ei )xpediDii -nternaDionale 7 )ditura A ".<. ., BucureEti 9::> +retul "er&iciilor - +rice Tariful este denumirea uzuala pentru a desemna &aloarea pe piata a of ser&ices unui ser&iciu. -n afara notiunii de tariff se mai foloseste pentru unele ser&icii si notiunea de prVt, de exemplu pentru ser&iciile de alimentatie publica. "e mai intalneste, de asemenea, denumirea de taxa, pentru ser&icii a caror &aloare intra in competenta de stabilire a organelor financiare. Taxa are un character fiscal si se &arsa la bugetul statului. 0ate&a exemple in acest sens sunt: taxa pentru urbanism, pentru folosirea autostrazii, pentru parcare, pentru folosirea reclamelor si firmelor luminoase etc. Bibliografia: $)conomia "er&iciilor, Teorie si +ractica, editia a 5 a re&izuita( 7 )ditura =ranus, 3445 7 Maria -oncica, pagina 98> +rezenta comerciala <eprezinta o forma de tranzactii internationale cu ser&icii ce presupune 0ommercial presence o prezenta permanenta in tara de rezidenta a consumatorului, deseori necesara pentru prestarea anumitor ser&icii. Bibliografie: )conomia ser&iciilor internationale (Ana Bobirca), )ditura )conomica, Bucuresti, 344>, pag. :4

:6

+rimar 7 ma*or

)ste autoritatea executi&a autonoma la ni&elul comunei, orasului sau municipiului, care are rolul de a actiona in &ederea satisfacerii cerintelor si ne&oilor membrilor comunitatilor de catre care a fost ales si in plus actioneaza ca reprezentant al statului in unitatea administrati&-teritoriala respecti&a. 0omunele, orasele si municipiile au cate un primar si un &iceprimar, municipiile resedinta de .udet si sectoarele Municipiului Bucuresti au cate un primar si doi &iceprimari, iar Municipiul Bucuresti are un primar si patru &iceprimari. +rimarul participa obligatoriu la sedintele consiliului local si raspunde de buna functionare a acestuia. Atributii: asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a pre&ederilor 0onstitutiei sai ale legilor tarii, ale decretelor +resedintelui <omaniei, ale hotararilor !u&ernului, ale actelor emise de ministere si alte autoritati ale administratiei centrale, ale hotararilor consiliului .udetean' asigura executarea hotararilor consiliului local, in cazul in care apreciaza ca o hotarare a acestuia este ilegala, in termen de 5 zile de la luarea la cunostinta sesizeaza pe prefect' poate propune consiliului local consultarea populatiei, prin referendum, cu pri&ire la problemele locale de interes deosebit si, pe baza hotararii consiliului ia masuri pentru organizarea acestei consultari' prezinta consiliului, anual sau ori de cate ori este necesar, rapoarte pri&ind starea economica si sociala a comunei sau orasului' intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune aprobarii consiliului' exercita drepturile si asigura indeplinirea obligatiilor ce re&in comunei sau orasului in calitate de persoana .uridica ci&ila' exercita functia de ordonator principal de credite' &erifica, din oficiu, sau la cerere incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de indata consiliului local cele constatate' ia masuri pentru pre&enirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau exploziilor, impreuna cu organele specializate ale statului, in acest scop putand mobiliza si populatia' asigura ordinea publica si linistea locuitorilor cu a.utorul politiei' indruma si supra&egheaza acti&itatea gardienilor publici' ia masuri pre&azute de lege cu pri&ire la desfasurarea adunarilor publice' ia masuri de interzicere sau suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau altor manifestari care contra&in ordinii de drept sau atenteaza la bunele mora&uri, la ordinea si linistea publica' controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si a produselor alimentare puse in &anzare pentru populatie' ia masuri pentru pre&enirea si combaterea pericolelor pro&ocate de animale' asigura elaborarea regulamentului local de urbanism si a documentatiilor de urbanism si amena.are a teritoriului si le supune aprobarii consiliului local' asigura intretinerea drumurilor publice din localitate, implantarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal' supra&egheaza targurile, pietele, oboarele, locurile si parcurile de distractii si ia masuri operati&e pentru buna functionare a acestora' conduce ser&iciile publice locale' asigura functionarea ser&iciilor de stare ci&ila si autoritate tutelara' emite a&ize, acorduri si autorizatii pre&azute de lege' numeste si elibereaza din functie personalul ser&iciilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului' controleaza acti&itatea anga.atilor ser&iciilor consiliului' supra&egheaza in&entarierea si administrarea bunurilor care apartin comunei sau orasului. +rimarul poate delega exercitarea unor atributii &iceprimarilor, secretarului sau altor functionari din :;

ser&iciile consiliului. -n exercitarea atributiilor sale, primarul emite dispozitii. Bibliografie: 0ostel "tanciu - "er&icii publice 7 )ditura A") 7 Bucuresti, 9:: :

+rimarul - The Ma*or

GndeplineEte o funcDie de autoritate publicC. )l este Eeful administraDiei publice locale Ei al aparatului propriu de specialitate al autoritCDilor administraDiei publice locale, pe care Gl conduce Ei Gl controleazC. )l rCspunde de buna funcDionare a administraDiei publice locale, reprezintC comuna sau oraEul Gn relaDiile cu alte autoritCDi publice, cu persoanele fizice sau .uridice romane sau strCine, precum Ei Gn .ustiDie. +rimarul este ales prin &ot uni&ersal, egal, direct, secret Ei liber exprimat, Gn condiDiile stabilite de egea pri&ind alegerile locale. Mandatul primarului este de 8 ani Ei poate fi prelungit, prin lege organicC, Gn caz de rCzboi sau de catastrofC. +rimarul GndeplineEte urmCtoarele atribuDii principale: asigurC respectarea drepturilor Ei libertCDilor fundamentale ale cetCDenilor, a pre&ederilor 0onstituDiei, precum Ei punerea Gn aplicare a legilor, a decretelor +reEedintelui <omFniei, a hotCrFrilor Ei ordonanDelor !u&ernului' dispune mCsurile necesare Ei acordC spri.in pentru aplicarea ordinelor Ei instructiunilor cu caracter normati& ale miniEtrilor Ei ale celorlalDi conducCtori ai autoritCDilor administraDiei publice centrale, precum Ei a hotCrFrilor consiliului .udeDean' asigurC aducerea la Gndeplinire a hotCrFrilor consiliului local. Ln situaDia Gn care apreciazC cC o hotCrFre este ilegalC, Gn termen de 5 zile de la adoptare Gl sesizeazC pe prefect' poate propune consiliului local consultarea populaDiei prin referendum, cu pri&ire la problemele locale de interes deosebit. +e baza hotCrFrii consiliului local ia mCsuri pentru organizarea acestei consultCri, Gn condiDiile legii' prezintC consiliului local, anual sau ori de cFte ori este necesar, informCri, pri&ind starea economicC Ei socialC a comunei sau a oraEului, Gn concordanDC cu atribuDiile ce re&in autoritCDilor administraDiei publice locale, precum Ei informCri asupra modului de aducere la Gndeplinire a hotCrFrilor consiliului local' GntocmeEte proiectul bugetului local Ei contul de Gncheiere a exerciDiului bugetar Ei le supune spre aprobare consiliului local' exercitC funcDia de ordonator principal de credite' &erificC, din oficiu sau la cerere, Gncasarea Ei cheltuirea sumelor din bugetul local Ei comunicC de GndatC consiliului local cele constatate' ia mCsuri pentru pre&enirea Ei limitarea urmCrilor calamitCDilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, GmpreunC cu organele specializate ale statului. Ln acest scop poate mobiliza populaDia, agenDii economici Ei instituDiile publice din comunC sau din oraE, acestea fiind obligate sC execute mCsurile stabilite Gn planurile de protecDie Ei inter&enDie elaborate pe tipuri de dezastre' asigurC ordinea publicC Ei liniEtea locuitorilor, prin intermediul poliDiei, .andarmeriei, gardienilor publici, pompierilor Ei unitCDilor de protecDie ci&ilC, care au obligaDia sC rCspundC solicitCrilor sale, Gn condiDiile legii' GndrumC Ei supra&egheazC acti&itatea gardienilor publici, conform anga.amentelor contractuale' ia mCsurile pre&Czute de lege cu pri&ire :?

+rincipiul autonomiei locale - The principle of local autonom*

la desfCEurarea adunCrilor publice' ia mCsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaDiilor sau a altor manifestCri publice care contra&in ordinii de drept ori atenteazC la bunele mora&uri, la ordinea Ei liniEtea publicC' controleazC igiena Ei salubritatea localurilor publice Ei produselor alimentare puse Gn &Fnzare pentru populaDie, cu spri.inul ser&iciilor de specialitate' ia mCsuri pentru pre&enirea Ei combaterea pericolelor pro&ocate de animale, Gn condiDiile legii' ia mCsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitCtii Ei Gl supune spre aprobare consiliului local' asigurC respectarea pre&ederilor planului urbanistic general, precum Ei ale planurilor urbanistice zonale Ei de detaliu' asigurC repartizarea locuinDelor sociale pe baza hotCrFrii consiliului local' asigurC GntreDinerea Ei reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a oraEului, instalarea semnelor de circulaDie, desfCEurarea normalC a traficului rutier Ei pietonal, Gn condiDiile legii' exercitC controlul asupra acti&itCDilor din tFrguri, piete, oboare, locuri Ei parcuri de distracDii Ei ia mCsuri pentru buna funcDionare a acestora' conduce ser&iciile publice locale' asigurC funcDionarea ser&iciilor de stare ci&ilC Ei de autoritate tutelarC' supra&egheazC realizarea mCsurilor de asistentC Ei a.utor social' GndeplineEte funcDia de ofiDer de stare ci&ilC' emite a&izele, acordurile Ei autorizaDiile date Gn competenDa sa prin lege' propune consiliului local spre aprobare, Gn condiDiile legii, organigrama, statul de funcDii, numCrul de personal Ei regulamentul de organizare Ei funcDionare a aparatului propriu de specialitate' numeEte Ei elibereazC din funcDie, Gn condiDiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autoritCDilor administraDiei publice locale, cu excepDia secretarului' propune consiliului local numirea Ei eliberarea din funcDie, Gn condiDiile legii, a conducCtorilor regiilor autonome, ai instituDiilor Ei ser&iciilor publice de interes local' rCspunde de in&entarierea Ei administrarea bunurilor care aparDin domeniului public Ei domeniului pri&at al comunei sau al oraEului' organizeazC e&idenDa lucrCrilor de construcDii din localitate Ei pune la dispoziDie autoritCDilor administraDiei publice centrale rezultatele acestor e&idente' ia mCsuri pentru controlul depozitCrii deseurilor mena.ere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizCrii malurilor cursurilor de apC din raza comunei sau a oraEului, precum Ei pentru decolmatarea &Cilor locale Ei a podeDelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari. Bibliografie : egea nr. 39> din 35 aprilie 3449 pri&ind administraDia publicC localC, publicatC Gn Monitorul Bficial nr. 348 din 35 aprilie 3449. W+rin autonomie localC se GnDelege dreptul Ei capacitatea efecti&C a autoritCDilor administraDiei publice locale de a soluDiona Ei de a gestiona, Gn numele Ei Gn interesul colecti&itCDilor locale pe care le reprezintC, treburile publice(( conform art. 5, alin 9). Acest drept se exercitC de cCtre consiliile locale Ei primari, precum Ei de cCtre consiliile .udeDene, acestea fiind autoritCDi ale administraDiei publice locale. Trebuie spus cC autonomia localC este administrati&C Ei financiarC Ei ea se exercitC pe baza Ei Gn limitele pre&Czute de cCtre lege. )a pri&eEte organizarea, funcDionarea, competenDele, atribuDiile, precum Ei gestionarea resurselor care, potri&it legii, aparDin comunei, oraEului sau .udeDului. Autonomia localC este determinatC de o serie de factori cum sunt: tradiDia istoricC, cadrul geografic, resursele economice, gradul de pregCtire ci&icC sau politicC, ni&elul atins de ::

reglementCrile naDionale Ei internaDionale. Ln prezent, problemelor autonomiei locale li se acordC o importanDC sporitC Gn scopul menDinerii pCcii Ei stabilitCDii politice, asociindu-li-se Gn acelaEi timp Ei rezol&area problemelor etnice, culturale sau ling&istice. Bibliografie: JManagementul ser&iciilor publice - editia a ---a J, +rof.uni&.dr. -on + =MB, 0onf uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA

principiul centralizarii - centralizarea Gn administratia publica Gnseamna Gn plan organizatoric, the centralization subordonarea ierhica a autoritatilor locale fata de cele centrale si principle numirea functionarilor publici din conducerea autoritatilor locale de catre cele centrale, iar Gn plan functional, emiterea actului de decizie de catre autoritatile centrale si executarea lui de catre cele locale. 0entralizarea asigura o functionare coordonata, prompta si eficienta a ser&iciilor publice. 1unctionarea pe principiul subordonarii ierarhice a ser&iciilor publice are drept consecinta Gnlaturarea suprapunerilor de acelasi ni&el, precum si a paralelismelor. 0onducerea centralizata, Gn principiul subordonarii ierarhice asigura pe planul exercitarii dreptului de control, mai multe trepte de efectuare a controlului si de luare a masurilor legale corespunzatoare, fapt ce se constituie Gn garantii suplimentare pentru apararea intereselor celor administrati. +e lFnga a&anta.ele prezentate mai sus, centralizarea Gn administratia publica are si unele deza&anta.e. Ln regimul organizarii si functionarii centralizate a administratiei publice interesele locale nu-si pot gasi o rezol&are optima, deoarece autoritatile centrale nu pot cunoaste Gn specificitatea lor aceste interese care difera de la o localitate la alta. 0oncentrarea, la ni&el central, a modului de conducere a unor ser&icii publice de interes local are ca urmare supraaglomerarea autoritatilor centrale ceea ce duce la rezol&area cu GntFrziere si superficialitate a problemelor care sar rezol&a mai operati& si mai bine de catre autoritatile locale. Lntr-un regim administrati& centralizat, bazat pe numirea functionarilor publici de catre centru, cetatenii nu mai participa la administrarea treburilor lor, sunt lipsiti de initiati&a. Bibliografie: -orgo&an, Antonie, Tratat de drept administrati&, &ol. - 7 --, )d. 2emira, BucureEti, 9::6' +reda, Mircea, 0urs de drept administrati& (partea generalC Ei partea specialC), 0asa )ditorialC ,,0alistrat AogaE(, BucureEti, 9::> +rincipiul se manifesta practice prin deplasarea ser&iciilor publice de la centru descentralizarii catre administratiile locale. +lecand de la scopul ser&iciilor ser&iciilor publice - The publice,adica satisfacerea unor interese generale ale comunitatii , principle of rezulta ca descentralizarea trebuie sa tina cont in primul rand de acest decentralizing public scop si in ultimul rand de organizarea administrati&e 7teritoriala.Acest ser&ices principiu trebuie sa tina cont de gradul de specializare al acestora cat si de necesitatea continuitatii lor' administratia locala nu poate descentraliza un ser&iciu public in lipsa specialistilor necesari ser&iciului respecti&. Bibliografia:( Managementul ser&iciilor publice(-+lumb -on, Androniceanu Armenia, )d A") , Bucuresti 3445, pag 9;

944

+rincipiul descentralizCrii ser&iciilor publice- The principle of public ser&ices descentralization

)ste un principiu esenDial al autonomiei locale Ei constC Gn organizarea, funcDionarea, controlul Ei desfiinDarea ser&iciilor publice de cCtre autoritCDile administraDiei locale. +rincipiul descentralizCrii prezintC douC forme: a) descentralizarea teritorialC - presupune existenDa unor autoritCDi locale alese care deDin competenDC materialC generalC Ei a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zonC geograficC, interese care determinC probleme locale din diferite domenii de acti&itate. %escentralizarea teritorialC rCspunde unor aspiraDii politice, este o repartizare de afaceri administrati&C impusC de di&ersitatea politicC Ei socialC a DCrilor asupra teritoriului' b) descentralizarea tehnicC presupune prestarea unor ser&icii publice din masa ser&iciilor centralizate de cCtre persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale. %escentralizarea tehnicC corespunde unei repartizCri echilibrate a funcDiilor Gntre diferite ramuri industriale. %escentralizarea este apreciatC ca fiind o problemC de naturC administrati&C, spre deosebire de federalism care este de naturC politicC. %escentralizarea nu poate fi realizatC fCrC control din partea statului, denumit control de putere, exercitat Gn unele DCri (Marea Britanie) de cCtre .udecCtori, iar Gn altele de funcDionari sau autoritCDi ale administraDiei de stat. Bibliografie: JManagementul ser&iciilor publice - editia a ---a J, +rof.uni&.dr. -on + =MB, 0onf uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA +rincipiul echitatii este un corolar al principiului egalitatii tuturor cetatenilor Gn fata legii (egalitatii) prestarilor de si, ca atare, toti cetatenii trebuie sa beneficieze Gn aceeasi masura de ser&icii - )[uit* ser&iciile publice. )l se aplica deopotri&a agentilor ser&iciilor publice principle si utilizatorilor ser&iciilor publice. Agentii ser&iciilor publice sunt supusi acelorasi reguli Gn ceea ce pri&este derularea carierei lor sau accesul la posturi. Acest principiu explica, astfel, regula fundamentala a functiei publice, aceea a accesului legal la posturile publice. )a interzice orice discriminare bazata pe moti&e de ordin religios, rasial, filozofic sau politic. =tilizatorii ser&iciilor sunt, de asemenea, supusi, Gn general, acelorasi reguli. )ste de neconceput o administratie publica prin care unele categorii de cetateni sa primeasca mai multa apa, mai multa caldura sau apa, Gn detrimentul altora. %esigur ca Gn practica apar asemenea discrepante, dar acestea pro&in din retelele tehnice si organizatorice, nu din principiile administratiei. Ourisprudenta admite,cu toate acestea, unele inegalitati de tratament Gn anumite situatii, atunci cFnd utilizatorii se gasesc Gn situatii de fapt sau de drept care permit ca ei sa fie grupati pe categorii, pentru moti&e care tin de interesul general, Gn temeiul legii. %e exemplu, este logic si se practica tarife diferentiate pentru transportul flu&ial al localnicilor din %elta %unarii si respecti& turisti din aceasta zona. +entru aplicarea deplina a principiului echitatii, administratia trebuie sa recurga sistematic la concurenta si sa asigure transparenta pentru furnizorii de ser&icii publice. Gn situatii de fapt sau de drept care permit ca ei sa fie grupati pe categorii, pentru moti&e care tin de interesul general, Gn temeiul legii. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice, +rof. uni&. dr. -on + =MB (coordonator), 0onf. uni&. dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep. uni&. drd. Bana ABA =TA

949

+rincipiul echitatii ser&iciilor - The principle of e[uit* in ser&ices

+rincipiul eficienDei in ser&icii publice - +ublic ser&ice efficienc* principle

+rincipiul eligibilitCDii autoritCDilor administraDiei publice locale - The eligibilit* principle of local public administration authorities

+rincipiul unitatii metodologice a tratarii informatiilor - +rinciple of methodological unit in treating informations

un corolar al principiului egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii si ca atare , toti cetatenii trebuie sa beneficieze in aceiasi masura de ser&icii publice. Agentii ser&iciilor publice sunt supusi acelorasi reguli in ceea ce pri&este derularea carierei lor sau accesul la posturi. Acest principiu interzice orice discriminare bazata pe moti&e de ordin religios, rasila, filozofic sau politic. Bibliografia:( Managementul ser&iciilor publice(+lumb -on, Androniceanu Armenia, )d A") , Bucuresti 3445, pag 9? "er&iciului public este impus de faptul cC toate cheltuielile necesare se suportC de la buget, adicC din taxele Ei impozitele plCtite de contribuabili. Ln aceste condiDii, administraDia este obligatC sC gCseascC cel mai bun raport Gntre eforturile (costurile) fCcute Ei efectele obDinute, respecti& cantitatea Ei calitatea ser&iciilor prestate cetCDenilor. Acest principiu trebuie a&ut Gn &edere Gn toate fazele Ei etapele de elaborare a capitolelor de cheltuieli bugetare necesare funcDionCrii ser&iciilor publice. +e de altC parte, eficienDa presupune satisfacerea tot mai completC a ne&oilor cetCDeanului, ceea ce face ca, de cele mai multe ori, cheltuielile pre&Czute Gn buget sC fie depCEite. )ste GnsC preferabil sC fie satisfCcut interesul public, chiar dacC administraDia &a face datorii, GntrucFt scopul de a fi al acesteia este tocmai satisfacerea tuturor condiDiilor pentru desfCEurarea normalC a &ieDii publice. 0u cFt ser&iciul public este mai bine structurat, organizat Ei condus, cu atFt banul public este mai bine folosit, cu alte cu&inte, funcDioneazC mai eficient. Bibliografie : $Managementul ser&iciilor publice(+rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA 0onsiliile locale Ei .udeDene, precum Ei primarii Ei 0onsiliul !eneral al Municipiului BucureEti se aleg prin &ot uni&ersal, egal, direct, secret Ei liber exprimat. #iceprimarii, preEedintele Ei &icepreEedinDii consiliului .udeDean se aleg prin &ot indirect. 0onsiliile locale Ei .udeDene se aleg pe circumscripDii electorale prin &ot exprimat pe baza scrutinului de listC, iar primarii comunelor Ei oraEelor se aleg pe circumscripDii electorale prin &ot exprimat pe baza scrutinului uni&ersal. TotodatC, pentru a fi ales consilier sau primar, candidatul trebuie sC respecte anumite condiDii de eligibilitate: calitatea de alegCtor 7 cetCDenii romFni care au Gmplinit &Frsta de 9? ani (inclusi& cei care Gmplinesc aceastC &FrstC Gn ziua alegerilor)' dreptul de a fi ales 7 cetCDenii romFni cu drept de &ot, care au Gmplinit &Frsta de cel puDin 35 de ani, dacC nu le este interzisC asocierea Gn partide politice' domiciliul Gn DarC, pe teritoriul unitCDii administrati&-teritoriale pentru care candideazC. Bibliografie: JManagementul ser&iciilor publice - editia a ---a J, +rof.uni&.dr. -on + =MB, 0onf uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA "istemul informational in institutiile publice se fundamenteaza pe un ansamblu de principii care permit realizarea functiiilor specifice. +rincipiul unitatii metodologice a tratarii informatiilor: -n &ederea asigurarii compatibilitatii intre toate componentele sistemului informational al administatiei publice este necesar ca modul de culegere si prelucrare a infoematiilor sa fie unitar din punct de &edere metodologic. B asemenea abordare asigura sistemului informational un plus de rigurozitate si faciliteaza functionalitatea sa. Tratarea unitara a informatiei permite trecerea la prelucrarea automata a datelor.Aplicarea acestui principiu atrage apelarea la functionarii publici specializati in domeniul informatic. <espectarea principiului 943

confera sistemului informational un plus de rigurozitate si faciliteaza atat controlul conducerii asupra functionarii sale. "chimbul in structura si functionara s, cat si extinderea utilizarii sistemelor automate de prelucrare a dateor in sistemul administrati&. Bibliografie: (Management public( 0onf.uni&.dr.Armenia A2%<B2-0)A2=

+<-B<-+B"T +ri&atizare a sectorului de stat - pri&atization of the public sector +rocesul de internationalizare a ser&iciilor - ser&ices international process

ser&iciul de curierat rapid intern al +ostei <omane cu cea mai extinsa retea din tara care permite expedierea de documente si marfuri. Bibliografie: http:@@,,,.nemira.ro@dictionarPfinante.asp A trece Gntreprinderi sau instituTii din proprietatea statului Gn proprietatea particularS Bibliografie: %)U 2oile tehnici de comunicare in domeniul ser&iciilor care au fa&orizat si amplificat retelele si schimburile sub toate aspectele. Bibliografie: "tanciulescu, !abriela, Mihalciuc, Maria, Muresan, aura, "tan, #. "orin, 0saba, aszlo ). - $%ictionar poliglot explicati&- Termeni uzuali in )0B2BM-A %) +-ATA(, )ditura )nciclopedica, Bucuresti, 9::6 se realizeaza de catre societati comerciale, de alte persoane .uridice romFne, de producatori independenti sau autoproducatori cu capital autohton ori strain. +roducatorii se pot asocia sau pot coopera Gn mod liber, inclusi& cu orice alte persoane fizice ori .uridice, cu respectarea dispozitiilor legale pri&ind concurenta. +roducatorii au urmatoarele obligatii principale: a) sa asigure li&rarile de energie electrica si termica, cu respectarea autorizatiilor' b) sa alimenteze, Gn limita capacitatii instalatiilor, orice persoana fizica sau .uridica solicitanta care Gndeplineste conditiile pentru a fi distribuitor sau consumator' c) sa inter&ina operati& la obiecti&ele pe care le detin, Gn cazul aparitiei unui potential pericol de producere a unor a&arii, explozii si altele asemenea, putFnd ocupa, Gn mod temporar, zona de acces si de lucru pentru personal si cea tehnica de lucru, anuntFnd despre aceasta organele administrati&e si institutiile abilitate, precum si pe detinatorii terenurilor Gn cauza' d) sa reabiliteze treptat si sa retehnologizeze instalatiile de producere existente, Gn &ederea cresterii eficientei si Gncadrarii Gn normele nationale pri&ind emisiile poluante, a participarii centralelor electrice la regla.ul de putere@frec&enta Gn sistemul electroenergetic national, a asigurarii calitatii energiei electrice si termice. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice, +rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA Acti&itatea economica ale carei rezultate nu se prezinta sub forma unor bunuri materiale, dar care satisfac anumite ne&oi umane indi&iduale, sociale sau de productie. +roductia de ser&icii financiare: )ste cea furnizata de institutiile financiare prin acti&itatea lor de intermediere financiara. "e masoara con&entioanl prin soldul dintre dobanzile incasate si platite. +roductia de "er&icii 2emarfare: "er&iciile furnizate de administratia publica si pri&ata colecti&itatii, in ansamblul ei, sau anumitor grupuri ale gospodariilor populatiei' cu titlu gratuit sau 945

+roducerea de energie electrica si termica +roduction of electrical and thermal energ*

+roductia de "er&icii +roduction of ser&ices

c&asigratuit precum si ser&iciile prestate de persoanele casnica in gospodariile lor. Bibliografie: 0ompediu de macroeconomie' )ditura )conomica' Bucuresti' 3445' pag.596

+roductia turistica Touristic production

+roducti&itatea muncii labour producti&it*

+rodusele turistice $a la carte( - Touring products $a la carte(

+rofitul actualizat

Ansamblul de ser&icii care mobilizeaza forta de munca, echipamentul de productie si bunurile materiale si care, in cadrul unei ambiante specifice, se materializeaza intr-un consum efecti&. Bibliografie: -oncica, Maria, "tanciulescu, !abriela - )conomia turismului si ser&iciilor, )ditura =ranus, Bucuresti, 3446 producti&itatea muncii reflecta randamentul factorului de productie munca la ni&el microeconomic sau macroeconomic si se poate exprima in unitati fizice si @ sau monetare, in prioada de baza sau curenta, gloabal (pe ansamblul fcatorilor de productie) sau partial (pe fiecare factor). Bibliografie: ()conomie(-0. !ogoneata, 0. %armon, . +lugaru' )d Aumanitas' Bucuresti 3449 sunt produse turistice unicat sau la comandC, care permit combinarea unor elemente di&erse, pe baza datelor prezentate Gn catalogul touroperatorului, Gn structura doritC de cCtre client: transport dus-Gntors, transfer de la aeroport Gn centrul oraEului, una sau mai multe nopDi la hoteluri di&erse cu sau fCrC pensiune completC, Gnchirieri de maEini, posiblitCDi &ariate de agrement etc. Bibliografie: upu 2icolae, $Aotelul - )conomie Zi ManagementN, )diDia l#, )d. All Bec/, Buc., 3445, pag.99:' -oncicC Maria (coord.), +etrescu )&a-0ristina, +opescu %elia, $"trategii de %ez&oltare a "ectorului TerDiarN, )d. =ranus, Buc., 3448, pag. 98 Aceasta ia in considerare faptul ca &eniturile &iitoare au o &aloare mai scazuta decat &eniturile curente. "e calculeaza dupa formula:

unde: +9 +3 +2 reprezinta profitul in anul 9iiiin' aY taxa de actualizare care exprima deprecierea unei incasari &iitoare in raport cu o incasare actuala. Bibliografie: 9. M. -oncica, !. "tanciulescu, )d. =ranus, Bucuresti, 3446 +roiect de buget budget +ropunere de buget pentru un an financiar, supusa aprobarii organelor de stat, centrale si locale, elaborata pe baza unei antecalculatii d catre organele abilitate. "copul este mentinerea echilibrului intre &enituri si cheltuieli. Bibliografie: "tanciulescu, !abriela, Mihalciuc, Maria, Muresan, aura, "tan, #. "orin, 0saba, aszlo ). - $%ictionar poliglot explicati&- Termeni uzuali in )0B2BM-A %) +-ATA(, )ditura )nciclopedica, Bucuresti, 9::6

P9 P3 Pn Pa = + + ....... + n 3 9 + a (9 + a) (9 + a)

948

+<BT)0T-A 0-#- A - este o componenta a sistemului securitatii nationale si reprezinta un ci&il protection ansamblu integrat de acti&itati specifice, masuri si sarcini organizatorice, tehnice, operati&e, cu caracter umanitar si de informare publica, planificate, organizate si realizate potri&it legii protectiei ci&ile, in scopul pre&enirii si reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, prote.arii populatiei, bunurilor si mediului impotri&a efectelor negati&e ale situatiilor de urgenta, conflictelor armate si inlaturarii operati&e a urmarilor acestora si asigurarii conditiilor necesare supra&ietuirii persoanelor afectate. Atributiile protectiei ci&ile sunt: identificarea si gestionarea tipurilor de riscuri, generatoare de dezastre naturale si tehnologice' culegerea, prelucrarea, stocarea,studierea si analizarea datelor si informatiilor referitoare la protectia ci&ila' informarea si pregatirea pre&enti&a a populatiei cu pri&ire la pericolele la care este expusa, masurile de autoprotectie ce trebuie indeplinite, mi.loacele de protectie puse la dispozitie, obligatiile ce ii re&in si modul de actiune pe timpul situatiilor de urgenta' instiintarea autoritatilor publice si alarmarea populatiei in situatii de urgenta' protectia populatiei, a bunurilor materiale, a &alorilor culturale impotri&a efectelor dezastrelor si ale conflictelor armate' limitarea si inlaturarea efectelor dezastrelor si a efectelor atacurilor din aer pe timpul conflictelor armate' asanarea teritoriului de munitia ramasa neexplodata' Bibliografie: primaria`primariapitesti.ro protectie sociala - social 0onstituie un obiecti& strategic cu o orientare preponderenta catre un protection proiect global al unei organizari sociale orientate pe maximizarea starii de siguranta sociala. Bbiecti&ele sale generale urmaresc: protectia locului de munca, protectia populatiei salariate, protectia impotri&a deteriorarii caliattii &ietii 7 sub ni&elul atins, protectia grupurilor sociale defa&orizate, protectia generala a intregii colecti&itati. 0a in orice raport cerere-oferta, pretul (respecti& al protectiei sociale) se &a forma, in conditiile unei piete libere a ser&iciilor sociale, dar si tinand cont de caracterul colecti& al acestui tip de ser&icii., la intersectia ne&oilor cu resursele. 0u toate acestea sub&entionarea in buna parte a preturilor acestor ser&icii este o cerinta a suprafetei sociale deoarece scopul final este satisfacerea tuturor ne&oilor si nu diferentierea lor dupa criteriul &eniturilor. Bibliografie: Mariana -o&itu 7 Bazele politicii sociale 7 )ditura )ficient 7 Bucuresti 9::; +rotectionism - protest ansamblu de masuri de politica economica practicata de un stat in &ederea prote.arii temporare, partiale, sau totale a industriei nationale (si@sau a unor ramuri), pentru a e&ita concurenta produselor straine. "e practica indeosebi pentru spri.inirea crearii unor ramuri ale industriei nationale. Bibliografie: Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu, "orin #. "tan - %ictionar poliglot explicati& 7 )ditura )nciclopedica 7 Bucuresti 9::> +ublicitate - ad&ertising ansamblu de actiuni care &izeaza, in scopul promo&arii &anzarilor unei intreprinderi, de a face cunoascuta sau de a crea cererea pentru produsele sale, precum si de a mentine sau de a ameliora imaginea intreprinderilor in randul consumatorilor. Bibliografie : H 0ompediu de macroeconomie I - Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, )ditura )conomica, Bucuresti, 9::;, pag. 555

94>

+ublicitate comerciala (media) ad&ertising, ad&ertisement, abo&ethe-line ad&ertising AT , publicit*

+ublicitate care implica interese comerciale si nu promo&area unei cauze sociale sau politice. Mi.loc de comunicare comerciala, specific pietelor de larg consum, care are drept scop influentarea comportamentului consumatorului prin transmiterea de mesa.e media. 0anale utilizate: presa scrisa, T#, radio, afisa., cinema, -nternet, &ideotex, telefon s.a. )ste o forma de prezentare impersonala care presupune utilizarea de mi.loace platite (de unde si denumirea de reclama) pentru a crea imagine si notorietate firmei, produselor si ser&iciilor destinate &anzarii. +ublicitatea comerciala are ne&oie de timp pentru a a&ea efect. 1orma cea mai cunoscuta de publicitate comerciala este publicitatea produsului, care urmareste informarea clientilor potentiali pri&ind existenta si caracteristicile unui produs, construirea unei imagini fa&orabile si incitarea la cumpararea marcii' de asemenea, s-a dez&oltat foarte mult si publicitatea firmei (publicitatea institutionala)."pre deosebire de alte mi.loace de comunicare ale companiei, publicitatea media are o serie de caracteristici: se adreseaza unui public larg (este o publicitate de masa, atingand zeci, sute de mii sau chiar milioane de persoane)' accesul la suportul media este costisitor, Gnsa costul per persoana este scazut' se bazeaza pe principiul repetitiei: continuitate, insistenta' mesa.ul este unic si direct pentru Gntreg publicul tintit. Ln functie de obiecti&ele urmarite, publicitatea media este de mai multe feluri: publicitate informati&a, persuasi&a, de notorietate, de reamintire, sugesti&a s.a. Ln unele sectoare, publicitatea media prezinta unele restrictii (la bauturi alcoolice, tigari, Gn domeniul sanatatii - remedii NsecreteN, argumentatii pentru produse dietetice s.a.).+ublicitatea comerciala: reprezinta un ansamblu de metode si instrumente utilizate pentru a face cunoscute produsele si ser&iciile unei firme in randul clientilor potentiali.)a urmareste sa influenteze comportamentul consumatorilor ,in sensul trezirii la interesul pentru oferta firmei ,acceptarii produselor si ser&iciilor acesteia ,al con&igerii acestora in &edera cumpararii.-n acest scop prin intermediul mi.loacelor publicitare ,se transmit mesa.e catre clientii potentialiintr-un process continuude comunicare a firmei cu piata. 0a principalC formC de promo&are, atFt sub aspect cantitati& cFt Ei calitati& 7 prin impactul realizat 7 publicitatea continuC sC fie confundatC cu comunicarea, promo&area sau reclama. "uccint AsociaDia AmericanC de Mar/eting(AMA) defineEte publicitatea ca $orice formC non-personalC plCtitC, de prezentare Ei promo&are a ideilor, bunurilor Ei ser&iciilor, de cCtre un sponsor identificat.( <ezultC cC publicitatea are caracter exclusi& comercial, reprezentFnd o tranzacDie comercialC, iar mesa.ul publicitar, indiferent cC este &izual, &erbal sau scris este direcDionat cCtre publicul larg Ei nu direct cCtre un indi&id. "pre deosebire de promo&are, publicitatea pro&oacC notorietate, schimbC imaginea mCrcii, este abstractC dar GEi propune sC facC produsul dezirabil, atrCgFndu-l pe consumator Ei de asemenea, ea poate fi izolatC, deci poate Ei separatC de celelalte elemente promoDionale, sC acDioneze Ei sC-Di GndeplineascC obiecti&ul. %eci publicitatea este doar o componentC a promo&Crii Ei comunicCrii, a&Fnd o sferC mai restrFnsC. +ublicitatea nu se identificC nici cu reclama, deEi Gn acti&itatea economico-socialC se GntFmplC frec&ent acest lucru. <eclama este doar o componentC a publicitCDii, fCrC GndoialC cea mai importantC sub toate aspectele(cantitati&, calitati& Ei structural) dar nu este singura. AEadar, publicitatea are o sferC mai 946

publicitate imobiliara real estate ad&ertising

largC, alCturi de reclamC, include Ei publicitatea gratuitC ce se realizeazC prin difuzarea unor informaDii ce conduc la creEterea Gncrederii consumatorilor faDC de produs, la sporirea prestigiului firmei prin: conferinDe, articole, reporta.e, afiEe, postere etc. "pre deosebire de reclamC, publicitatea (+.Malcomete 7 coord.-op.cit. p.35;) GEi propune sC influenDeze indirect comportamentul consumatorului Ei nu sC declanEeze rapid decizia de cumpCrare. %e asemenea, GEi propune sC creeze o imagine fa&orabilC despre un produs Ei firmC, fCrC sC &ehiculeze informaDii Ei sC foloseascC mi.loace de determinare a deciziei de cumpCrare. Ln literatura de mar/eting se utilizeazC mai mulDi termeni anglo-saxoni sau latini. 2e asociem celor, care desemneazC prin ad&ertising Y reclama, iar prin publicit* Y publicitate, deoarece se pot face distincDiile, cu care noi am operat. Bibliografie: -oan +opa -Tranzactii de comert exterior:negociere ,contractare ,derulare , )d )conomica ,3443' "ica "tanciu- Bazele generale ale mar/etingului' ,,,.i[ads.ro' ,,,.abm.ro "istem de Gnscriere Gn documente publice a corpurilor de proprietate GmpreunS cu drepturile imobiliare pe care le au proprietarii si posesorii asupra lor. +ublicitatea imobiliarS se realizeazS prin cartea funciarS. Acti&itatea de publicitate imobiliarC constC, Gn principiu, Gn Gnregistrarea, Gn registre speciale, a actelor .uridice (&FnzCri, donaDii, ipoteci etc.) cu pri&ire la imobile' aceastC acti&itate nu este GncC unitarC la ni&elul Gntregii DCri: Gn Muntenia Ei sudul Moldo&ei funcDioneazC sistemul publicitCDii personale, reglementat de 0odul ci&il Ei 0odul de procedurC ci&ilC, bazat pe registrele de transcripDiuni-inscripDiuni, sistem puDin riguros Ei potenDial generator de litigii' Gn Transil&ania, Banat Ei Buco&ina sistemul este reglementat de %ecretul- ege nr. 99>@9:5?, fiind bazat pe cCrDile funciare, de influenDC austriacC, Ei asigurFnd o e&idenDC clarC a imobilelor, a proprietarilor Ei a drepturilor asupra imobilelor, GntrucFt orice act .uridic trebuie Gnscris, Gn principiu, Gn cartea funciarC pentru a-Ei produce efectele. +ublicitatea imobiliara desemneaza totalitatea mi.loacelor .uridice legale prin care se determina situatia materiala si .uridica a bunurilor imobile, in mod public, prin registre special tinute de autoritatile publice competente, in &ederea ocrotirii intereslor titularilor de drepturi reale imobiliare si cele legate de asigurarea circulatiei lor in conditiile legii. egea nr.;@9::6 a cadastrului si publicitatii imobiliare a permis introducerea unui sistem de publicitate unic pentru toata tara, destinat a inlocui sistemele existente. -ntreaga publicitate imobiliara este realizata pe baza sistemului cadastral, ca sistem unitar si obligatoriu de e&identa tehnica, economica si .uridica, prin care se realizeaza identificarea, reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de proprietar. %ispozitiile legii se completeaza cu cele ale <egulamentului de organizare si functionare a bunurilor de carte funciara si cu cele cuprinse in Brdinul ministrului .ustitiei nr.9.554@0@9::: pri&itor la infiintarea cartilor funciare ce caracter nedefiniti&. +ublicitatea imobiliarC este introdusC de curGnd Gn sistemul de drept naDional. -nstituDia publicitCDii imobiliare poate fi definitC ca instrument .uridic prin care, pe de o parte, se asigurC accesul liber la informaDie al participanDilor la circuitul ci&il al imobilelor, iar pe de altC parte, securitatea circuitului ci&il, al cCrui obiect sunt bunurile imobile Ei, totodatC, este instituDia ce confirmC constituirea drepturilor 94;

imobiliare Gnscrise Gn registrul imobiliar. Bibliografie: Marian "il&ia 7 0adastru si publicitatea imobiliara 7 Autoreferat al tezei de doctor de drept. ,,,.imobiliare.terracan.ro' ,,,.domino3./appa.ro

publicitatea de ser&iciu - ad&ertising ser&ice +ublicitatea directa %irect publicit*

+ublicitatea exterioara )xternal publicit*

+utere publica - +ublic force

juotas - [uotas

rabaturi - discount <aliu - <all*

<easigurare <einsurance

este forma cea mai frec&enta si urmareste stimularea cererii de consum pentru ser&iciile la cere se refera. Bibliografie: Balaure, #., Mar/eting, )ditura =ranus, Bucuresti, 3443 -mplica actiunea de comunicatie a&and ca obiecti& informarea si atragerea clientului potential spre un produs sau loc de &anzare, utilizand ca suport de comunicare expedierea unei scrisori personale, transmiterea la sediul ori domiciliul clientului potential a unor brosuri sau prospecte, prin stabilirea unui contact telefonic, prin distribuirea de pliante in locurile de &anzare etc. Bibliografie: Manole, #ictor, "toian, Mirela - Mar/eting, )ditura =ranus, Bucuresti, 3443 -nclude utilizarea in scopuri publicitare a afiselor, panourilor publicitare si insemnelor luminoase. Aceste suporturi au a&anta.ul de a comunica idei simple si concise, menite sa stimuleze &anzarea unor produse si ser&icii, sa mentina interesul publicului pentru o marca sau firma si sunt considerate ca eficiente in aglomerarile urbane cu intensa circulatie pietonala sau auto specifica centrelor comerciale, zonelor de mare interes turistic etc. +rincipalul lor deza&anta. consta in concizia mesa.ului transmis publicului. Bibliografie: Manole, #ictor, "toian, Mirela - Mar/eting, )ditura =ranus, Bucuresti, 3443 +uterea publica reprezinta ansamblul drepturilor speciale pe care le are o institutie administrati&e, in sens de autoritate ce reprezinta si para interesul public,care, in mod obligatoriu, trebuie sa se impuna celui particular, asa cum rezulta din 0onstitutie si din drepturile organice. H Management public I 0onf.uni&.dr.Armenia A2%<B2-0)A2= -n cadrul comertului international o marime alternati&e a tarifelor cu a.utorul carora se limiteaza importurile intr-o tara , poate aloca cote pentru producatorii interni, fiind &aloarea maxima a marfurilor ce pot fi importate de-a lungul unei perioade bine determinate. %e asemenea unele tari pot stabili cote pentru exportul de marfuri. Bibliografie: Managementul utilitatii publice (!abriela "tanciulescu), )ditura =ranus rabaturile se concretizeaza in reduceri calculate la preturile de baza Bibliografie: Balaure, #., Mar/eting, )ditura =ranus, Bucuresti, 3443 0restere importanta a cursurilor titlurilor dupa o perioada de scadere sau stagnare. Bibliografie: Mihalciuc' Maria, Muresan, aura' "tan, "orin' 0saba, aszlo' $%ictionar poliglot explicati&( )ditura )nciclopedia, Bucuresti 9::6 Bperatie de asigurare a unui asigurCtor de catre alt asigurCtor, primul fiind reasigurat, iar al doilea, reasigurCtor. <easigurarea este de fapt asigurarea asigurCtorului. <easigurCtorul (societatea cedenta) e societatea de asigurari directa ce accepta riscul de la asiguratul sau si cedeaza o parte sau intreg riscul unei alte societati de asigurare sau reasigurare, denumite reasigurCtor. Bibliografie: Mar/eting. %ictionar 94?

explicati& (coordonatori 0onstantin 1lorescu, +etre Malcomete, 2icolae Al. +op), )ditura )conomica, Bucuresti, 3445, pag. >:8.

<eciclare - rec*cling

<eclama ad&ertisement

<eclama 7 ad&ertising

<ede&enta - <o*alt*, %ue <)%)#)2Qf - %ue

<ediscontare

refolosirea materialelor, ambala.elor si a bunurilor care astfel ar fi fost aruncate, pentru fabricarea altor produse. Bibliografie : H 0ompediu de macroeconomie I - Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, )ditura )conomica, Bucuresti, 9::;, pag. 5>4 Acti&itate comunicationala costand in difuzarea de informatii pri&ind bunurile economice marfare pentru a atrage potentiali cumparatori si @ sau pe cei care participa la alte acti&itati promotionale. Teoria competitiei monopoliste a fost principala teorie car a deschis un camp larg de actiuni tuturor acti&itatilor promotionale si in special reclame. Bibliografie: %ictionar poliglot explicati& (Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu si "orin #. "tan), )ditura )nciclopedica Termenul reprezinta acti&itatea comunicationala ce consta in difuzarea de informatii pri&ind bunurile economice marfare pentru a atrage potentialii cumparatori si@sau pe cei care participa la alte acti&itati promotionale. Teoria competitiei monopolisticea fost principala teorie care a deschisun camp larg de actiune tuturor acti&itatilor promotionale si in special reclamei. <eclama trebuie sa aiba, in esenta, doua &alente mai importante: una informati&e, alta persuasi&a. -n present, firmele aloca o importanta parte a cheltuielilor lor pentru reclama. Aceasta se constituie, alaturi de alte mi.loace promotionale intr-un important instrument al mar/etingului-mix, dar si intr-un mi.loc definitoriu al concurentei. 0a mi.loc de reclama se folosesc: marca de fabrica si de comert' &itrina' afisul' spotul publicitar prin presa, radio, tele&iziune, cinematografie, etc. Bibliografie: %ictionar de )conomie, )ditura )conomica, Bucuresti 3449, coord. !abriela "tanciulescu , pg. 9>; cota procentuala din cifra de afaceri, reprezentand contra&aloarea ser&iciilor legate de achizitioanrea de licente, /no,-ho, etc. Bibliografie: $)conomia ser&iciilor( 7 Maria -oncica sumC de bani plCtitC periodic de cCtre persoane care au concesionat anumite bunuri (mine, terenuri agricole sau forestiere, lucrCri de drumuri publice sau exploatarea lor etc.) ori au contractat licenDe prin /no,-ho,. MCrimea r. se stabileEte prin contractul Gncheiat Gntre titularul dreptului concedat Ei beneficiarul acestuia, proporDional cu folosirea bunului ce face obiectul contractului. 0ota de r, poate fi fixC sau &ariabilC, ultima rezultFnd din aplicarea unor cote procentuale la cifra de afaceri realizatC prin folosirea bunului concedat, la mCrimea producDiei obDinute pe terenul concedat etc. (&. 0oncesiune, icenDC). Bibliografie: W%ictionar de economie( 7 coord. Anghelescu 0oralia, 0iucur %umitru, %inu Marin, %obrota 2ita, !a&rila -lie, !hita +aul Tanase, !ogoneata 0onstantin, +opescu 0onstantin, "uciu 0ristina Marta - )ditura )conomica Bucuresti 3449 editia a ---a cumpararea sau &anzarea unor titluri(bunuri de tezaur, obligatiuni ect.) intre date emitente si a rascumpararii. Bibliografie : H 0ompediu de macroeconomie I - Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, )ditura )conomica, Bucuresti, 9::;, pag. 5>4 94:

<edistribuire redeplo*ment

<eexport - <eexportation

<eforma - reform <egie autonoma

<egiile autonome

<eglarea economica

<eglementari - control <egula adaptCrii in ser&icii publice (flexibilitCDii la ne&oia socialC) - Adaptation rule in public ser&ices

diferenta intre ceea ce un indi&id, o gospodarie sau un grup social plateste din resursele obtinute prin munca sa ori din patrimoniul sau, catre administratiile publice sau parapublice, si ceea ce primeste din partea acestora. Bibliografie : H 0ompediu de macroeconomie I Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, )ditura )conomica, Bucuresti, 9::;, pag. 5>4 Bperatiune de comert exterior care presupune cumpararea din strainatate si apoi re&anzarea in strainatate a unui marfi sau al unui ser&iciu. Bibliografie: Mar/eting. %ictionar explicati& (coordonatori 0onstantin 1lorescu, +etre Malcomete, 2icolae Al. +op), )ditura )conomica, Bucuresti, 3445, pag. >:6 A schimba (Gn bine)' a Gnnoi, a primeni o stare de lucruri, o concepDie etc.' a face o reformS Bibliografie: %)U 1orma de organizare si functionae a agentilor economici 7 personae .uridice, a&and ca obicei folosirea si &alorificarea in scop lucrati&e a unor bunuri aflate in proprietatea statului. Au independenta patrimoniala, intocmeste buget de &enituri si cheltuieli, bilant contabil si cont de profit si pierderi, poate contracta credite si beneficia de sub&entii de la bugetul de stat sau de la cele locale. "e organizeaza si functioneaza in anumite strategii ale economiei nationale. Bibliografie: %ictionar de administratie publica (Anton +. +arlagi), )ditia a doua, )ditura )conomica unitSDi economice aflate Gn proprietate publicS constituite Gn domeniile ramurilor economice de interes strategic naDional (industria de armament, industria energeticS, exploatarea minelor Ei gazelor naturale, poEtS Ei transporturi fero&iare, precum Ei Gn unele domenii aparDinFnd altor ramuri stabilite de gu&ern). <egiile autonome se GnfiinDeazS prin hotSrFre a gu&ernului dacS sunt Gntreprinderi de interes naDional sau prin hotSrFrea organelor .udeDene Ei municipale ale administraDiei de stat, dacS sunt Gntreprinderi de interes local. +otri&it legii nr. 9>@9::4 pri&ind reorganizarea unitSDilor economice de stat Gn regii autonome Ei societSDi comerciale, regiile autonome sunt constituite ca persoane .uridice cu gestiune economicS Ei autonomie financiarS. Bibliografie: http:@@,,,.unibuc.ro@eBoo/s' %ictionar* of 1inantial and Business Terms ico <eis - 0onsultoria ^ inguas' licoreis`terra.com' ,,,.eafacere.ro@dictionarPfinanciar' Ministerul 1inantelor - ,,,.mfinante.ro' http:@@dictionar.info.u&t.ro@ Modalitate de functionare a economiei prin intermediul careia &ariabilele ansamblului economic se a.usteaza. Bibliografie: Managementul utilitatii publice (!abriela "tanciulescu), )ditura =ranus care este conform unui regulament sau unor norme. Bibliografie: %ictionar )xplicati& al imbii <omane este determinatC de faptul cC ne&oile sociale sunt Gn continuC di&ersificare Ei modificare cantitati&C Ei calitati&C, iar ser&iciul trebuie sC rCspundC prompt Ei eficient la e&oluDia ne&oilor colecti&e Ei exigenDele interesului general. Adaptarea ser&iciului public la ne&oia socialC se realizeazC prin $"tatutul de organizare Ei funcDionare( a prestatorului de ser&icii: regie autonomC, societate comercialC, instituDie publicC etc. )ste de reDinut faptul cC statutul oricCrui ser&iciu public este definit de o autoritate a administraDiei publice Ei cC dez&oltarea, restrFngerea, transferul sau Gncetarea acestuia se hotCrCEte de cCtre administraDie. 0a atare, ser&iciile publice create de 994

<egula continuitatii 0ontinuit* <ule

<egula continuitatii 0ontinuit* <ule

administraDie rCmFn sub autoritatea acesteia, indiferent de modul de organizare Ei funcDionare a lor. Ln cazul persoanelor .uridice care au Gn obiectul lor de acti&itate prestCri de ser&icii, dar nu se aflC sub autoritatea administraDiei publice, indiferent de forma Gn care se presteazC ser&iciul public (locaDie, Gnchiriere, concesiune), administraDia trebuie sC pre&adC condiDii contractuale obligatorii pentru prestator Ei posibilitatea adaptabilitCDii ser&iciului la cererea socialC. Ln cazul acestor contracte administrati&e, ne gCsim Gn situaDia specialC regulilor de drept public GntrucFt administraDia rCspunde la comanda socialC, indiferent cui a delegat gestiunea ser&iciului public. 0lauzele obligatorii Gn sarcina prestatorilor de ser&icii nu GncalcC principiul libertCDii de &oinDC a pCrDilor contractante, ci exprimC, Gn termenii dreptului public, atributul administraDiei ca reprezentantC a cetCDenilor, calitatea de autoritate publicC. $Managementul ser&iciilor publice(+rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA +entru ca ser&iciile publice sC fie prestate Gn condiDii de eficienDC, este necesar ca administraDia publicC sC aplice anumite reguli, Gntre care amintim: regula continuitCDii' regula adaptCrii sau flexibilitCDii' regula cuantificCrii. <egula continuitCDii este impusC de faptul cC, prin natura interesului public asigurat, multe ser&icii publice nu pot fi Gntrerupte fCrC riscul dereglCrii sau periclitCrii &ieDii publice. Aceste ser&icii &itale pentruorice comunitate trebuie sC fie asigurate Gn mod continuu Ei uneori Gn mod permanent. %e exemplu, spitalele Ei ser&iciile de pazC contra incendiilor trebuie sC funcDioneze non stop, Gn timp ce ser&iciul stCrii ci&ile este continuu, fCrC a fi GnsC permanent. 0ontinuitatea este esenDa ser&iciului public, ea determinFnd responsabilitatea administraDiei faDC de modul Gn care este respectatC. %e aceea, administraDia are obligaDia de a pre&edea mi.loacele Ei modalitCDile de inter&enDie, de a face stocuri de materii prime Ei combustibili, de a pregCti forme alternati&e desatisfacere a ne&oilor cetCDenilor Gn cazuri excepDionale etc. Bibliografie: Management public, 0onf.uni&.dr.Armenia A2%<B2-0)A2= +entru ca ser&iciile publice sC fie prestate Gn condiDii de eficienDC, este necesar ca administraDia publicC sC aplice anumite reguli, Gntre care amintim: regula continuitCDii' regula adaptCrii sau flexibilitCDii' regula cuantificCrii. <egula continuitCDii este impusC de faptul cC, prin natura interesului public asigurat, multe ser&icii publice nu pot fi Gntrerupte fCrC riscul dereglCrii sau periclitCrii &ieDii publice. Aceste ser&icii &itale pentruorice comunitate trebuie sC fie asigurate Gn mod continuu Ei uneori Gn mod permanent. %e exemplu, spitalele Ei ser&iciile de pazC contra incendiilor trebuie sC funcDioneze non stop, Gn timp ce ser&iciul stCrii ci&ile este continuu, fCrC a fi GnsC permanent. 0ontinuitatea este esenDa ser&iciului public, ea determinFnd responsabilitatea administraDiei faDC de modul Gn care este respectatC. %e aceea, administraDia are obligaDia de a pre&edea mi.loacele Ei modalitCDile de inter&enDie, de a face stocuri de materii prime Ei combustibili, de a pregCti forme alternati&e desatisfacere a ne&oilor cetCDenilor Gn cazuri excepDionale etc. Bibliografie: (Management public(0onf.uni&.dr.Armenia A2%<B2-0)A2=

999

<egula continuitatii ser&iciilor - The ser&ices continuit* rule

e impusa de faptul ca prin natura interesului public asigurat , multe ser&icii publice nu pot fi intrerupte fara riscul dereglarii sau periclitarii &ietii publice. Aceste ser&icii sunt &itale pentru orice comunitate si trebuie asigurate in mod continuu si uneori in mod permanent. 0ontinuitatea este esenta ser&iciilor publice, determinand responsabilitatea administratiei fata de modul in care este respectata.%e accea, administratia are obligatia de a pre&edea mi.loace si modalitati de inter&entie , de a face stocuri de materii prime si combustibili, de a pregati forme alternati&e de satisfacere a ne&oilor cetatenilor in cazuri exceptionale. Bibliografia:( Managementul ser&iciilor publice(-+lumb -on, Androniceanu Armenia, )d A") , Bucuresti 3445, pag 9; este determinata de cel putin 3 moti&e concrete: necesitatea aprecierii corecte a modului in care ser&iciile publice satisfac cerine/e sociale ale cetatenilor si implicit e&aluarea rapida a acti&itatii ser&iciilor' necesitatea asigurarii transparentei fata de cetateni , acestia purtand , gratie cuantificarii, sa controleze modul in care se desfasoara acti&itatea ser&iciilor publice , asigurand in acest fel principiul echitatii acestora. Bibliografia: $Managementul ser&iciilor publice(-+lumb -on, Androniceanu Armenia, )d A") , Bucuresti 3445, pag 9: )ste determinatC de cel puDin douC moti&aDii concrete: necesitatea aprecierii corecte a modului Gn care ser&iciul public satisface cerinDele sociale ale cetCDenilor Ei, implicit, e&aluarea rapidC a acti&itCDii ser&iciului, inclusi& necesitatea asigurCrii transparenDei faDC de cetCDeni, aceEtia putFnd, graDie cuantificCrii, sC controleze modul Gn care se desfCEoarC acti&itatea ser&iciilor publice, asigurFndu-se Gn acest fel principiul echitCDii acestora. Bibliografie: Androniceanu Armenia, "tCnciulescu !abriela, N"isteme )uropene ale AdministraDiei +ubliceN, )d. =ranus, Buc., 3446, pag. >?' ,,,.anpc.ro@anpcro Termenul de $relaDii publice$ a de&enit Gn ultimii ani de uz comun Ei face parte din con&ersaDiile cotidiene, este argumentul multor congrese Ei seminarii, deciziile Gntreprinderilor DinFnd cont de aceastC nouC tehnicC. Zi totuEi termenul face obiectul unor neGnDelegeri, Gn special datoritC faptului cC $relaDiile publice $ - ca funcDie Ei concept 7 se gCseEte GncC Gntr-o stare fluidC, care nu a permis o definire satisfCcCtoare. Bamenii definesc frec&ent relaDiile publice prin intermediul cFtor&a dintre cele mai &izibile tehnici Ei acti&itCDi ale sale 7 articole Gntr-un ziar, inter&iuri T# cu reprezentanDii firmelor sau apariDia unor celebritCDi la e&enimente speciale. 0eea ce oamenii nu GnDeleg este cC relaDiile publice au multe aspecte subtile Ei greu de pCtruns. <elaDiile publice sunt esenDiale Gn lumea complexC de azi pentru a facilita comunicarea Ei GnDelegerea. )le implicC cercetare, analizC, adoptarea politicii, programare, comunicare Ei feedbac/ de la o di&ersitate de categorii de public. =na dintre cele mai utilizate definiDii ale relaDiilor publice este un $ efort direcDionat spre moti&area Ei influenDarea clienDilor Gn primul rFnd prin intermediul mi.loacelor de comunicare, pentru a-i determina sC gFndeascC bine despre o organizaDie, sC o respecte Ei sC o susDinC Gn perioadele mai dificile $. ". 0utlip, A. 0enter Ei !. Broom au definit relaDiile publice ca fiind NfuncDia de management care identificC, stabileEte Ei menDine relaDii 993

<egula cuantificarii rezultatelor ser&iciilor publice - The principle of [uantif*ing the results of public ser&ices

<egula cuantificCrii rezultatelor ser&iciului public - The [uantification rule of the public ser&ice results

<elaDii +ublice - +ublic <elations

reciproc a&anta.oase Gntre o organizaDie Ei diferite categorii de public, relaDii de care depind succesul sau nereuEita acesteiaN. B altC definiDie mai completC ar fi: $<elaDiile publice 7 constituite relati& recent ca o acti&itate distinctC desfCEuratC de Gntreprinderi, instituDii, organisme publice E.a. din DCrile cu o economie dez&oltatC - implicC - din partea Gntreprinderii culti&area unor contacte directe, realizate consec&ent Ei sistematic, cu diferite categorii de public, cu persoane influente din conducerea altor Gntreprinderi din DarC sau strCinCtate, cu mass media, cu reprezentanDi ai puterii publice, lideri de opinii, Gn scopul obDinerii spri.inului acestora Gn efortul de pCstrare Ei dez&oltare a intereselor sale. 0a domeniu distinct de acti&itate al agenDilor economici, relaDiile publice se Gnscriu Gntre instrumentele cele mai moderne ale politicii de comunicaDie Gn societatea contemporanC, Gntrunind totodatC Ei &eritabile atribute promoDionale.("ocietatea americanC de relaDii publice, cea mai prestigioasC organizaDie Gn domeniu, a definit relaDiile publice prin intermediul unei declaraDii oficiale: N<elaDiile publice a.utC societatea noastrC complexC Ei pluralistC de a-Ei Gndeplini deciziile Ei funcDiile mai eficient, contribuind la GnDelegerea reciprocC Gntre grupuri Ei instituDii. )le ser&esc la armonizarea politicilor pri&ate Ei publiceN. Alte organizaDii de relaDii publice naDionale Ei internaDionale au dat la rFndul lor definiDii ale relaDiilor publice suficient de detaliate pentru a se putea aplica oriunde Gn lume: 9) <elaDiile publice reprezintC efortul deliberat, planificat Ei susDinut de a stabili Ei menDine GnDelegerea reciprocC Gntre firme Ei publicul sCu. 3) <elaDiile publice sunt acea funcDie a managementului care e&alueazC atitudinea publicului, identificC politica unei instituDii sau persoane cu interesul public Ei planificC Ei executC un program de acti&itCDi pentru a cFEtiga GnDelegerea Ei acceptarea publicului. 5) <elaDiile publice sunt efortul conEtient de a obDineGnDelegere, de a stabili Ei menDine Gncrederea publicului pe baza unei cercetCri sistematice. 8) <elaDiile publice reprezintC efortul managerial sistematic Ei susDinut prin care organizaDiile pri&ate Ei publice cautC sC creeze GnDelegere, simpatie Ei spri.in la ni&elul acelor categorii de public cu care au sau aEteaptC sC stabileascC un contact. 0onceptul modern de relaDii publice este de origine americanC, noDiunea de relaDii publice fiind folositC pentru prima datC la sfFrEitul secolului trecut. 0Ft pri&eEte definirea conceptului de relaDii publice, aceasta s-a do&edit deosebit de dificilC' astfel, Gn anul 9:;>, $1oundation for +ublic <elations <esearch( a Gnregistrat un numCr de 8;3 de definiDii, pro&enind de la primii 6> lideri din domeniul relaDiilor publice, pe baza cCrora a formulat urmCtorul concept al relaDiilor publice: $<elaDiile publice reprezintC o funcDie distinctC de management, care a.utC sC se stabileascC Ei sC se menDinC un climat psihologic de comunicare, GnDelegere, acceptare Ei cooperare Gntre o organizaDie Ei publicul sCu' a.utC conducerea sC informeze Ei sC fie informatC despre opinia publicC' defineEte Ei coordoneazC responsabilitatea conducerii pentru a ser&i interesului public' a.utC conducerea sC utilizeze Gn mod eficient orice schimbare, ser&ind GnsC Ei ca un sistem de pre&edere care sC spri.ine tendinDele ce se anticipeazC' foloseEte cercetarea Ei tehnicile comunicaDionale etice ca principalele sale instrumente(. 0aracterul cuprinzCtor al unui astfel de concept reflectC tocmai dificultatea definirii acestui domeniu de acti&itate Gn toatC complexitatea sa. =n alt lider al domeniului, Oones %o,ling, preEedintele uneia dintre cele douC mari agenDii de relaDii 995

publice din lume, a Gncercat sC dea o definiDie mult mai simplC, considerFnd cC $relaDiile publice reprezintC ceea ce fac oamenii care acti&eazC Gn domeniul relaDiilor publice( sau, Gntr-o exprimare mai plasticC, relaDiile publice se rezumC la dictonul $faceDi un lucru cFt mai bine Ei &orbiDi despre acest lucru(. <elaDiile publice pot fi definite Ei ca proces, respecti& ca o serie de acDiuni, transformCri sau funcDii ce genereazC un rezultat. B modalitate popularC de a descrie procesul Ei de a reDine componentele sale este de a folosi acronimul <A0) (Gn englezC), menDionat pentru prima datC de Oohn Marston Gn cartea N2atura relaDiilor publiceN. Ln esenDC, <A0) conDine 8 elemente cheie ale procesului relaDiilor publice: 9) 0ercetare - care este problemaX 3) AcDiune Ei planificare - ce se &a faceX 5) 0omunicare - cum i se &a spune publiculuiX 8) )&aluare - a fost atinsC audienDa Ei care a fost efectulX B altC abordare se referC la &izualizarea acestui proces ca un ciclu fCrC sfFrEit Gn care 6 componente sunt unite Gntr-un lanD: Trebuie notat cC relaDiile publice .oacC douC roluri distincte Gn acest proces, ser&ind astfel ca un Nteren de mi.locN sau Nagent de legCturCN. relaDiile publice interacDioneazC direct cu surse externe de informaDie, incluzFnd publicul, media Ei gu&ernul Ei transmite aceste intrCri conducerii GmpreunC cu recomandCrile de rigoare. relaDiile publice de&in un &ehicul prin intermediul cCruia conducerea a.unge la public cu mesa.ele potri&ite. <elaDiile publice reprezintC procesul de management care are ca obiecti& atingerea Ei menDinerea acordului Ei a comportamentului poziti& printre grupuri sociale de care organizaDia depinde Gn atingerea misiunii sale. <esponsabilitatea sa fundamentalC este de a crea Ei a menDine un mediu ospitalier pentru o firmC. Bibliografie : 9. )ffecti&e +ublic <elations, 0utlip, "cott M., 0enter, Allen, A. Ei Broom, !lenn M., +rentice Aall, 2e, Oerse*, 9::8 3. )xperts in Action: -nside +ublic <elations, 0antor, Bill, ongman, 2e, cor/, 9:?: 5. <elatii publice, Z)<BA2-0f %aniel, ect.uni&.dr. <elaDiile dintre autoritatea de &Frf a administraDiei publice Ei ministere sau alte organe de specialitate ale administraDiei publice centrale - The rapprochement bet,een the topmost public authorit* and the ministr* or other institutions of the central public administration sunt determinate de raportul de subordanare dintre gu&ern, ca autoritate de &Frf, Ei ministere sau alte organe de specialitate ale administraDiei publice centrale, potri&it cCruia gu&ernul, conform programului sCu de gu&ernare, acceptat de +arlament, asigurC realizarea politicii interne Ei externe a DCrii Ei exercitC conducerea generalC a administraDiei publice, iar ministerele Ei organele de specialitate ale administraDiei publice centrale, fiecare Gn ramura sau domeniul de acti&itate specifice, traduc practic aceste mCsuri. Bibliografie: Androniceanu Armenia, AbCluDC Bana, +lumb -on, NManagementul ser&iciilor publiceN, )d. A"), ediDia a ll-a, Buc., 3445, pag. 8:' Androniceanu Armenia, "tCnciulescu !abriela, N"isteme )uropene ale AdministraDiei +ubliceN, )d. =ranus, Buc., 3446, pag. >;

<emizier <entabil - +rofitable

!estionar al titlurilor sau al portofoliului de bursa, in contul proprietarilor acestora 0apacitatea unei intreprinderi de a obtine profit. Bibliografie : %ictionarul explicati& al limbii romane, )ditia electronica, )ditura 998

itera -nternational <entabilitatea <entabilitatea ser&iciilor - ser&ices operational efficienc* capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit. Bibliografie: )conomia ser&iciilor, +rof. uni&. dr. Maria -oncica 1orma a eficientei economice care e&identiaza capacitatea agentilor economici de a genera profit in domeniul ser&iciilor. Marimea pofitului reprezinta expresia absoluta a rentabilitatii. -n marime relati&a, se exprima prin rata rentabilitatii (profitului). B in&estitie in ser&icii este considerata rentabila daca rata rentabilitatii este superioara ratei dobanzii practicate la depozitele bancare. <ata rentabilitatii se calculeaza ca raport procentual intre profitul net si capitalul permanent sau intre profitul net si cifra de afaceri. Bibliografie: "tanciulescu, !abriela, Mihalciuc, Maria, Muresan, aura, "tan,#. "orin, 0saba, aszlo ). - $%ictionar poliglot explicati&- Termeni uzuali in )0B2BM-A %) +-ATA(, )ditura )nciclopedica, Bucuresti, 9::6 "unt operatiuni de leasing pe termen scurt si cuprind inchirierile, cu ziua sau cu ora, in special a mi.loacelor de transport sau a unor utila.e de constructii. Bibliografie: 9. M. -oncica, !. "tanciulescu, )d. =ranus, Bucuresti, 3446 Bperatiune de leasing pe termen scurtce cuprinde inchirierile cu ziua sau cu ora. Bibliografie: -oncica, Maria ' "tanciulescu, !abriela' $)conomia turismului si ser&iciilor( )ditura =ranus, Bucuresti 344> Bperatiune bancara care consta in cumpararea de catre o banca comerciala a unui efect de comert de la beneficiarul acestuia inainte de a.ungerea la scadenta' banca plateste &anzatorului suma inscrisa pe efectul de comert, mai putin dobanda (taxa scontului), socotita din momentul scontarii pana la scadenta' &anzatorul efectului este de acord sa plateasca aceasta dobanda pentru faptul ca poate intra in posesia sumelor care i se cu&in in urma unor operatiuni comerciale, mai rapid decat daca ar astepta pana la scadenta efectului comercial' operatiunea se lichideaza la scadenta efectului de comert, cand banca incaseaza de la debitor suma inscrisa pe efectul de comert. Bibliografie: http:@@,,,.ban/ne,s.ro@dictionarPfinanciar-bancar "ector desprins din cel tertiar si constituit, dupa unele pareri, din acti&itatile ce se refera la timpul liber (spectacole, loisir, turism), in timp ce dupa altele, se suprapune sectorului informatic cu tot ce apatine de acesta: cercetare, productie de soft-uri, tehnici moderne de interconectare, telecomunicatie si actiune la distanta etc. ' Bibliografie: -oncica, M. 7 )conomia ser&iciilor. Teorie si practica, )ditura =ranus, Bucuresti, 3443, pag. 85 "ectorul primar este un sector al economiei care grupeaza acti&itatile agricole si extracti&e ale acesteia. Bibliografie: :()conomia "er&iciilor-Teorie si practica(, editia a ----a re&azuta' Maria -oncica' )d =ranus, Bucuresti 3445

<enting

<enting - <enting

"cont - "count

"ector cuaternar 1ourth sector

"ector primar - the primar* sector

99>

"ectorul adimistratiei publice 7 public administration field

"ector in care sunt incluse unitatile institutionale care au functia principala de a produce ser&icii nemarfare destinate celorlalte sectoare, sau efectueaza operatii de redistribuire a &enitului si bogatiei. -n acest sector se includ: statul, organismele di&erse ale administratiei centrale si locale, organele procuraturii si .udecatoresti, acti&itatile publice de in&atamant, cultura, sanatate, aparare, asigurarile sociale de stat, etc. Bibliografie: Marius Bacescu, Angelica Bacescu 0arbunaru 0ompendiu de macroeconomie, )ditura )conomica, 9::;, pg. 5;5 %etailisti si furnizori ai acestora care ofera o gama de bunuri comercializate in principal prin h*permar/et-uri, supermar/et-uri si magazine de desfacere cu amanuntul de dimensiuni mai reduse. Acti&itatea principala a acestora consta in oferirea de produse $esentiale( cum ar fi di&erse bunuri alimentare proaspete si procesate, dar acestia comercializeaza de asemenea o gama larga de alte produse cum arfi produse farmaceutice si cosmetice, tigari, bauturi alcoolice, articole de imbracaminte, unele articole electrocasnice, produse pt copii si alte articole destinate consumului current. Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress sectorul secundar este acel sector al economiei care grupeaza acti&itatile industriei de prelucrare. Bibliografie: :()conomia "er&iciilor-Teorie si practica(, editia a ----a re&azuta' Maria -oncica' )d =ranus, Bucuresti 3445 sectorul tertiar reprezinta un ansamblu de acti&itati consecrate productiei nemateriale in cadrul unei economii. Bibliografie: :()conomia "er&iciilor-Teorie si practica(, editia a ----a re&azuta' Maria -oncica' )d =ranus, Bucuresti 3445 0ompaniile care acti&eaza exclusi& sau in principal in transportul de persoane si de marfuri, pe calea aerului, in curse de linie sau charter, precum si acti&itatea prestata cu elicoptere, a&ioane-taxi si a&ioane pri&ate. Bibliografie: 0ristiana, 0ristureanu 7 $)conomia in&izibilului(, )ditura AllBec/, 3448' -oan, +opa 7 $Tranzactii comerciale internationale(, )ditura )conomica, 9::; Acordare de asistenta de catre stat celor care au ne&oie de ea din moti&e de boala, soma., batranete si familii cu conditii precare de subzistenta. Bibliografie: "tanciulescu, !abriela, Mihalciuc, Maria, Muresan, aura, "tan, #. "orin, 0saba, aszlo ). - $%ictionar poliglot explicati&- Termeni uzuali in )0B2BM-A %) +-ATA(, )ditura )nciclopedica, Bucuresti, 9::6 Auto-productia de ser&icii. Bibliografie: $)conomia ser&iciilor( 7 Maria -oncica +restatorii de ser&icii de aeroport au ca obiect de actiune exploatarea tehnica si comerciala a aeroporturilor publice si pri&ate ' controlul si gestiunea traficului aerian ' suportul na&igatiei aeriene si ser&iciile la sol acordate pasagerilor. 0u alte cu&inte, aeroportul reprezinta un nod intermodal al lanturilor logistice si de transport ale pasagerilor si marfurilor. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice, 2icola 996

"ectorul bunurilor de uz curent - 1ast Mo&ing 0onsumer !oods (1M0!)

"ectorul secundar - the secondar* sector

"ectorul tertiar - the tertiar* sector

"ectorul transporturilor aeriene

"ecuritatea sociala social securit*

"elf-"er&ice - "elf"er&ice "er&icii aeroportuare airport ser&ices

-orgo&an

"er&icii bancare

BSncile furnizeazS clienDilor trei tipuri principale de ser&icii. Acestea sunt: 9. %eschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri)' 3. 1acilitSTi de Gmprumut (de credit)' 5. "er&icii pri&ind transferul fondurilor. Ln afarS de tipurile de conturi mentionate mai sus, persoanele .uridice ( si, Gntr-o proportie mai micS sii persoanele fizice) pot a&ea si alte solicitSri decFt cele pri&ind operatiunile de bazS ale bSncilor. BSncile oferS multe ser&icii care aduc &enituri din comisioanele, spezele si tarifele percepute pentru efectuarea lor. Ln prezent, bSncile romFnesti fac eforturi pentru di&ersificarea ofertei de produse bancare: &aluta, cecurile de calatorie, plati pri&ind derularea cheltuielilor gu&ernamentale, incasarea taxelor si amenzilor, consemnarea depo*itelor, seifurile, casete pentru pastrarea &alorilor, banaca la domiciliu, eurocecurile etc. Bibliografie http:@@,,,.ereferate.ro@referate@"er&iciilePbancare344>-45-9?.html "er&icii de colectare,transfer si repartizare a disponibilitatilor financiare prestate de unitati economice functional institutionale.+rincipala functie a acestora consta in acordarea de imprumuturi solicitantilor care prezinta bonitate finanaciara. Bibliografie: ,,,.rubinian.com 2umite si utilitati publice si pot fi personalizate(indi&idualizate) ca de exemplu: in&atamantul, sanatatea, asistenta sociala si altele sau destinate colecti&itatii in ansamblul sau: apararea nationala, ordinea publica, iluminatul public, protectia mediului etc. "er&iciile publice inseamna toate prestatiile in furnizarea carora participa statul fie printrun aport financiar, fie definind conditiile in care sunt oferite. %e regula, acestea sunt gratuite sau cu inlesniri de plata, fiind caracterizate prin non-ri&alitatea si non-excluderea consumului. Bibliografie:()conomia "er&iciilor-Teorie si practica(, editia a ----a re&azuta' Maria -oncica' )d =ranus, Bucuresti 3445 "er&icii de interes public' pot fi personalizate (Gn&atamFntul, sanatatea, etc.) sau destinate colecti&itatii Gn ansamblul sau (aparare nationala, ordine publica, protectia mediului, etc.)' Bibliografie: $)conomia "er&iciilor(, M. -oncica <eprezinta un concept legat de capacitatea ser&iciilor de a de&eni o marfa. Bibliografie: 0ristina, 0ristureanu-W)conomia in&izibiluluiTranzactii internationale cu ser&icii(, )ditura All Bac/, Bucuresti, 3448, pag. 39 "er&icii similare acti&itCDilor din industrie, prin tehnicile de productie Ei organizare' Bibliografie: -oncica, M. 7 )conomia ser&iciilor. Teorie si practica, )ditura =ranus, Bucuresti, 3443

"er&icii bancare ban/ing ser&ice

"er&icii colecti&e utilit*

"er&icii colecti&e 0ollecti&e ser&ices

"er&icii comercializabile tradeable ser&ice "er&icii cu caracter industrial - -ndustrial ser&ices

99;

"er&icii cu plata +a*ment ser&ices

"er&iciile cu plata reprezinta prima categorie de ser&icii turistice in functie de relatiile financiare intre prestatori si clienti si modalitatile de plata, ele reprezentand ma.oritatea prestatiilor. -n pri&inta momentului efectuarii platii, aceasta se poate face anterior (anticipat), simultan sau ulterior consumului, iar din punct de &edere al modalitatilor de plata, aceasta se poate face cu bani gheata (cash), cecuri turistice, carti de credit, etc. Bibliografie: W)conomia turismului si ser&iciilor(, Autori !abriela "tanciulescu, Maria -oncica, )ditura =ranus, Bucuresti 3446, pag. 93? Acti&itati sau procese care de regula nu sunt considerate ca facand parte din pachetul principal de ser&icii al unei firme, oferite in exclusi&itate clientilor cheie. Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress

"er&icii cu &aloare adaugata - #alue added ser&ices

"er&icii de Wground +rin Whandling( se intelege deser&irea acordata unei aerona&e in handling( (mane&rare la escala, de o firma specializata, denumita agent de handling, pe baza sol) unui contract incheiat intre compania in a carei proprietate este aerona&a si firma specializata. "er&iciile de gorund handling reprezinta o cale sigura prin care o companie aeriana poate obtine sau mentine clientii. Acest ser&iciu reprezinta o parte foarte importanta a produsului aerian total. Bibliografie: 0ristina, 0ristureanu-W)conomia in&izibilului-Tranzactii internationale cu ser&icii(, )ditura All Bac/, Bucuresti, 3448 "er&icii de biblioteca ibrar* ser&ices 1ara indoiala, in drumul spre un nou mileniu, biblioteca &a .uca un roldeosebit in &iata oricarei societati' prin intermediul stiintei, ea &a deschide noi orizonturi ci&ilizatiei si culturii, omenirii in general. Biblioteca, acest centru de informare, de cercetare, de documentare, important focar de cultura, &a pune ladispozitia utilizatorilor sai (fara diferentiere de &arsta, rasa, sex, religie, nationalitate, limba sau statut social) cunostinte si informatii din toate domeniile. )a &a oferi clientilor sai colectiile de documente de care dispune, colectii care &or trebui sa reflecte tendintele contemporane si e&olutia societatii, precum si memoria omenirii si produsele imaginatiei acesteia. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice, +rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA "unt ser&icii turistice, specifice de baza care se refera, in principal,la crearea conditiilor pentru odihna turistilor, pentru ramnerea lor un timp mai indelungat la locul de destinatie. )le presupun existenta unor mi.loace de cazare adec&ate (hoteluri, hanuri, &ile, casute etc.) si dotarile necesrae asigurarii confortului( in&entar)' ele pri&esc, de asemenea, acti&itatile dterminate de intretinerea si buna functionare a spatiilor de cazare. Bibliografie:()conomia Turismului(-editia a ----a' <odica Minciu, )d =ranus, Bucuresti 3448 "er&iciu care ofera adapost si posibilitatea de odihna, de regula pe timpul noptii. Acti&itatea este practicata de unitati specializate, pentru un tarif stabilit pe zi@camera sau zi@loc de cazare. Bibliografie: exicon de termeni turistici, pag. 88 99?

"er&icii de cazare accomodation

"er&icii de cazare Accomodation

"er&icii de comert electronic sau )commerce

0onduce o tranzactie financiara pe internet folosind o baza ,ebsite ecommerce. Toate site-urile de incredere &or encr*pta informatiile personale ale userilor si detaliile cartii de credit cu a.utorul un cerfificat "" , asigurandu-se astfel ca aceste date nu &or putea fi citite decat adoptandu-se tehnici foarte a&ansate de hac/ing. Bibliografie: http:@@,,,.luxdesign3?.ro@definitii-internet.html 2ecesare pentru schimbul de informatii intre participantii la procesul distributiei, ser&icii a caror inportanta creste in conditiile promo&arii schimbului electronic de date. Bibliografie: Balaure, #., Mar/eting, )ditura =ranus, Bucuresti, 3443 +<-B<-+B"T este ser&iciul de curierat rapid intern al +ostei <omane cu cea mai extinsa retea din tara care &a permite expedierea de documente si marfuri. "er&icii suplimentare: a cerere, +rioripost are urmatoarele ser&icii suplimentare: asigurarea &alorii' confirmarea postala de primire prin e-mail ()0)' confirmare postala de primire (A<)' confirmare postala de primire in sistem +<-B<-+B"T (+0+)' ramburs - ser&iciul ramburs asigura incasarea unor sume de bani (&aloarea transportului si@sau a marfii) de la destinatar si &irarea lor in contul expeditorului' in prezent acest ser&iciu este asigurat si prin emandat. Bibliografia: http:@@,,,.posta-romana.ro 1ac parte din categoria ser&iciilor publice comerciale. +entru organizarea, utilizarea Ei exploatarea spaDiilor aflate pe domeniul public sau pri&at al localitCDilor consiliile locale adoptC norme specifice de funcDionare. +arcarea este acel spaDiu special destinat staDionCrii &ehiculelor, semnalizat prin indicatoare Ei@sau marca.e, care se delimiteazC de partea carosabilC a drumului public. Ln funcDie de destinaDieGntFlnim: parca.e de reEedinDC' care se situeazC la mai puDin de 54 m de frontul imobilelor utilizate de cCtre locatari Ei care sunt amena.ate Ei GntreDinute de ser&iciile de administrare a domeniuluipublic' parca.e publice 7 Gn care staDionarea este temporarC Ei pentru care se percepe o taxC' parca.e pri&ate 7 care aparDin agenDilor economici sau instituDiilor publice. +arca.ele publice sau pri&ate cu platC sunt amena.ate de persoanele .uridice care le au Gn exploatare, iar cele fCrC platC sunt GntreDinute de ser&iciul de administrare a strCzilor. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice, - editia a ---a, -on +lumb, Armenia Androniceanu, Bana Abaluta +entru organizarea, utilizarea Ei exploatarea spaDiilor aflate pe domeniul public sau pri&at al localitCDilor consiliile locale adoptC norme specifice de funcDionare. +arcarea este acel spaDiu special destinat staDionCrii &ehiculelor, semnalizat prin indicatoare Ei@sau marca.e, care se delimiteazC de partea carosabilC a drumului public. Ln funcDie de destinaDie GntFlnim: parca.e de reEedinDC 7 care se situeazC la mai puDin de 54 m de frontul imobilelor utilizate de cCtre locatari Ei care sunt amena.ate Ei GntreDinute de ser&iciile de administrare a domeniuluipublic' parca.e publice 7 Gn care staDionarea este temporarC Ei pentru care se percepe o taxC' parca.e pri&ate 7 care aparDin agenDilor economici sau instituDiilor publice. +arca.ele publice sau pri&ate cu platC sunt amena.ate de persoanele .uridice care le au Gn exploatare, iar cele fCrC platC sunt GntreDinute de ser&iciul de administrare a strCzilor. 99:

"er&icii de comunicare - communication ser&ices "er&icii de curierat +rioripost - +rioripost "er&ices

"er&icii de exploatare a parca.elor publice )xploatation +ublic "er&ices for public par/ing lot

"er&icii de exploatare a parca.elor publice )xploitation +ublic "er&ices for public par/ing lot fac parte din categoria ser&iciilor publice comerciale

Bibliografie: $Managementul ser&iciilor publice $- editia a ---a --on +lumb, Armenia Androniceanu, Bana Abaluta

"er&icii de interes economic general "er&ices of general economic interest

)xpresia ser&iciu de interes economic general folosit Gn =niunea )uropeana (=.)), pri&este ser&iciile de natuara economica subordonate obligatiilor ser&iciilor publice Gn baza intereseului general. Bbiecti&ele ser&iciilor de interes ecomomic general pri&esc: gestionarea resurselor minerale si a surselor de energie' transporturile publice' ser&iciile urbane: apro&izionarea cu ap si caldura' ser&iciile postale' telecomunicatiile' comunicatiile audio-&izuale. Ln toate situatiile statul inter&ine pentru a se putea asigura, cel putin partial, accesul tuturor cetatenilor la aceste ser&icii Modalitatile de inter&entie sunt foarte diferite. Ln acelasi timp el trebuie sa asigure fundamentul economic al acestor ser&icii. "er&icii cu caracter economic, a caror furnizare poate fi considerata ca tinand de interesul general, de exemplu, furnizarea de baza, accesibila public, de energie, de telecomunicatii, de ser&icii postale, de transport, de apa si de ser&icii de eliminare a deseurilor. <e&ine, in principal, statelor membre, definirea a ceea ce ele considera ca ser&iciu de interes economic general, in functie de caracteristicile specifice ale acti&itatilor a&ute in &edere. Totusi, 0omisia exercita un control asupra acestor definitii, in cazul in care statele membre ar comite erori manifeste atunci cand insarcineaza intreprinderile, potri&it articolului ?6 (3) al Tratatului 0), cu gestionarea de ser&icii de interes economic general. %efinirea precisa a misiunii respecti&e, repartizate intreprinderii insarcinate cu gestiunea acestui tip de ser&icii, .oaca un rol important in apreciere daca, si in ce masura, este .ustificat ca statul sa acorde drepturi exclusi&e sau resurse, respecti&ei intreprinderi, pentru a asigura indeplinirea acelei misiuni. Bibliografie: -#<) B A20 sur les ser&ice dKinteret !eneral 0ommission )uropenne, Bruxells,93 # 3448' !losar de termini folositi in politica de concurenta a =niunii )uropene "er&icii care spri.ina clientii in deciziile legate de in&estitiile de capital prin consiliere si prin derularea in&estitiilor sau a transferului de capital, conform multiplelor posibilitati de in&estitie. Bibliografie: %ictionar de economie, ed a--a, (coordonatori Anghelescu 0., 0iucur %., %inu M., %obrota 2., !a&rila -., !hita +. T., !ogoneata 0., +opescu 0., "uciu 0.M.), )ditura )conomica, Bucuresti, 3449, pag. 638 "e refera la aran.area marfurilor in spatiul de &anzare al magazinelor, distribuirea de echipamente speciale de expunere a marfurilor la punctele de &anzare, crearea de pachete promotionale speciale dintr-un anumit produs, pentru un anumit detailist etc. Bibliografie: Manole, 934

"er&icii de in&estitii de capital - 0apital in&estment ser&ices

"er&icii de merchandising Merchandising ser&ices

#ictor, "toian, Mirela - Mar/eting, )ditura =ranus, Bucuresti, 3443

"er&icii de piata Mar/et ser&ices

"er&icii platite de populatie si procurate prin acte de &anzarecumparare. -n economia de piata, aceste ser&icii, cum ar fi cele de: transporturi, posta si telecomunicatii, turism, reparatii, spalatorie si curatatorie etc. detin ponderea ma.oritara in structura consumului de ser&icii al populatiei. Bibliografie: $)conomia Turismului si "er&iciilor- =n domeniu prioritar intr-o noua economie(, M. -oncica, !. "tanciulescu, )dit. =ranus, Bucuresti, 3446 +articipantii la produsul distributiei recurg la asistenta oferita de agentii specializate pentru alegerea celor mai adec&ate mi.loace de promo&are, medii de comunicare,mesa.e promotionale etc. Bibliografie: Balaure, #., Mar/eting, )ditura =ranus, Bucuresti, 3443 "er&icii orientate pe asigurarea unei imagini fa&orabile in afacerile dintre state. Bibliografie: ,i/ipedia.org Anunt difuzat de catre o societate comerciala sau institutie publica sau particulara, in legatura cu o acti&itate comerciala, o tranzactie, o afacere, o meserie sau o profesie, cu scopul promo&arii furnizarii contra cost, de bunuri sau ser&icii, inclusi& de bunuri imobiliare. 3. 1orma platita de prezentare si promo&are nepersonala a ideilor, produselor sau a ser&iciilor de catre un sponsor bine precizat. 5. Ansamblul de mi.loace folosite pentru ca produsele aflate in &anzare sa fie cunoscute si apreciate de catre consumatori si prin care se realizeaza un sistem de comunicatie la ni&el de piata. 8. Anunt efectuat de catre un emitent de &alori mobiliare care cuprinde informatii cu pri&ire la realizarea unei oferte publice de cumparare sau de &anzare de &alori mobiliare. Bibliografie: ,,,.rubinian.com "er&icii a caror prestare presupune operatii repetiti&e asemanatoare cu munca la banda rulanta' Bibliografie: -oncica, M. 7 )conomia ser&iciilor. Teorie si practica, )ditura =ranus, Bucuresti, 3443 0heltuieli efectuate de gospodariile populatiei cu anumite bunuri si ser&icii decontate prin fondurile securitatii sociale. )xemplu de cheltuieli care pot fi decontate sunt cele cu: medicamente' tratamente medicale, dentare. Alte prestatii de securitate sociala in natura sunt ser&iciile preluate de fondurile securitatii sociale, exceptandu-le pe cele rambursabile. Ma.oritatea se refera la tratamente medicale si alte ser&icii similare legate de furnizarea de asistenta medicala. Bibliografie: %ictionar de statistica generala - Alexandru -saic 7 Maniu (coord.), )ditura )conomica, 3445, pg. 3:>

"er&icii de promo&are upgrading ser&ices

"er&icii de protocol +rotocol ser&ices@diplomac* "er&icii de +ublicitate ad&ertising ser&ice

"er&icii de rutina Gn productie "er&icii de securitate sociala decontabile securit* social ser&ices

939

"er&icii de telecomunicatii telecommunication ser&ices

"er&iciile de telecomunicatii de baza sunt reprezentate de telefonie, telegrafiere si telex. "er&iciile de telecomunicatii cu &aloare adaugata cuprind un nomenclator foarte larg si in continua di&ersificare de ser&icii pentru transmiterea informatiilor, telecomunicatii, telecomunicatii mobile precum si alte acti&itati care utilizeaza modalitati moderne de accesare a retelelor clasice (cartele telefonice) sau cu functionalitate complexa (teleconferintele si &ideoconferintele). "er&icii de telecomunicatii cu &aloare adaugata, care implica utilizarea calculatorului pentru a prelucra, modifica aspectul analog si continutul informatiei transmise de un abonat care furnizeaza unui alt abonat informatii aditionale, diferit organizate sau restructurate de cele pe care le-ar fi obtinut prin contactul direct cu stocul de informatii. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice, 2icola -orgo&an "er&iciul de informatie a realizarii zborurilor, de alarmare, de cautare si de sal&are, de consultanta pri&ind traficul aerian, de coordonare, diri.are si control regional, de control aerodrom. Bibliografie: %ictionar de mar/eting si de afaceri, 0onstantin 2ita si Marius +opescu Masoara &aloarea bunurilor si ser&iciilor furnizate prin intermediul trasferurilor in natura gospodariilor populatiei de catre unitatile administrati&e publice si unitatile nonprofit care deser&esc gospodariile populatiei, bunuri si ser&icii cumparate de pe piata sau produse de aceste unitati. Trafserurile sociale in natura se refera la: prestatii de securutate sociala decontabile-cheltuieli effectuate de gospodariile populatiei cu anumite bunuri si ser&icii decontate prin fondurile in natura' alte prestatii de securitate sociala 7include transferuruile sociale in natura preluate de fondurile securitatii sociale, exceptandu-le pe cele rambursabile' prestatii de asisitenta sociala in natura-transferuri in natura catre gospodariile populatiei, effectuate de unitatile administratiei publice sau nonprofit care deser&esc gospodariilor populatiei' transferuri de bunuri si ser&icii indi&iduale care nu se realizeaza prin piata-constau in bunuri si ser&icii furnizate gratuit* sau la preturi reduse gospodariilor populatiei prin unitatile administrati&e publice. Bibliografie :(%ictionar de statistica generala(-saic-Maniu, Alex, )d )conomica, Bucuresti, 3445 -n conformitate cu nomenclatorul acti&itatilor propus de =niunea )uropeana, sectotul transporturilor aeriene cuprinde companiile care acti&eaza exclusi& sau in principal in transportul de persoane si de marfuri, pe calea aerului, in curse de linie sau charter, precum si act&itatea prestata cu elicoptere a&ioane-taxi si a&ioane pri&ate. Transportul aerian a debutat ca acti&itate comerciala in 9:9:, la putin timp dupa incheierea +rimului <azboi Mondial, desi despre expansiunea sa, ca acti&itate economica distincta si dinamica, astfel incat sa poata fi inclus in circuitul economic mndial nu se poate &orbi decat dupa Al doilea <azboi Mondial. Traficul aerian ci&il este grupat in doua mari subsectoare:a&iatie comerciala si a&iatie generala. A&iatia comerciala cuprinde transportul de pasageri, transportul de marfa si transportul de mesagerie expres si de posta. A&iatia generala include utilizarea pri&ata a a&ioanelor si ser&iciile de a&ion-taxi. Transporturile aeriene au de&enit dupa o istorie relati& scurta, una din cele mai 933

"er&icii de trafic aerian - air freight (traffic) ser&ices

"er&icii de transfer social in natura "er&ice or social trafers in /id

"er&icii de transport aerian - Air transport ser&ices

importante si puternice ramuri industriale din lume, fiind totodata elementul cheie a/ industriei calatorilor si turismului. Bibliografie: 0ristureanu 0ristina, - )conomia in&izibilului. Tranzactiile internationale cu ser&icii, )ditura All Bec/, 3448, p 55>

"er&icii de tranzactii Transaction ser&ices

0onstau, mai ales, in efectuarea cicuitului de plati (incasari si &arsaminte, transferuri, stabilirea ordinelor de &iramente permanente, plata cecurilor si a tratelor), in punerea la dispozitie a cartilor de credit si a cardurilor, precum si in documentatia tranzactiilor (de exemplu, extrasele de cont). Bibliografie: Mar/eting. %ictionar explicati& (coordonatori 0onstantin 1lorescu, +etre Malcomete, 2icolae Al. +op), )ditura )conomica, Bucuresti, 3445, pag. 638. Termen utilizat pentru a descrie ser&icii on-line care ofera bunuri de consum si inrudite pe care consumatorii le pot comanda de la distanta si primi de la un punct de desfacere cu amanuntul care utilizeaza tehnologia informatiei. Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress Bnoreaza retete compensate si gratuite in limita unui plafon &aloric stabilit prin contract. ista cu medicamentele compensate sau gratuite este stabilita anual de catre 0asa de Asigurari de "anatate si Ministerul "anatatii si 1amiliei, cu a&izul 0olegiului Medicilor si al 0olegiului 1armacistilor din <omania. Medicamentele compensate sau gratuite trebuie prescrise asiguratului de un medic (de familie, din ambulatoriul de specialitate, din spital, la externare) aflat in relatie contractuala cu casa de asigurari. -n consecinta, 1armacia are un loc distinct in acest proces de reforma. -storia si memoria recenta a romanilor, ne e&identiaza farmacia ca un spatiu catre care ne indreptam sa cumparam medicamente pentru mentinerea sanatatii. -n cadrul ei gasim un specialist care ne consiliaza si ne ofera produsul cel mai potri&it ne&oilor noastre, in baza deciziei de tratament a medicului specialist. +e de alta parte, 1armacia isi poate dez&olta ser&icii adiacente care pot contribui la mentinerea sanatatii pacientilor, in conformitate cu profesiunea de farmacist si codul deontologic al acestuia. "copul acti&itCDii farmaciei este de a furniza medicamente, produse Ei ser&icii de 0A -TAT) pentru Gngri.irea sCnCtCDii, de a asigura utilizarea raDionalC a medicamentelor, de profilaxie a bolilor Ei educaDie sanitarC. "ingurele principii care stau la baza exercitCrii profesiei ar trebui sC fie cel al competentei profesionale Ei cel al rCspunderii personale pentru actele sale profesionale. 1armacistul poartC Gntreaga raspundere a calitatCDii ser&iciului farmaceutic. +rin .urCmFntul pe care Gl depune se obligC sC respecte 0odul de )tica Ei %eontologie. Bibliografie: ,,,.ad&ocac*.ro

"er&icii de &anzare online - 0onsumer direct

"er&icii farmaceutice +harmaceutical "er&ices

935

"er&icii gratuite - 1ree ser&ices

"er&iciile gratuite reprezinta a doua categorie de ser&icii turistice in functie de relatiile financiare intre prestatori si clienti si modalitatile de plata. Acestea, efecti& sau aparent, dupa cum costul lor este cuprins in pretul prestatiilor de baza sau suportat din cheltuielile generale ale prestatorilor, se refera la: gratuitati pentru copii, cursuri pentru in&atarea unor sporturi, abonamente pentru ser&iciile de agrement, etc. Bibliografie: W)conomia turismului si ser&iciilor(, Autori !abriela "tanciulescu, Maria -oncica, )ditura =ranus, Bucuresti 3446, pag. 93? Acti&itCDi Ei prestaDii informaDionale ce includ obDinerea, colectarea, stocarea, prelucrarea Ei diseminarea informaDiilor EtiinDificotehnologice. -nstructiuni oferite de producator sau de firma de ser&icii de &anzare on-line consumatorului, pentru a prepara un produs (de ex un sortiment culinar), pentru a instala un dispoziti& sau pentru a ambala componente (de ex mobila) Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress +restatii &andute sub di&erse forme (reparatii, publicitate, consultanta, etc.). in ser&icii marfare se mai includ: mar.ele comerciale, considerate ca Wproductie( a ramurii comert si e&aluate ca diferenta dintre pretul de &anzare fara T#A si costul de achizitie fara T#A' ser&iciile cu locuinta, considerate ca Wproductia( obtinuta de gospodariile populatiei daca si-ar inchiria locuintele aflate in proprietatea lor, deci e&aluarea unei chirii ficti&e' ser&iciile &andute la o &aloare reziduala, cum ar fi ser&iciile prestate de administratii si &andute, de cele mai multe ori, la costul factorilor si nu la pretul pietei. Bibliografie: Marius Bacescu, Angelica Bacescu 0arbunaru - 0ompendiu de macroeconomie, )ditura )conomica, 9::;, pg. 5;6 +restatii &andute sub di&erse forme (reparatii, publicitate, consultanta, etc.)-n ser&iciile marfare se mai includ: mar.ele comerciale, considerate ca productie a ramurii comert si e&aluate ca diferenta dintre pretul de &anzare fara T#A si costul de achizitie fara T#A' ser&iciile cu locuinta, considerate ca $productia( obtinuta de gospodariile populatiei daca si-ar inchiria locuintele aflate in proprietatea lor, deci e&aluarea unei chiri ficti&e' ser&iciile &andute la o &aloare reziduala cum ar fi ser&iciile prestate de administratii si &andute, de cele mai multe ori, la costul factorilor, nu la pretul pietei. Bibliografie: 0ompediu de macroeconomie' )ditura )conomica' Bucuresti' 3445' pag. 5;6 Bibliografie: 0ompediu de macroeconomie' )ditura )conomica' Bucuresti' 3445' pag.5;6 +restatii &andute sub di&erse forme (reparatii, publicitate, consultanta). -n ser&icii marfare se mai includ: mar.ele comerciale, considerate ca $productie( a ramurii comert si e&aluate ca diferenta intre pretul de &anzare fara T#A si costul de achizitie fara T#A' ser&iciile cu locuinta, considerate ca $productia( obtinuta de gospodariile populatiei daca si-ar inchiria locuintele aflate in proprietatea lor, deci e&aluarea unei chirii ficti&e' ser&iciile &andute la o &aloare reziduala, cum ar fi ser&iciile prestate de administratii si &andute, de cele mai multe ori, la costul factorilor si nu la pretul pietei 938

"er&icii informaDionale

"er&icii la punctual de utilizare - +oint of =se "er&ice "er&icii marfare

"er&icii marfare - !ood ser&icies

"er&icii marfare - set ser&ices

"er&icii ne-marfa (nonmar/et) "er&icii nespecifice !eneral ser&ices

"er&icii procurate din alte surse decat piata. Bibliografie: )conomia ser&iciilor, +rof. uni&. dr. Maria -oncica "er&iciile specifice reprezinta a doua categorie de ser&icii turistice in functie de natura (caracterul) lor. Aceste ser&icii se adreseaza in egala masura turistilor si rezidentilor si constau in: transport in comun, telecomunicatii, reparatii, asistenta medicala, ser&icii cultural-artistice, etc. Bibliografie: W)conomia turismului si ser&iciilor(, Autori !abriela "tanciulescu, Maria -oncica, )ditura =ranus, Bucuresti 3446, pag. 93? "er&icii cu titlu gratuit sau [uasi-gratuit, finantarea lor realizandu-se pe cale publica, din bugetul de stat: in&atamant public, sanatate, cultura, administratie publica, ordine publica, aparare, acti&itati sporti&e. "ursa: $)conomia Turismului si "er&iciilor - =n domeniu prioritar intr-o noua economie(, M. -oncica, !. "tanciulescu, )dit. =ranus, Bucuresti ser&icii cu titlu gratuit, finantarea lor se face pe cale publica, din bugetul de stat. Bibliografie : J )conomia ser&iciilor teorie si practicaK )ditura =<A2=", editia a ---a Bucuresti, 3444 +ri&esc bunurile materiale si au ca scop modificarea sau imbunatatirea caracteristicilor lor utile, asigura accesibilitatea bunurilor materiale si se refera la persoane. Aceste ser&icii se refera la acti&itati ce pot fi izolate, identificate, reproduse si au un &olum determinabil. a ser&iciile para-producti&e se poate aplica un calcul al producti&itatii similar productiei industriale. )xemple de astfel de ser&icii sunt cele de transport, intretinere bunuri, restaurantia, hotelaria. Bibliografie: )conomia ser&iciilor internationale (Ana Bobirca), )ditura )conomica, Bucuresti, 344>, pag. 55.

"er&icii non-mar/et 2on-mar/et ser&ices

"er&icii non-mar/et non-mar/et ser&ices "er&icii para-producti&e - +ara-producti&e ser&ices

"er&icii peri-producti&e, "e aplica cunostintelor legate de procesele de productie organizate. necorporale - =nbodil* +roducti&itatea se calculeaza pe baza unor output-uri direct ser&ices cuantificabile. )xemple de astfel de ser&icii sunt cele de consultanta, cele financiare, de cercetare-dez&oltare, engineering-ul. Bibliografie: )conomia ser&iciilor internationale (Ana Bobirca), )ditura )conomica, Bucuresti, 344>, pag. 55 "er&icii personale +ersonal ser&ices "er&icii postale - Mail .obs "er&icii pentru care consumul este indi&idualizat (la ni&elul persoanei, familiei sau gospodariei)' Bibliografie: $)conomia "er&iciilor(, M. -oncica %ispozitiile legale in &igoare atat in <omania cat si la ni&el onora impart ser&iciile postale in doua categorii: ser&icii postale neincluse in sfera ser&iciului uni&ersal si ser&icii postale incluse in sfera ser&iciului uni&ersal. <egimul de autorizare generala, in baza caruia isi desfasoara acti&itatea ma.oritatea companiilor din domeniu, permite furnizarea de ser&icii postale care nu sunt incluse in sfera ser&iciului uni&ersal fara obtinerea unei decizii explicite din partea A2<0, fiind necesara numai o notificare catre A2<0 cu pri&ire la intentia persoanei in cauza de a furniza aceste ser&icii. -n ceea ce pri&este ser&iciile incluse in sfera ser&iciului uni&ersal, este necesara dobandirea licentei indi&iduale, prin care A2<0 acorda, pe o perioada de 94 ani, dreptul de a furniza 93>

asemenea ser&icii si prin care se confera titularului drepturi si obligatii specifice, suplimentare fata de cele conferite prin regimul de autorizare generala. Bibliografie: 9. %ictionar de management, ".0. $%iacon 0oresi( Bucuresti 9::3 1undatura %., +ricop M., Basanu !., +opescu %.' 3. <elatii financiare internationale, )ditura Academiei <omane, Bucuresti, 9::>' 5. %ictionar de mar/eting, )ditura Ounimea, -asi, 9:;:' 8. 0ompendiu de Macroeconomie, )ditura )conomica 9::;, Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru' >. Bazele Mar/etingului Bucuresti 9::8 +. "tefanescu ZtefCnescu' 6. ,,,.,i/ipedia.ro' ;. ,,,.i[ads.ro "er&icii post-&anzare after-sales ser&ices, post-sales ser&ices "er&icii prestate de &anzator cumparatorului, o perioada limitata sau nelimitata de timp, dupa achizitionarea produsului (bunuri de larg consum, echipamente, ser&icii). Acestea Gnglobeaza tot ceea ce ar putea contribui la satisfacerea si fidelizarea cumparatorului, cum ar fi (Gn functie de tipul de produs): li&rare, instalare la domiciliu' garantie, ser&ice, piese de schimb' scolarizare' posibilitate de returnare Gn caz de insatisfactie (cerere .ustificata sau neconditionata) si de rambursare a contra&alorii produsului cumparat@schimbare cu alta marfa (fr. satisfait ou rembourse, engl. - mone*-bac/ guarantee)' integrarea unor elemente care sa permita actualizarea performantelor' punerea la dispozitie a unui alt produs (de Gnlocuire) Gn cazul defectarii produsului cumparat sau dupa o perioada de timp (numar de ani), /ilometri parcursi (pentru un automobil) etc. +restatiile post-&anzare constituie un argument concurential decisi& Gn strategia de asigurare a competiti&itatii firmei, de personalizare a relatiilor sale cu clientela, un factor de Gncredere si de securitate pentru cumparator. Aceste prestatii trebuie Gnsotite de ser&icii efectuate Gnainte de cumpararea produsului (ser&icii pre-cumparare) si de ser&icii Gn timpul &anzarii. Bibliografie 7 1lorin %. 1orne 7 %ictionar de mar/eting 7 &arianta online "unt ser&icii pentru care prestarea presupune prezenta fizica apropiata a partilor9 realizabila prin: deplasarea ofertantului spre consumator, deplasarea consumatorului spre ofertant, deplasarea ata a consumatorului cat si a prestatorului spre o destinatie comuna unde se desfasoara productia si consumul. Bibliografie: 0ristina, 0ristureanuW)conomia in&izibilului-Tranzactii internationale cu ser&icii(, )ditura All Bac/, Bucuresti, 3448, pg. 3> "er&icii care satisfac ne&oi particulare ale indi&izilor sau familiilor. Bibliografie: %ictionar de economie, ed a--a, (coordonatori Anghelescu 0., 0iucur %., %inu M., %obrota 2., !a&rila -., !hita +. T., !ogoneata 0., +opescu 0., "uciu 0.M.), )ditura )conomica, Bucuresti, 3449, pag. 635 Brice tip de ser&icii, prestate de un auditor sau contabil titular si care necesita cunostinte in domeniul contabilitatii sau disciplinelor inrudite, inclusi& ser&icii pri&ind contabilitatea, auditul, fiscalitatea, consultingul etc. Bibliografie: moldo&a.md@moldo&a(test).nsf

"er&icii ++" - +s*sical +roximit* "er&ices

"er&icii pri&ate +ri&ate ser&ices

"er&icii profesionale professional ser&ices

936

ser&icii publice - public ser&ices

"er&iciul public este o acti&itate prestatoare in beneficiul unui consumator sau utilizator, in acest sens este &orba despre ser&icii de sanatate, ser&icii de educatie, de furnizare a electricitatii, gazei, apei. 0onform -"B :448@3 ser&iciul public reprezinta rezultatul tuturor actiunilor efectuate de un furnizor de ser&icii, prestator in scopul satisfaceri unor necesitati ale clientului atat la interfate client-furnizor cat si prin acti&itati interne ale furnizorului. "er&iciul public este o structura organizatorica, cu sau fara personalitate .uridica, infiintata in conditiile legii de catre stat, oras sau .udet, ori de catre particulari, in.estrata cu mi.loace materiale si banesti, corespunzatoare, care dsfasoara o acti&itate sau un complex de acti&itati omogene stabilite prin actul de infiintare, in scopul satisfacerii in mod continuu si permanent a unor interese generale ale acti&itatii generale ale unei colecti&itati. Bibliografie: "tructurii, mecanisme si institutii administrati&e' -on alexandru, )ditura "*l&i,9::6, pag.998 pot fi realizate de stat numai prin institutiile sale. Bibliografie : J )conomia ser&iciilor teorie si practicaK )ditura =<A2=", editia a ---a Bucuresti, 3443 %in categoria ser&iciilor publice comerciale fac parte urmCtoarele ser&icii: organizarea Ei funcDionarea pieDelor agroalimentare' ser&iciul de exploatare a parca.elor publice' licenDierea transportului pri&at de cClCtori' expunerea firmelor Ei reclamelor publicitare' organizarea Ei funcDionarea cimitirelor' ser&iciul public de ecarisa.. Bibliografie: JManagementul ser&iciilor publice - editia a ---a J, +rof.uni&.dr. -on + =MB, 0onf uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA "er&iciile publice comunitare locale de e&idenDC a persoanelor se GnfiinDeazC, Gn subordinea consiliilor locale ale comunelor, oraEelor Ei municipiilor, prin reorganizarea compartimentelor de stare ci&ilC din aparatul propriu al consiliilor locale Ei a formaDiunilor locale de e&idenDC a populaDiei din structura Ministerului de -nterne. "er&icii publice comunitare locale se GnfiinDeazC Ei Gn sectoarele municipiului BucureEti prin reorganizarea compartimentelor de stare ci&ilC din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului BucureEti, precum Ei a acti&itCDii de e&idenDC a populaDiei . Bibliografie:( Managementul ser&iciilor publice $- editia a ---a --on +lumb, Armenia Androniceanu, Bana Abaluta "er&icii publice comunitare pentru situatii de urgenta se organizeaza in subordinea consiliilor locale ale comunelor,oraselor municipale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti. "er&icii publice generale pentru situatii de urgenta au ca scopuri principale : apararea &ietii, bunurilor si mediului impotri&a incendiilor si dezastrelor precum si realizarea masurilor de protectie ci&ila. Bibliografie: -on +lumb,Armenia Andronescu, Bana Abaluta-Managementul ser&iciilor publice, )d A"), 3445

"er&icii publice administrati&e administrati& public ser&ices "er&icii publice comerciale 0ommercial public ser&ices

"er&icii publice comunitare locale de de e&identa a persoanelor 0ommune +ublic ocal "er&ices for boo//eeping of indi&idulas

"er&icii publice comunitare pentru situatii de urgenta general public ser&ices for urgent situations

93;

"er&icii publice de gospodarire comunala +ublic "er&ices for 0ommual Menage

0olecti&itCDile locale pot GnfiinDa ser&icii publice prin intermediul organismului deliberati& al acestora, cu respectarea strictC a condiDiilor stabilite de legislati&: obligaDia de a GnfiinDa ser&icii publice de interes local numai Gn limitele legii, adicC, o competenDC limitatC la acele ser&icii publice care nu sunt statale. Ln <omFnia, prin egea administraDiei publice locale, se precizeazC cC la ni&el local, autoritCDile publice $organizeazC ser&icii publice de gospodCrire comunalC, transport local, reDele edilitare etc.(' autoritCDile administraDiei locale au dreptul de a desfCEura la ni&el teritorial ser&icii publice cu caracter statal cu precizarea cC rCspunderea re&ine primarului Gn calitatea sa de reprezentant al statului' GnfiinDarea de ser&icii publice trebuie sC urmeze procedura pre&CzutC de lege cu cele trei restricDii: stabilirea obiecti&ului de acti&itate, organizarea Ei funcDionarea Gn baza unui regulament. Bibliografie: (Managementul ser&iciilor publice $- editia a ---a --on +lumb, Armenia Androniceanu, Bana Abaluta "unt ser&icii care se afla sub coordonarea primariilor municipiilor si oraselor. Bibliografie: (Managementul ser&iciilor publice $- editia a --a --on +lumb, Armenia Androniceanu, Bana Abaluta

"er&icii publice de intretinere a spatiilor &erzi - +ublic "er&ices for maintenance of &erdure spots "er&icii publice de protectie ci&ila - 0i&il "afeguard "er&ices

%in punct de &edere al delegCrii lor: a) ser&icii publice cu caracter exclusi& administrati& pe care autoritCDile publice nu le pot GncredinDa altor persoane (protecDia ci&ilC, autoritatea tutelarC, starea ci&ilC)' b) ser&icii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate, ecarisa., iluminatul stradal, deratizare). Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice , editia a ---a --on +lumb, Armenia Androniceanu, Bana Abaluta "er&ice GnseamnC orice ser&iciu de transport al telecomuncaDiilor solicitat, Gn mod explicit sau Gn fapt, de cCtre un Membru, spre a fi oferit publicului Gn general. Astfel de ser&icii pot cuprinde, Gntre altele, telegraful, telefonul, telex Ei transmiterea de date care presupun, de o manierC generalC transmiterea Gn timp real de informaDii furnizate de cCtre un client Gntre douC sau mai multe puncte, fCrC nici o modificare, de la un capCt la celClalt, a formei sau a conDinutului informaDiei clientului. Bibliografie: !lossar* of Terms =sed in the _TB Agreements %in punct de &edere al importanDei sociale: a) ser&icii publice &itale (alimentare cu apC, canalizare, termoficare)' b) ser&icii publice facultati&e (amena.are parcuri Ei locuri de distracDii, centre de informare) etc. Bibliografie: Management public, 0onf.uni&.dr.Armenia A2%<B2-0)A2= "er&icii publice generale (sau autoritCDile publice generale) cuprind Gn structura lor: organele puterii Ei administraDiei publice (instituDia prezidenDialC, organele puterii legislati&e centrale, organele puterii .udecCtoreEti, organele executi&e centrale si locale)' organele de ordine publicC (politie, .andarmerie, grCniceri, pompieri, penitenciare, paEapoarte, arhi&ele statului). Bibliografie : -. #CcCrel, 1inanDe publice, 93?

"er&icii publice de transport al telecomunicaDiilor +ublic telecommunications transport ser&ice

"er&icii publice facultati&e - +ublic Bptional "er&ices

"er&icii publice generale - general public ser&ices

)d. didacticC Ei pedagogicC, BucureEti, 3449, pag. 5;8.

"er&icii publice industriale Ei comerciale - -ndustrial and commercial public ser&ices

"er&iciile publice industriale Ei comerciale (sub forma regiilor Ei societCDilor comerciale) sunt supuse dreptului public Gn planul organizCrii lor, dar Ei regulilor de drept pri&at Gn ceea ce pri&eEte raporturile cu utilizatorii. %in punct de &edere al modului de finanDare, ser&iciile publice industriale Ei comerciale ("+-0) GEi acoperC cheltuielile din taxele plCtite de beneficiari, Gn timp ce sursele de finanDare ale ser&iciilor administrati&e pro&in de la bugetul central, respecti& de la bugetele locale. Ln general, sunt considerate ser&icii publice industriale Ei comerciale ser&iciile organizate Gn: domeniul de salubritate, distribuDia apei, canalizare' domeniul energiei, distribuDia electricitCDii, distribuDia gazului' domeniul comunicaDiilor, transporturi publice interne Ei interurbane. Bibliografie: +<B1-<B-=, A., +B+)"0=, -., -ntroducere in stiinta administrati&e, )d. A"), 3445 1ie cC sunt legal constituite sau acti&eazC ca grupuri sau structuri informale, organizaDiile negu&ernamentale pot a&ea o &arietate de forme de structurare: asociaDii, cooperati&e, societCDi de Gntra.utorare, fundaDii Ei federaDii. Ln general, Gn <omFnia, ca Ei Gn )uropa, existC trei tipuri principale: asociaDii, fundaDii Ei federaDii. Bibliografie: (Managementul ser&iciilor publice $- editia a ---a --on +lumb, Armenia Androniceanu, Bana Abaluta "e organizeaza , in subordinea consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si al sectoarelor municipiului Bucuresti. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice $- editia a ---a --on +lumb, Armenia Androniceanu, Bana Abaluta 0uprind acti&itati social-culturale destinate sa asigure starea de sanatate si &igoare fizica a populatiei, sa ridice ni&elul de pregatire profesionala si cultural stiintifica a oamenilor, sa creeze conditiile pentru agrement, loisir si in general, pentru afirmarea si implinirea personalitatii umane. Bibliografie : J )conomia ser&iciilor teorie si practicaK )ditura =<A2=", editia a ---a Bucuresti, 3443 Bunurile a&and o participare nesemnificati&a sau lipsind cu desa&arsire (ser&icii financiare, programele informatice, ser&icii de consultanta) &aloarea fiind in exclusi&itate rezultatul acti&itatii de ser&icii. Bibliografie: 0ristina 0ristureanu, )conomia in&izibilului - Tranzactii internationale cu ser&icii(, )ditura All Bac/, Bucuresti, 3448, pag. 33 Masuri in cadrul a.utorului social prin care administratia publica acorda spri.in celor care prin resurse proprii nu-si pot asigura &enitul necesar existentei. Bibliografie: %ictionar poliglot explicati& NTermeni uzuali in economia de piataN, )ditura )nciclopedica, Bucuresti, 9:66, Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu, "orin #."tan

"er&icii publice oferite de organizatii negu&ernamentale "er&ices furnished b* non-go&ernment structures "er&icii publice pentru situatii de urgenta +ublic "er&ices for =rgenc* "ituations ser&icii publice personalizate personalized public ser&ices

"er&icii pure - ser&ices

ser&icii sociale - social securit* benefits

93:

"er&icii specifice "pecific ser&ices

"er&iciile specifice reprezinta prima categorie de ser&icii turistice in functie de natura (caracterul) lor. Aceste ser&icii sunt cele determinate de desfasurarea propriu-zisa a acti&itatii turistice si constau in: transport, cazare, alimentatie, agrement, etc. Bibliografie: W)conomia turismului si ser&iciilor(, Autori !abriela "tanciulescu, Maria -oncica, )ditura =ranus, Bucuresti 3446, pag.93? "er&iciile spontane presupun ca decizia de cumparare a lor se ia pe loc, in momentul in care clientulia contact cu oferta oferta agentilor de turism sau prestatorilor. "timularea cererii de ser&icii spontane poate fi realizata prin acti&itatea de pulbicitate si promo&are a produselor turistice. Bibliografie: Maria -oncica, !abriela "tanciulescu 7 )conomia turismului si ser&iciilor, ed. =ranus, Bucuresti, 3446, pg. 93? "er&iciile tehnice cuprind o gama &ariata de operatiuni in&izibile legate de T-T cum ar fi:ser&icii de consultanta 7inginerie legate de intocmirea studiilor de fezabilitate si proiectarea obiecti&elor, ser&icii de prelucrare a datelor si de gestiune,asistenta tehnica si managementul santierelor de constructiietc. +iata internationala pentru ser&iciile tehnice s-a dez&oltat si di&ersificat continuu, cuprinzand o arie larga de acti&itati incepand de la acordarea unei consultatii de specialitate ,pana la $ li&rarea la cheie( a unui obiecti& si continuu ,adesea ,cu asistenta in exploatare.%eosebit de importanat pentru realizarea T-T este si asistenta acordata de exportatori in domeniul pregatirii fortei de munca ,prin intermediul contractului internatioanal de pregatire de personal(/no,-ho,). Bibliografie: )conomia "er&iciilor, Maria -oncica "er&icii transferabile (non-factor) care nu presupun deplasarea factorilor de productie in strainatate' Bibliografie: -oncica, M. 7 )conomia ser&iciilor. Teorie si practica, )ditura =ranus, Bucuresti, 3443 <eprezinta o pozitie disticnca a ser&iciilor in balanta de plati esterne in calitatea lor de componenta a comertului in&izibil. Bibliografie: 0ristina, 0ristureanu-W)conomia in&izibilului-Tranzactii internationale cu ser&icii(, )ditura All Bac/, Bucuresti, 3448, pag. 39 "er&iciile publice comunitare .udeDene de e&idenDC a persoanelor se GnfiinDeazC Gn subordinea consiliilor .udeDene, prin reorganizarea ser&iciilor de stare ci&ilC din aparatul propriu al consiliilor .udeDene, precum Ei a birourilor de e&idenDC a populaDiei Ei regim permise de conducere Ei certificate de Gnmatriculare din cadrul ser&iciilor .udeDene de e&idenDC informatizatC a persoanei din structura Ministerului de -nterne. Ln subordinea 0onsiliului !eneral al Municipiului BucureEti se poate GnfiinDa ser&iciul public comunitar de e&idenDC a persoanelor al municipiului BucureEti prin reorganizarea ser&iciului de stare ci&ilC din aparatul propriu al 0onsiliului !eneral al Municipiului BucureEti, precum Ei a ser&iciilor de e&idenDC a populaDiei, permise de conducere Ei certificate de Gnmatriculare a auto&ehiculelor din cadrul "er&iciului de e&idenDC informatizatC a persoanei al municipiului BucureEti din structura Ministerului de -nterne. "er&iciile publice comunitare 954

"er&icii spontane 7 spontaneous ser&ices

"er&icii tehnice technical ser&ices

"er&icii transfrontiere B&erboard ser&ices

"er&iciile comerciale comercial ser&ices

"er&iciile comunitare .udeDene de e&idenDC a persoanelor - %istrict communit* ser&ices of persons e&idence

.udeDene, respecti& al municipiului BucureEti, Gndeplinesc urmCtoarele atribuDii principale: constituie, actualizeazC Ei &alorificC <egistrul .udeDean de e&idenDC a persoanei Ei <egistrul .udeDean de e&idenDC a permiselor de conducere Ei certificatelor de Gnmatriculare a auto&ehiculelor' coordoneazC Ei controleazC metodologic acti&itatea ser&iciilor publice comunitare locale' controleazC modul de gestionare Ei de Gntocmire a registrelor de stare ci&ilC Ei a listelor electorale permanente de alegCtor' asigurC producerea Ei emiterea certificatelor de stare ci&ilC, a cCrDilor de identitate, a permiselor de conducere Ei a certificatelor de Gnmatriculare a auto&ehiculelor, precum Ei a cCrDilor de alegCtor' monitorizeazC Ei controleazC modul de respectare a pre&ederilor legale Gn domeniul asigurCrii protecDiei datelor referitoare la persoanC' gestioneazC resursele materiale Ei de dotare necesare acti&itCDii proprii' Din e&idenDa Ei pCstreazC registrele de stare ci&ilC Ei efectueazC menDiuni pe acestea, conform comunicCrilor primite. Bibliografie: JManagementul ser&iciilor publice - editia a ---a J, +rof.uni&.dr. -on + =MB, 0onf uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA "er&iciile comunitare pentru situaDii de urgenDC "er&iciile publice comunitare pentru situaDii de urgenDC se organizeazC Gn subordineaconsiliilor locale ale comunelor, oraEelor, municipiilor Ei ale sectoarelor municipiului BucureEti. "er&iciile publice comunitare pentru situaDii de urgenDC au ca scopuri principale: apCrarea &ieDii, bunurilor Ei mediului Gmpotri&a incendiilor Ei dezastrelor, precum Ei realizarea mCsurilor deprotectie ci&ila. Bibliografie : +lumb, -on, H Managementul ser&iciilor publice I, editura A"), Bucuresti, 3448. "er&iciile publice comunitare pentru eliberarea Ei e&idenDa paEapoartelor din cadrul prefecturilor .udeDene, respecti& a municipiului BucureEti asigurC Gntocmirea, pCstrarea, e&idenDa Ei eliberarea paEapoartelor simple. Bibliografie : +lumb, -on, H Managementul ser&iciilor publice I, editura A"), Bucuresti, 3448 "er&iciile publice comunitare pentru eliberarea Ei e&idenDa paEapoartelor din cadrul prefecturilor .udeDene, respecti& a municipiului BucureEti asigurC Gntocmirea, pCstrarea, e&idenDa Ei eliberarea paEapoartelor simple. 0oordonarea Ei controlul metodologic al acestor ser&icii se asigurC de cCtre %irecDia generalC pentru paEapoarte6 din cadrul Ministerului AdministraDiei +ublice. Ministerul AdministraDiei +ublice, prin %irecDia generalC pentru paEapoarte, asigurC punerea Gn aplicare, Gntr-o concepDie unitarC, a legislaDiei Gn &igoare Gn domeniul paEapoartelor simple, precum Ei a programelor de reformC pri&ind apropierea administraDiei publice de cetCDean. "er&iciile publice comunitare pentru eliberarea Ei e&idenDa paEapoartelor au urmCtoarele atribuDii principale: soluDioneazC cererile pentru eliberarea paEapoartelor simple ori de prelungire a &alabilitCDii acestora, Gn conformitate cu pre&ederile legii, ale tratatelor Ei con&enDiilor internaDionale la care <omFnia este parte' asigurC eliberarea, Gn sistem de ghiEeu unic, a paEapoartelor simple, Gn colaborare cu ser&iciile publice comunitare locale de e&idenDC a persoanelor din subordinea consiliilor municipale, orCEeneEti Ei comunale, precum Ei ale sectoarelor municipiului BucureEti' administreazC, gestioneazC Ei &alorificC registrele .udeDene, respecti& al 959

"er&iciile comunitare pri&ind e&idenDa paEapoartelor

"er&iciile comunitare pri&ind e&idenDa paEapoartelor 0ommunit* ser&ices of passport e&idence

municipiului BucureEti, de e&idenDC a paEapoartelor' asigurC Gnscrierea de menDiuni Gn paEapoarte, Gn condiDiile legii' organizeazC, la ni&elul .udeDului Ei al municipiului BucureEti, gestionarea Ei controlul eliberCrii paEapoartelor. %irecDia generalC pentru paEapoarte are urmCtoarele atribuDii principale: organizeazC, GndrumC Ei controleazC acti&itatea de Gntocmire, eliberare Ei e&idenDC a paEapoartelor simple, Gn condiDiile legii, de cCtre ser&iciile publice comunitare din subordinea prefecturilor' elaboreazC propuneri pri&ind perfecDionarea pre&ederilor legale Gn domeniu, Gn &ederea armonizCrii acestora cu reglementCrile comunitare Ei internaDionale' constituie Ei gestioneazC <egistrul naDional de e&idenDC a paEapoartelor simple' gestioneazC "istemul naDional informatic de e&idenDC a paEapoartelor simple' efectueazC &erificCri Gn e&idenDa paEapoartelor, la solicitarea autoritCDilor publice abilitate. Bibliografie: JManagementul ser&iciilor publice - editia a ---a J, +rof.uni&.dr. -on + =MB, 0onf uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA "er&iciile comunitare pri&ind e&idenDa populaDiei - 0ommunit* ser&ices of population e&idence "er&iciile publice comunitare de e&idenDC a persoanelor sunt organizate la ni&elul consiliilor locale ale comunelor, oraEelor Ei municipiilor, precum Ei la ni&elul consiliilor .udeDene, respecti& al municipiului BucureEti. "er&iciile publice comunitare asigurC Gntocmirea, pCstrarea, e&idenDa Ei eliberarea, Gn sistem de ghiEeu unic, a actelor de stare ci&ilC, cCrDilor de identitate, cCrDilor de alegCtor, listelor electorale permanente, permiselor de conducere Ei certificatelor de Gnmatriculare a auto&ehiculelor, precum Ei eliberarea paEapoartelor simple. 0oordonarea Ei controlul metodologic al ser&iciilor publice comunitare se asigurC Gn mod unitar de -nspectoratul 2aDional pentru )&idenDa +ersoanelor. Bibliografie: JManagementul ser&iciilor publice - editia a ---a J, +rof.uni&.dr. -on + =MB, 0onf uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA Aceste ser&icii se asociaza unor forme mai deosebite de turism. +rintre cele mai importante se numara: ser&icii de asigurare a unor insotitori pentru turisti (ghizi, animatori, etc.)' ser&icii prestate pentru oameni de afaceri (inchirieri de birouri, calculatoare, secretariat, traduceri, etc.)' programe de &anatoare si pescuit sporti& in zone special amena.ate (terenuri si rezer&atii de &anatoare si pescuit sporti&)' ser&icii de ingri.ire a copiilor, persoanelor cu handicap, animalelor domestice proprietate a turistilor' ser&icii de asigurare a securitatii turistilor, inclusi& de sal&are in caz de pericol (sal&amar, sal&amont)' ser&icii de &anzare a produselor fara taxe (dut*-free), s.a. Bibliografie: W)conomia turismului si ser&iciilor(, Autori !abriela "tanciulescu, Maria -oncica, )ditura =ranus, Bucuresti 3446, pag.956

"er&iciile cu caracter special - "pecial ser&ices

953

"er&iciile de comerD electronic - electronic commerce ser&ices

0a si Gn cazul multor altor ser&icii nou aparute, simpla definire a ser&iciilor de comert electronic nu este clara si difera semnificati& in functie de sursele folosite. =na din cele mai complete definitii include pe langa transferurile electronice de fonduri si infrastructura necesara desfasurarii ser&iciilor de -nternet ( ca de exemplu echipamentul folosit, ser&iciile de acces la -nternet precum si intermediarii de ser&icii de comert electronic). Agentii economici comunica cu clientii si partenerii de afaceri prin intermediul diferitelor canale de comunicatie. -nternetul este unul din cele mai noi si unul din cele mai bune canale de comunicatie. "er&iciile de comert electronic sint reprezentate de desfasurarea acti&itatilor economice Won-line(. 0heia succesului este folosirea informatiei digitale pentru a intelege mai bine ne&oile si preferintele fiecarui consumator si partener, adaptarea acestor ser&icii in functie de cerintele indi&iduale ale clientilor si li&rarea acestora cat se poate de repede. -ndi&i955ualizarea si automatizarea ser&iciilor de -nternet ofera agentilor economici posibilitatea de a obtine &enituri mai mari, de a-si reduce costurile si totodata de a strange relatiile cu consumatorii si clientii. "er&iciile de comert electronic reprezinta desfasurarea de acti&itati comerciale care presupun schimbul de &alori intre diferite retele de telecomunicatie 8. "er&iciile de comert electronic sant reprezentate in general de toate formele de tranzactii comerciale atat la ni&elul al agentilor economici cat si al indi&izilor, si care se bazeaza pe procesarea si transmiterea digitala a datelor care includ text, sunet si imagini &izuale >. "er&iciile de comert electronic reprezinta schimbul de informatii intre diferite retele electronice, la fiecare stagiu din procesul de &alori, fie in interiorul organizatiilor, intre diferiti agenti economici, intre agenti economici si consumatori or fie intre sectorul public si cel pri&at, schimb de informatii ce poate lua forma baneasca sau nebaneasca 6. 1iecare dintre definitii este destul de larga, incluzand nu numai actualele tranzactii dintre &anzator si cumparator dar si acti&itatile care fac aceste tranzactii posibile. 2e&oia unor definitii asa de largi este o reflexie a statutului embrionic al cercetarilor de ser&icii de -nternet, facand dificila cuantificarea separata contributiei ser&iciilor de comert electronic fata de acti&itatile traditionale. Multi analisti includ in definitii numai tranzactiile efectuate pe -nternet, dar foarte multi consumatori efectueaza cercetari Won-line( ale produselor pe care &or sa le cumpere si apoi le cumpara prin alte mi.loace mai mult sau mai putin traditionale. 9. )-TB, )uropean -nformation Technolog* Bbser&ator*, 9::?, 1ran/furt 3. B)0%, )lectronic 0ommerce, Bpportunities and 0hallenges for !o&ernments, +aris 9::? 5. 0abinet Bffice <eport, )-commerce`its.best.u/, source: http:@@,,,.cabinet-office.go&.u/@inno&ation@9:::@ecommerce , 9::: 8. The )conomist, 9::?, )lectronic commerce: -n search for the perfect mar/et, http:@@,,,.economist.com@editorial@.ustfor*ou@librar*@indexsur&e*s.html

955

"er&iciile de informare a clientelei turistice -nforming ser&ices

Aceste ser&icii inter&in in perioada de pregatire si anga.are a prestatiei turistice, dar se manifesta si pe parcursul desfasurarii &acantei. +rin continutul lor trebuie sa permita cunoasterea exacta a tuturor aspectelor importante legate de deplasare si se.ur: derularea programului pe zile' orariile mi.loacelor de transport' facilitatile de pret' conditii obligatorii de calatorie, etc. Aceste ser&icii sunt prestate cu precadere de agentiile de turism, dar si de prestatori (hotelieri, companii de transport, etc.). Bibliografie: W)conomia turismului si ser&iciilor(, Autori !abriela "tanciulescu, Maria -oncica, )ditura =ranus, Bucuresti 3446, pag. 95> Aceste ser&icii sunt constituite in principal de: rezer&are de locuri (in unitati hoteliere, mi.loace de transport, la diferite manifestari culturalartistice, competitii sporti&e, etc.)' inchiriere a unor obiecte (echipament si material sporti&, .ocuri, autoturisme cu sau fara sofer, s.a.)' alte ser&icii: reparatii de obiecte de uz personal, procurarea unor marfuri si medicamente, de&eloparea filmelor, s.a. %in aceasta categorie, cel mai puternic dinamism in ultima perioada l-au inregistrat ser&iciile de rezer&are prin introducerea si promo&area sistemelor de rezer&are computerizata (0<" 7 0omputer <eser&ation "*stem) si ser&iciile de inchiriere a automobilelor (rent-a-car). Bibliografie: W)conomia turismului si ser&iciilor(, Autori !abriela "tanciulescu, Maria -oncica, )ditura =ranus, Bucuresti 3446, pag. 95> Au ca scop satisfacerea cat mai deplina a cerintelor turistilor. =nitatile de cazare, in limitele acestei atributii, mi.locesc intre turisti proprii si prestatorii de ser&icii specializate, realizarea di&erselor lucrari: repararea sau intretinerea unor obiecte aflate in dotarea turistilor atunci cand aceste operatiuni nu pot fi efectuate la ni&elul unitatii' rezer&ari de bilete la manifestari cultural-artistice' rezer&ari de locuri in mi.loacele de transport sau in alte unitati de cazare, di&erse comisioane. Bibliografie: Minciu, <odica - )conomia turismului, )ditura =ranus, Bucuresti, 3448 "unt parte componentC a ser&iciilor publice de gospodCrie comunalC Ei au ca obiecti& principal protecDia sCnCtCDii oamenilor Ei a mediului Gmpotri&a efectelor dCunCtoare generate de colectarea, transportul, tratarea, reciclarea Ei@sau depozitarea deEeurilor urbane. "er&iciile de salubrizare se organizeazC pentru satisfacerea ne&oilor populaDiei, ale instituDiilor publice Ei ale agenDilor economici. Bibliografie: ,,,.primarias&.ro@proiecte Au drept scop asigurarea starii de sanatate a populatiei, mentinerea si refacerea capacitatii fortei de munca, fiind astfel implicate in crearea conditiilor materiale de existenta a omului, in ridicarea calitatii &ietii. 0aracterizarea ni&elului ser&iciilor de sanatate publica poate fi realizata cu a.utorul unor indicatori cum ar fi: proportia cheltuielilor alocate sanatatii din bugetul de stat sau bugetele locale si din +-B' numarul medicilor la 944.444 locuitori,etc. %omeniului sCnCtCDii din <omania Gi este alocat cel mai mare buget acordat pFnC acum. Bugetul alocat acDiunii de sCnCtate Gn anul 344; atinge ni&elul de 8,93R din +-B, fiind cu 5.489,> milioane lei noi (54.89> miliarde lei &echi) peste bugetul anului 3446. Astfel, anul &iitor, fiecCrui cetCDean Gi &or re&eni 958

"er&iciile de intermediere -ntermediate ser&ices

"er&iciile de intermediere -ntermediate ser&ices

"er&iciile de salubrizare - sponge ser&ice

"er&iciile de sanatate publica - public health ser&ices

9:? euro pentru Gngri.irea sCnCtCDii, cu 943 de euro mai mult decFt la sfFrEitul anului 3448, mai mult decFt dublu. Aceste fonduri &or fi folosite pentru: construirea de noi spitale 7 ? spitale regionale de urgenDC, 34 de spitale .udeDene' modernizarea a 9> spitale de urgenDC' dotarea spitalelor cu aparaturC performantC Ei cu ambulanDe (9444 de ambulanDe). finantarea de programe nationale de sanatate, care sa asigure ser&icii medicale de calitate. 1onduri substanDiale &or fi destinate pre&enirii Ei controlului bolilor cu impact ma.or asupra strCrii de sCnCtate a populaDiei. Biblografie: Bacescu, Marius, Bacescu0arbunaru, Angelica - 0ompendiu de macroeconomie, )ditura =ranus, Bucuresti,9::;' -oncica, Maria 7 )conomia ser&iciilor, )ditura =ranus, Bucuresti, 3444' Minciu, <odica - )conomia turismului, )ditura =ranus, Bucuresti, 3448' 8 .,,,.edu.ro' >. ,,,.asig.ro' 6. ,,,.gu&.ro "er&iciile de sanatate si asigurarile sociale de sanatate - Aealth inssurance -n %ictionarul explicati& al limbii romane, se precizeaza ca prin ocrotirea sanatatii se intelege un complex de masuri luate de stat pentm pre&enirea bolilor, intarirea si refacerea sanatatii, prelungirea &ietii si a capacitatii de munca a oamenilor. -n art. 55 din 0onstitutia <omaniei se consacra dreptul la ocrotirea sanatatii si se mentioneaza: dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat' statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si sanatatii publice' organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala, accidente, maternitate si recuperare, controlul exercitarii profesiilor medicale si a acti&itatilor paramedicale, precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc potri&it legii. Acest drept constitutional &alorifica la randul sau dispozitiile unor acte internationale inmateria sanatatii. Astfel, art. 3>, alin. l din %eclaratia uni&ersala a drepturilor omului, adoptata de Adunarea !enerala a Brganizatiei 2atiunilor =nite, la 94 decembrie9:8?, pre&ede ca orice persoana are dreptul la un ni&el de &iata corespunzatorasigurarii sanatatii sale, la ingri.ire medicala si la ser&iciile sociale necesare. +actul international cu pri&ire la drepturile economice sociale si culturale, adoptat de catre Adunarea !enerala a B.2.=. la 9: decembrie 9:66 consacra in art. : dreptul pe care il are orice persoana la securitate sociala, inclusi& asigurarii sociale. Asigurarile sociale de sanatate, reprezinta principalul sistem de ocrotire a sanatatii populatiei. A&and in &edere dispozitiile legale in &igoare putem defini asigurarile sociale de sanatate ca un ansamblu de norme .uridice prin care se reglementeaza ingri.irea medicala a salariatilor si a altor categorii de persoane prin intermediul ser&iciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare si dispoziti&elor medicale urmarindu-se indeplinirea de calitate a acestor prestatii de catre casele de asigurari sociale de sanatate ce functioneaza pe baza fondurilor constituite in acest scop. Bdata cu adoptarea egii nr. 98>@9::;, se reglementeaza, incepand cu data de l ianuarie 9::?, o noua forma de asigurari sociale de stat, alaturi de cele existente si anume asigurarile sociale de sanatate. +rotectia (ocrotirea) sanatatii face parte integranta din sistemul securitatii sociale, egea nr. 98>@9::;, constituie inceputul unor schimbari a sistemelor de ingri.ire a sanatatii cetatenilor din tara noastra. %upa cum se poate constata din definitia de mai sus, rezulta ca elementele esentiale ale asigurarilor sociale, sunt exprimate, in principal, prin dreptul asiguratilor si a altor persoane la ser&icii 95>

medicale, medicamente si materiale sanitare. Asigurarile sociale de sanatate sunt obligatorii, ele prote.eaza practic toata populatia tarii si anume atat salariatii, cat si pensionarii, somerii, precum si persoanele care lucreaza pe baza de con&entii ci&ile, dar si persoanele care nu sunt salariate, dar au obligatia sa isi asigure sanatatea potri&it pre&ederilor egii nr. 98>@ 9::;. %atorita faptului ca asigurarile sociale de sanatate functioneaza in regim obligatoriu, consecinta imediata este aceea ca plata contributiei de asigurari sociale de sanatate este obligatorie, atat pentru persoanele fizice, cat si pentru cele .uridice, in cuantumurile si la termenele pre&azute. -n afara asigurarilor sociale de sanatate care functioneaza in regim obligatoriu, pot functiona si alte forme de asigurari de sanatate care acopera riscuri indi&iduale, in diferite situatii speciale. %e asemenea, se pot organiza si societati pri&ate de asigurari de sanatate. Aceste asigurari nu sunt obligatorii. )ste de mentionat ca reforma sistemului sanitar din tara noastra cuprinde ma.oritatea componentelor acestuia, iar asigurarile sociale de sanatate obligatorii, adec&ate economiei de piata si practicilor din =niunea )uropeana, .oaca un rol deosebit. Acestea sunt idei de maxima generalitate care exprima ceea ce este esential si hotarator in sistemul asigurarilor sociale de sanatate. 0aracteristica asigurarilor sociale de sanatate este ca principiile acestora sunt formulate direct in articolele din egea nr. 98>@9::;. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice +rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA' +ublic Administration Matters 0onf.uni&.dr.!eorgeta !A-!A "er&iciile de sanatate si asigurarile sociale de sanatate - Aealth inssurance -n %ictionarul explicati& al limbii romane, se precizeaza ca prin ocrotirea sanatatii se intelege un complex de masuri luate de stat pentm pre&enirea bolilor, intarirea si refacerea sanatatii, prelungirea &ietii si a capacitatii de munca a oamenilor. -n art. 55 din 0onstitutia <omaniei se consacra dreptul la ocrotirea sanatatii si se mentioneaza: dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat' statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si sanatatii publice' organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala, accidente, maternitate si recuperare, controlul exercitarii profesiilor medicale si a acti&itatilor paramedicale, precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc potri&it legii. Acest drept constitutional &alorifica la randul sau dispozitiile unor acte internationale inmateria sanatatii. Astfel, art. 3>, alin. l din %eclaratia uni&ersala a drepturilor omului, adoptata de Adunarea !enerala a Brganizatiei 2atiunilor =nite, la 94 decembrie9:8?, pre&ede ca orice persoana are dreptul la un ni&el de &iata corespunzatorasigurarii sanatatii sale, la ingri.ire medicala si la ser&iciile sociale necesare. +actul international cu pri&ire la drepturile economice sociale si culturale, adoptat de catre Adunarea !enerala a B.2.=. la 9: decembrie 9:66 consacra in art. : dreptul pe care il are orice persoana la securitate sociala, inclusi& asigurarii sociale. Asigurarile sociale de sanatate, reprezinta principalul sistem de ocrotire a sanatatii populatiei. A&and in &edere dispozitiile legale in &igoare putem defini asigurarile sociale de sanatate ca un ansamblu de norme .uridice prin care se reglementeaza ingri.irea medicala a salariatilor si a altor categorii de persoane prin intermediul ser&iciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare si dispoziti&elor medicale urmarindu-se 956

indeplinirea de calitate a acestor prestatii de catre casele de asigurari sociale de sanatate ce functioneaza pe baza fondurilor constituite in acest scop. Bdata cu adoptarea egii nr. 98>@9::;, se reglementeaza, incepand cu data de l ianuarie 9::?, o noua forma de asigurari sociale de stat, alaturi de cele existente si anume asigurarile sociale de sanatate. +rotectia (ocrotirea) sanatatii face parte integranta din sistemul securitatii sociale, egea nr. 98>@9::;, constituie inceputul unor schimbari a sistemelor de ingri.ire a sanatatii cetatenilor din tara noastra. %upa cum se poate constata din definitia de mai sus, rezulta ca elementele esentiale ale asigurarilor sociale, sunt exprimate, in principal, prin dreptul asiguratilor si a altor persoane la ser&icii medicale, medicamente si materiale sanitare. Asigurarile sociale de sanatate sunt obligatorii, ele prote.eaza practic toata populatia tarii si anume atat salariatii, cat si pensionarii, somerii, precum si persoanele care lucreaza pe baza de con&entii ci&ile, dar si persoanele care nu sunt salariate, dar au obligatia sa isi asigure sanatatea potri&it pre&ederilor egii nr. 98>@ 9::;. %atorita faptului ca asigurarile sociale de sanatate functioneaza in regim obligatoriu, consecinta imediata este aceea ca plata contributiei de asigurari sociale de sanatate este obligatorie, atat pentru persoanele fizice, cat si pentru cele .uridice, in cuantumurile si la termenele pre&azute. -n afara asigurarilor sociale de sanatate care functioneaza in regim obligatoriu, pot functiona si alte forme de asigurari de sanatate care acopera riscuri indi&iduale, in diferite situatii speciale. %e asemenea, se pot organiza si societati pri&ate de asigurari de sanatate. Aceste asigurari nu sunt obligatorii. )ste de mentionat ca reforma sistemului sanitar din tara noastra cuprinde ma.oritatea componentelor acestuia, iar asigurarile sociale de sanatate obligatorii, adec&ate economiei de piata si practicilor din =niunea )uropeana, .oaca un rol deosebit. Acestea sunt idei de maxima generalitate care exprima ceea ce este esential si hotarator in sistemul asigurarilor sociale de sanatate. 0aracteristica asigurarilor sociale de sanatate este ca principiile acestora sunt formulate direct in articolele din egea nr. 98>@9::;. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice +rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA' +ublic Administration Matters 0onf.uni&.dr.!eorgeta !A-!A "er&iciile de taxi aerian - fl*ing taxi ser&ice "er&icii charter furnizate cu a&ioane pri&ate adaptate la grupuri mici (tipic pentru 8 la 9? persoane) si sunt folosite mai ales in calatorii de afaceri. )le ofera a&anta.e de flexibilitate, rutele fiind comandate de pasageri. Bibliografie: Maria -oncica, )conomia ser&iciilor Aceste ser&icii au ca obiect satisfacerea necesitatilor de odihna, alimentatie si agrement ale turistului, precum si a unor ne&oi cu caracter special, determinate de forme particulare ale turismului (tratament, congrese, &anatoare, etc.). Bibliografie: W)conomia turismului si ser&iciilor(, Autori !abriela "tanciulescu, Maria -oncica, )ditura =ranus, Bucuresti 3446, pag.93;

"er&iciile determinate de se.ur - "er&ices determined b* the holida*

95;

"er&iciile factor - factor ser&ices

"e refera la &eniturile pro&enite din miscarea peste granita a factorilor de productie. %in aceasta categorie fac parte &eniturile din in&estitii, rede&ente si &eniturile din munca. Biblografie: Bacescu, Marius, Bacescu-0arbunaru, Angelica - 0ompendiu de macroeconomie, )ditura =ranus, Bucuresti,9::;' -oncica, Maria 7 )conomia ser&iciilor, )ditura =ranus, Bucuresti, 3444' Minciu, <odica )conomia turismului, )ditura =ranus, Bucuresti, 3448' 8 .,,,.edu.ro' >. ,,,.asig.ro' 6. ,,,.gu&.ro "e refera la &eniturile pro&enite din miscarea peste granite a factorilor de productie.#eniturile din in&estitii, rede&ente si &eniturile din munca sunt usual incluse in aceasta categorie. Bibliografie: ()conomia "er&iciilor-Teorie si practica(, editia a ----a re&azuta' Maria -oncica' )d =ranus, Bucuresti 3445 "er&iciile finale (de consum, pentru populatie) sunt acele ser&icii care contribuie la satisfacerea ne&oilor de consum ale populatiei, fiind un element constituti& al calitatii &ietii acesteia. "unt surprinse aici ser&icii marfa ca: turism, alimentatie publica, spectacole, s.a., precum si ser&icii nemarfa cum ar fi cele furnizate de armata, politie, pompieri etc. Bibliografie: Maria -oncica 7 )conomia ser&iciilor. Teorie si practica, ed. =ranus, 3443, pg ?; Aceste ser&icii se refera in principal la cele de: asigurare a turistului, acoperind o gama larga de situatii cum ar fi: pentru asistenta in caz de boala, accidente, pierdere a banilor, baga.elor, repatriere' etc.' efectuarea unor tranzactii (operatiuni bancare, schimb &alutar, s.a.)' facilitati de ordin financiar (credite, ser&icii pe baza de abonament, reduceri de tarife, etc.). Bibliografie: W)conomia turismului si ser&iciilor(, Autori !abriela "tanciulescu, Maria -oncica, )ditura =ranus, Bucuresti 3446, pag. 95>-956 "er&iciile gu&ernamentale(oficiale) cuprind cheltuielile ambasadelor si consulatelor, unitatilor militare, altor entitati publice in strainatate si acelea ale personalului lor, ca si incasarile pro&enind de la ambasade, consulate etc. Aceste categorii de ser&icii se si inregistreaza separat in balanta de plati externe. Bibliografia: Maria -oncica, <odica Minciu, !abriela "tanciulescu, )conomia ser&iciilor, )ditura =ranus, 9:::, pg.9:? "er&iciile gu&ernamentale cuprind cheltuielile ambasadelor si consulatelor,unitatilor militare,altor entitati publice in strainatate,si acele ale personalului lor,ca si incasarile pro&denind de la ambasade, consulate etc. Bibliografie: )conomia "er&iciilor, Maria -oncica Asiguratii au dreptul sa se adresese ser&iciilor .udetene de ambulanta (Nsal&areN), daca afectiunea respecti&a reprezinta o urgenta medicochirurgicala, care poate pune in pericol &iata sau este de natura sa afecteze puternic starea de sanatate. +ersonalul ambulantei acorda, in aceste cazuri, consultatii gratuite asiguratilor, a&and dreptul de a prescrie retete compensate@gratuite pentru o perioada determinata. Adresarea la ser&iciile de ambulanta, desi constitue un drept al fiecarui asigurat, trebuie facuta cu mare discernamant, deoarece solicitarea 95?

"er&iciile factor - factor ser&ices

"er&iciile finale 7 final ser&ices

"er&iciile financiare 1inancial ser&ices

"er&iciile gu&ernamentale !o&ernmental ser&ices

"er&iciile gu&ernamentale (oficiale) - go&ernment ser&ices "er&iciile .udetene de ambulanta - Ambulance count* ser&ices

ambulantei pentru o afectiune ce nu necesita aceasta poate pri&a un alt asigurat de ser&iciile specializate de urgenta, punandu-i astfel &iata in pericol. Bibliografie : egea farmaciei

"er&iciile %" - ong %istance "er&ices

"er&iciile care nu necesita apropierea in spatiu dintre parti si nici prezenta simultana a acestora pe parcursul prestarii ser&iciilor9 ( %") si care datorita acestei caracteristici nu genereaza probleme la tranzactionarea lor, nici pe piata interna si nici pe piata mondiala. Bibliografie: 0ristina, 0ristureanu-W)conomia in&izibilului-Tranzactii internationale cu ser&icii(, )ditura All Bac/, Bucuresti, 3448, pg. 3> Aceste ser&icii sunt prestate, in cea mai mare parte, de agentiile de &oia. (informarea turistilor, publicitate, conceperea de produse turistice, comercializarea acestora, facilitati de plata, etc.) si de companiile de transport (deplasarea turistilor, a baga.elor, transferuri, etc.). Bibliografie: W)conomia turismului si ser&iciilor(, Autori !abriela "tanciulescu, Maria -oncica, )ditura =ranus, Bucuresti 3446, pag. 93; "er&iciile Mobile de =rgenta, <eanimare si %escarcerare sint ser&icii publice integrate, fara personalitate .uridica, care functioneaza in structura -nspectoratelor pentru "ituatii de =rgenta si a =nitatii "peciale de A&iatie din cadrul Ministerului Administratiei si -nternelor precum si in structura autoritatilor publice locale si a unor spitale .udetene si regionale de urgenta. 9. "er&iciile Mobile de =rgenta si <eanimare au in structura lor echipa.e de inter&entie specializate in acordarea primului a.utor calificat, reanimarea, descarcerarea si operatiunile de sal&are, inclusi& sal&area aeriana. 3. )chipa.ele integrate de terapie intensi&a mobila din cadrul "M=<% sint formate din cel putin 8 persoane din care un conducator auto pompier, si un medic special pregatit, pro&enind dintr-o structura spitaliceasca de primire a urgentelor. <estul persoanelor pot fi asigurate de -nspecoratele pentru "ituatii de =rgenta, de autoritatile publice locale si @ sau de structurile spitalicesti. -n cadrul acestor echipa.e pot actiona si &oluntari special pregatiti. 5. )chipa.ele de prim a.utor sint formate din cel putin 3-5 persoane paramedicale din structura -nspectoratelor pentru "ituatii de =rgenta si @sau din structura autoritatilor publice locale. )chipa.ele pot include si personal &oluntar special pregatit. 8. )chipa.ele de sal&are aeriana functioneaza conform reglemntarilor din cadrul B=! 936 din 3445, aprobata prin egea 84 din 3448. >. )chipa.ele integrate de terapie intensi&a mobila au in dotare ambulante de tip 0, conform standardelor si reglementarilor nationale si europene. 6. )chipa.ele de prim a.utor calificat au in dotare ambulante de tip B, echipate conform standardelor si reglementarilor nationale si europene, inclusi& cu defibrilatoare semiautomate. ;. )chipa.ele de prim a.utor calificat pot actiona si cu autospeciale de inter&entie de pompieri, fara capacitate de transport pacient, cu conditia de a fi dotate cu echipamentele specifice, inclusi& defibrilator semiauotmat. "er&iciile Mobile de =rgenta, <eanimare si %escarcerare se afla sub 95:

"er&iciile legate de organizarea &oia.ului si transportului - "er&ices related to the organizing of holida*s and transport

"er&iciile Mobile de =rgenta <eanimare si %escarcerare ("M=<%) - The )mergenc* <eanimation and %escarceration Mobile "er&ices

coordonarea operati&a a -nspectoratelor Oudetene pentru "ituatii de =rgenta si a celui din Municipiul Bucuresti, a&and ca medic sef un medic specialist sau primar in medicina de urgenta sau in anestezieterapie intensi&a, pro&enind dintr-o structura spitaliceasca de primire a urgentelor dintr-un spital regional sau .udetean de urgenta. 9. Acti&itatea "er&iciilor Mobile de =rgenta, <eanimare si %escarcerare este finantata din bugetul de stat, prin Ministerul "anatatii si Ministerul Aministartiei si -nternelor, din bugetul autoritatilor publice locale precum si din alte surse pre&azute prin lege .3. Acti&itatea cu caracter medical a echipa.elor de terapie intensi&a mobila precum si consumabilele pentru acordarea primului a.utor medical calificat, utilizate de personalul paramedical al -nspectoratelor pentru "ituatii de =rgenta si al autoritatilor publice locale, &or fi asigurate din bugetul 0asei 2ationale pentru Asigurari de "anatate prin spitalele care coordoneaza medical acti&itatea la ni&el .udetean si la ni&elul Municipiului Bucuresti, precum si din bugetul de stat. %otarea cu echipamente si mi.loace de inter&entii a "er&iciilor Mobile de =rgenta, <eanimare si %escarcerare &a fi asigurata de Ministerul "anatatii, Ministerul Administratiei si -nternelor si de autoritatile publice locale, dupa caz. Bibliografie : http:@@,,,.coltea.ro@ egi@ egePasistentaPintegrataPdePurgenta.doc "er&iciile nonmar/eting (ne-marfa) non-mar/eting ser&ices "unt ser&iciile pentru populatie, cu titlu gratuit sau [uasi-gratuit, finantarea lor realizandu-se pe cale publica ,din bugetul de stat: in&atamantul public, sanatate, cultura, administratie publica, ordine publica, aparare, acti&itati sporti&e. Biblografie: Bacescu, Marius, Bacescu-0arbunaru, Angelica - 0ompendiu de macroeconomie, )ditura =ranus, Bucuresti,9::;' -oncica, Maria 7 )conomia ser&iciilor, )ditura =ranus, Bucuresti, 3444' Minciu, <odica )conomia turismului, )ditura =ranus, Bucuresti, 3448' 8 .,,,.edu.ro' >. ,,,.asig.ro' 6. ,,,.gu&.ro %efiniDia legalC a ser&iciului public este datC Gn art. 9 al egii <epublicii Moldo&a pri&ind ser&iciul public, din 8 mai 9::> Ei GnseamnC $totalitatea autoritCDilor publice Ei acti&itatea persoanelor ce ocupC posturi Gn aparatul acestor organe, GndreptatC spre realizarea Gmputernicirilor acestor autoritCDi Gn scopul dez&oltCrii economiei, culturii, sferei sociale, promo&Crii politicii externe, apCrCrii ordinii de drept Ei asigurCrii securitCDii naDionale, ocrotirii drepturilor, libertCDilor Ei intereselor legitime ale cetCDenilor(. 0onsiderCm de prisos sintagma $totalitatea autoritCDilor publice( Ei optCm pentru urmCtoarea definiDie: ser&iciul public este oriEice acti&itate a autoritCDilor publice pentru satisfacerea unor ne&oi de interes general de o mare importanDC, care funcDioneazC Gn mod regulat Ei continuu. 0aracteristicile lor sunt : "atisfac o ne&oie socialC' "e creeazC @ desfiinDeazC prin decizie administrati&C de management' <egimul lor .uridic este reglementat de reguli ale dreptului public' "e realizeazC prin stabilimente publice etc. "er&iciile publice pot asigura ser&icii precum apro&izionarea cu apC, electricitate, gaz, telecomunicaDii, considerate esenDiale pentru economie, Gn ansamblu. "unt situaDii Gn care acti&itCDile de interes nu aparDin ser&iciului public. "unt considerate ser&icii publice numai acti&itCDile care satisfac ne&oi sociale apreciate de puterea politicC ca fiind de interes public (furnizate ca ser&icii Gn reDea). %e multe ori, 984

"er&iciile publice 7 public ser&ices

gu&ernele acordC facilitCDi grupurilor deza&anta.ate. Aceste ser&icii impun in&estiDii iniDiale mari conducFnd la tendinDe monopoliste. +rin natura lor, aceste ser&icii pot a&ea un impact politic. 0ontrolul susDinut prin reglementCri asigurC coordonarea instituDiilor publice. )xistC riscul, din cauza gestionCrii defectuoase a resurselor financiare, ca bugetele sC aibC de suferit. Bibliografie: -orgo&an, Tratat de drept administrati&, &ol. --, BucureEti, 9::6' ,,,.ase.ro

"er&iciile publice comunitare communit* publics ser&ices

AsigurC Gntocmirea, pCstrarea, e&idenDa Ei eliberarea, Gn s*stem de ghiEeu unic, a actelor de stare ci&ilC, cCrDilor de identitate, cCrDilor de alegCtor, listelor electorale permanente, permiselor de conducere Ei certificatelor de Gnmatriculare a auto&ehiculelor, precum Ei eliberarea paEapoartelor simple. 0oordonarea Ei controlul metodologic al ser&iciilor publice comunitare se asigurC Gn mod unitar de -nspectoratul 2aDional pentru )&idenDa +ersoanelor. "er&iciile publice comunitare de e&idenDC a persoanelor sunt organizate la ni&elul consiliilor locale ale comunelor, oraEelor Ei municipiilor, precum Ei la ni&elul consiliilor .udeDene, respecti& al municipiului BucureEti. Bibliografie: Androniceanu, Armenia' Abaluta, Bana' +lumb, -on' Managementul ser&iciilor publice, )ditura A"), Bucuresti, 344> "er&iciile publice comunitare locale de e&idenDC a persoanelor se GnfiinDeazC, Gn subordinea consiliilor locale ale comunelor, oraEelor Ei municipiilor, prin reorganizarea compartimentelor de stare ci&ilC din aparatul propriu al consiliilor locale Ei a formaDiunilor locale de e&idenDC a populaDiei din structura Ministerului de -nterne. Bibliografie : +lumb, -on, H Managementul ser&iciilor publice I, editura A"), Bucuresti, 3448 "e GnfiinDeazC Gn subordinea consiliilor .udeDene prin preluarea de la Ministerul de -nterne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecDie ci&ilC, a grupurilor Ei brigCzilor de pompieri militari. "er&iciile publice comunitare profesioniste se GnfiinDeazC Gn subordinea 0onsiliului !eneral al Municipiului BucureEti Ei a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia, prin preluarea de la Ministerul de -nterne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecDie ci&ilC Ei BrigCzii de +ompieri a Municipiului BucureEti Ei sectoarelor acestuia. "er&iciile publice comunitare profesioniste funcDioneazC ca instituDii publice cu personalitate .uridicC. +ersonalul ser&iciilor publice comunitare profesioniste, al -nspectoratului, al unitCDilor Ei instituDiilor subordonate acestuia se compune din: a) ofiDeri, maiEtri Ei subofiDeri de protecDie ci&ilC, pompieri Ei specialiEti' b) funcDionari publici calificaDi pentru Gndeplinirea atribuDiilor specifice' c) personal contractual operati& de execuDie, atestat Gn meseriile de protecDie ci&ilC, pompieri Ei alte specializCri' d) personal contractual auxiliar. Bibliografie: JManagementul ser&iciilor publice - editia a ---a J, +rof.uni&.dr. -on + =MB, 0onf uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA

"er&iciile publice comunitare locale de e&idenDC a persoanelor

"er&iciile publice comunitare profesioniste +roffesional communit* public ser&ices

989

"er&iciile publice comunitare &oluntar 0urrenc* communit* public ser&ices person

"er&iciile publice cu caracter statal !o&ernment +ublic "er&ices "er&iciile publice cu caracter statal !o&ernment +ublic "er&ices "er&iciile publice de gospodarie comunala

se organizeazC Gn subordinea consiliilor locale prin unificarea ser&iciilor publice de pompieri ci&ili Ei a formaDiunilor de protecDie ci&ilC din subordinea acestora. Acti&itatea ser&iciului public comunitar pentru situaDii de urgenDC este coordonatC de cCtre preEedintele consiliului .udeDean Ei de cCtre primarul general al municipiului BucureEti, respecti& de cCtre primarii comunelor, oraEelor, municipiilor Ei ai sectoarelor capitalei. +entru buna funcDionare a acestor ser&icii a fost GnfiinDat -nspectoratul !eneral pentru "ituaDii de =rgenDC care este un organ de specialitate al administraDiei publice centrale, demilitarizat, cu personalitate .uridicC Gn subordinea Ministerului AdministraDiei Ei -nternelor. -nspectoratul s-a GnfiinDat prin preluarea de la Ministerul AdministraDiei Ei -nternelor a structurii unificate, realizatC prin reorganizarea 0omandamentului +rotecDiei 0i&ile Ei a -nspectoratului !eneral al 0orpului +ompierilor Militari. -nspectoratul asigurC, la ni&el naDional, punerea Gn aplicare, Gntr-o concepDie unitarC, a legislaDiei Gn &igoare Gn domeniile date Gn competenDC prin lege, precum Ei coordonarea Ei controlul metodologic al ser&iciilor publice comunitare. Bibliografie: JManagementul ser&iciilor publice - editia a ---a J, +rof.uni&.dr. -on + =MB, 0onf uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA sunt realizate Ei furnizate de administraDia centralC Ei ele au existat Gn DCrile romFne GncC Gnainte de organizarea gu&ernului ca organ de stat. Acestea sunt: a. ser&iciul de paza asigurat de corpul gardienilor' b. ser&iciul public de protectie ci&ila' c. ser&iciul de autorizare a constructiilor. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice, editia a ---a --on +lumb, Armenia Androniceanu, Bana Abaluta sunt realizate Ei furnizate de administraDia centralC Ei ele au existat Gn DCrile romFne GncC Gnainte de organizarea gu&ernului ca organ de stat. Acestea sunt: a. ser&iciul de paza asigurat de corpul gardienilor' b. ser&iciul public de protectie ci&ila' c. ser&iciul de autorizare a constructiilor. Bibliografie: (Managementul ser&iciilor publice $editia a ---a --on +lumb, Armenia Androniceanu, Bana Abaluta <eprezinta ansamblul acti&itatilor Ei acDiunilor de utilitate Ei de interes local, desfCEurate sub autoritatea administraDiei publice locale, a&Fnd drept scop furnizarea de ser&icii de utilitate publicC, prin care se asigurC: alimentarea cu apC, canalizarea Ei epurarea apelor uzate Ei plu&iale, salubrizarea localitCDilor, alimentarea cu energie termicC produsC centralizat, alimentarea cu gaze naturale, alimentarea cu energie electricC, transportul public local, administrarea fondului locati& public, administrarea domeniului public. "er&iciile publice de gospodCrie comunalC se realizeazC prin intermediul unui ansamblu de construcDii, instalaDii tehnologice, echipamente funcDionale Ei dotCri specifice, denumite Gn continuare sisteme publice de gospodCrie comunalC' aceste sisteme fac parte integrantC din infrastructura edilitarC a localitCDilor. "er&iciile publice de gospodCrie comunalC se organizeazC Ei se administreazC cu respectarea urmCtoarelor principii: principiul dez&oltCrii durabile, principiul autonomiei locale, principiul descentralizCrii ser&iciilor publice, principiul responsabilitCDii Ei legalitCDii, principiul participCrii Ei consultCrii cetCDenilor, principiul asocierii intercomunale Ei parteneriatului, principiul corelCrii cerinDelor cu resursele, principiul protecDiei Ei conser&Crii mediului natural Ei construit, principiul administrCrii eficiente a bunurilor din proprietatea publicC a unitCDilor administrati& teritoriale, principiul asigurCrii 983

"er&iciile publice de gospodCrie comunalC the public ser&ices of communal household

"er&iciile publice deconcentrate

mediului concurenDial, principiul liberului acces la informaDii pri&ind aceste ser&icii publice. Ln conformitate cu egea nr. 536@3449, art. 6 garanteazC tuturor persoanelor dreptul de a utiliza ser&iciile publice de gospodCrie comunalC, prin: accesibilitate egalC la ser&icii publice de gospodCrie comunalC, accesul la informaDiile pri&ind ser&iciile publice de gospodCrie comunalC, dreptul de asociere Gn organizaDii negu&ernamentale pentru apCrarea,promo&area Ei susDinerea intereselor utilizatorilor, dreptul de a fi consultate direct sau prin intermediul organizaDiilor negu&ernamentale ale utilizatorilor Gn procesul de elaborare Ei adoptare a deciziilor, strategiilor Ei reglementCrilor pri&ind acti&itCDile din sectorul ser&iciilor publice de gospodCrie comunalC, dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul unor organizaDii negu&ernamentale, autoritCDilor administraDiei publice ori instanDelor .udecCtoreEti Gn &ederea pre&enirii sau reparCrii unui pre.udiciu direct ori indirect. "er&iciile publice de gospodCrie comunalC trebuie sC GndeplineascC urmCtoarele condiDii esenDiale: continuitate din punct de &edere cantitati& Ei calitati&, Gn condiDii contractuale, adaptabilitate la cerinDele consumatorilor, accesibilitate egalC la ser&iciul public, Gn condiDii contractuale,asigurarea sCnCtCDii publice Ei a calitCDii &ieDii. Brganizarea, exploatarea Ei funcDionarea ser&iciilor publice de gospodCrie comunalC trebuie sC asigure: satisfacerea cerinDelor cantitati&e Ei calitati&e ale utilizatorilor, corespunzCtor pre&ederilor contractuale, funcDionarea optimC, Gn condiDii de siguranDC, rentabilitate Ei eficienDC economicC, a construcDiilor, echipamentelor, instalaDiilor Ei dotCrilor, corespunzCtor parametrilor tehnologici proiectaDi Ei Gn conformitate cu caietele de sarcini, cu instrucDiunile de exploatare Ei cu regulamentele de organizare Ei funcDionare, prote.area domeniului public Ei a mediului prin respectarea reglementCrilor legale, informarea Ei consultarea cetCDenilor Gn &ederea prote.Crii sCnCtCDii populaDiei care beneficiazC de ser&iciile respecti&e. Bibliografie: %ictionar de administrare publica( Anton +. +arlogi )ditura )conomica reprezintC ansamblul acti&itCDilor Ei acDiunilor de utilitate Ei de interes local, desfCEurate sub autoritatea administraDiei publice locale, a&Fnd drept scop furnizarea de ser&icii de utilitate publicC, prin care se asigurC : alimentarea cu apC, canalizarea Ei epurarea apelor uzate Ei plu&iale, salubrizarea localitCDilor, alimentarea cu energie termicC produsC centralizat, alimentarea cu gaze naturale, alimentarea cu energie electricC, transportul public local, GntreDinerea drumurilor Ei a spaDiilor &erzi. Bibliografie : +lumb, -on, H Managementul ser&iciilor publice I, editura A"), Bucuresti, 3448 "unt structurile teritoriale prin care ministerele si celelalte organe centrale isi realizeaza competenta la ni&el national, pe intreg teritiriul tarii si isi indeplinesc in mod concret atributiile conferite de lege.Atributiile si structura organizatorica a acestora se aproba prin ordin al ministrului sau al conducatorului organului de specialitate in subordinea caruia isi desfasoara acti&itatea,dupa caz.ministerele pot a&ea ser&icii publice deconcentrate la ni&elul .udetelor, oraselor si respecti&e, sectoarelor si chiar al comunelor. Bibliografie: -oan Alexandru, Mihaela 0CrCuEan, "orin Bucur, %rept administrati&, )ditura umina ex, BucureEti, 344>

985

"er&iciile publice locale - ocal +ublic "er&ices

"er&iciile spontane "pontaneous ser&ices

"er&iciile urbane urban ser&ices

"er&iciu ci&il - 0i&il ser&ice

"er&iciu cu &aloare adaugata - added &alue ser&ice ser&iciu de distributie the ser&ice of distribution "er&iciu de escorta )scort ser&ice

"er&iciu de piaDa mar/et ser&ice

"er&iciile publice ale comunei sau oraEului se GnfiinDeazC Ei se organizeazC de consiliul local Gn principalele domenii de acti&itate, potri&it specificului Ei ne&oilor locale, cu respectare pre&ederilor legale Ei Gn limita mi.loacelor financiare de care dispune. )xemple: "er&iciul de pazC asigurat de corpul gardienilor publici' "er&iciul public de protecDie ci&ilC' "er&iciul de autorizare a construcDiilor' "er&iciul public de stare ci&ilC' "er&iciile publice de gaz Ei electricitate' "er&iciul public de distribuDie a energiei termice' "er&iciul public de alimentare cu apC Ei canalizare' "er&iciul public de transport cClCtori' "er&iciul public de GntreDinere a spaDiilor &erzi' "er&iciul public de salubritate. Bibliografie : Managementul ser&iciilor publice, -on +lumb, Armenia Androniceanu, Bana AbCluDC, BucureEti, A"), 3444. "er&iciile spontane reprezinta prima categorie de ser&icii turistice in functie de modul de formulare a deciziilor de cumparare. Aceste ser&icii presupun ca decizia de cumparare a lor se ia pe loc, in momentul in care clientul ia contact cu oferta agentiilor de turism sau a prestatorilor. "timularea cererii de ser&icii spontane poate fi realizata prin acti&itatea de publicitate si promo&are a produselor turistice. Bibliografie: W)conomia turismului si ser&iciilor(, Autori !abriela "tanciulescu, Maria -oncica, )ditura =ranus, Bucuresti 3446, pag. 93? Aceste ser&icii comune populaDiei sau colecti&itCDii sunt Gn cea mai mare parte locale, Gn sarcina autoritCDii publice, dar sunt acti&itCDi economice care pot fi delegate. )le asociazC adesea unei infrastructuri locale prestarea unui ser&iciu, care este Gn general Gn centrul acti&itCDii. Bibliografie: !autier 0AAT) =" 7 rezumat %enumirea generica pentru orice acti&itate prestata indi&idului sau comunitatii care are &aloarea de intrebuintare dar nu se realizeaza prin &anzari de bunuri materiale cum sunt cele prestate de medici, profesori, functionari. Bibliografie: %ictionar de administrare publica( Anton +. +arlogi )ditura )conomica orice ser&iciu care necesita prelucrarea datelor de trafic sau a datelor de localizare, in alte scopuri decat transmiterea comunicarii ori facturarea contra&alorii acestei operatiuni. Bibliografie: +rotectia 0onsumatorilor @ 33 Martie 3448 ser&iciu care consta in exploatarea, intretinerea, dez&oltarea retelei de distributie in scopul transmiterii energiei electrice de la producatori@operatori de transport@alti distribuitori la consumatorii finali conform contractelor incheiate in conditii corespunzatoare de siguranta si calitate, Bibliografie: ,,,.anre.ro@terminologie 9. +azC alcCtuitC din oameni GnarmaDi care GnsoDesc pe deDinuDi pentru ai Gmpiedica sC fugC' oamenii care alcCtuiesc aceastC pazC. 3. !rup de oameni care GnsoDesc pe GnalDii demnitari pentru a-i pCzi sau pentru a le fi de folos. 5. !rup de na&e sau de a&ioane militare care GnsoDesc (Gn timp de pace) o na&C sau un a&ion Gn care cClCtoresc persoane oficiale importante sau (Gn timp de rCzboi) &apoarele, a&ioanele etc. de transport sau de comerD (pentru a le apCra contra atacurilor inamice). 7 %in fr. escorte. Bibliografie : ,,,.dexonline.ro orice acDiune sau prestaDie care face obiectul &anzarii-cumpararii pe piaDa si care nu are drept consecinDa transferul proprietatii asupra unui bun corporal, efectuata in scopul satisfacerii unor necesitaDi ale consumatorilor' Bibliografie: +rotectia 0onsumatorilor @ 33 Martie 3448 988

"er&iciu de telecomunicatii destinat publicului telecommunications ser&ice "er&iciu locati& Aouses ser&ice "er&iciu militar Militar* ser&ice "er&iciu notarial notarial ser&ice "er&iciu public - +ublic ser&ice@utilit*

orice ser&iciu de telecomunicatii, cu exceptia celor necesare exclusi& furnizorului sau unui grup Gnchis de utilizatori' Bibliografie: ,,,.informatica-.uridica.com

"er&iciu public comunitar de e&identa a persoanelor

"er&iciu prestat cu ocaiza inchirerii reale sau ficti&e a unei locuinte. Bibliografie: 0ompediu de macroeconomie' )ditura )conomica' Bucuresti' 3445' pag.5;6 "er&iciu facultati& prin care cetatenii unui stat se pot instrui din punct de &edere militar in randul fortelor armate. Bibliografie: %ictionar enciclopedic &ol. #- (coordonatori Marcel %. +opa, Al. "tanciulescu, A. Tudor), )ditura )nciclopedica, Bucuresti, 3446. pag. 5?8 asigura persoanelor fizice si .uridice constatarea raporturilor .uridice ci&ile sau comerciale nelitigioase,precum si exercitiul drepturilor si ocrotirea intereselor,in conformitate cu legea. Bibliografie: ,,,.rubinian.com este definit pe baza a trei elemente' ser&iciul public este orice acti&itate de interes general (elementul material), asumatC de o persoanC publicC (element organic) Ei supusC dreptului administrati& (elementul formal)' este o acti&itate (proces) de interes general de care rCspunde o instituDie publicC obligatC s-o presteze. +entru cC instituDiile statului (centrale sau locale) nu pot face faDC, unele ser&icii se GncredinDeazC cCtre organizaDii pri&ate, dar rCmFne controlul administrati&. "e satisface astfel interesul general Ei nu profitul. Ln general existC un monopol asupra acti&itCDii. BrganizaDia pri&atC presteazC ser&iciul numai prin delegare de la o organizaDie publicC. BrganizaDiile pri&ate pot presta acti&itCDi de interes general dar Gn sistem pri&at (sCnCtate, culturC, Gn&CDCmFnt). "er&iciile publice reprezintC acti&itCDi, beneficii sau utilitCDi care sunt oferite pe piaDC sau prestate Gn asociere cu &Fnzarea unui bun material. "er&iciul public mai poate fi definit ca o acti&itate care oferC beneficii (a&anta.e), fCrC sC presupunC Gn mod obligatoriu un schimb de bunuri tangibile' acti&itate sau grup de acti&itCDi, mai mult sau mai puDin tangibile, care, de obicei, au loc Gn momentul interacDiunii dintre cumpCrCtor Ei prestator. Bibliografie: Androniceanu Armenia, AbCluDC Bana, +lumb -on, NManagementul ser&iciilor publiceN, )d. A"), ediDia a ll-a, Buc., 3445, pag.95' ,,,.ase.ro@biblioteca' ,,,.biblacad.ro@Biblioteci #irtuale este aparat de specialitate al administratiei publice locale, scopul ser&iciului public comunitar fiind acela de a exercita competentele ce Gi sunt date prin lege pentru punerea Gn aplicare a pre&ederilor actelor normati&e care reglementeazS acti&itatea de e&identS a persoanelor, precum si de eliberare a documentelor, Gn sistem de ghiseu unic. "er&iciul public comunitar local de e&identS a persoanelor este organizat la ni&el de ser&iciu si are Gn componentS compartimente a&Fnd ca principale atribuTii: e&idenTa persoanelor ki eliberarea cSrTilor de identitate si a celor de alegStor, eliberarea pasapoartelor simple, permiselor de conducere si certficatelor de Gnmatriculare, Gnregistrarea actelor si eliberarea certificatelor de stare ci&ilS, informaticS, analizS-sintezS, secretariat-arhi&S si relatii cu publicul. Bibliografie: http:@@,,,.pmtg&.ro@seip.html0B2"- -= B0A M=2-0-+A Tl<!B#-"T) ")<#-0-= +=B -0 0BM=2-TA< %) )#-%)2Tm A +)<"BA2) B< 98>

"er&iciu public de alimentare cu energie termica - thermic suppl* "er&iciu pur

"er&iciu regulat de transport - <egular ser&ice "er&iciul (de taxe &amale si comision) &amal

")<#-0-= A%M-2-"T<AT-#, T)A2-0 %) -2T<)T-2)<) "-2#)"T-T--

ser&iciu public de interes general, care cuprinde totalitatea acti&itatilor desfasurate Gn scopul alimentarii centralizate cu energie termica si apa calda mena.era a consumatorilor racordati la retea, cu exceptia acti&itatii de producere a energiei termice Gn cogenerare. Bibliografie: Monitorul Bficial al <omaniei, nr. 6>4 din 59 august 3443 <eprezinta un ser&iciu care poate consta in supra&egherea copiilor in lipsa parintilor, psihoterapie, masa. etc., adica in general un ser&iciu insotit de un bun tangibil. Bibliografia: . $)conomia "er&iciilor, Teorie si +ractica, editia a 5 a re&izuita( 7 )ditura =ranus, 3445 7 Maria -oncica, pagina :4-:3 "er&iciu de transport, care se distinge de ser&icii ocazionale prin aceea ca este asigurat in zile si la ore fixate anterior, pe itinerare stabilite dinainte' poate lua@depune pasageri pe parcurs si functioneaza, in general, tot timpul anului, dar poate fi si sezonier. Bibliografie: exicon de termeni turistici, pag. 965 Taxele &amale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a inter&entiei statului in comertul international. Aceasta inter&entie a statului in economie se realizeaza pe doua cai: direct si indirect. %eoarece taxele &amale sunt multiple ca numar, ca mod de asezare si fiecare a&and efecte diferite, pentru a elabora o politica &amala corespunzatoare intereselor generale ale statului se impune o clasificare a lor. Multimea taxelor &amale poate fi ordonata dupa cel putin patru criterii: in functie de sensul fluxurilor comerciale' dupa modul de fixare' dupa modul de percepere al taxei' dupa scopul instituirii taxelor &amale. +e cale directa statul poate inter&eni, fie prin masuri cantitati&e asupra importurilor sau exporturilor (este &orba de contingentari, prohibitii etc), fie prin reglementarea schimburilor. -nter&entia directa ridica probleme destul de delicate, deoarece poate conturba relatiile dintre state si poate a&ea efecte paguboase asupra raporturilor economice in perioadele urmatoare. -nter&entia indirecta se realizeaza prin taxele &amale, adica prin impozitarea schimburilor internationale. 0eea ce se impune este &aloarea in &ama a produselor care fac obiectul tranzactiei externe. 0ota de impunere, adica ni&elul taxei &amale, este pre&azuta prin lege. Bibliografie: http:@@idd.euro.ubbclu..ro@interacti&@cursuri@1lorin%uma@finantepublice@;.htmg;5 0oordoneaza si raspunde de apro&izionarea curenta cu alimente si produse de intretinere' Asigura intretinerea curenta a patrimonului (curatenie, reparatii)' Asigura organizarea acti&itatii de paza, protectie si pre&enire a accidentelor de munca, protectie ci&ila si contra inundatiilor' Asigura gestiunea patrimoniului ".+.+.%.0.%.A.: cladirile, mobilierul si furniturile de birou, dotarile tehnice (instrumentar medical), mobilierul din centrele de plasament' Asigura intretinerea curenta a acestora (curatenie si reparatii)' #izeaza necesarul de alimente, materiale si reparatii curente ale aparaturii din dotare' Brganizeaza licitatii si realizeaza selectari de oferta, in conditiile legii, pentru achizitii publice si lucrari de in&estitii' <ealizeaza in&estitiile aprobate in conditiile legii si receptioneaza lucrarile efectuate' =rmareste derularea contractelor incheiate de ".+.+.%.0.%.A' "e preocupa de atragerea de fonduri suplimentare extrabugetare (donatii, sponsorizari)' Brganizeaza accesul si circulatia in centrele de plasament' -ntocmeste proiecte de dispozitii specifice domeniului de acti&itate' =rmareste derularea contractelor de locatiune 986

si de prestare ser&icii, paza si protectie' Asigura utilizarea, gestionarea si intretinerea curenta a aparatelor de comunicatie, parcului auto, copiatoarelor xerox si a retelei de calculatoare si masini de scris' Alte atributii stabilite de director sau directorul ad.unct economic, in conformitate cu legea. Bibliografie: %irectia !enerala de Asistenta "ociala si +rotectia 0opilului - "ector 6 http:@@,,,.primarie6.ro@-nstitutii"ubordonate.aspxX-dY3

"er&iciul A++ acronim pentru AutorizaDie de +unere pe +iaDC - A++ autorization

AceastC autorizaDie este o cerinDC formalC .ustificatC prin necesitatea ca produsul a.uns pe piaDC sC corespundC standardelor impuse prin lege. Ln domeniul medicamentelor autorizaDia este eliberatC de A2M acelor produse medicamentoase care Gndeplinesc condiDiile de calitate, eficacitate Ei siguranDC pre&Czute Gn legislaDie. +rodusele medicamentoase de uz uman nu pot circula pe piaDC decFt dupC eliberarea A++. 2ecesitC autorizare atFt produsele medicamentoase care conDin substanDC acti&e noi cFt Ei cele care conDin substanDe acti&e cunoscute (chiar Ei produselor aprobate sub altC denumire comercialC). Bibliografie: ,,,.dexonline.ro "er&iciul A"+ Application "er&ice +ro&ider - furnizor de ser&icii ce foloseste propria infrastructura hard,are, soft,are si comunicatiile -nternet pentru a oferi clientilor acces la aplicatii soft,are. Bibliografie : http:@@,,,.teamshare.ro@html@glosar.htm "er&iciul cash ^ carr* un sistem de magazine similar depozitelor en-gross cu o gama minimC de ser&icii oferite. 0lientul alege marfa, o plateEte Ei pleacC cu ea' costurile sunt mici pentru angrosist, iar preDurile sunt scCzute pentru clienDi. Bibliografie: http:@@ro.,i/ipedia.org@,i/i@0ashPandPcarr* "er&iciul central de ser&iciul bancar care tine e&identa la zi, pentru fiecare client si pentru riscuri - a central ris/ fiecare categorie de credite, a &olumului creditelor utilizate, coparati& ser&ice cu autorizatiile acordate "er&iciul central de ser&iciu bancar care tine e&identa la zi, pentru fiecare client si pentru riscuri - central ser&ices fiecare categorie de credite, a &olumului creditelor utilizate,comparati& of ris/s cu autorizatiile acordate. Biblografie: Bacescu, Marius, Bacescu0arbunaru, Angelica - 0ompendiu de macroeconomie, )ditura =ranus, Bucuresti,9::;' -oncica, Maria 7 )conomia ser&iciilor, )ditura =ranus, Bucuresti, 3444' Minciu, <odica - )conomia turismului, )ditura =ranus, Bucuresti, 3448' 8 .,,,.edu.ro' >. ,,,.asig.ro' 6. ,,,.gu&.ro "er&iciul central de ser&iciu bancar care tine e&identa la zi oentru fiecare client si pentru riscuri - The central fiecare categorie de credite, a &olumului de credite utilizate, ser&ice of ris/s comparati&e cu autoritatile locale. Bibliografia: (0ompendiu de macroeconomie(-Bacesu Marian, Bacescu 0arbunaru Angelica, )ditura )conomica ,9::;, 5;6 "er&iciul datoriei - %ebt "istemul de plati prin care se achita o datorie. 0uprinde platile ser&ice dobanzii, plata principalului si posibil si alte plati, cum ar fi platile efectuate pentru constituirea fondului de amortizare, care sunt impuse prin termenii imprumutului intr-o anumita perioada de timp. Bibliografie: ,,,.eAfacere.ro - %ictionar de termeni financiari, )ditura Arema, Bucuresti

98;

"er&iciul datoriei externe - )xtern dept ser&ice

totalitatea obligaDiilor de platC externe, cum ar fi ratele de capital Ei dobFnzile, deri&ate din datoria externC, pe parcursul unui an. Bibliografie: 0olecti&ul 0atedrei de )conomie Ei +olitici )conomice, $%icDionar de )conomieN, )d. )conomicC, Buc., 3449, pag. 849 "er&iciul datoriei Totalitatea obligatiilor de plata ale debitorilor publici, decurgand din publice - 2ational @ datoria publica, pe parcursul unui an. Bibliografie: %ictionar de public debts @ funds @ administratie publica (Anton +. +arlagi), )ditia a doua, )ditura stoc/ )conomica "er&iciul datoriei totalitatea obligaDiilor de platC ale debitorilor publici, decurgCnd din publice - +ublic dept datoria publicC, pe parcursul unui an. Bibliografie: 0olecti&ul 0atedrei ser&ice de )conomie Ei +olitici )conomice, $%icDionar de )conomieN, )d. )conomicC, Buc., 3449, pag. 843 ")<#-0-= totalitatea obligaDiilor de platC ale debitorilor publici, decurgFnd din %ATB<-)- +=B -0) - datoria publicC, pe parcursul unui an. Bibliografie: W%ictionar de "er&ice of public debt economie( 7 coord. Anghelescu 0oralia, 0iucur %umitru, %inu Marin, %obrota 2ita, !a&rila -lie, !hita +aul Tanase, !ogoneata 0onstantin, +opescu 0onstantin, "uciu 0ristina Marta - )ditura )conomica Bucuresti 3449 editia a ---a "er&iciul de reprezentat prin doua componente de baza, respecti& deser&irea agrometeorologie operationala si cercetari aplicati&e de modelare, predictie si e&aluare a agrometeorolog* resurselor agroclimatice in productia &egetala.Acti&itatea operationala ser&ice include monitorizarea si prelucrarea computerizata a principalilor parametrii agrometeorologici utilizand date si informatii de specialitate de la un numar de >5 de statii meteorologice cu program agrometeorologic incluse in reteaua nationala de meteorologie.-mpactul &ariabilitatii climatului asupra producti&itatii agricole necesita metode specifice de monitorizare, tehnici de identificare si estimare in scop prognostic a e&olutiei celor mai importante componente ale resurselor climatice (temperatura si precipitatii). "tudiile de cercetare aplicati&a in domeniul agrometeorologiei &izeaza deci, perfectionarea metodelor de predictie a efectelor &ariabilitatii climatice (incluzand e&enimentele extreme) asupra cresterii, dez&oltarii si formarii recoltelor agricole.0uantificarea impactului produs de e&enimentele extreme climatice asupra principalelor componente ale balantei de apa din sol si implicit producti&itatea culturilor agricole se realizeaza folosind tehnici de modelare cuplate cu sisteme suport de decizie pentru agricultura. Bibliografie: ,,,.inmh.ro "er&iciul de asigurare &arietate de asigurare facultati&e in care asiguratul se oblige sa de raspundere ci&ila plateasca o despagubire pentru pre.udicial de care asiguratul raspunde ci&il dut* assurance in baza legii fata de tertele persoane pagubite si pentru cheltuielile facute de asigurat in procesul ci&il. Bibliografie: ,,,.rubinian.com "er&iciul de asistenta "er&iciul de asistenta maternala asigura protectia copilului care maternala - maternal necesita stabilirea unei masuri de protectie ce impune cresterea, assistance ser&ice angri.irea si educarea copilului de catre un asistent maternal profesionist, denumit in continuare AM+' aceasta protectie include si plasarea copilului an regim de urgenta, plasarea copilului cu ne&oi speciale (de exemplu, copil cu deficienta, copil abuzat, copil cu tulburari de comportament, copil cu A-#@"-%A) an &ederea recuperarii sale. -n dez&oltarea ser&iciului de asistenta maternala, ser&iciul public specializat pentru protectia copilului, denumit an continuare "++0, si organismele pri&ate autorizate, denumite an continuare B+A, au an 98?

&edere particularitatile de limba, dizabilitate, rasa, cultura, religie si orientare sexuala ale copiilor. Bibliografie: MB2-TB<= B1-0-A nr. 5>: din 3; mai 3445

"er&iciul de autorizare a )xecutarea construcDiilor, indiferent de destinaDia lor, se poate face construcDiilor numai pe baza actului administrati& de autoritate emis Gn concordanDC cu normele legale referitoare la proiectarea, amplasarea, executarea Ei funcDionarea construcDiilor. AutorizaDia de construire este actul de autoritate al administraDiei publice locale prin carese asigurC respectarea normelor legale Gn domeniul construcDiilor. AceastC autorizaDie se elibereazC de cCtre administraDia publicC pe baza certificatului de urbanism,a titlului de proprietate Ei a proiectului prezentat Ei dC dreptul persoanelor fizice sau .uridice sC execute construcDii Gn termenul stipulat. Bibliografie : +lumb, -on, H Managementul ser&iciilor publice I, editura A"), Bucuresti, 3448. "er&iciul de autorizare a )xecutarea construcDiilor, indiferent de destinaDia lor, se poate face construcDiilor - "er&ices numai pe baza actului administrati& de autoritate emis Gn concordanDC of building permit cu normele legale referitoare la proiectarea, amplasarea, executarea Ei funcDionarea construcDiilor. AutorizaDia de construire este actul de autoritate al administraDiei publice locale prin care se asigurC respectarea normelor legale Gn domeniul construcDiilor. AceastC autorizaDie se elibereazC de cCtre administraDia publicC pe baza certificatului de urbanism, a titlului de proprietate Ei a proiectului prezentat Ei dC dreptul persoanelor fizice sau .uridice sC execute construcDii Gn termenul stipulat. Terenurile ce aparDin domeniului pri&at al statului sau unitCDilor administrati&-teritoriale destinate executCrii construcDiilor pot fi concesionate prin licitaDie publicC Gn condiDiile GncadrCrii Gn planurile de urbanism. 0ontra&enDiile Gn domeniul construcDiilor se constatC de cCtre personalul de control al prefecturilor Ei primCriilor pentru faptele sC&FrEite Gn raza lor administrati&teritorialC. B datC cu aplicarea sancDiunilor contra&enDionale se dispune Gncetarea executCrii construcDiei sau desfiinDarea ei. Bibliografie: JManagementul ser&iciilor publice - editia a ---a J, +rof.uni&.dr. -on + =MB, 0onf uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA "er&iciul de cabota. document eliberat de organelle &amale unei organizatii de na&igatie (permis de cabota.) prin care i se ingaduie ca incarcarea,transportul si descarcarea cabotage ser&ice marfurilor sa se faca fara plata taxelor &amale.)liberarea permisului de cabota. se face cu conditia ca transporturile respecti&e sa aiba loc intre porturile nationale,iar manipularea marfurilor sa se efectueza numai la o anumita dana.)&itarea taxarii unor astfel de marfuri se realizeaza pe baza actului de tranzit care se intocmeste in momentul incarcarii marfurilor si le insoteste pana in portul de descarcare. Bibliografie: ,,,.rubinian.com "er&iciul de consultanta ser&icii ce se refera la datele, sistemele informationale si la ser&iciile - consulting ser&ice de asistenta pe care &anzatorul produsului respecti&e le ofera in mod gratuit sau contra cost cumparatorului 98:

"er&iciul de creatie publicitate ad&ertising-creation ser&ice "er&iciul de e 7 mail sau posta electronica

"er&iciul de e-busines (afacere electronica) "er&iciul de eta.

ser&iciu existent in cadrul unei agentii de publicitate care dispune sau apeleaza la scriitori si artisti specializati in crearea si redactarea de texte de reclama si de alte anunturi &izuale necesare campaniilor publicitare )-mail-ul sau poEta electronicC se referC la transmiterea sau primirea de mesa.e prin intermediul unor sisteme de comunicaDie electronice. Ma.oritatea e-mailurilor trimise astCzi sunt prin intermediul -nternetului iar e-mailul este unul dintre cele mai dese utilizCri ale -nternetului. Bibliografie: ,,,. ,i/ipedia.org Modalitate de conducere si dez&oltare a unei afaceri pe -nternet si dez&oltarea colaborarii cu partenerii de afaceri termenul de eta. defineste compartimentul de acti&itate care asigura intretinerea camerelor si a spatiilor unitatii hoteliere. Acest ser&iciu asigura prin acti&itatile sale conditiile de igiena si confort in cadrul unitatii. )ste al doilea ser&iciu ca importanta in cadrul unui hotel oferit turistilor. Bibliografie: Manual de formare manageriala in turism 7 Tiberiu 1oris, %oru %ima, )ditura All Bec/ , 3445 %irectia !enerala !estiunea ocalitatilor este un compartiment functional in structura de organizare a ministerului, organizat la ni&el de directie generala, cu atributii in realizarea strategiei Ministerului Transporturilor, 0onstructiilor si Turismului, a liniilor directoare si de orientare in domeniul cadastrului imobiliar si de transporturi, prin realizarea urmatoarelor obiecti&e:a) in&entarierea din punct de &edere tehnic, economic si .uridic a tuturor bunurilor imobile (terenuri si@sau constructii) de pe raza fiecarei localitati, in conformitate cu pre&ederile egii nr.;@9::6 pri&ind cadastrul si publicitatea imobiliara, cu completarile si modificarile ulterioare'b) asigurarea datelor necesare prote.arii si garantarii proprietatii prin inscrierea acestora, pe baza de acte si fapte .uridice, in cartea funciara'c) crearea cadrului legal pentru aplicarea unui sistem unitar, corect si operational de taxe si impozite, pe baza datelor reale despre proprietate'd) asigurarea garantiilor creditului ipotecar in dez&oltarea constructiilor de locuinte, prin inscrierea dreptului de proprietate in cartea funciara'e) spri.inirea dez&oltarii unei piete libere a terenurilor si constructiilor, in &ederea atragerii capitalului strain si autohton - prin asigurarea e&aluarii economice a acestora'f) furnizarea tuturor informatiilor necesare luarii unor decizii .uste de catre administratiile publice centrale si locale in dez&oltarea socio-economica a localitatilor, prin constituirea si asigurarea asistentei de specialitate in &alorificarea bancilor de date urbane'g) realizarea documentelor necesare declararii utilitatii publice pentru lucrari de interes national, in cazul in care exista terenuri proprietate pri&ata ce urmeaza a fi expropriate'h) coordonarea, &erificarea si eliberarea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor' i) participarea la coordonarea acti&itatii pri&ind realizarea obiecti&ului N+od peste flu&iul %unarea, la 0alafat#idinN desfasurata de partea romana in 0omisia mixta romano-bulgara pentru realizarea noului pod peste %unare - organ interministerial, cu caracter decizional care functioneaza sub conducerea Ministerului Transporturilor, 0onstructiilor si Turismului si aprobat prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului. Bibliografie: ,,,.mt.ro 9>4

"er&iciul de gestiune locati&a - trust ser&ice

"er&iciul de !ospodaria 0omunala - 0ommunal "er&ices

"er&iciul de Aome Ban/ing - Aome Ban/ing

"er&iciul de -nformatii )xterne

"er&iciul de -nformatii )xterne - )xternal -nformation "er&ice

ser&iciu scos din subordinea autoritCDilor publice centrale Ei constituit ca structura autonoma gestionara, atribuindu-i-se patrimoniu propriu Gn unitatea administrati&-teritorialC respecti&C. Atributii: elaboreazC studii, proiecte Ei programe anuale pri&ind dez&oltarea edilitargospodCreascC, GntreDinerea, conser&area, administrarea bunurilor din domeniul public al municipiului Ei le supune aprobCrii' efectueazC control asupra modului de negociere a contractelor de ser&icii Ei reparaDii cu furnizorii sau societCDile prestatoare de ser&icii' urmCreEte, controleazC Ei asigurC acti&itatea de salubritate, apC, canal, spaDii &erzi, terenuri sporti&e, locuri de agrement, parcuri, grCdini, reparaDii drumuri Ei poduri' urmCreEte Ei rCspunde de amena.area, GntreDinerea Ei exploatarea lacurilor, a Etrandurilor Ei a bazelor de odihnC Ei de tratament' urmCreEte Ei rCspunde de organizarea Ei optimizarea circulaDiei rutiere Ei pietonale' urmCreEte Ei rCspunde de instalarea, GntreDinerea, Ei funcDionarea sistemelor de semnalizare Ei diri.are a circulaDiei urbane, Gn &ederea asigurCrii siguranDei traficului Ei pentru fluidizarea acestuia. Bibliografie: ,,,.targu.iu.ro' ,,,.diseara.ro' ,,,.parlament.md +rin Aome Ban/ing, clientul unei banci poate afla informatii detaliate despre situatia curenta a conturilor (de card, de depozit sau de credit) precum si despre istoricul tranzactiilor realizate. -n plus, prin intermediul unei aplicatii informatice furnizate de banca, se pot efectua o serie de operatiuni bancare, fara a fi necesara deplasarea la sediul bancii. Bibliografia: http:@@,,,.bizcit*.ro 0onform egii nr. 9@9::?, "er&iciul de -nformaDii )xterne ("-)) este Norganul de stat specializat Gn domeniul informaDiilor externe pri&ind siguranDa naDionalC Ei apCrarea <omFniei Ei a intereselor saleN. Acti&itatea "-) se desfCEoarC pe baza: 0onstituDiei <omFniei' legilor DCrii' AotCrFrilor 0onsiliului "uprem de ApCrare a QCrii (0"AT)' <egulamentelor militare. Acti&itatea "er&iciului are caracter de secret de stat. "ursele de informare, metodele Ei mi.loacele de muncC nu pot fi dez&Cluite faDC de nimeni Ei Gn nici o Gmpre.urare. %i&ulgarea, Gn orice mod, a datelor sau a informaDiilor ce fac obiectul acti&itCDii "er&iciului de -nformaDii )xterne este interzisC Ei se pedepseEte conform legii. "er&iciul de -nformaDii )xterne este autorizat ca, Gn condiDiile legii, sC utilizeze metode specifice, sC creeze Ei sC deDinC mi.loace adec&ate pentru obDinerea, &erificarea, e&aluarea, &alorificarea, stocarea Ei protecDia datelor Ei informaDiilor referitoare la siguranDa naDionalC. %e asemenea, are dreptul, Gn condiDiile pre&Czute de lege, sC solicite Ei sC obDinC de la autoritCDile publice romFne, agenDi economici, alte persoane .uridice, precum Ei de la persoane fizice informaDii, date sau documente necesare Gndeplinirii atribuDiilor sale. Bibliografie: http:@@,,,.sie.ro@index.html este autoritatea informati&a responsabila exclusi& Gn afara teritoriului <omFniei pentru securitatea <omFniei, potri&it competentelor stabilite prin lege' "er&iciul de -nformatii )xterne desfasoara acti&itati de informatii, contrainformatii si securitate pentru identificarea, cunoasterea si pre&enirea amenintarilor externe la adresa securitatii <omFniei, asigurarea comunicarilor cifrate cu misiuni diplomatice ale <omFniei pentru institutiile abilitate prin lege sa transmita prin cifrul de stat' "er&iciul de -nformatii )xterne a&izeaza accesul la informatii clasificate, la cifrul de stat si la armament pentru personalul romFn care desfasoara misiuni de lunga durata Gn exterior, organizeaza si 9>9

realizeaza transportul corespondentei diplomatice, precum si paza si apararea misiunilor diplomatice ale <omFniei' reglementeaza si realizeaza si coreleaza acti&itatilor de control pri&ind protectia informatiilor clasificate Gn cadrul reprezentantelor <omFniei din strainatate. Bibliografie: http:@@,,,.gu&.ro

"er&iciul de -nternet Ban/ing - -nternet Ban/ing

+rin intermediul ser&iciului de -nternet Ban/ing, utilizatorul are posibilitatea de a realiza operatiuni bancare in lei si@ sau &aluta, online, de la distanta. -n principiu, oferta bancilor pentru -nternet Ban/ing este asemanatoare, neexistand diferente mari legate de acest ser&iciu. %e exemplu, prin ser&iciul oferit de -2! Ban/ <omania se pot efectua plati interne si internationale sau se pot initia tranzactii de schimb &alutar si depozite la termen. %e asemenea, clientii bancii pot beneficia de extrase de cont si confirmari ale tranzactiilor prin care acestia sunt informati despre situatia lichiditatilor din cont, a dobanzilor cumulate si a utilizarii facilitatilor de credit. -n plus, pentru a spori eficienta operatiunilor, banca pune la dispozitie o legatura directa intre sistemul de -nternet Ban/ing si sistemele de contabilitate ale clientilor. Bibliografia: http:@@,,,.bizcit*.ro "er&iciul de leasing termenul este mai scurt decat durata de folosinta al echipamentului. operational <atele nu acopera costul bunului, fiind des folosit pentru birotica , soft,are datorita uzurii morale rapide. %e obicei furnizorul bunului il poate rascumpara la sfarsitul contractului. )l aduce ineditul in sistemele de finantare prin combinarea con&enabila a a&anta.elor cumpararii in rate cu inchiderea: utilizarea integrala in urma onorarii unui a&ans' utilizatorul plateste chiria 7rata de leasing pe perioada derularii contractului' la sfarsitul contractului poate sa opteze pentru cumpararea bunului , in acest caz suma ratelor de leasing si a&ansul constituind o parte din pretul de &anzare' trecerea in posesia utilizatorului se face la sfarsitul contractului prin plata &alorii ramase. easingul operational reprezinta operatiunea in care o parte denumita B0ATB<@1-2A2TATB< transmite pe o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este celeilalte parti, denumita =T- -MATB<, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, urmand ca la sfarsitul perioadei de leasing, B0ATB<= @1-2A2TATB<= se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale (art. 9 din B.!. >9@9::; pri&ind operatiunile de leasing si societatile de leasing). Bibliografie: http:@@,,,.h&b-leasing.ro@leaseop.html' http:@@,,,.leasing.ro@portal@index.php@sfaturiR;0&ie,XidY5 "er&iciul de li&rare punerea la dispozitia cui&a marfuri, materiale etc., contra plata, in baza unei intelegeri prealabile. Bibliografie: http:@@,,,.nemira.ro@dictionarPfinante.asp "er&iciul de mar/eting - ser&iciu existent in cadrul unei firme care efectueaza studii si cercetari mar/eting ser&ice specifice acti&itatii de mar/eting, respecti&e, studii pri&ind promo&area &anzarilor, cercetarea pietei, segmentarea pietei de desfacere, metode si sisteme de publicitate, spatial rezer&at mass-mediei, acti&itati de ser&ice si de post&anzare. 9>3

"er&iciul de Mobile Ban/ing - Mobile Ban/ing

+rin Mobile Ban/ing, bancile ofera clientilor informatii financiarbancare, pri&ate sau publice, sau posibilitatea de a derula unele tranzactii, direct de pe telefonul mobil. Acest ser&iciu este furnizat de banca in parteneriat cu unul sau mai multi operatori de telecomunicatii mobile prezenti pe piata romaneasca (Brange, 0onnex si Mapp). Bibliografia: http:@@,,,.bizcit*.ro "er&iciul de online 1ace reclama oricarui bun pe care doriti sa-l &alorificati pe internet. mar/eting Bibliografie: http:@@,,,.luxdesign3?.ro@ser&iciile.oferite.html "er&iciul de ser&iciu oferit de producator clientilor sub forma de reparatii, post&anzare - post-sale intretinere, instalari, li&rari si furnizari de piese de schimb pentru ser&ice produsele &andute si li&rate, cu scopul mentinerii in original pe piata a acestor produse "er&iciul de +<n"f 9) Ansamblu de publicaDii periodice Ei cotidiene' literaturC publicatC press ser&ice (gazete, re&iste, cCrDi). d 0onferinDC de o consfCtuire a reprezentanDilor mi.loacelor de informare Gn masC pentru discutarea unor probleme actuale' b) GntFlnire a unor persoane oficiale cu .urnaliEtii pentru con&orbiri Ei rCspunsuri la GntrebCrile acestora. A a&ea o bunC (sau o proastC) a se bucura de o apreciere bunC (sau rea). 3) Acti&itate editorialC. 5) 0orp al ziariEtilor. p!.-%. presei. Bibliografie: ,,,.dexonline.ro "er&iciul de +rotectie si asigura securitatea persoanelor fizice si a obiectelor aflate in paza, +aza de "tat acumuleaza, analizeaza si utilizeaza informatii referitoare la acti&itatea terorista in scopul pre&enirii, depistarii si curmarii tentati&elor teroriste. Bibliografie: +re&ederile din +lanul de Actiuni =niunea )uropeana-Moldo&a (+A=)M: p. >9->6) "er&iciul de radiofonie - <adiofonia introduce in istoria mediilor de masa o ruptura tinand de Broad-casting cadrul sau situational si de materialul sau semnificant, ce ce induc un cu totul alt tip de relatie comunicati&a decat cea instaurata de catre presa scrisa. -n momentul in care isi face aparitua la inceputul anilor K34, radioul constituie o forma de comunicare dintr-un punct in altul practicat in mod esential de catre amatorii fara fir. %ar sub efectul uzantelor sociale, el e&olueaza catre o forma de comunicare dintr-un punct catre masa care ii da actuala fata de media public.beneficiind de un curent social, cel al di&ertismentului la domiciliu, el cunoaste un succes fulgerator, el ofera intr-ade&ar familiilor retrase in spatiul pri&at diferite spectacole la domiciliu, ce sunt consumate in timp sub forma de ascultare colecti&a. Bibliografie: !u* ochard, Aenri Ba*er, 0omunicare mediatica, )ditura -nstitutul )uropean, 9::?, p ;4 "er&iciul de ser&iciu de radiomesagerie non&ocal, unidirectional sau bi-directional, radiopaging cu apelare indi&iduala sau de grup radiopaging ser&ice "er&iciul de <eprezinta sursa principala a statisticilor de baza. )le prezinta a&anta.e recensamant - The pe care nu le poate oferi nici un alt tip de cercetare si anume: ofera ser&ice ot censuses informatii atat la ni&el national cat si regional' pot asigura informatii cu character in dinamica prin inregistrarea unor situatii la un moment dat in perioadele trecute sau prin compararea transformarilor petrecute in decursul unei perioade ale diferitelor strcturi ale populatiei' ofera date care nu sunt afectate de e&enimente, erori de reprezentati&itate ale sonda.ului, asigurand erori de inregistrari minime' se inregistreaza cele mai mici rate de nonraspuns, comparati&e cu cercetarilr statistitice selecti&e curente' se constituie baze de esantionare, representati&e pentru colecti&itatea totala, pentru diferite cercetari statistice selecti&e 9>5

in domeniul social. Bibliografie :(%ictionar de statistica generala(-saic-Maniu, Alex, )d )conomica, Bucuresti, 3445

"er&iciul de receptie

"er&iciul de <)+A<qQ-) - refit ser&ices

"er&iciul de room 7 ser&ice

ser&iciul de sistem - the ser&ice of s*stem

"er&iciul de telecomunicatii speciale - "pecial telecommunication ser&ice

locul stabilirii primului contact al clientului cu hotelul. )ste amplasat in asa fel incat pasagerii sa aiba acces si intr-o pozitie care sa permita supra&egherea permanenta a circulatiei in cadrul hotelului. Acest ser&iciu include primirea turistilor si inchirierea spatiilor de cazare, indeplinirea unor ser&icii suplimentare solicitate de pasageri, contabilitatea turistilor, ser&iciul de rezer&are a cazarii precum si e&identa primara si pastrarea relatiei cu celelalte compartimente. )ste considerat N inima unui hotel N. Bibliografie: Tehnologie hoteliera 7 %aniela "tanciulescu, Mihai ra.nita, Mihail Acatrinei, )ditura !emma +rint ' A.B.0.-ul tehnologiei hoteliere 7 "tefan "gander, )ditura %iasfera, 344> 9. Ansamblu de operaDii efectuate asupra unui lucru stricat, uzat, defectat, pentru a-l menDine sau a-l readuce Gn starea normalC de funcDionare. d <eparaDii capitale Y Gnlocuirea sau refacerea completC a unor elemente principale ale utila.elor, agregatelor, clCdirilor etc., 1ig. supunerea organismului unor analize Ei tratamente generale Gn &ederea restabilirii sCnCtCDii. 3. (Our.) Acoperire a unui pre.udiciu de cCtre persoana rCspunzCtoare de pricinuirea lui, despCgubire a unei pagube. r 1ig. "atisfacDie pentru o ofensC. p#ar.: reparaDisne s.f.t 7 %in fr. ruparation, lat. reparatio, -onis, germ. <eparation. Bibliografie: ,,,.dexonline.ro ser&iciul efectuat la camera clientului, care consta in comenzile transmise prin tefelefonic la receptie, casierie, restaurant, etc. +regatirea acestui ser&iciu se executa diferentiat in functie de continutul comenzii. Bibliografie: A.B.0.-ul tehnologiei hoteliere 7 "tefan "gander, )ditura %iasfora, 344> ser&iciu asigurat de obicei de catre producatori,la cererea operatorului de sistem, pentru mentinerea ni&elului de siguranta in functionare al sistemului energetic, precum si a calitatii energiei transportate la parametrii ceruti de normati&ele in &igoare, Bibliografie: ,,,.anre.ro@terminologie "er&iciul public cu personalitate .uridica prin intermediul caruia se organizeaza, se conduce, se coordoneaza si se controleaza acti&itatea in domeniul telecomunicatiilor speciale pentru autoritatile publice din <omania. "er&iciul de telecomunicatii speciale este o autoritate a administratiei publice de specialitate care emitenorme tehnice obligatorii in domeniul telecomunicatiilor speciale(transmisii emisii sau receptii de semne, semnale, scrieri, imagini, sunete sau informatii de orice natura prin orice mi.loc de transmisie pentru autoritatile publice). Bibliografie: %ictionar de administrare publica( Anton +. +arlogi )ditura )conomica

9>8

"er&iciul de tic/eting

"er&iciul de trafic aerian - air traffic ser&ice "er&iciul de transfer &alutar - con&e*ance ser&ice "er&iciul de T<A2"+v<T transport ser&ices

"er&iciul de transport aerian lo, 7 cost

"er&iciul de trezorerie treasur* ser&ice

operaDiune de emitere de documente de cClCtorie in conformitate cu pre&ederile internaDionale -ATA, cu Gncasarea contra&alorii acestor documente de transport, contabilizarea Ei Gnregistrarea lor. %e asemenea, cu urmCrirea GncasCrii documentelor de transport ale altor companii strCine Gn schimbul cCrora s-au emis documente de transport autohtone. Bibliografie: http:@@,,,.referat.ro@referate@Acti&itateaPdePti/etingPinPtransporturil ePaerP39d84.htm ser&iciu de informatie a realizarii zborurilor, de alarmare, cautare si de sal&are, de consultanta pri&ind traficul aerian, de coordonare, diri.are si control regional, de control de aerodrom ser& de trecere prin intermediul bancilor a unor sume in &aluta ori a altor mi.loace de plata straine de la o persoana fizica sau .uridical dintr-o tara,in fa&oarea altei personae fizice sau .uridice dintr-o alta tara. Bibliografie: ,,,.rubinian.com 9. 1aptul de a transporta. r ( a pl.) <amurC a economiei naDionale cuprinzFnd totalitatea mi.loacelor rutiere, aeriene Ei na&ale care asigurC circulaDia bunurilor Ei a persoanelor. 3. Totalitatea bunurilor sau a persoanelor care sunt transportate la un moment dat Ei Gn condiDii determinate. 5. 1ig. ( i&r.) =itare de sine cauzatC de emoDie, de entuziasm, de plCcere' stare de contemplaDie. 7 %in fr. Transport Bibliografie: ,,,.dexonline.ro companie aerianC care oferC Gn general bilete la preDuri foarte scCzute prin eliminarea unor ser&icii tradiDionale oferite pasagerilor. 0onceptul este originar din "tatele =nite de unde s-a rCspFndit rapid Gn )uropa la Gnceputul anilor :4. Termenul de lo,-cost s-a folosit pentru a caracteriza companiile aeriene care reuEeau sa aibC costuri mai reduse decFt competitorii Gnsa ulterior datoritC publicului Ei mediei termenul de lo,-cost a definit Gn general companiile aeriene care reuEeau sa ofere bilete la preDuri foarte scCzute prin eliminarea unor ser&icii. +racticile unei companii aeriene de tip lo,-cost includ: o singura clasC de pasageri' un singur tip de a&ion de obicei Airbus A534 sau Boeing ;5; (reducFnd costurile de instruire a personalului Ei cele de GntreDinere)' un itinerariu simplu' locuri nerezer&ate (Gncura.Fnd pasagerii sa se Gmbarce repede)' utilizarea unor aeroporturi secundare care permit taxe mici' zboruri scurte farC pauze lungi Gntre ele (utilizare maximC a a&ioanelor)' plata cat mai simplC a biletelor Gn special prin intermediul internetului scazFnd costurile de personal Ei comisioane cCtre agenDii de turism' anga.aDii au di&erse funcDii de la GnsoDitori de zbor la curCDenia a&ioanelor, limitFnd costurile cu personalul' eliminarea mFncCrii Ei bauturii gratis din a&ioane sau Gnlocuirea cu ser&icii platite de pasageri' prezentarea taxelor de aeroport sau combustibil separat pentru a crea impresia unor bilete extrem de ieftine. Bibliografie: http:@@ro.,i/ipedia.org@,i/i@0ompaniePaerianR08R?5Plo,-cost totalitatea mi.loacelor financiare de care dispune o intreprindere pentru a face fata platilor:disponibilitati in conturile bancare,numarar in casierie,cecuri de incasat,titluri de plasament etc.!estiunea trezoreriei presupune stabilirea unui optim intre costurile mi.oacelor de finantare si &eniturile obtinute din plasamentele de trezorerie. Bibliografie: ,,,.rubinian.com

9>>

"er&iciul de =rbanism si Amena.area Teritoriului - To,n +lanning "er&ice and Territor* Arrangement

"er&iciul de ,ebmentenance Mentenanta @ -ntretinere "er&iciul diplomatic diplomatic ser&ice "er&iciul elementar de turism - elementar* ser&ices for tourism

asigurC fundamentarea, elaborarea, aprobarea si realizarea programelor de organizare si de dez&oltare urbanistica a municipiului (plan urbanistic zonal, plan urbanistic de detaliu , studii de specialitate )' GntocmeEte documentaDia tehnicC pentru amena.area zonelor &erzi, drumurilor, pieDelor, tFrgurilor' gestioneazC procesul emiterii certificatelor de urbanism Ei a autorizaDiilor de construire@desfiinDare' se preocupC de obDinerea acordurilor Ei a&izelor, conform legislaDiei Gn &igoare' GntocmeEte Ei supune spre aprobare studiile Ei detaliile de urbanism' organizeazC concursuri locale pentru elaborarea proiectelor de urbanism. Bibliografie: ,,,.targu.iu.ro' ,,,.diseara.ro' ,,,.parlament.md Acest ser&iciu consta in actualizarea permanenta a site-ului administrat cu noi informatii, chiar o schimbare a loo/-ului (infatisarii ,ebdesign-ului). Bibliografie: http:@@,,,.luxdesign3?.ro@ser&iciile.oferite.html corpul diplomatilor si ofiterilor responsabili de politica externa, care reprezinta gu&ernul unei tari in relatiile cu alte tari. Bibliografie: ,,,.,i/ipedia.org acti&itate turistica ce consta in efectuarea de ser&icii de transport pentru turisti si alte ser&icii sub forma de agrement, de translatori, de inchirieri de autoturisme, de spatii pentru congrese, centre de presa si de afaceri, receptii si banchete, club etc "er&iciu de telefonie furnizat de un singur -"+ peste propria retea -+, spre deosebire de -nternet Telephon*, furnizat peste mai multe retele -+ si in care sunt implicati mai multi furnizori. Bibliografie : http:@@,,,.gtstelecom.ro@description.php@!losar@8@ "er&iciul .udiciar este GnfCptuit de cCtre instanDele .udecCtoreEti, care soluDioneazC conflictele .uridice Ei sancDioneazC pe cei care GncalcC legea. Bibliografie: +<B1-<B-=, A., +B+)"0=, -., -ntroducere in stiinta administrati&e, )d. A"), 3445 ser&iciu prestat cu ocazia inchirierii, reale sau ficti&e, a unei locuinte A%M-2-"T<AT-A 2AT-B2A A %) M)T)B<B B!-) are misiunea de a realiza, in numele gu&ernului, protectia meteorologica a &ietii si a bunurilor la ni&elul tarii noastre. 0ompetente: w cunoasterea, monitorizarea si anticiparea proceselor atmosferice si a fenomenelor asociate w sistem unitar, specializat w ser&icii operati&e si prestatii la cererea utilizatorilor w cercetare aplicati&a si pentru dez&oltarea domeniuluiw exploatarea si dez&oltarea infrastructurii specifice w integrarea in sistemul de $&eghe meteorologica mondiala( Bibliografie: ,,,.inmh.ro Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de tele&iziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor ser&icii specifice, furnizat de un radiodifuzor, sub o anumita denumire si identificat printr-o sigla, Gn cazul tele&iziunii, sau printr-un semnal sonor de identificare, Gn cazul radiodifuziunii ser&iciul in armata sau alta organizatie militara, fie ca este &orba despre o profesie sau &oluntariat. Bibliografie: ,,,.,i/ipedia.org

"er&iciul -+ Telephon*

"er&iciul .udiciar Oudicial ser&ice "er&iciul locati&e rental ser&ice "er&iciul M)T)B<B B!-0 2AT-B2A meteorolog* national ser&ice

"er&iciul M1_" "er&iciul de programe

"er&iciul militar Militar* ser&ice

9>6

"er&iciul mobil de urgenta , reanimare si descarcerare

!ama inter&entiilor la care este solicitat "M=<% include toate urgentele ce pun &iata unei persoane sau mai multora in pericol imediat. Acestea includ accidentele rutiere, exploziile, accidentele de munca sau casnice cum ar fi caderea de la inaltime sau electrocutarea, starile de inconstienta ce includ si stopurile cardiorespiratorii, suspiciunile de infarct, insuficientele respiratorii acute si nu in ultimul rind accidentele cu multiple &ictime. )chipa.ul se deplaseaza indiferent de &irsta &ictimei, aproximati& ;R din cazurile noastre fiind copii sub &arsta de 96 ani. %epartamentul de =rgenta primeste pacientii din trei surse: "M=<%, "er&iciul de Ambulanta si mi.loacele particulare. http:@@,,,.smurd.com@pages@pagea9.html "er&iciul public - +ublic Ln limba. curent, noDiunea de ser&iciu public este utilizatC pentru a ser&ice desemna o acti&itate de interes general, prestatC de un organism, adicC de o persoanC .uridicC, autorizatC de o autoritate a administraDiei publice. )xistC douC accepDiuni Gn legCturC cu definirea noDiunii de ser&iciu public: 9. %efinire Gn sens material sau, altfel spus, ca tip de acti&itate de interes general pe care administraDia GnDelege sC Ei-o asume. 3. %efinire Gn sensul organic sau, altfel spus, organismul prin intermediul cCruia se realizeazC o acti&itate de interes general. 2oDiune complexC Ei esenDialC a dreptului administrati&, acest concept a suportat modificCri importante de-a lungul timpului, care l-au fCcut sC GEi piardC claritatea iniDialC. Ln doctrina occidentalC s-au conturat pFnC Gn prezent trei definiDii care coexistC Ei care au fost preluate Gn legislaDia comunitarC. %efiniDia clasicC, conturatC la Gnceputul secolului al-UUlea, considerC cC ser&iciul public este acea acti&itate de interes general prestatC numai de o persoanC publicC. Ln aceastC accepDiune subzistC definiDia lui %uguit, potri&it cCruia ser&iciul public este Wacti&itatea pe care gu&ernanDii sunt obligaDi sC o presteze Gn interesul celor gu&ernaDi(. )ste e&ident cC definirea ser&iciului public se face dupC natura .uridicC a organului care Gl presteazC Ei care trebuie neapCrat sC fie persoanC publicC, adicC statul, colecti&itate localC sau altC instituDie publicC. a aceastC semnificaDie M. Aaurion adaugC sintagma ser&iciu public prin WnaturC( (Ei nu dupC persoana care-l presteazC) pentru a se opune lCrgirii semnificaDiei ser&iciului public la orice tip de acti&itate pe care-l desfCEoarC autoritCDile statului. %efiniDia interbelicC a apCrut ca o necesitate impusC de dez&oltarea economicC spectaculoasC a societCDii care solicita ser&icii publice &ariate, flexibile Ei operati&e. +FnC Gn anul 9:5:, aceste ser&icii erau apana.ul statului Ei instituDiilor sale care nu mai puteau face faDC cerinDelor sociale, astfel GncFt s-a &Czut ne&oit sC GncredinDeze unele ser&icii publice cCtre alte persoane pri&ate. Astfel, a apCrut ideea prestCrii unui ser&iciu public prin intermediul unei firme pri&ate. AceastC definiDie rCmFnea deficitarC pentru cC nu preciza Gn ce condiDii acti&itatea unei persoane pri&ate poate fi consideratC ser&iciu public. AceastC dilemC este lCmuritC Gn 9:68 cFnd aubodere aratC cC: W"er&iciul public este acti&itatea de interes general, prestatC de o persoanC pri&atC a&Fnd prerogati&ele puterii publice sub controlul administraDiei(. (AO%A, 9:68, p. :9) %efiniDia actualC s-a conturat la sfFrEitul anilor K?4, ca urmare a e&oluDiei democraDiei, recunoscFndu-se faptul cC unele ser&icii publice desfCEurate de persoane pri&ate nu trebuie sC se bucure neapCrat de prerogati&ele puterii publice. +recizarea este necesarC GntrucFt o serie de ser&icii publice de interes social cum ar fi cele de sCnCtate, culturC, Gn&CDCmFnt etc. se realizeazC de cCtre persoane pri&ate, dar fCrC 9>;

"er&iciul +ublic 0omunitar pentru "ituatii de =rgenta

"er&iciul public de alimentare cu apa industriala

prerogati&ele puterii publice. -deea democratismului Ei descentralizCrii a impus Gn practicC sistemul preluCrii gestiunii ser&iciilor publice din mFna statului Ei predCrii lor cCtre persoane pri&ate, Gn condiDiile mai sus amintite. Ln .urisprudenDC s-a rCspFndit astfel sintagma Wser&icii pri&ate de interes general( care nu corespunde GnsC pe deplin celor trei condiDii stabilite Gn practica administraDiei publice, nici chiar Gn DCrile dez&oltate. 0el puDin sub aspectul controlului, ser&iciile publice sunt subordinate administraDiei mai mult ca oricFnd. Ln concluzie, astCzi, identificarea unui ser&iciu public presupune luarea Gn considerare a trei elemente : a) )lementul material' b) )lementul &oluntarist, adicC intenDia puterilor publice. c) )lementul formal. Bibliografie: JManagementul ser&iciilor publice - editia a ---a J, +rof.uni&.dr. -on + =MB, 0onf uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA are ca scopuri principale : apararea &ietii, bunurilor si mediului impotri&a incendiilor si dezastrelor, precum si realizarea masurilor de protectie ' face parte din fortele de protectie ale sistemului de securitate nationala si se organizeaza in subordinea consiliilor locale, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti. Bibliografie : ,,,.orasulsucea&a.ro' ,,,.dreptonline.ro' ,,,.mie.ro' ,,,.ansrc.ro' ,,,.administratie.ro' ,,,.pmb.ro' ,,,.radet.ro' ,,,.ratb.ro' ,,,.go&.ro' ,,,.re&istapresei.ro' ,,,.arpmb.ro 7 Agentia <egionala de +rotectie a Mediului Bucuresti ' ,,,.bucuresti.anofm.ro 7 Agentia Municipala pentru Bcuparea 1ortei de Munca bucuresti ' H )conomie I - prof. =ni&. %r. 0oralia Angelescu, edit. )conomica, editia a sasea 0uprinde acti&itatile de utilitate publica si de interes economic general, aflate sub autoritatea administratiei publice locale, care au drept scop asigurarea apei industriale pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatii. Apa industriala este destinata utilizatorilor ale caror procese tehnologice nu necesita utilizarea apei potabile' Bibliografie: http:@@,,,.apacansb.ro@definitii.php 0uprinde acti&itatile de utilitate publica si de interes economic general, aflate sub autoritatea administratiei publice locale, care au drept scop asigurarea apei potabile pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatii' "istemul public de alimentare cu apa potabila include ansamblul constructiilor si terenurilor, instalatiilor tehnologice, echipamentelor functionale si dotarilor specifice, prin care se realizeaza ser&iciul public de alimentare cu apa potabila. "istemul public de alimentare cu apa potabila cuprinde, de regula, urmatoarele componente: a) captari' b) aductiuni' c) statii de tratare a apei brute' d) statii de pompare, cu sau fara hidrofor' e) rezer&oare pentru inmagazinarea apei potabile' f) retele de distributie' g) bransamente pana la punctul de delimitare' Bibliografie: http:@@,,,.apacansb.ro@definitii.php

"er&iciul public de alimentare cu apa potabila

9>?

"er&iciul public de asistenta sociala - social assurance

Ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde ne&oilor sociale indi&iduale, familiale sau de grup, in &ederea pre&enirii si depasirii unor situatii de dificultate, &ulnerabilitate sau dependenta pentru prezer&area autonomiei si protectiei persoanei, pentru pre&enirea marginalizarii si excluziunii sociale, pentru promo&area incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii &ietii "er&iciul public de asistenta sociala, organizat la ni&el local, are responsabilitatea crearii, mentinerii si dez&oltarii ser&iciilor sociale cu caracter primar, in functie de ne&oile sociale identificate, cu scopul prioritar de sustinere a functionalitatii sociale a persoanei in mediul propriu de &iata, familial si comunitar."er&iciul public de asistenta sociala, organizat la ni&el .udetean, are responsabilitatea dez&oltarii si di&ersificarii ser&iciilor sociale specializate, in functie de ne&oile sociale identificate, cu scopul prioritar de a mentine functionalitatea sociala a persoanei, urmarind reinsertia in mediul propriu de &iata, familial si comunitar. Bibliografie: x %epartamentul de Asistenta "ociala si +olitici 1amiliale - Ministerul Muncii, "olidaritatii "ociale si 1amiliei http:@@sas.mmssf.ro@ser&icii"ociale.php )xecutarea costructiilor cu destinatie de locuinta sau cu alta destinatie, se poate face numai pe baza actului administrati& de autoritate emis in concordanta cu normele legale referitoare la proiectarea, amplasarea, executarea si functionarea cladirilor. egea >4@9::9, modificata cu egea 8>5@3449 si B<%-2 M +T nr.9.:85@3449. Bibliografie : ,,,.orasulsucea&a.ro' ,,,.dreptonline.ro' ,,,.mie.ro' ,,,.ansrc.ro' ,,,.administratie.ro' ,,,.pmb.ro' ,,,.radet.ro' ,,,.ratb.ro' ,,,.go&.ro' ,,,.re&istapresei.ro' ,,,.arpmb.ro 7 Agentia <egionala de +rotectie a Mediului Bucuresti ' ,,,.bucuresti.anofm.ro 7 Agentia Municipala pentru Bcuparea 1ortei de Munca bucuresti ' H )conomie I - prof. =ni&. %r. 0oralia Angelescu, edit. )conomica, editia a sasea Acti&itatea prin care titularul de licenta,de distributie are obligatia de a asigura accesul reglemantat la reteaua de distibutie, in conditii nediscriminatorii pentru toti utilizatorii, Bibliografie: ,,,.anre.ro@terminologie )ste un ser&iciu public edilitar asigurat de administratia locala in &ederea furnizarii si utilizarii energiei termice de catre consumatorii casnici. Bibliografie : ,,,.orasulsucea&a.ro' ,,,.dreptonline.ro' ,,,.mie.ro' ,,,.ansrc.ro' ,,,.administratie.ro' ,,,.pmb.ro' ,,,.radet.ro' ,,,.ratb.ro' ,,,.go&.ro' ,,,.re&istapresei.ro' ,,,.arpmb.ro 7 Agentia <egionala de +rotectie a Mediului Bucuresti ' ,,,.bucuresti.anofm.ro 7 Agentia Municipala pentru Bcuparea 1ortei de Munca bucuresti ' H )conomie I - prof. =ni&. %r. 0oralia Angelescu, edit. )conomica, editia a sasea

"er&iciul +ublic de Autorizatie a 0onstructiilor

"er&iciul public de distributie - the public ser&ice of distribution "er&iciul +ublic de %istributie a )nergiei Termice

9>:

"er&iciul +ublic de ecarisa.

"er&iciu ce asigura atat protectia cainilor, cat si a cetatenilor din unitatea administrati&-teritoriala in care functioneaza, a&and urmatoarele atributii : strangerea cainilor fara stapan, ingri.irea cainilor, asigurarea adaposturilor pentru caini. Bibliografie : ,,,.orasulsucea&a.ro' ,,,.dreptonline.ro' ,,,.mie.ro' ,,,.ansrc.ro' ,,,.administratie.ro' ,,,.pmb.ro' ,,,.radet.ro' ,,,.ratb.ro' ,,,.go&.ro' ,,,.re&istapresei.ro' ,,,.arpmb.ro 7 Agentia <egionala de +rotectie a Mediului Bucuresti ' ,,,.bucuresti.anofm.ro 7 Agentia Municipala pentru Bcuparea 1ortei de Munca bucuresti ' H )conomie I - prof. =ni&. %r. 0oralia Angelescu, edit. )conomica, editia a sasea Acest ser&iciu actioneaza conform planurilor si propunerilor la ni&elul directiei, tine legatura permanent cu institutiile de profil, propune, intocmeste si urmareste elaborarea documentatiilor de profil, asigura transmiterea din si in teritoriu, catre celelalte ser&icii din cadrul directiei, elaboreaza analize, studii si cercetari pri&ind fundamentarea deciziilor in domeniul protectiei mediului si ecologiei urbane. %e asemenea, optimizeaza sistemul de salubrizare si promo&eaza reciclarea materialelor refolosibile. Bibliografie : ,,,.orasulsucea&a.ro' ,,,.dreptonline.ro' ,,,.mie.ro' ,,,.ansrc.ro' ,,,.administratie.ro' ,,,.pmb.ro' ,,,.radet.ro' ,,,.ratb.ro' ,,,.go&.ro' ,,,.re&istapresei.ro' ,,,.arpmb.ro 7 Agentia <egionala de +rotectie a Mediului Bucuresti ' ,,,.bucuresti.anofm.ro 7 Agentia Municipala pentru Bcuparea 1ortei de Munca bucuresti ' H )conomie I - prof. =ni&. %r. 0oralia Angelescu, edit. )conomica, editia a sasea )ste un ser&iciu comercial ce asigura organizarea, utilizarea si exploatarea spatiilor aflate fie pe domeniul public, fie pe domeniul pri&at al localitatilor. Bibliografie : ,,,.orasulsucea&a.ro' ,,,.dreptonline.ro' ,,,.mie.ro' ,,,.ansrc.ro' ,,,.administratie.ro' ,,,.pmb.ro' ,,,.radet.ro' ,,,.ratb.ro' ,,,.go&.ro' ,,,.re&istapresei.ro' ,,,.arpmb.ro 7 Agentia <egionala de +rotectie a Mediului Bucuresti ' ,,,.bucuresti.anofm.ro 7 Agentia Municipala pentru Bcuparea 1ortei de Munca bucuresti ' H )conomie I - prof. =ni&. %r. 0oralia Angelescu, edit. )conomica, editia a sasea "patiile &erzi sunt reprezentate de parcuri si gradini publice, zone de agrement aferente localitatii, scuaruri intre ansamblurile de cladiri, precum si spatii aferente altor categorii (imobile apartinand institutiilor si agentilor economici). Administratia publica locala este obligata sa asigure ser&iciul de intretinere a spatiilor &erzi datorita functiilor acestora: -functia ecologica 7 prin care se realizeaza climatul normal, combaterea poluarii fonice si a aerului, ameliorarea compozitiei chimice a apei, solului si aerului' functia de loisir 7 prin care se asigura acti&itatile sporti&e, odihna, agrement' functia complementara 7 prin care se asigura functionarea normala a comertului,alimentatiei publice, educatiei si in&atamantului. 0antitatea si calitatea spatiilor &erzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecarei localitati, a gradului de confort si ci&ilizatie. +rin proiectele si studiile urbanistice, autoritatile administratiei publice locale stabilesc necesarul de spatii &erzi si destinatia acestora. <ealizarea si exploatarea spatiilor 964

"er&iciul +ublic de )cologie =rbana, +rotectia mediului si educatie eco-ci&ica

"er&iciul +ublic de )xploatare a +arca.elor +ublice

"er&iciul public de intretinere a spatiilor &erzi

&erzi cuprinde mai multe faze: faza de proiectare 7 cu doua componente: urbanismul si in&estitiile' faza de realizare a spatiilor &erzi in regie proprie sau prin intermediul unitatilor specializate, incredintarea lucrarilor realizandu-se prin licitatie. -n&estitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii' faza de exploatare a spatiilor &erzi se realizeaza prin intermediul directiilor@ser&iciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale si cuprinde: lucrari de intretinere conform caietelor de sarcini' lucrari de reparatii si amena.ari' paza spatiilor &erzi' faza de productie se realizeaza prin baze independente de producere a materialului dendrologic si floricol, care cuprind: sectoare de pregatire' sectoare de productie' spatii de iernare' spatii de depozitare' ateliere. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice, +rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA "er&iciul +ublic de egiferare "er&iciul la care participa +arlamentul, care are drept scop adoptarea de norme obligatorii, care se reglementeaza pe intreg teritoriul tarii. Bibliografie : ,,,.orasulsucea&a.ro' ,,,.dreptonline.ro' ,,,.mie.ro' ,,,.ansrc.ro' ,,,.administratie.ro' ,,,.pmb.ro' ,,,.radet.ro' ,,,.ratb.ro' ,,,.go&.ro' ,,,.re&istapresei.ro' ,,,.arpmb.ro 7 Agentia <egionala de +rotectie a Mediului Bucuresti ' ,,,.bucuresti.anofm.ro 7 Agentia Municipala pentru Bcuparea 1ortei de Munca bucuresti ' H )conomie I - prof. =ni&. %r. 0oralia Angelescu, edit. )conomica, editia a sasea

"er&iciul +ublic de Brganizare si 1unctionare a 0imitirelor

)ste organizat de administratia publica locala sub aspectul interesului public al sanatatii. Bibliografie : ,,,.orasulsucea&a.ro' ,,,.dreptonline.ro' ,,,.mie.ro' ,,,.ansrc.ro' ,,,.administratie.ro' ,,,.pmb.ro' ,,,.radet.ro' ,,,.ratb.ro' ,,,.go&.ro' ,,,.re&istapresei.ro' ,,,.arpmb.ro 7 Agentia <egionala de +rotectie a Mediului Bucuresti ' ,,,.bucuresti.anofm.ro 7 Agentia Municipala pentru Bcuparea 1ortei de Munca bucuresti ' H )conomie I - prof. =ni&. %r. 0oralia Angelescu, edit. )conomica, editia a sasea "er&iciul +ublic de +aza )ste un ser&iciu cu caracter statal asigurat de corpul gardienilor Asigurat de 0orpul publici, reglementat prin egea 36@9::5 si are ca sarcina cresterea !ardienilor +ublici eficientei pazei bunurilor si a acti&itatilor de aparare a ordinii si linistii publice, a &ietii si integritatii persoanelor. Bibliografie : ,,,.orasulsucea&a.ro' ,,,.dreptonline.ro' ,,,.mie.ro' ,,,.ansrc.ro' ,,,.administratie.ro' ,,,.pmb.ro' ,,,.radet.ro' ,,,.ratb.ro' ,,,.go&.ro' ,,,.re&istapresei.ro' ,,,.arpmb.ro 7 Agentia <egionala de +rotectie a Mediului Bucuresti ' ,,,.bucuresti.anofm.ro 7 Agentia Municipala pentru Bcuparea 1ortei de Munca bucuresti ' H )conomie I - prof. =ni&. %r. 0oralia Angelescu, edit. )conomica, editia a sasea "er&iciul +ublic de +olitie 0omunitara are ca obiect de acti&itate urmatoarele: a) apararea ordinii si linistii publice, b) paza si protectia obiecti&elor de interes public local si pri&at, c) spri.inul institutiilor statului, d) protectia mediului incon.urator, e) integritatea corporala a personalitatilor, f) pregatirea populatiei in &ederea asigurarii protectiei ci&ile in caz de dezastre si in situatii de urgenta, g) desfasoara acti&itati de instruire si informare, 969

pri&ind cunoasterea si respectarea regulilor si masurilor de aparare impotri&a incendiilor. Bibliografie "ursa: http:@@,,,.gu&.ro

"er&iciul public de posta - +ostal +ublic ser&ice

Acti&itate desfasurata de persoane .uridice, abilitate de autoritate nationala de reglementare prin care se asigura: 9. ser&iciile de primire, prelucrare, transport sau predare a trimiterilor postale la destinatie' 3. trimiterea comunicarilor scrise sau inregistrate a documentelor, &alorilor bunurilor materiale si a mandatelor postale ori telegrafice' ser&iciile de baza prestate publicului contra cost in interiorul tarii si in traficul international pri&ind transmiterea corespondentei a pachetelor si mandatelor. Bibliografie: %ictionar de administrare publica( Anton +. +arlogi )ditura )conomica )ste ser&iciul care se ocupa de combaterea bolilor, a daunatorilor si buruienilor din culturile agricole, de lucrari de dezinsectie, deratizari, de apro&izionarea cu produse de uz fitosanitar, ingrasaminte chimice, seminte si material saditor, de alte acti&itati specifice din agricultura . Bibliografie : ,,,.orasulsucea&a.ro' ,,,.dreptonline.ro' ,,,.mie.ro' ,,,.ansrc.ro' ,,,.administratie.ro' ,,,.pmb.ro' ,,,.radet.ro' ,,,.ratb.ro' ,,,.go&.ro' ,,,.re&istapresei.ro' ,,,.arpmb.ro 7 Agentia <egionala de +rotectie a Mediului Bucuresti ' ,,,.bucuresti.anofm.ro 7 Agentia Municipala pentru Bcuparea 1ortei de Munca bucuresti ' H )conomie I - prof. =ni&. %r. 0oralia Angelescu, edit. )conomica, editia a sasea Ansamblul masurilor adoptate si acti&itatilor desfasurate in scopul asigurarii protectiei populatiei, bunurilor materiale, a &alorilor culturale si a factorilor de mediu in caz de razboi sau dezastre. Bibliografie : H Managementul ser&iiciilor publice I - -on +lumb coord., -oan <atiu-"uciu, Armenia Androniceanu, Anton +arlogi, -onel )nache, )ditura A"), Bucuresti, 3444, pag. ?: "er&iciul public de protectie ci&ila functioneaza Gn baza egii nr. 946@9::6, este parte componenta a apararii nationale si cuprinde ansamblul masurilor adoptate si acti&itatilor desfasurate Gn scopul asigurarii protectiei populatiei, bunurilor materiale, a &alorilor culturale si a factorilor de mediu Gn caz de razboi sau dezastre. +rincipalele atributii ale acestui ser&iciu public constau Gn: pre&enirea populatiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor si prote.area ei Gmpotri&a efectelor acestora' asigurarea protectiei bunurilor materiale si a &alorilor culturale' participarea cu forte si mi.loace specifice la pregatirea economiei nationale si a teritoriului pentru aparare. 1ormatiunile de protectie ci&ila sunt forte specializate de inter&entie care participa la limitarea si Gnlaturarea urmarilor atacurilor teroriste, inamice sau a dezastrelor. Aceste formatiuni de protectie ci&ila se organizeaza la ni&elul tuturor autoritatilor administrati&-teritoriale, care aproba structura organizatorica a acestui ser&iciu, repartizeaza fondurile banesti necesare prin bugetul local, aproba metodologia de Gnstiintare si alarmare Gn localitate, precum si masurile propuse de seful protectiei ci&ile pentru Gnlaturarea urmarilor 963

"er&iciul +ublic de +rotectie a +lantelor

"er&iciul public de protectie ci&ila - public ser&ice b* ci&il protection

"er&iciul public de protectie ci&ila - +ublic ser&ice for ci&ilian protection

dezastrelor sau ale atacurilor din aer. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice, +rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA

"er&iciul public de protecDie ci&ilC - the public ser&ice of ci&il protection

"er&iciul public de protecDie ci&ilC funcDioneazC Gn baza egii nr.946@9::6, este parte componentC a apCrCrii naDionale Ei cuprinde ansamblul mCsurilor adoptate Ei acti&itCDilor desfCEurate Gn scopul asigurCrii protecDiei populaDiei, bunurilor materiale, a &alorilor culturale Ei a factorilor de mediu Gn caz de rCzboi sau dezastre. Bibliografie : +lumb, -on, H Managementul ser&iciilor publice I, editura A"), Bucuresti, 3448. "er&iciul public constituie un for de dezbateri pluraliste care permite intregii societati sa participe la e&olutiile politice si totodata sa urmareasca si acti&itatea gu&ernului, si a liderilor politici. "er&iciul public de radiodifuziune are si rolul de a incura.a cetatenii la implicarea lor mai acti&a in &iata politica. <olul acestui ser&iciu in perioada campaniei electorale, pe de o parte, rezida in obligatia de a reflecta alegerile de o maniera desfasurata care ar permite un &ot foarte bine informat al cetateanului, pe de alta parte, este garantarea accesului liber la antena publica ceea ce un post comercial nu este obligat s-o faca. =n alt rol este cel de moderator sau coagulator al societatii, adresindu-se unui larg auditoriu, ser&iciul public promo&eaza coeziunea sociala, integreaza grupurile si comunitatile unei societati, facilitind integrarea si toleranta reciproca. "er&iciul public are o &ocatie deosebita in domeniul cultural, educadi& chiar, este un mi.loc de culti&are al auditoriului, un instrument de promo&are a indentitatii lui culturale.Toate acestea presupun ca ser&iciul public ar trebui sa dispuna de personal calificat, suficiente resurse financiare si tehnice. Bibliografie: http:@@,,,.i.c.md@bulmm@3443iun@43.shtml )ste un ser&iciu edilitar asigurat de prestatorii de ser&icii publice (regii autonome sau societati comerciale) este organizat si functioneaza pe baza urmatoarelor principii : a) protectia sanatatii publice ' b) autonomia locala si descentralizarea ' c) responsabilitatea fata de cetateni ' d) conser&area si protectia mediului incon.urator ' e) calitatea si continuitatea ser&iciului ' f) tarife echitabile si accesibile tuturor consumatorilor ' g) nediscriminarea si egalitatea tuturor consumatorilor ' h) transparenta, consultarea si antrenarea in decizii a cetatenilor ' i) administrarea corecta si eficienta a bunurilor din proprietatea publica si a banilor publici ' .) securitata ser&iciului ' /) dez&oltarea durabila. "er&iciul public de salubrizare cuprinde urmatoarele acti&itati : precolectarea, colectarea, transportul si depozitarea reziduurilor solide, cu exceptia deseurilor toxice, periculoase si a celor cu regim special ' infiintarea si administrarea depozitelor ecologice de reziduuri si producerea de compost ' incinerarea si producerea de energie termica ' maturatul, spalatul cailor 965

"er&iciul public de radiodifuziune radiobroadcasting ser&ice

"er&iciul +ublic de "alubritate

"er&iciul public de salubrizare - The public ser&ice of salubrit*

publice, intretinerea spatiilor &erzi si a parcurilor ' curatarea si transportul zapezii de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau de inghet ' preselectarea si organizarea reciclarii deseurilor ' dezinsectia, dezinfectia si deratizarea. Bibliografie : ,,,.orasulsucea&a.ro' ,,,.dreptonline.ro' ,,,.mie.ro' ,,,.ansrc.ro' ,,,.administratie.ro' ,,,.pmb.ro' ,,,.radet.ro' ,,,.ratb.ro' ,,,.go&.ro' ,,,.re&istapresei.ro' ,,,.arpmb.ro 7 Agentia <egionala de +rotectie a Mediului Bucuresti ' ,,,.bucuresti.anofm.ro 7 Agentia Municipala pentru Bcuparea 1ortei de Munca bucuresti ' H )conomie I - prof. =ni&. %r. 0oralia Angelescu, edit. )conomica, editia a sasea "alubrizarea localitCDilor este un ser&iciu public local de gospodCrie comunalC, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat Ei controlat de autoritCDile administraDiei publice locale. "er&iciul public de salubrizare cuprinde urmCtoarele acti&itCDi: precolectarea, colectarea, transportul Ei depozitarea reziduurilor solide, cu excepDia deEeurilor toxice, periculoase Ei a celor cu regim special' GnfiinDarea Ei administrarea depozitelor ecologice de reziduuri' incinerarea Ei producerea de energie termicC' mCturatul, spClatul cCilor publice, GntreDinerea spaDiilor &erzi Ei a parcurilor' curCDarea Ei transportul zCpezii de pe cCile publice Ei menDinerea Gn funcDiune a acestora pe timp de polei sau de GngheD' preselectarea Ei organizarea reciclCrii deEeurilor' dezinsecDia, dezinfecDia Ei deratizarea. Bibliografie: JManagementul ser&iciilor publice - editia a ---a J, +rof.uni&.dr. -on + =MB, 0onf uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA "alubrizarea localitCDilor este un ser&iciu public local de gospodCrie comunalC, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat Ei controlat de autoritCDile administraDiei publice locale. "er&iciul public de salubrizare este organizat Ei funcDioneazC pe baza urmCtoarelor principii: a) protecDia sCnCtCDii publice' b) autonomia localC Ei descentralizarea' c) responsabilitatea faDC de cetCDeni' d) conser&area Ei protecDia mediului Gncon.urCtor' e) calitatea Ei continuitatea ser&iciului' f) tarife echitabile Ei accesibile tuturor consumatorilor' g) nediscriminarea Ei egalitatea tuturor consumatorilor' h) transparenDa, consultarea Ei antrenarea Gn decizii a cetCDenilor' i) administrarea corectC Ei eficientC a bunurilor din proprietatea publicC Ei a banilor publici' .) securitatea ser&iciului' /) dez&oltarea durabilC. "er&iciul public de salubrizare cuprinde urmCtoarele acti&itCDi: a) precolectarea, colectarea, transportul Ei depozitarea reziduurilor solide, cu excepDia deEeurilor toxice, periculoase Ei a celor cu regim special' b) GnfiinDarea Ei administrarea depozitelor ecologice de reziduuri' c) incinerarea Ei producerea de energie termicC' d) mCturatul, spClatul cCilor publice, GntreDinerea spaDiilor &erzi Ei a parcurilor' e) curCDarea Ei transportul zCpezii de pe cCile publice Ei menDinerea Gn funcDiune a acestora pe timp de polei sau de GngheD' f) preselectarea Ei organizarea reciclCrii deEeurilor' g) dezinsecDia, dezinfecDia Ei deratizarea. Bibliografie : +lumb, -on, H Managementul ser&iciilor publice I, editura A"), Bucuresti, 3448.

"er&iciul public de salubrizare - the public ser&ice of salubrit*

968

"er&iciul +ublic de "anatate

%irectia de "anatate +ublica a Municipiului Bucuresti este o institutie publica cu personalitate .uridica care isi desfasoara acti&itatea pe teritoriul Municipiului Bucuresti in scopul realizarii politicilor si programelor nationale de sanatate publica, a acti&itatii e medicina pre&enti&e si a inspectiei sanitare de stat, a monitorizarii starii de sanatate si a organizarii statisticii de sanatate, precum si a planificarii si derularii in&estitiilor finantate de la bugetul de stata pentru sectorul de sanatate. -nfiintata in data de 9 ianuarie 9::: pe baza ordinului nr.:>8@?.93.9::? al Ministerului "anatatii ca unitate descentralizata pro&enind din reorganizarea %irectiei "anitare si a -nspectoratului de "anatate +ublica, %irectia de "anatate +ublica reprezinta autoritatea de sanatate publica la ni&el local care are in principal urmatoarele atributii : e&alueaza starea de sanatate a populatiei din teritoriul arondat, identifica principalele probleme de sanatate publica si aloca prioritar resursele spre inter&entiile cu cel mai mare randament in ameliorarea starii de sanatate ' e&alueaza anual strategiile de control selectate prin prisma progresului realizat in ameliorarea starii de sanatate a populatiei , organizeaza , controleaza si finanreaza programele nationale de sanatate ce se desfasoara in teritoriul arondat ' exercita atributii specifice de inspectie sanitara de stat prin personalul imputernicit in conditiile legii ' in colaborare cu 0asa de Asigurari de "anatate a Municipiului Bucuresti coordoneaza ser&iciul de ambulanta, organizeaza si coordoneaza asistenta medicala in caz de calamitati, catastrofe si situatii deosebite, orgenizeaza , conduc, coordoneaza si raspund de pregatirea retelei sanitare pentru aparare si asistenta medicala in caz de dezastre, epidemii si alte situatii deosebite ' in colaborare cu autoritatile locale, institutiile de in&atamant si organizatiile gu&ernamentale si nongu&ernamentale organizeaza acti&itati de promo&are a sanatatii si de educatie pentru sanatate a populatiei. Bibliografie : ,,,.orasulsucea&a.ro' ,,,.dreptonline.ro' ,,,.mie.ro' ,,,.ansrc.ro' ,,,.administratie.ro' ,,,.pmb.ro' ,,,.radet.ro' ,,,.ratb.ro' ,,,.go&.ro' ,,,.re&istapresei.ro' ,,,.arpmb.ro 7 Agentia <egionala de +rotectie a Mediului Bucuresti ' ,,,.bucuresti.anofm.ro 7 Agentia Municipala pentru Bcuparea 1ortei de Munca bucuresti ' H )conomie I - prof. =ni&. %r. 0oralia Angelescu, edit. )conomica, editia a sasea )ste un ser&iciu cu caracter statal ce asigura cunoasterea numarului si a structurii populatiei pe plan national, precum si apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor ' organizarea si functionarea se stabileste prin egea 99:@9::6 in sarcina administratiei publice locale. Bibliografie : ,,,.orasulsucea&a.ro' ,,,.dreptonline.ro' ,,,.mie.ro' ,,,.ansrc.ro' ,,,.administratie.ro' ,,,.pmb.ro' ,,,.radet.ro' ,,,.ratb.ro' ,,,.go&.ro' ,,,.re&istapresei.ro' ,,,.arpmb.ro 7 Agentia <egionala de +rotectie a Mediului Bucuresti ' ,,,.bucuresti.anofm.ro 7 Agentia Municipala pentru Bcuparea 1ortei de Munca bucuresti ' H )conomie I - prof. =ni&. %r. 0oralia Angelescu, edit. )conomica, editia a sasea Acti&itatea prin care titularul de licenta are obligatia de a asigura accesul regulamantat la reteaua electrica de transport in conditii nedescriminatorii pentru toti participantii la piata energiei electrice, precum si pentru alti consumatori racordati direct la reteaua electrica 96>

"er&iciul +ublic de "tare 0i&ila

"er&iciul public de transport - the public ser&ice of transport

de transport Bibliografie: ,,,.anre.ro@terminologie

"er&iciul +ublic de Transport ocal

"e refera la transportul de persoane care indeplineste cumulati& urmatoarele conditii : a) este efectuat pe raza teritorial-administrati&a a unui oras sau a unei comune, denumite in continuare localitati ' b) se executa pe rute si cu programme de circulatie prestabilite, iar calatorii sunt imbarcati sau debarcati in puncte de oprire fixe ' c) se percepe un tarif de transport, incasat de operatorul de transport. "e considera transport public local de calatori si transportul regulat special urban de persoane, daca intruneste conditiile pre&azute la alin.(9), prin care se asigura transportul unor persoane sau al unor grupuri de persoane, cum ar fi al ele&ilor si studentilor la institutiilor de in&atamant si retur, al personalului care face na&eta, precum si transportul care se desfasoara pe anumite rute, cum ar fi transportul intre locul de munca si domiciliul aflate in aceeasi localitate. "er&icii le de treansport public local sunt reglementate de egea nr.3?8 din 9> mai 3443 pentru aprobarea Brdonantei !u&ernului nr.?6@3449 pri&ind ser&iciile de transport public local de calatori. Bibliografie : ,,,.orasulsucea&a.ro' ,,,.dreptonline.ro' ,,,.mie.ro' ,,,.ansrc.ro' ,,,.administratie.ro' ,,,.pmb.ro' ,,,.radet.ro' ,,,.ratb.ro' ,,,.go&.ro' ,,,.re&istapresei.ro' ,,,.arpmb.ro 7 Agentia <egionala de +rotectie a Mediului Bucuresti ' ,,,.bucuresti.anofm.ro 7 Agentia Municipala pentru Bcuparea 1ortei de Munca bucuresti ' H )conomie I - prof. =ni&. %r. 0oralia Angelescu, edit. )conomica, editia a sasea "er&iciu infaptuit de catre instantele .udecatoresti, care solutioneaza conflictele .uridice si sanctioneaza pe cei care incalca legea. Bibliografie : ,,,.orasulsucea&a.ro' ,,,.dreptonline.ro' ,,,.mie.ro' ,,,.ansrc.ro' ,,,.administratie.ro' ,,,.pmb.ro' ,,,.radet.ro' ,,,.ratb.ro' ,,,.go&.ro' ,,,.re&istapresei.ro' ,,,.arpmb.ro 7 Agentia <egionala de +rotectie a Mediului Bucuresti ' ,,,.bucuresti.anofm.ro 7 Agentia Municipala pentru Bcuparea 1ortei de Munca bucuresti ' H )conomie I - prof. =ni&. %r. 0oralia Angelescu, edit. )conomica, editia a sasea +asapoartele simple se elibereaza de Ministerul Administratiei si internelor, prin ser&iciile publice comunitare .udetene si al municipiului Bucuresti pentru eliberarea si e&denta pasapoartelor simple (din cadrul prefecturilor .udetene si a municipiului Bucuresti) si se pastreaza de catre titulari. Bibliografie : ,,,.orasulsucea&a.ro' ,,,.dreptonline.ro' ,,,.mie.ro' ,,,.ansrc.ro' ,,,.administratie.ro' ,,,.pmb.ro' ,,,.radet.ro' ,,,.ratb.ro' ,,,.go&.ro' ,,,.re&istapresei.ro' ,,,.arpmb.ro 7 Agentia <egionala de +rotectie a Mediului Bucuresti ' ,,,.bucuresti.anofm.ro 7 Agentia Municipala pentru Bcuparea 1ortei de Munca bucuresti ' H )conomie I - prof. =ni&. %r. 0oralia Angelescu, edit. )conomica, editia a sasea

"er&iciul +ublic Oudiciar

"er&iciul +ublic pentru )liberarea +asapoartelor

966

"er&iciul +ublic pentru +rotectia %repturilor 0opilului in %ificultate sau cu Aandicap

1unctioneaza ca institutie publica de interes local, cu personalitate .uridica, in subordinea 0onsiliului ocal al "ectorului 6 Bucuresti si desfasoara acti&itati cu caracter social pentru protectia, asistenta in realizarea si exercitarea drepturilor copiilor aflati in dificultate, acordarea spri.inului si asistentei parintilor pentru pre&enirea situatiilor ce pun in pericol securitatea si dez&oltarea copilului. Bibliografie: http:@@,,,.pmtg&.ro@ 0onsta in organizarea pre&enirii accidentelor alpine, amena.area traseelor, efestuarea inter&entiilor de sal&are si transportul accidentatilor pina la prima unitate medicala specializata, protectia mediului montan. Bibliografie: ,,,.sal&amont.org Aceasta institutie a fost infiintata in &ederea elaborarii si realizarii politicii gu&ernamentale in domeniul protectiei drepturilor copilului pe baza cunoasterii exacte a realitatilor din unitatiel administrati&e teritoriale.+rincipiul fundamental al acti&itatii "er&iciul +ublic "pecializat este principiul B0<BT-<-- 0= +<-B<-TAT) A -2T)<)") B< "=+)<-BA<) A ) 0B+- = =-. Bibliografie: ,,,.clopotel.ro )ste autoritatea informati&a responsabila, potri&it competentelor stabilite prin lege, pentru realizarea si asigurarea securitatii <omFniei.. Ln realizarea obiectului sau de securitate "er&iciul <omFn de -nformatii deruleaza acti&itati de informatii si contrainformatii pe Gntreg teritoriul <omFniei cu scopul de a pre&eni producerea situatiilor de natura a afecta securitatea <omFniei. "ursa: http:@@,,,.gu&.ro B autoritate romFnC Gn domeniul culegerii Ei &alorificCrii informaDiilor. Acti&itCDile sale se desfCEoarC, Gn exclusi&itate, pe teritoriul naDional. "er&iciul <omFn de -nformaDii organizeazC Ei executC acti&itCDi pentru culegerea, &erificarea Ei &alorificarea informaDiilor necesare cunoaEterii, pre&enirii Ei contracarCrii acDiunilor care, potri&it legii, sunt de naturC sC lezeze siguranDa naDionalC a <omFniei. %e asemenea, desfCEoarC acti&itCDi &izFnd apCrarea secretului de stat Ei pre&enirea scurgerii de informaDii care, potri&it legii, nu pot fi fCcute publice. Bibliografie: ,,,.sri.ro <eprezinta ser&iciul de monitorizare a unui ser&er, rezol&are de probleme, actualizare hard,are si soft,are, realizarea de copii de rezer&a pentru datele stocate precum si alte acti&itati. -n termenii !T" Telecom, reprezinta ser&icii de comunicatii cu &aloare adaugata prin care se ofera functionalitati si beneficii suplimentare clientilor, peste ser&iciile de conecti&itate. )ste o colectie de protocoale si standarde folosite pentru schimbul de date Gntre aplicatii sau sisteme. Aplicatii soft,are scrise Gn limba.e de programare diferite si care ruleaza pe di&erse platforme pot folosi ser&iciile ,eb pentru a face schimb de date pe retea, pe -nternet, Gntr-o maniera asemanatoare comunicarii inter-procese pe un singur calculator. -nteroperabilitatea se datoreaza standardelor publice folosite. Bibliografie: http:@@ro.,i/ipedia.org@,i/i@"er&iciiP,eb 96;

"er&iciul +ublic "al&amont - +ublic "er&ice of "al&amont "er&iciul +ublic "pecializat pentru +rotectia 0opilului "pecialised 0hildren +rotection +ublic "er&ice "er&iciul <omFn de -nformatii - <omanian -nformation "er&ice

"er&iciul <omFn de -nformaDii - <omanian "er&ice of -nformations

"er&iciul ser&er management "er&iciul #A"

"er&iciul ,eb - ,eb ser&ice

"er&iciul ,eb design

Acest ser&iciu consta in : analizarea si prelucrarea amanuntita a datelor pentru aparitii on-line (scanare si prelucrare imagini, tehnoredactare documente necesare)' ,eb design dupa cele mai noi standarde si cele mai exigente cerinte, proiectare si executare grafica (realizarea unui design grafic potri&it tipului de site ales)' optimizare ,eb site, cod html si reclama online prin ser&icii profesionale de ,eb promotion pentru a asigura succesul ,eb site-ului dumnea&oastra' realizare site ,eb ecommerce, magazin &irtual pentru comert electronic' intretinere, reactualizarea informatiilor, introducere de noi meniuri sau informatii. Bibliografie : http:@@,,,.,sda.ro@ser&,ebdesign.html 0onsta in gazduirea unui site pe un ser&er legat permanent la -nternet. )xista atat ser&icii de gazduire cu plata, cat si gratuite. %eza&anta.ul ma.or al celor gratuite este ca pe fiecare pagina se afiseaza si bannere publicitare ale site-ului care face gazduirea. AtribuDiile "er&iciului AchiziDii +ublice de ucrCri sunt urmCtoarele: face preselecDia (agrearea) societCDilor comerciale care au ca obiect de acti&itate execuDia de lucrCri specifice programului de in&estiDii ' organizeazC sistemul de selecDie al societCDilor comerciale care executC lucrCri, constituind o bazC de date pri&ind e&oluDia preDurilor pe piaDa materialelor, forDei de muncC, transporturi etc. ' colaboreazC cu societCDile care elaboreazC documentaDii tehnico-economice, pentru stabilirea unor costuri optime pentru lucrCrile de in&estiDii aprobate ' organizeazC procedurile de atribuire a contractelor de achiziDii publice de lucrCri de in&estiDii ' urmCreEte modul de Gndeplinire al condiDiilor contractuale pe durata de execuDie a lucrCrilor, cFt Ei Gn perioada de garanDie ' elaboreazC dosarele de achiziDii publice Ei contractele aferente acestora ' elaboreazC documentaDiile, instrucDiunile pentru ofertanDi, necesare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziDii publice. Acte emise: dispozitii numire comisii licitatie ' dosare achizitii publice (in&itatii, procese - &erble, hotarFri, comunicari, instructiuni ofertanti etc)' anunturi licitatii la Monitorul Bficial. AchiziDie publicC 7 dobFndirea definiti&C sau temporarC de cCtre o persoanC numitC 7 autoritate contractantC, a unor produse, ser&icii sau lucrCri, prin atribuirea unui contract de achiziDie publicC. Bibliografie : $Managementul achizitiilor publice( +rof.uni&.dr. !heorghe 0A<"T)A

"er&iciul ,eb hosting

"er&iciului AchiziDii +ublice - +ublic ac[uisition ser&ice

96?

"er&iciului public pentru administrarea fondului locati& locati&e administration

"er&icul de li&rare 7 0onditia de li&rare

)ste mandatat cu pri&ire la somarea si chemarea in .udecata a locatarilor rau platnici pentru: rezilierea, daca este cazul, a contractelor de inchiriere, recuperarea creantelor neincasate si e&acuarea chiriasilor, precum si a oricaror acte si proceduri referitoare la executarea contractelor de inchiriere si a sanctiunilor pre&azute de lege in caz de neexecutare si are in principal ca obiect de acti&itate: in&entarierea si e&identa fondului locati&e, administrarea, gestionarea, intretinerea, repararea si exploatarea eficienta a fondului locati& din proprietatea publica si pri&ata a municipiului si in interesul comunitatii locale' asigurarea functionarii si exploatarea in conditii de siguranta, rentabilitate si eficienta economica a bunurilor pe care le gestioneaza' protectia si conser&area constructiilor care fac parte din fondul locati&, inclusi& a monumentelor istorice si arhitectonice, in conformitate cu reglementarile legale in &igoare' ridicarea continua a standardelor ser&iciilor prestate' prote.area fondului locati& si punerea in &aloare a acestuia' formularea de propuneri pentru elaborarea normelor si a regulamentelor locale pri&ind administrarea, gestionarea si exploatarea fondului locati& al municipiului' preluarea si receptia spatiilor noi' preluarea contractelor de inchiriere existente' incheierea contractelor de inchiriere' urmarirea executarii contractelor de inchiriere ( de ex: incasarea chiriei si respectarea celorlalte clauze contractuale), in conformitate cu legislatia aplicabila in domeniu si efectuarea &iramentelor la bugetul local. Bibliografie:ABTA<A<)A 2<. 5>5 pri&ind infiintarea "er&iciului public pentru administrarea fondului locati& aflat in proprietatea municipiului "ibiu 0lauza prin care partenerii con&in momentul si locul in care are loc pe de o parte li&rarea marfii de la &anzator la cumparator, pe de alta parte transferul riscurilor, al cheltuielilor si cel al di&erselor obligatii ale partenerilor legate de derularea unui contract international' - este reglementata pe plan international printr-o culegere de uzante care se numesc -20B2T)<M", aceasta realizeaza doua functii esentiale: bstandardizarea obligatiilor reciproce ale partilor la contractele internationale, bau functie de armonizare a regulilor existente in diferite tari. -20BT)<M" 3444 contine 95 conditii de li&rare din care 6 destinate transportului maritim si flu&ial. 1iecare conditie de li&rare este codificata cu 5 litere care inseamna abre&ierea unor termeni englezi, acestea sunt urmate de localitatea sau portul de expeditie sau destinatie. 0lasificarea in functie de cod 7 ) ()x,or/s) 7 &anzatorul are obligatia sa predea marfa cumparatorului in propriile sale spatii de depozitare. %in acest moment, toate drepturile si riscurile re&in cumparatorului care are obligatia de procurare a mi.locului de transport, suportarii cheltuielilor si obtinerea licentei de transport' -1: 10A 7 punct de expeditie, 1A" 7 port de incarcare, 1=B 7 port de incarcare' - 0: 01, 0-1 7 port de descarcare, 0+, 0-+ 7 punct de destinatie (&anzatorul este cel care anga.eaza mi.locul de transport si suporta cheltuielile de transport pana la destinatie). %aca clauza contine si un -, &anzatorul are si obligatia asigurarii marfii. <iscul se transfera de la &anzator la cumparator in portul de incarcare sau in locul de expeditie' - %: %A1 (li&rat la frontiere) 7 se impart riscurile si cheltuielile intre parti. Bibliografie: http:@@referate.z9.ro@php@)conomie@,,,.referate.z9.roR34R34<)-.%B09;fb8.php 96:

"er&icul -nternet Telephon* "er&icul public pentru acti&itati culturale cultural acti&ities ser&ice "er&uctie - "er&uction "er&icii comunitare pentru cadastru si agricultura - 0ommune +ublic "er&ices for land register (terrier) and agriculture "iguranDa "ocialC (securitate socialC) "ocial "ecurit*

"er&icii de telefonie peste -nternet gestionate si transportate de mai multi operatori de ser&icii -nternet. indeplineste, atributiile Ministerului 0ulturii si 0ultelor in domeniul culturii si artei, a cultelor, al prote.arii patrimoniului cultural national si al &alorificarii si dez&oltarii elementelor ce definesc identitatea culturala a colecti&itatii locale. Bibliografie: %irectia Oudeteana pentru 0ultura, 0ulte si +atrimoniul 0ultural 2ational +rocesul de productie a ser&iciilor. Bibliografie: $)conomia ser&iciilor( 7 Maria -oncica "e infiinteaza la ni&elul unitatilor administrati&e-teritoriale comune, orase si municipii. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice $editia a ---a --on +lumb, Armenia Androniceanu, Bana Abaluta

(9), "tare perceputa de populatie, care confera confort moral, demonstrand capacitatea societatii de a raspunde intr-o anumita masura la solicitarile problematicii sociale cu resursele financiare necesare. (3) <aspunderea societatii fata de ne&oia de protectie a populatiei, obiecti& esential al societatii moderne. -n acest context s.s. reprezinta o forma de anga.ament social apreciat pe termen lung intr-o perspecti&a multidimensionala. ".s. genereaza sentimentul de solidaritate sociala in fata riscului social. ".s. cuprinde un ansamblu de reglementari .uridice pentru garantarea drepturilor populatiei, precum si redistribuirea de ordin financiar care urmareste doua categorii de masuri : reparatorii si de pre&enire a riscurilor sociale. ".s este o componenta si cel mai e&ident criteriu de apreciere a statului bunastarii (&. +olitici sociale, +rotectie sociala, "tatul bunastarii). p-.M.t Bibliografie: %icDionar de )conomie, 0oordonator 2iDC %obrotC, )ditura )conomica, Bucuresti, 9::: %enumit Gn continuare "A0)T - ansamblul retelelor de transport si distributie a energiei termice si a apei calde mena.ere, situat intr-o zona precis delimitata, la care sunt racordate instalatiile de producere a energiei termice si instalatiile de utilizare ale consumatorilor deser&iti. Bibliografie: Monitorul Bficial al <omaniei, nr. 6>4 din 59 august 3443 "istem care permite efectuarea in timp real a unei rezer&ari. Bibliografie: exicon de termeni turistici, pag.968

"istem de alimentare centralizata cu energie termica

"istem de rezer&are computerizata 0omputer Boo/ing "*stem

9;4

"isteme de planificare si programare a&ansata - Ad&anced +lanning and "cheduling "*stems (A+")

"isteme care realizeaza planificarea si programarea productiei in timp real. Aceste sisteme sincronizeaza procesele de planificare a materialelor si a capacitatii de productie, luand in considerare restrictiile pri&ind capacitatea disponibila Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress

"istemele de rezer&are a ser&iciilor turistice The resser&ation sistem of touring ser&ice

"istemul de Asigurari de "anatate din <omania - <omanian health Assurance s*stem

sunt utilizate de obicei Gn cazul ser&iciilor de transport Ei cazare, dar Ei al restaurantelor de lux, locurilor de campare (Gn timpul &Frfului de sezon) Ei chiar al pla.elor Ei pFrtiilor de schi' sistemul de rezer&are trebuie sC fie capabil sC afiEeze disponibilitCDile Ei sC Gnregistreze rezer&Crile Ei anulCrile Gn momentul Gn care acestea sunt fCcute. Bibliografie: 2istoreanu +uiu, Tudorescu 2icolae, $Managementul +restaDiei TuristiceN, )d. 0argo, Turnu "e&erin, 3443, pag. 36 ' #ellas 1., $)conomie )t +oliti[ue %u Tourism -nternationalN, )d. )conomi[ue, +aris, 9:?>, pag. 33 Asigurarile de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare si ocrotire a sanatatii populatiei in <omania. Asigurarea pentru ser&icii de sanatate este obligatorie prin lege ( egea 98>@9::;). -n ma.oritatea tarilor europene functioneaza sisteme de asigurari de sanatate. -n <omania a mai functionat un sistem de asigurari de sanatate inaintea anului 9:8>. %e ce trebuie sa ne asiguram si de ce asigurarea este obligatorie prin legeX 0ostul ser&iciilor medicale, atat pre&enti&e, dar mai ales curati&e, este foarte crescut, in special datorita tehnologiei medicale utilizate pentru stabilirea diagnosticului si medicamentelor necesare tratamentului. +entru acest moti& este necesar ca fiecare cetetean, indiferent daca este bolna& sau sanatos, sa contribuie financiar la constituirea unui fond de asigurari, ulterior a&and dreptul ca, indiferent cu ce suma a contribuit, sa beneficieze de ser&iciile medicale necesare, ser&icii medicale ce &or fi platite din fondul la care au contribuit toti asiguratii. Acest sistem creeaza o solidaritate intre cei sanatosi si cei bolna&i, intre tineri si batrani, intre persoane cu &enituri diferite. Toti contribuie cu o suma proportionala cu &enitul lor si beneficiaza de ser&iciile medicale de care au ne&oie. %e ce asigurari de sanatate si nu asigurari de boalaX -n baza contributiei pe care o platesc, toti asiguratii au dreptul la ser&icii medicale curati&e, atunci cand sunt bolna&i, dar si la ser&icii medicale pre&enti&e, care sa le prote.eze sanatatea, sa pre&ina imbolna&irile, sa depisteze din timp cazurile posibile ale imbolna&irilor. Astfel: copiii au dreptul la ser&icii medicale pentru pre&enirea si depistarea precoce a bolilor care ar putea afecta dez&oltarea lor fizica sau mentala' adultii au dreptul la un examen medical pre&enti& anual pentru e&aluarea starii de sanatate ' gra&idele cu sarcina normala au dreptul la examene pentru supra&egherea sarcinii ' femeile asigurate de &arsta fertila au dreptul la examene pentru depistarea, in faza tratabila, a unui e&entual cancer genital ' ser&iciile medicale stomatologice pre&enti&e se suporta de catre casele de asigurari de sanatate astfel: nelimitat, pentru copiii pana la &arsta de 96 ani, de doua ori pe an pentru tinerii de la 96 ani la 34 de ani, o data pentru adulti. -n scopul pre&enirii imbolna&irilor si al pastrarii sanatatii, asiguratii au dreptul sa fie informati permanent asupra mi.loacelor de pastrare a sanatatii, de reducere si e&itare a cauzelor de imbolna&ire. -n situatia in care se constata noxe 9;9

profesionale sau risc crescut de accidentare, casele de asigurari de sanatate au obligatia de a anunta autoritatile responsabile cu protectia muncii. Asiguratii care au efectuat controalele medicale periodice pre&enti&e beneficiaza de reduceri sau de scutiri de la plata unor contributii personale. 0e sunt asigurarile sociale de sanatateX -n <omania este reglementat un sistem social de asigurari de sanatate, pentru a permite accesul la ser&iciile medicale platite de catre asigurati si pentru persoanele care nu au &enituri si care nu pot sa contribuie la constituirea fondului: copiii si tinerii pana la 36 de ani, daca sunt ele&i, studenti, ucenici si daca nu realizeaza &enituri, au dreptul la ser&icii medicale fara sa plateasca contributie ei sau apartinatorii lor : sotul, sotia, parintii si bunicii fara &enituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate' persoane cu handicap, care nu realizeaza &enituri din munca sau se afla in ingri.irea familiei' persoanele persecutate din moti&e politice dupa 9:8>, deportatii, prizonierii si &eteranii de razboi, in&alizii si &adu&ele de razboi , eroii martiri, ranitii, precum si luptatorii pentru &ictoria <e&olutiei din decembrie 9:?:, daca nu realizeaza alte &enituri decat cele pro&enite din drepturile banesti acordate de lege, precum si cele pro&enite din pensii : persoanele care satisfac stagiul militar in termen' persoanele care se afla in concediu medical, in concediu pentru sarcina si lehuzie sau in concediu medical pentru ingri.irea copilului bolna& in &arsta de pana la 6 ani' persoanele care executa o pedeapsa pri&ata de libertate sau sunt in arest pre&enti&e' persoanele care fac parte dintr-o familie care beneficiaza de a.utor social conform legii pri&ind a.utorul social. 0ine este asiguratX Toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si cei fara cetatenie care au resedinta in <omania sunt asigurati. Toti acestea, cu exceptia celor fara &enituri mentionati mai sus, platesc o contributie lunara, participand la constituirea fondului de asigurari de sanatate. +roportia cu care contribuie fiecare categorie de populatie (pensionari, salariati, liberi profesionisti, comercianti etc.) este de 6,>R din &enit, fiind stabilita prin lege. +entru persoanele salariate, pe langa contributia pe care o plateste persoana, este platita si o contributie de catre anga.ator de 6.>R din fondul de salarii. 1ondurile colectate sunt gestionate de catre Ministerul de 1inante, care stabileste ni&elul cheltuielilor 0asei 2ationale de Asigurari de "anatate. "unt scutiti de obligatia de a se asigura membrii misiunilor diplomatice acreditate in <omania si cetatenii straini care se afla temporar in tara. 1aptul de a fi asigurat se probeaza cu carnetul de asigurat, care trebuie prezentat ori de cate ori se solicita ser&icii medicale. %aca contributia la asigurari nu se achita in termenul pre&azut de lege, casele de asigurari pot sa execute silit datornicii. 2eplata contributiei duce la pierderea calitatii de asigurat, ceea ce face ca ser&iciile solicitate sa nu mai poata fi platite din fondul de asigurari de sanatate, urmand ca cel ce a solicitat aceste ser&icii sa le plateasca personal. -nstitutiile care coordoneaza functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate sunt : 0asa 2ationala de Asigurari de "anatate, 0asele Oudetene de Asigurari de "anatate, 0olegiul Medicilor si 0olegiul 1armacistilor, Minsiterul "anatatii si 1amiliei. 0asa 2ationala de Asigurari de "anatate este institutia centrala care coordoneaza, la ni&el national, intregul sistem de asigurari, elaborand reglementarile necesare functionarii, monitorizarii si controlului sistemului de asigurari. %e asemenea, 0asa 2ationala de Asigurari de 9;3

"anatate intocmeste bugetul de &enituri si cheltueli ale sistemului de asigurari de sanatate si stabileste redistribuirea unor fonduri catre .udetele care nu pot sa asigure plata ser&iciilor medicale doar din contributia asiguratilor din .udetele respecti&e. 1ondul de asigurari de sanatate este o parte din bugetul consolidat al statului, aprobat anual de +arlament, la propunerea Ministerului de 1inante, iar ni&elul &eniturilor, precum si al cheltuielilor, se stabileste anual prin legea Bugetului de "tat. 0asele Oudetene de Asigurari de "anatate, respecti& cea a Municipiului Bucuresti, sunt institutii organizate in fiecare .udet, respecti& Municipiul Bucuresti, care au drept principale atributii colectarea contributiilor de la asigurati, gestionarea acestor fonduri, realizarea de contracte si plata medicilor si institutiilor medicale care ofera ser&icii medicale asiguratilor, precum si controlul modului cum sunt respectate aceste contracte. )xista si doua case de asigurari de sanatate diferite de casele .udetene si anume 0asa de Asigurari de "anatate a Armatei, Brdinii +ublicii, "igurantei 2ationale si Autoritatii Oudecatoresti si 0asa de Asigurari de "anatate a Transporturilor. 0olegiul Medicilor si 0olegiul 1armacistilor sunt organizatii profesionale cu traditie in intreaga lume si au rolul de a prote.a interesele comune ale membrilor lor. -n <omania, prin legile ce reglementeaza functionarea acestor institutii, celor doua organizatii le re&in si atributii de monitorizare si control al calitatii ser&iciilor medicale oferite pacientilor. Brice persoana are dreptul de a se adresa acestor institutii, daca considera ca ser&iciile medicale primite nu au fost coresponzatoare sau atitudinea medicului, respecti& a farmacistului, nu a fost conform statutul profesiei. -n fiecare .udet exista un 0olegiu Oudetean al Medicilor si un 0olegiu Oudetean al 1armacistilor, respecti& la ni&elul Municipiului Bucuresti. a ni&el national functioneaza 0olegiul Medicilor din <omania, respecti& 0olegiul 1armacistilor din <omania. Ministerul "anatatii si 1amiliei este institutia care aplica strategia si politica !u&ernului in domeniul asigurarii sanatatii populatiei. Ministerul "anatatii si 1amiliei e&alueaza permanent starea de sanatate a cetatenilor romani si propune masuri legislati&e care sa conduca la imbunatatirea acesteea. +rin institutele sale de specialitate si comisiile de specialisti, stabileste programe nationale de sanatate pentru pre&enirea sau tratamentul unor boli cu mare raspandire (tuberculoza, cancerul, bolile cardio&asculare etc.) si programe speciale in fa&oarea femeii si copilului. Aceste programe sunt finantate atat de la bugetul de stat, cat si din bugetul fondului de asigurari de sanatate. a aceste programe au acces atat persoanele asigurate, cat si persoanele neasigurate, in anumite conditii. Ministerul "anatatii si 1amiliei este reprezentat la ni&el local de catre %irectia Oudeteana de "anatate +ublica, respecti& a Municipiului Bucuresti. Anual, 0asa 2ationala de Asigurari de "anatate si 0olegiul Medicilor din <omania stabilesc, cu a&izul Ministerului "anatatii si 1amiliei, conditiile in care se &or acorda ser&iciile medicale persoanelor asigurate. "e iau in calcul ofertele de ser&icii medicale din partea furnizorilor de ser&icii, costurile acestor ser&icii si suma totala de bani disponibila pentru a fi cheltuita pentru a se putea acoperi costul ser&iciilor medicale si al medicamentelor. Astfel, anual se stabilesc: lista ser&iciilor medicale, a medicamentelor si a altor ser&icii pentru asigurati' criteriile si modul de plata a ser&iciilor medicale ' modul de decontare si actele necesare in acest scop' conditiile pentru internarea 9;5

"istemul national de in&atamant 7 2ational education sistem

si externarea bolna&ilor ' durata optima de spitalizare' conditiile in care un asigurat are acces la ingri.iri de recuperare ' conditiile generale de acordare, de catre spital, a tratamentului ambulatoriu ' prescrierea medicamentelor, a materialelor sanitare, a procedurilor terapeutice, a protezelor si ortezelor, a dispoziti&elor de mers si de autoser&ire' conditiile si plata ser&iciilor stomatologice si de tehnica dentara ' modalitatea de informare corespunzatoare a asiguratilor. 0e inseamna furnizori de ser&icii medicale si cine sunt acesteaX -n general, prin furnizori de ser&icii medicale se intelege atat specialisti care acorda ser&icii medicale, de exemplu medici si farmacisti, cat si institutii medicale in care se acorda aceste ser&icii: spitale, ser&icii de ambulanta, centre de diagnostic si tratament (policlinici), cabinete ale medicilor de familie, cabinete ale medicilor specialisti etc. Toti acestea, fie persoane fizice, fie institutii, sunt denumiti furnizori de ser&icii medicale. )i pot incheia contracte de furnizare de ser&icii medicale cu casele de asigurari. -n aceste conditii, asiguratii au dreptul la ser&iciile medicale ce le sunt necesare, fara sa plateasca direct, costul acestor ser&icii fiind achitat de catre casa de asigurari la care asiguratul a platit contributia de asigurari de sanatate. Astfel pentru a plati ser&iciile medicale, asiguratii trebuie sa se adresese numai furnizorilor care au contract cu casa de asigurari. +entru persoanele care nu sunt asigurate, plata ser&iciilor se efectueaza direct de catre acestea. +entru a realiza un contract cu casele de asigurari, furnizorii de ser&icii medicale trebuie sa indeplineasca anumite conditii care sa garanteze calitatea ser&iciilor medicale oferite asiguratilor: conditii de studii, pentru personalul medical si farmaceutic, precum si conditii de spatii si dotari cu echipamente medicale, conditii igienico-sanitare etc. pentru institutii. +rocesul prin care se selecteaza furnizorii de ser&icii medicale care indeplinesc conditiile stabilite si au dreptul sa incheie contracte cu casele de asigurari se numeste acreditarea furnizorilor de ser&icii medicale si este realizat de catre comisii special numite de catre casele de asigurari si 0olegiul Medicilor. 2u toti furnizorii de ser&icii sunt acreditati si pot sa contracteze ser&icii cu casele de asigurari, iar contractele incheiate se pot suspenda sau anula daca furnizorii nu indeplinesc conditiile contractuale. Toate acestea se fac pentru a oferi asiguratilor ser&icii medicale de calitate. Bibliografie: egea farmaciei "istemul national de in&atamant este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de in&atamant de diferite tipuri, ni&eluri si forme de organizare a acti&itatii de instruire si educare."istemul national de in&atamant cuprinde unitati si insitutii de in&atamant de stat si particulare. -n&atamantul urmareste realizarea idealului educational, intemeiat pe traditii umaniste, pe &alorile democratiei si pe aspiratiile societatii romanesti, si contribuie la pastrarea identitatii nationale. -dealul educational al scolii romanesti consta in dez&oltarea libera, integrala si armonioasa a indi&idualitatii umane, in formare personalitatii autonome si creati&e. -n&atamantul are ca finalitate formarea personalitatii umane prin : -nsusirea cunostiintelor stiintifice ,a &alorilor culturii nationale si uni&ersale ' 1ormarea capacitatii intelectuale , a disponibilitatilor afecti&e si a abilitatilor practice prin asimilarea de cunostiinte umaniste ,stiintifice ,tehnice si estetice ' Asimilarea tehnicilor de munca intelectuala ,necesare instruirii si autoinstruirii pe durata intregii &ieti ' )ducarea in spiritul 9;8

"ocietatea 2ationala -mbunatatiri 1unciare "A

respectarii drepturilor si libertatilor funadmentale ale omului ,al demintatii si al tolerantei ,al schimbului liber de opinii ' 0ulti&area sensibilitatii fata de problematica umana ,fata de &alorile moralci&ice,a respectului pentru natura si mediul incon.urator ' %ez&oltarea armonioasa a indi&idului prin educatie fizica ,educatie igienicosanitara si practicarea sportului ' +rofesionalizarea tinerei generatii pentru desfasurarea unor acti&itati utile ,producatoare de bunuri materiale si spirituale. 1inalitatile scolii romanesti se realizeaza prin strategii si tehnici moderne de instruire si educare, sustinute la stiintele educatiei si de practica scolara, conform obiecti&elor fiecarui ni&el de in&atamant. -n&atamFntul a de&enit o sursa ma.ora a competiti&itatii pe piete. %e calificarile pe care scolile, liceele si uni&ersitatile le asigura depinde direct si esential &aloarea produselor. -n 9::? si 9:::, expertizele internationale au rele&at faptul ca in&atamFntul romFnesc a intrat efecti& intr-o necesara reforma de compatibilizare cu structura unei societati bazate pe libertati, economie de piata si pluralism politic si cu repere internationale. Bibliografie : egea in&atamantului <ealizeaza aplicarea strategiilor de dez&oltare si a politicilor nationale in domeniul imbunatatirilor funciare, realizarea de in&estitii si cercetari stiintifice de specialitate. Bibliografie: 0ristiana, 0ristureanu 7 $)conomia in&izibilului(, )ditura AllBec/, 3448' -oan, +opa 7 $Tranzactii comerciale internationale(, )ditura )conomica, 9::; produc bunuri si ser&icii nefinanciare destinate pietei si ale caror resurse pro&in din &anzarea productiei. %upa forma de proprietate, acestea pot fi pri&ate, publice si mixte. )xemple de astfel de societati sunt in <omania : Mobirom, "201<, <enault-%acia. Bibliografie : ,,,.orasulsucea&a.ro' ,,,.dreptonline.ro' ,,,.mie.ro' ,,,.ansrc.ro' ,,,.administratie.ro' ,,,.pmb.ro' ,,,.radet.ro' ,,,.ratb.ro' ,,,.go&.ro' ,,,.re&istapresei.ro' ,,,.arpmb.ro 7 Agentia <egionala de +rotectie a Mediului Bucuresti ' ,,,.bucuresti.anofm.ro 7 Agentia Municipala pentru Bcuparea 1ortei de Munca bucuresti ' H )conomie I - prof. =ni&. %r. 0oralia Angelescu, edit. )conomica, editia a sasea +rincipiu al dreptului bugetar, potri&it caruia &olumul cheltuielilor pre&azute si autorizate intr-un buget este repartizat sub forma de credite lmitati&e, care corespund unui obiect determinat, Bibliografie: 0ompendiu de Macroeconomie, )ditura )conomica, 9::;, Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru B modalitate utilizata de firmele mari, puternice, o reprezinta sustinerea financiara a unor manifestari publice, in scopul de a-si face cunoscute marelui public marcile sub care isi ofera produsele si ser&iciile pe piata. Aparute si dez&oltate la inceput (anii a;4) in domeniul sportului, actiunile de sponsorizare s-au extins apoi (anii a?4) in sfera culturii si, recent, in acti&itatile social-politice. Bibliografie: Manole, #ictor, "toian, Mirela - Mar/eting, )ditura =ranus, Bucuresti, 3443

"ocietati nefinanciare

"pecializare bugetara budgetal specialization

"ponsorizarea "ponsorship

9;>

"tabiliment public public establishment

"er&iciu public oferit de o organizatie sau institutie publica care dispune de un patrimoniu distinct si se constituie ca un procedeu sau ca o tehnica ce are scopul de a realize o mai buna satisfacere a interesului general. Bibliografie: eonica +opescu, $Management -nstitututional si Administrati&(.)d.Academica, Buc., 3443 "tandard uniform de comunicatii care ofera doua posibilitati de comunicare intre magazine si furnizor: %)U si 2)U. 2)U permite comunicarea intre sisteme informatice de birou prin intermediul unor retele publice de comuncatii, in timp ce %)U ofera legaturi directe intre partenerii comerciali la ni&el de magazine, fara a fi ne&oie de alte retele. Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress "tabilirea unor standarde pri&ind productia si comercializarea ser&iciilor %esemneaza , in sens strict, functia de redistribuire exercitata de stat prin intermediul "istemului "ecuritatii "ociale, care garanteaza oricarei persoane beneficierea de prestatii sociale in schimbul contributiei obligatorii la cotizatii sociale. -n sensa larg, statul pro&identa desemneaza ansamblul functiilor statului in domenii &ariate: protectie sociala, dar si productie de ser&icii colecti&e (educatie etc), inter&entii economice si reglarea con.uncturii. %upa o perioada de dez&oltare a statului pro&identa(pana in anii J?4), se &orbeste astazi despre criza lui, care imbraca trei aspecte: financiar, de eficienta si de legitimitate. 0riza financiara a statului pro&identa se refera la: cresterea puternica a cheltuielilor pentru protectia sociala, ceea ce a necesitat o crestere repetata a ni&elului prele&arilor obligatorii si cresterea mai redusa a incasarilor. 0riza de eficienta a statului pro&identa se refera la costul ridicat al bunurilor si ser&iciilor noncomerciale pe care statul le produce el insusi. 0riza de legitimitate a statului pro&identa este generata de dificultatile tot mai mari in respectarea principiilor de baza ale functionarii lui: principiul asigurarii mutuale contra riscurilor 7 riscul nu de&ine o realitate decat pentru cei ce se asigura' principiul solidaritatii fata de cei mai slabi 7 se considera ca saracii, bolna&ii, persoanele in &arsta si somerii au dreptul la asistenta. iberalismul modern accepta acest rol protector al statului, dar critica amploarea sa actuala si dez&oltarea sa fara limite, pronuntandu-se pentru un stat minimal. Bibliografie: -on +lumb 7 Managementul ser&iciilor publice 7 )ditura A") 7 Bucuresti 3444 +entru a-si indeplini anga.amentele luate in fata electorilor si totodata consumatori de ser&icii, organele puterii publice trebuie sa dispuna de doua instrumente de actiune: o strategie pertinenta, si resurse necesare transpunerii ei inpractica. -ntre cele doua exista o relatie biuni&oca' o strategie este pertinenta daca exista resurse disponibile pentru implementarea ei, iar o acti&itate de in&estitii benefica, nu se poate realiza decat pe baza unei strategii coerente. %eci, decizia strategica si decizia de in&estitii au o puternica complementaritate iar con&ergenta lor consta in faptul ca ambele anga.eaza &iitorul. "trategia, ca fundament al succesului in competitia urbana contemporana are doua axe strategice' capital imagine (identitate pe plan intern si atracti&itate pe plan extern) si dez&oltare economica care interactioneaza si strabat 9;6

"tandard pentru comunicarea datelor comerciale prin retele publice - 2et,or/ )xchange =0" "tandardizare "tat-pro&identa pro&idence-state

"trategia in&estitionala la ni&elul colecti&itatilor teritoriale 7-n&estments in ser&ices

"trategie - strateg* "ub&entia pentru transportul local de calatori - "ub&ention for local passenger transportation

ca un fir rosu dimensiunile managementului public local. Atingerea tintelor pozitionate pe aceste axe presupune o analiza strategica a trei aspecte ale dez&oltarii localitatii: competitie, competiti&itate si pozitionare(atracti&itate diferentiala). 2umai cunoscand domeniile de concurenta si ri&alii, e&aluand realist propriile slabiciuni si puncte forte si delimitand atributele distincte ce &or fi promo&ate cu prioritate se poate stabili o politica de in&estitii coerenta bazata pe un portofoliu de proiecte cu tinte precise subordonate atingerii obiecti&elor programului de dez&oltarea a localitatii. Analiza strategica, in termeni de competitie: domenii de competitie si ri&ali potentiali este o problema arzatoare care in cazul colecti&itatilor locale trebuie abordata luand in considerare un nou actor' clientul 7 elector cu problemele si dorintele sale. -n conditiile comunitati europene unite, odata cu disparitia unor bariere geografice exista doua posibilitati de eroare in analiza competitiei. +ericolul de a recurge la generalizari si a cauta ri&alii numai in imediata apropiere (localitati &ecine) respecti& de a intocmi clasamente pe baza carora sa se intemeieze liniile strategice pe termen lung. %e pilda, pentru Braso& - ca principal producator de auto&ehicule, eroarea strategica consta in a considera drept ri&ale in bransa doar localitati in&ecinate sau alte centre idustriale din tara, cand in realitatetrebuie sa se identifice ri&ali printre orasele europene cu profil asemanator. Trebuie sa identifice si sa se analizeze a&anta.ele cautate de intreprinzatorii pri&ati care difera in functie de domeniu profesional, de marime, sau de logistica sa. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice, +rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA Actiuni posibile ce au character alternati&e. Bibliografie: Balaure, #., Mar/eting, )ditura =ranus, Bucuresti, 3443 )ste reglementata prin B=! :;@9:::, modificata prin B=! 98?@3444 si este suportata din bugetul local. Modul de calcul al sub&entiei tine cont de diferenta dintre numarul estimat de calatori si cel efecti& si de diferenta dintre tariful stabilit Gn conditii comerciale si tariful impus. #olumul sub&entiei &ariaza Gn functie de dimensiunea localitatii, a numarului de calatori si de existenta unor ser&icii de transport concurente: taxi sau maxi-taxi. Acest lucru se datoreaza faptului ca Gntr-o localitate sunt trasee rentabile si mai putin rentabile, care trebuie, Gnsa, acoperite fiind &orba de un ser&iciu public. Acti&itatile de taxi si maxi-taxi se concentreaza pe traseele cele mai rentabile, diminuFnd Gntr-o proportie de loc negli.abila numarul de calatori ai societatii locale de transport. Ln plus, multe dintre societatile de taxi si maxi-taxi practica e&aziunea fiscala si beneficiaza de lipsa unor reglementari clare ale consiliului local pri&itoare la acti&itatea de transport Gn comun (ex: scoaterea la licitatie a traseelor de maxi-taxi, combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai putin rentabile, etc). Ln consecinta, Gn special Gn orasele de dimensiuni mai mici, cu o populatie de pFna Gn 344.444 de locuitori, sub&entionarea transportului local Gnseamna Gn plus si un transfer de resurse catre firmele pri&ate care practica taximetria sau maxi-taxi. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice, +rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep. uni&. drd. Bana ABA =TA 9;;

"ub&entii - sub&entions, +lata, finantare, de regula nerambursabila de la stat sau persoane subsidies pri&ate, acordata unor firme, grupuri industriale pri&ate, de stat, mixte sau unor persoane fizice pentru a acoperi diferenta intre costul producatorului si pretul de &anzare, in principiu, cand pretul este mai mic decat costul marginal, precum si pentru realizarea unor actiuni si obiecti&e anume.-n categoria sub&entiilor se cuprind sub&entiile aferente acti&elor si sub&entiile aferente &eniturilor. Acestea pot fi primite de la: - gu&ernul propriu-zis, - agentii gu&ernamentale si - alte institutii similare nationale si internationale."ub&entiile aferente acti&elor reprezinta sub&entii pentru acordarea carora, principala conditie este ca persoana .uridica beneficiara sa cumpere, construiasca sau achizitioneze acti&e cu ciclu lung de fabricatie."ub&entiile aferente &eniturilor cuprind toate sub&entiile, altele decat cele pentru acti&e."ub&entiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept &enit pe perioadele corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste sub&entii urmeaza a le compensa. Bibliografie: ,,,.buget.ro@finantebanci-in&estitii-legi "ub&entii pentru A.utor bSnesc acordat (de stat) unei persoane in &ederea incalzirea incalzirea locuintei 7 locuintei. Bibliografie: %)U Benefits for utilities "ub&entiile sub&entions "ub&entiile reprezinta un aspect foarte important in mecanismul finantarii ser&iciilor publice si a unitatilor comunale.in acest moment exista doua ser&ice publice importante sub&entionate: distributia energiei termice si transportul local de calatori. Bibliografie: -on +lumb,Armenia Andronescu, Bana Abaluta, Managementul ser&iciilor publice, )d. A"), 3445 "ub&entiile reprezinta un aspect foarte important in mecanismul finantarii ser&iciilor publice si a utilitatilor comunale. -n acest moment exista doua ser&icii publice importante sub&entionate: distributia energiei termice si transportul local de calatori. -n cazul distributiei energiei termice exista doua tipuri de sub&entii: a) sub&entia catre producator, calculata ca diferenta intre pretul local si pretul national de referinta (adica cel platit de catre populatie). Aceasta sub&entie este suportata din bugetul local, fie din surse proprii, fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu aceasta destinatie. Aceasta sub&entie ridica anumite probleme: realizeaza o protectie sociala uniforma pentru toti consumatorii persoane fizice, indiferent de &eniturile lor, ceea ce conduce la costuri deosebit de mari si nu au efectul social scontat' po&ara pentru bugetul local este foarte mare, in multe cazuri aceasta sub&entie depaseste 3>R-54R din cheltuieli, in special pentru orasele mici sau pentru cele care folosesc pentru incalzire combustibil lichid usor. "umele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu aceasta destinatie sunt in &olum insuficient si sosesc cu mare intarziere' ni&elul sub&entiei, si deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinatii este determinat intr-o maniera decisi&a de deciziile marilor companii nationale: "0 )lectrica, %istrigaz si +)T<BM, ceea ce influenteaza negati& capacitatea administratiei publice locale de a urmari o politica coerenta din punct de &edere financiar in acest domeniu' b) a.utoarele banesti acordate familiilor cu &enituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru incalzire. Aceste a.utoare sunt, de fapt, o sub&entie pentru categoriile cele mai afectate de cresterea preturilor. )a se acorda in functie de &eniturile 9;?

"ub&entiile pentru ser&icii - "ub&entions for ser&ices

"_-1T - "ociet* for _orld,ide -nterban/ 1inancial Telecomunication

nete ale unei familii si chiar daca fundamentarea ei practica lasa de dorit, acest sistem este mai eficient decat sub&entia catre producator. Acordarea acestui tip de sub&entie contribuie la diminuarea bloca.ului financiar. "ub&entia pentru transportul local de calatori este reglementata prin B=! :;@9:::, modificata prin B=! 98?@3444 si este suportata din bugetul local. Modul de calcul al sub&entiei tine cont de diferenta dintre numarul estimat de calatori si cel efecti& si de diferenta dintre tariful stabilit in conditii comerciale si tariful impus. #olumul sub&entiei &ariaza in functie de dimensiunea localitatii, a numarului de calatori si de existenta unor ser&icii de transport concurente: taxi sau maxi-taxi. Acest lucru se datoreaza faptului ca intr-o localitate sunt trasee rentabile si mai putin rentabile, care trebuie, insa, acoperite fiind &orba de un ser&iciu public. Acti&itatile de taxi si maxi-taxi se concentreaza pe traseele cele mai rentabile, diminuand intr-o proportie de loc negli.abila numarul de calatori ai societatii locale de transport. -n plus, multe dintre societatile de taxi si maxi-taxi practica e&aziunea fiscala si beneficiaza de lipsa unor reglementari clare ale consiliului local pri&itoare la acti&itatea de transport in comun (exemplu: scoaterea la licitatie a traseelor de maxi-taxi, combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai putin rentabile etc.). -n consecinta, in special in orasele de dimensiuni. "er&iciile publice centrale si locale din <omania mai mici, cu o populatie de pana in 344.444 de locuitori, sub&entionarea transportului local inseamna in plus si un transfer de resurse catre firmele pri&ate care practica taximetria sau maxi-taxi. Bibliografie: Managementul ser&iciilor publice +rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA )ste o retea de comunicare interbancara international ape support electronic. %e la inceput sistemul a fost conceput intr-o maniera modulara pentru a permite integrarea treptata de noi aderenti si adaptarea la cresterea continua a traficului de informatii. 0uprinde trei ni&eluri de functionare: banca, cu terminalul propriu, cumulatorul national si centrul de comutare. 0umulatorul national ser&este drept nod de concentrare locala a informatiilor. 0entrele de comutare reprezinta relee in sistemul "_-1T, care asigura cuplarea la retea a tarilor ce le sunt arondate. Bibliografie: 0ristiana, 0ristureanu 7 $)conomia in&izibilului(, )ditura AllBec/, 3448' -oan, +opa 7 $Tranzactii comerciale internationale(, )ditura )conomica, 9::; masura care defineste capacitatea de transport a unei na&e de transport containerizat, ce face referire la dimensiunile unui container de 34a. 0ontainer - structura paralelipipedica ce este utilizata pentru incarcarea marfurilor ce urmeaza a fi transportate, a&and o structura rezistenta la manipulari multiple. Bibliografie: http:@@,,,.expeditie.ro@dictionarPtermeniPtransport.html

T.).=. - T,ent* 1oot )[ui&alent =nit

9;:

Tarif &amal - customs tariff

un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii &amale, precum si taxele &amale percepute asupra fiecarui produs sau grupa de produse. 0a regula generala, sunt cuprinse in acest catalog si produsele scutite de impunerea &amala la importul lor pe teritoriul &amal al tarii respecti&e (sau la export). +ractica comertului international a consacrat tariful &amal ca principal instrument pentru reglementarea schimburilor comerciale externe, potri&it intereselor economice nationale ale statelor. Aceasta practica a fost consacrata in articolul U- al Acordului !eneral asupra Tarifelor #amale si 0omertului (!ATT) prin care se stabileste ca partile contractante la acest acord nu &or mentine alte prohibitii si restrictii la import in afara taxelor &amale. Tarifele &amale, implicand impunerea &amala, sunt instrumente de politica comerciala admise de !ATT, cu conditia sa nu fie prohibiti&e, cu a.utorul carora se prote.eaza piata interna de concurenta straina, pe baza carora se pot negocia concesii tarifare sau se pot institui masuri de discriminare in relatiile comerciale cu anumite state. Tarifele &amale simple sunt acelea care au o singura coloana de taxe pentru toate produsele supuse impunerii &amale, indiferent de pro&enienta lor. Acestea sunt folosite de regula de unele tari in curs de dez&oltare desi in practica si unele dintre acestea folosesc mai multe tipuri de taxe &amale. Tarifele &amale compuse sunt acelea care au doua sau mai multe coloane de taxe &amale, fiecare aplicandu-se marfurilor pro&enind din anumite tari. Taxele &amale inscrise in aceste coloane pot fi: con&entionale, autonome, preferentiale. Acest gen de tarife au cea mai larga raspandire pe plan international, fiind folosite nu numai de tarile dez&oltate, ci si de tari in curs de dez&oltare si tari in tranzitie la economia de piata. +rincipalele criterii de clasificare a marfurilor in tariful &amal sunt: originea marfurilor, gradul lor de prelucrare, combinatii a acestor doua criterii. Bibliografie: Mihaela Belu, 0osmin Ooldes, aura Marinas 7 "istemul &amal 7 )ditura )conomica 3445 )ste denumirea uzuala pentru a desemna &aloarea pe piata a unui ser&iciu. Bibliografie: Maria -oncica 7 )conomia ser&iciilor. Teorie si practica, ed. =ranus, 3443, pg 98> "uma platita de client pentru li&rarea produselor@ser&iciilor comandate Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress plati obligatorii impuse persoanelor fizice si .uridice pentru ser&iciile prestate de autoritati sau pentru sustinerea financiara a acestora. Termenul se utilizeaza in deosebi pentru taxele locale care sunt &enituri proprii ale bugetelor teritorial-administrati&e. 0ele mai cunoscute sunt: taxa asupra mi.loacelor de transport, taxa pentru folosirea locurilor publice,taxa pentru eliberarea certificatelor, a&izelor si autorizatiilor in domeniul constructiilor, taxa pentru folosirea mi.loacelor de publicitate, afisa. si reclama. Bibliografie: Maria Mihalciuc, aura Muresan, !abriela "tanciulescu, "orin #. "tan %ictionar poliglot explicati& 7 )ditura )nciclopedica 7 Bucuresti 9::>

Tarif 7 Tariff

Taxa de li&rare %eli&er* fee Taxe obligatorii - taxes and fiscal charges

9?4

Tehnica !allup <obinson - The !allup <obinson Techni[ue

=tilizeaza un control statistic al unei actiuni publicitare. 0onsta in inter&ie&area unui numar de personae in mod selecti&e, la un numar scurt de zile de la transmiterea mesa.ului, pentru a se obser&a daca isi amintesc sa fi recunoscut marca in cauza dintr-o lista mult mai detaliata. Bibliografia:(%ictionar de comert(-!heorghe -linca, -on "toian, <adu "erban, )d 0araiman, Bucuresti 3443, pag 853 =tilizeaza un control statistic al unei actiuni publicitare. 0onsta in inter&ie&area unui numar de personae in mod selecti&e, la un numar scurt de zile de la transmiterea mesa.ului, pentru a se obser&a daca isi amintesc sa fi recunoscut marca in cauza dintr-o lista mult mai detaliata. Bibliografia:(%ictionar de comert(-!heorghe -linca, -on "toian, <du "erban, )d 0araiman, Bucuresti 3443, pag 853 "ub termenul de telecomunicatii se reunesc comunicatiile efectuate pe distante lungi. Astfel radioul, telegrafia, telefonia (fixa sau mobila), tele&iziunea, comunicatiile digitale sau retelele de calculatoare se pot subscrie acestui domeniu, de altfel foarte &ast. Bibliografie: 0ristureanu 0ristina, - )conomia in&izibilului. Tranzactiile internationale cu ser&icii, )ditura All Bec/, 3448, p 9:9 B facilitate operata prin sistemul telefonic, prin care solicitantul cere operatorului un numar freefone. Taxa pentru acel apel este suporatata de persoana sau ser&iciul apelat. "er&iciul mult utilizat de british telecom ca unh mod de a oferii clientilor detalii despre ser&icii apelate disponibile, sau cu informatii legate de zone particulare de operare. Bibliografie: %ictionar de business, Michael !reemen, )ditura %alsi, 3449 p%irect T) t se bazeaza pe stabilirea unei interconectari directe intre 0lient si 2et+oint utilizand ser&iciile de transmisii de date si &oce. 0lientul &a beneficia in acest caz de numerotatie telefonica proprie putand fi apelat din orice retea de telefonie fixa sau mobila, nationala sau internationala. +rin stabilirea interconectarii directe intre 0lient si 2et+oint ser&iciul p%irect T) t ofera posibilitatea realizarii unui trafic mare de con&orbiri precum si accesul la o &arietate de "er&icii cu #aloare Adaugata dintre care enumeram: p4?44 T) t - ser&iciul numere &erzi' p1ax eMA- t - ser&iciul fax &irtual cu li&rarea continutului fax in casuta postala (format .peg)' p#oice eMA- t mesagerie &ocala cu li&rarea mesa.ului in casuta postala (format mp5)' p-#< T) t - ser&iciul pentru raspuns &ocal interacti&' p0onf T) t conferinta' Bibliografie: ,,,.netpoint.ro

Tehnica !allup <obinson - The !allup <obinson Techni[ue

Telecomunicatii telecommunicatins

telefon gratuit freefone

Telefonie cu acces direct .p%irect T) t telephon* ,ith direct approach

9?9

Tele&iziune - tele&ision

Terapia graduala !radual therap*

Tertializarea economiei Transbordare - 0ross %oc/ing (0%)

Tele&iziunea poate fi definita ca un ansamblu de principii, metode si tehnici utilizate pentru transmiterea electrica pe un canal de comunicatie a imaginilor in miscare. 0a si radioul, tele&iziunea este este o in&entie a perioadei interbelice, desi primele principii au inceput sa se studieze din secolul al U-U-lea. Au trecut mai mult de saizeci de ani de cand, pe un ecran sferic, aparea prima imagine a unei prezentatoare. Tele&iziunii ii &or trebui mai putin de zece ani pentru a e&olua de la faza incercarilor de laborator la un inceput de realitate industriala. -mediat dupa terminarea razboiului lucrurile se precipita : echiparea cu astfel de aparate se face intr-un ritm alert, astfel ca in 9:>9, in "tatele =nite existau 94 tele&izoare la 944 de locuitori, iar in Marea Britanie, 5 tele&izoare la acelasi numar de locuitori. -n 9:>9, tele&iziunea apare si in tari considerate drept sarace, cum ar fi 0uba, Mexic sau Brazilia. Tele&izorul este un obiect considerat de unii central in casele a peste doua miliarde de oameni. %ar ce se afla in spatele ecranuluiX %in punct de &edere tehnic, tele&izorul asigura doua functii: +rima este aceea de a receptiona informatii electrice codificate. Aceste semnale sunt selectate, amplificate, si tratate corespunzator, uneori cu a.utorul telecomenzii.0ealalta functie consta in a transforma aceste semnale, dupa ce au fost selectate si modulate, in imagini care sa capteze ochiul si urechea telespectatorului. %esi tele&izorul este un obiect omniprezent si oarecum banal in casa multor oameni, lucurile se complica cand incerci sa urci o treapta in sistemul de tele&iziune. %in spatele tele&izorului porneste firul Ariadnei care leaga tele&izorul de labirintul retelelor de telecomunicatii. Bibliografie: !u* ochard, Aenri Ba*er, - 0omunicare mediatica, )ditura -nstitutul )uropean, 9::?, p ?4 Metoda de tranzitie ce propune introducerea reformelor in economie in mod sec&ential. !radualismul face reforma mai usor de initiat si implementat, deoarece ii confera optiunea de re&ersibilitate imediata la costuri scazute, dupa o decizie partial incerta. Bibliografie: %ictionar de administratie publica (Anton +. +arlagi), )ditia a doua, )ditura )conomica preponderenta ser&iciilor in crearea +-B si in ocuparea populatiei =n sistem de distributie in care marfa receptionata la un depozit sau centru de distributie nu este pastrata in stoc, ci este pregatita imediat pentru expedierea catre magazinele de &anzare cu amanuntul. )ste esentiala sincronizarea stricta a tuturor li&rarilor spre si dinspre locatia respecti&a. -n cazul transbordarii care opereaza cu paleti, acestia sunt receptionati de la &anzator si sunt mutati direct catre camioane in &ederea expedierii, fara a fi descompletati si fara operatii suplimentare de manipulare Bibliografie: %ictionar )0< 7#alahia =ni&ersit* +ress mentiunea referitoare la acordul de a muta marfurile de pe un mi.loc de transport pe altul, pe parcursul trasportarii lor' de regula se folosesc sintagmele transbordarii permise @ nepermise numai in anumite puncte. Bibliografie: http:@@,,,.nemira.ro@dictionarPfinante.asp Mentiune referitoare la acordul de a mutamarfurile de pe un mi.loc de transport pe altul, pe parcursul transportului lor. Bibliografie: Mihalciuc' Maria, Muresan, aura' "tan, "orin' 0saba, aszlo' $%ictionar poliglot explicati&( )ditura )nciclopedia, Bucuresti 9::6

Transbordare transshipment Transbordare Trashipment

9?3

Transfer de capital capital transfer

Termenul se refera la miscarea capitalului dintr-o tara in alta, prin intermediul agentilor economici pri&ate, al autoritatii publice (gu&enelor) sau al organismelor financiare internationale. 1luxul international de capitaluri poate imbraca forma in&estitiilor directe, a in&estitiilor de portofoliu, a imprumuturilor pri&ate sau gu&ernamentale, a creditarilor prin organisme financiare internationale, etc. Adancirea interdependentelor economice internationale, relaxarea si suprimarea barierelor de pe pietele financiare si integrarea progresi&a a acestor piete au facut ca miscarile de capitaluri sa fie printer cele mai dinamice fluxuri economice mondiale din perioada postbelica. -ntrarile si iesirile pro&enite din fluxul de capitaluri se regasesc e&identiate distinct in balanta miscarilor de capital sau in contul de capital din cadrul balantei de plati externe. Bibliografie: %ictionar de )conomie, )ditura )conomica, Bucuresti 3449, coord. !abriela "tanciulescu , pg .95? Modalitatea de prestare cea mai apropiata comertului international in sens propriu, prin mentinerea unei separatii de ordin geografic intre &anzator si cumparator' nici prestatorul si nici consumatorul de ser&icii nu se deplaseaza, interactionand prin ser&icii intermediare, a&and, de regula, ca suport o retea (de exemplu, retea de comunicatii). Bibliografie: )conomia ser&iciilor internationale (Ana Bobirca), )ditura )conomica, Bucuresti, 344>, pag. :4 Masoara &aloarea bunurilor si a ser&iciilor furnizate prin intermediul transferurilor in natura gospodariilor populatiei de catre unitatile Administratiei +ublice (!u&ernul) si unitatile non 7 profit, care deser&esc gospodariile populatiei, bunurile si sre&iciile cumparate de pe piata sau produse de aceste unitati. Bibliografie: %ictionar de statistica generala - Alexandru -sac 7 Maniu (coord.), )ditura )conomica, 3445, pg. 3:> -n cazul pietei ser&iciilor este limitata de caracterul imaterial al acestora, ser&iciile spre deosebire de bunuri neputand di cercetate de concurenti pentru a descoperi noile tehnici de productiesau daca preturile de &anzare nu fac obiectul unei politici de dumping. Bibliografia: ()conomia "er&iciilor(-Maria -oncica, )d =ranus, Bucuresti 3448, pag 3> Transport de persoane si de bunuri realizat cu &ehicule fero&iare de catre operatori de transport de infrastructura fero&iara. Transport fero&iar public : sector strategic de interes national , ce reprezinta un ser&iciu pentru societate si care contribuie la libera circulatie, la rezol&area unor interese ma.ore ale economiei, la deplasarile persoanelor, marfurilor si altor bunuri in interiorul tarii si in trafic international cu un grad inalt de siguranta, in conditii ecologice si eficiente. Bibliografie: %ictionar de mar/eting si de afaceri, 0onstantin 2ita si Marius +opescu )ste un mod de transport terestru si totodata un subsistem al sistemului national al transporturilor care asigura deplasarea in spatiu a marfurilor si persoanelor cu a.utorul auto&ehiculelor (mi.loace de transport autopropulsate) si al mi.loacelor tractate (remorci, trailere etc.) 9?5

Transfer transfrontalier - Along the border transfer

Transferuri sociale in natura - social transfer in /ind

Transparenta ser&iciilor - The transparenc* of ser&ices

Transport fero&iar public - rail,a* transport

Transport rutier - road transport

Bibliografie: Manualul de Transporturi, Ana Butnaru

Transportul deEeurilor _astage transportation

+oate fi asigurat cu a.utorul unor mi.loace de transport specializate, cum ar fi: autogunoiere cu container' autogunoiere compactoare' tractoare cu remorcC' automCturCtoare (pentru deEeuri stradale)' auto&ehicule de micC capacitate (pentru deEeuri stradale). Lntre deficienDele acestor procedee de transport amintim: numCrul insuficient al acestora' starea de uzurC fizicC Ei moralC' nu asigurC ritmul necesar de e&acuare a deEeurilor' costuri ridicate de menDinere Gn funcDiune a acestor utila.e' riscul GmbolnC&irii populaDiei, poluCrii aerului Ei creCrii disconfortului urban Gn cazul transportului cu autogunoiere cu container Ei cu tractoarele cu remorcC. Bibliografie : $Managementul ser&iciilor publice(+rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA Acti&itatea organizata pentru transmiterea energiei termice de la producatori la statiile termiceale distribuitorilor sau ale consumatorilor racordati direct la retelele de transport Bibliografie: ,,,.anre.ro@terminologie Transportul din port pFnC la punctul final de destinaDie (Gn interiorul unei DCri) Gn cazul condiDiei de li&rare 0-1 7punct de interior. Bibliografie: 0onstantin Alexa, Transporturi Ei )xpediDii -nternaDionale 7 )ditura A ".<. ., BucureEti 9::>

Transportul energiei termice - the transport of thermic energ* Transportul extern - oncarriage transport

Transportul fero&iar rail,a* transport

Brice operatiune de transport realizata cu &ehicule fero&iare,de catre operatorii de transport fero&iar,pe infrastructura cailor ferate,in scopul deplasarii in spatiu si timp a marfurilor,bunurilor si persoanelor. Bibliografie: Manualul de Transporturi, Ana Butnaru Transportul intern - pre- Transportul de la punctul de GncCrcare (Gn interiorul unei DCri) pFnC Gn carriage transport port Gn cazul condiDiei de li&rare )U-_B<\" 7 punct din interior. Bibliografie: 0onstantin Alexa, Transporturi Ei )xpediDii -nternaDionale 7 )ditura A ".<. ., BucureEti 9::> Tranzactii internationale cu ser&icii - 1oreign economic transaction Tratamentul (clauza) naDiunii celei mai fa&orizate - Mostfa&oured-nation treatment Tratamentul national national treatment "e refera atat la traditionalele tranzactii tranfrontaliere, cat si la di&ersele forme de prezenta comerciala, la deplasarea fortei de munca si a consumatorilor. Bibliografie: )conomia ser&iciilor internationale (Ana Bobirca), )ditura )conomica, Bucuresti, 344>, pag. ?:. +rincipiul pre&azut in !AT" (Acordul !eneral pentru 0omertul cu "er&icii) prin care se stipuleaza ca fiecare membru !AT" acorda partenerilor in comertul international cu ser&icii aceleasi a&anta.e si pri&ilegii pe care le-a acordat sau le &a acorda oricarei alte tari semnatare a acordului' Bibliografie: -oncica, M. 7 )conomia ser&iciilor. Teorie si practica, )ditura =ranus, Bucuresti, 3443 fiecare membru !AT" &a acorda ser&iciilor si furnizorilor de ser&icii ai oricarui alt membru ,un tratament nu mai putin fa&orabil decat cel pe care il acorda propriilor ser&icii sau furnizori de ser&icii 9?8

Tratamentul naDional 2ational treatment

<egim acordat produselor, proceselor, ser&iciilor si furnizorilor de ser&icii de import, de fiecare membru !AT" oricarui alt membru, prin care acestia sunt supusi unui tratament nu mai putin fa&orabil decat cel pe care il acorda propriilor ser&icii sau furnizorilor de ser&icii' Bibliografie: -oncica, M. 7 )conomia ser&iciilor. Teorie si practica, )ditura =ranus, Bucuresti, 3443 se poate face prin Gntindere controlatC, mCcinare, compostare sau incinerare fCrC recuperare de energie. <estructurarea acti&itCDii de tratare a deEeurilor are implicaDii ma.ore asupra stCrii de sCnCtate a populaDiei, a poluCrii Ei a confortului urban. 0onsiliile locale din fiecare localitate &or opta pentru una din &ariantele prezentate Gn funcDie de situaDiile concrete din fiecare localitate. !estiunea deEeurilor Gn Dara noastrC se realizeazC de ser&icii publice ale 0onsiliilor locale, de agenDi economici cu capital de stat Ei pri&at sau societCDi comerciale mixte cu aport de capital strCin. Ln ceea ce pri&eEte gestiunea deEeurilor, 0onsiliile locale trebuie sC stabileascC o politicC pe termen mediu Ei lung prin care sC realizeze: retehnologizarea sistemelor de precolectare, colectare Ei transport a deEeurilor' alegerea unor tehnologii de tratare a deEeurilor care sC elimine deficienDele actuale' stabilirea unor regulamente Ei norme obligatorii pentru: prestatorii de ser&icii Gn domeniu, populaDie Ei alDi beneficiari care sC asigure gestionarea eficientC a deEeurilor' conceperea unor strategii de educare a populaDiei Gn abordarea gestiunii deEeurilor' identificarea mi.loacelor financiare necesare restructurCrii gestionCrii deEeurilor etc. Bibliografie: $Managementul ser&iciilor publice(+rof.uni&.dr. -on + =MB (coordonator), 0onf.uni&.dr. Armenia A2%<B2-0)A2=, +rep.uni&.drd. Bana ABA =TA 9. Ansamblu de operatiuni financiare si banesti pe care le face statul pentru procurarea mi.loacelor banesti ' e 3. -nstitutie, respecti& statul ce colecteaza taxe si impozite de la contribuabili, persoane fizice si .uridice, si realizeaza plati in contul cheltuielilor administratiei publice. Bibliografie: %ictionar de mar/eting si de afaceri, 0onstantin 2ita si Marius +opescu schimb de monede nationale con&ertibile realizat intre bancile centrale in scopul finantarii inter&entiilor pe pietele &alutare, echilibrarii temporare a balantelor de plati sporirii resurselor oficiale de de&ize. Bibliografie : H 0ompediu de macroeconomie I - Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru, )ditura )conomica, Bucuresti, 9::;, pag. 846 =ltrapost este cel mai rapid ser&iciu de curierat intern oferit de +osta <omana care &a permite expedierea de marfuri si documente. "er&icii suplimentare: a cerere puteti beneficia de ser&icii suplimentare precum: asigurarea &alorii' confirmarea postala de primire prin e-mail ()0)' confirmare postala de primire (A<)' confirmare postala de primire in sistem +<-B<-+B"T (+0+)' ramburs - ser&iciul ramburs asigura incasarea unor sume de bani (&aloarea transportului si@sau a marfii) de la destinatar si &irarea lor in contul expeditorului' in prezent acest ser&iciu este asigurat si prin e-mandat. Bibliografia: http:@@,,,.posta-romana.ro 9?>

Tratarea deEeurilor _astage treatement

Trezorerie - treasur*

Troc &alutar - s,ap

=ltrapost 0urierat =ltra+ost "er&ices

=nit Trust - =nit Trust

$=nit Trust( este un ser&iciu bancar ce se referC la operaDiuni de in&estiDii, de plasamente, care permite unui in&estitor (client al bCncii) sC in&esteascC Gntr-un portofoliu de acDiuni, micEorFnd mar.a de risc a in&estiDiei. Termenul $unit trust( semnificC poziDia bCncii ca entitate de Gncredere Gn adminstrarea plasamentelor clienDilor. a astfel de ser&icii apeleazC clienDii care au fonduri limitate de in&estiDii sau clienDii care nu cunosc modul de funcDionare a bursei. 0omisionul perceput de bCnci este Gn funcDie de suma in&estitC. =nit Trust este o forma de in&estitie colecti&a constituita pe baza unui act de incredere. 1ondat in =\, -rlanda, Australia, 2oua Meelanda -nsulele Britanice, =nit Trust ofera acces nemarginit la actiuni pentru toate tipurile de in&estitori. =nit Trust sunt in&estitii de tip open-ended. asadar, &aloarea acti&elor este intotdeauna representata direct de numarul total de unitati inmultit cu pretul unitatii. fiecare fond are un obiecti& de in&estitie specific pentru a determina cerintele si limitele managementului. Bibligrafie: ,,,.biblioteca.ase.ro-+rodusul- oferta de ser&ici bancare' http:@@en.,i/ipedia.org Acest principiu presupune ca toate &eniturile si cheltuielile publice sa fie inscrise intr-un singur document care se numeste bugetul statului. Acest lucru da posibilitatea cunoasterii in orice moment a &alorii resurselor statului si a destinatiei acestora, a surselor de pro&enienta a &eniturilor si directiilor de utilizare a cheltuielilor publice. Bibliografie: $Managementul ser&iciilor publice( 7 -on +lumb "er&iciul de utilitate publicC este realizat de cCtre organisme negu&ernamentale (asociaDii Ei fundaDii, GnfiinDate de cCtre particulari Ei care desfCEoarC o acti&itate de interes public, cu scop nelucrati&). )ste consideratS o utilitate publicS, o societate comercialS cu statut de unic ofertant de anumite bunuri sau ser&icii esenDiale Ei face obiectul reglementSrilor gu&ernamentale. 0ele mai cunoscute utilitSDi publice sunt societSDile care oferS ser&icii de apS, electricitate, gaz Ei telefon. 0ontrolul public se exercitS fie prin atributele proprietSDii gu&ernamentale directe (sau naDionalizate) aEa cum se face Marea Britanie, fie prin reglementSri publice, ca Gn "=A. AgenDii economici care reprezintS utilitSDi publice se caracterizeazS prin cheltuieli ridicate pentru bunurile de capital Ei costuri medii .oase. 0u alte cu&inte, nu sunt bunuri publice pure existFnd, cel puDin teoretic restricDii de preD (sunt bunuri ce permit excluderea) Ei de acces (sunt bunuri ri&ale). 0u toate acestea, ele nu reprezintS bunuri pri&ate, fiind oferite Gn condiDii a&anta.oase Ei existFnd reDele extinse de furnizare a ser&iciilor care sS nu restricDioneze accesul pentru cei mai mulDi consumatori. %e aceea, pe termen lung, marii producStori GEi permit sS promo&eze tarife inferioare micilor producStori. +iaDa de&ine mai eficientS dacS funcDioneazS o societate comercialS mare decFt mai multe firme mici. Ln aceste condiDii, piaDa prezintS caracteristicile monopolului. 0osturile fixe (generate de exemplu la un furnizor de apS, de echipamente de tipul rezer&oarelor, apeductelor Ei sistemului de distribuDie) sunt foarte mari comparati& cu cele &ariabile ceea ce face ca la creEterea producDiei, costul total mediu sS fie descrescStor. B nouS firmS care ar dori sS pStrundS Gn acest domeniu ar trebui sS-Ei construiascS aceleaEi facilitSDi ca Ei firma monopol, ceea ce i-ar pro&oca pierderi substanDiale Gn Gncercarea de a cFEtiga o cotS de piaDS. "er&iciile care reprezintS 9?6

=nitate bugetara Budgetar* unit

=tilitate publicC +ublic purpose@ +ublic utilities

utilitSDi publice sunt Gn general asigurate de companii publice sau firme pri&ate reglementate de stat. ApariDia unui al doilea producStor ar antrena creEterea costurilor medii Ei deci preDuri mai mari solicitate consumatorilor. %e aceea, Gn domeniul utilitSDilor publice este mai eficient sS funcDioneze o firmS mare, cu poziDie de monopol. Bibliografie: +<B1-<B-=, A., +B+)"0=, -., -ntroducere in stiinta administrati&e, )d. A"), 3445' =ni&ersitatea din BucureEti - eBoo/s ZtiinDe administrati&e : +latis Magdalena - )conomia sectorului public' http:@@,,,.unibuc.ro@eBoo/s@"tiinteA%M@platis@8.htm =tilitate totala - total utilit* =tilitatea marginala a banilor =tilitati publice - public utilities Arata care este satisfactia totala sau placerea pe care o persoana anticipeaza sa o obtina prin consumul unei cantitati(doze) dintr-un bun sau ser&iciu. Bibliografie: )conomie, editia a &-a, )ditura )conomica, 3444 "porul marimii utilitatilor indi&iduale pe care-l adduce cresterea cu o unitate monetara a bugetului (&enitului) personal al unui agent economic. Bibliografie: %ictionar de administratie publica (Anton +. +arlagi), )ditia a doua, )ditura )conomica "unt acele organizatii, uneori sub forma unor corporatii publice, sunt in general conduse sau super&izate de gu&ernele centrale sau locale in cazul furnizarii de ser&icii fundamentale catre publicul larg, acolo unde exista de obicei un monopol. Bibliografie: %ictionar de business, Michael !reemen, )ditura %alsi, 3449 Masoara excedentul &alorilor bunurilor sau ser&iciilor produse peste &aloarea bunurilor si ser&iciilor consummate pentru productie, reprezinta deci &aloarea nou creata in procesul de productie. Bibliografie: -oncica, Maria' "tanciulescu, !abriela' )conomia turismului si ser&iciilor, )ditura =ranus, Bucuresti 3444

#aloare adaugata bruta in ser&icii - gross &alue added

#aloarea adaugata bruta Masoara excedentul &alorii bunurilor sau ser&iciilor produse peste &aloarea bunurilor si ser&iciilor consummate pentru productie, reprezentand deci &aloarea noua create in procesul de productie. Bibliografie: 9. M. -oncica, !. "tanciulescu, )d. =ranus, Bucuresti, 3446 #aloarea bursiera Mar/et &alue Marimea in expresie monetara a unui titlu financiar, marime in termini de piata ca effect al modificarii cursului nominal al acestui titlu pe baza cererii si ofertei titlurilor la bursa, precum si influenta altori factori generali si @ sau con.uncturali. Bibliografie: "isteme europene de administatie publica (!abriela "tanciulescu, Armenia Androniceanu), )ditura =ranus

9?;

#aloarea de schimb 7 The exchange &alue

#aloarea de schimb, care Gn economie este numitC pe scurt W&aloare(, are definiDii diferite Gn teoriile economice. Astfel, Gn teoria liberalC &aloarea este preDul pe piaDC, iar Gn teoria marxistC este costul materialelor Ei al muncii. 0onceptul de &aloare de schimb p9t s-a dez&oltat din teoria economicC a lui Adam "mith care spunea cC ade&Crata &aloare a mCrfurilor corespunde cu WpreDul natural(. Acest concept aratC cC nici costul, dar nici preDul nu exprimC exact &aloarea de schimb. #aloarea oscileazC Gn .urul potenDialului economic. +reDul este o formC a &alorii, o faDetC a ei. AstCzi nu se poate cunoaEte &aloarea decFt prin intermediul etalonului monetar. +reDul acoperC &aloarea, GnsC oscileazC Gn .urul ei. Ln acelaEi timp, etalonul folosit pentru preD (moneda) este oscilant Gn timp, astfel GncFt &aloarea contabilC nu exprimC exact &aloarea unui ser&iciu. Bibliografie: -on + =MB' Andreea MAM1-<' Manuela -B2)"0=' "orin -B2)"0= <eingineria ser&iciilor , )d A"), Bucuresti 0onceperea ser&iciului implicC o analizC a operaDiilor ce se &or executa, din punctul de &edere al &alorii pe care acestea o aduc. %eterminarea &alorii unui ser&iciu sau a unei acti&itCDi componente a lui prezintC o serie de particularitCDi Gn raport cu &aloarea bunurilor. %eosebirea principalC constC Gn calculul &alorii pe Gntregul ciclu de &iaDC. %e exemplu, la ser&iciile de transport, un &ehicul care rezistC 34444 /ilometri dC o &aloare dublC decFt unul care rezistC 94444 /ilometri. a ser&iciile de curCDCtorie, un cearEaf care rezistC la >4 de spClCri dC o &aloare de cincizeci de ori mai mare decFt unul de unicC folosinDC. %e asemenea, trebuie sC se considere cC ser&iciile efectuate de client adaugC Ei ele &aloare. 1iecare ser&iciu are un anumit potenDial care se numeEte W&aloare(. )xistC mai multe tipuri de &alori Gn funcDie de unghiul din care este pri&it ser&iciul, &orbindu-se de &aloare de schimb, &aloare de GntrebuinDare, &aloare moralC (eticC), &aloare socialC, &aloare esteticC, &aloare de Gnlocuire etc. #alorile nu sunt reductibile la acti&itCDi, dar depind de acti&itCDi. #alorile nu aparDin nici subiectului, nici acti&itCDii, ci relaDiei dintre ele. Termenul &aloare pro&ine din cu&Fntul latin W&alor( unde are sensul de satisfacDie pro&ocatC de o acti&itate. %in acest moti&, corelat cu &aloarea apare problema satisfacDiei, care este o W&aloare( a produsului. Ln teoria economicC W&aloarea( reprezintC potenDialul unui ser&iciu ce GnglobeazC capital, substanDC, informaDie, energie, muncC, ea prezentFndu-se sub douC aspecte: &aloarea de schimb Ei &aloarea de GntrebuinDare. =nii cercetCtori afirmC cC &aloarea de schimb se exprimC prin costuri, alDii accentueazC pe preD deoarece ea se poate exprima din punctul de &edere al producCtorului sau al clientului. #aloarea de GntrebuinDare este utilitatea unui ser&iciu. Aceasta satisface ne&oile clientului, fiind purtCtoarea &alorii de schimb. "e mai GntFlneEte noDiunea de &aloare adCugatC, care este &aloarea pe care o acti&itate, un loc de muncC etc. o adaugC la ser&iciul prestat. Bibliografie: -on + =MB' Andreea MAM1-<' Manuela -B2)"0=' "orin -B2)"0= <eingineria ser&iciilor , )d A"), Bucuresti -nstitutie prin care se exercita controlul marfurilor care trec frontiera de stat si se percep taxe &amale si alte taxe datorate conform reglementarilor din tara respecti&a. Bibliografie: Badita, Maria' 0ristache, "il&ia )lena, $%ictionar statistic-explicati&(, )ditura uceafarul, 3449 9??

#aloarea ser&iciilor 7 The &alue of ser&ices

#ama - custom

#ama - customs

-nstitutie de stat care executa controlul asupra intrarii si iesirii din tara a marfurilor, a mi.loacelor de transport, etc. si care percepe taxele legale pentru aceste bunuri. ocul unde functioneaza aceasta unitate este biroul &amal - (engl.) customs house, iar acti&itatea pe care o intreprinde este controlul &amal 7 (engl.) customs chec/. Bibliografie: %ictionar poliglot explicati& de termini utilizati in turism, )ditura All, Bucuresti 9::?, pg. 9:4 Brgan de stat specializat ce functioneaza la punctele de frontiera, care se ocupa cu controlul si e&identa importurilor si exporturilor de marfuri, pre&enirea infractiunilor &amale, precum si cu stabilirea si incasarea taxelor &amale. +rin perceperea de taxe &amale se procura resurse financiare la bugetul de stat si se prote.eaza unele ramuri ale economiei nationale fata de concurentii din alte tari. Bibliografie: "tanciulescu, !abriela, Mihalciuc, Maria, Muresan, aura, "tan, #. "orin, 0saba, aszlo ). - $%ictionar poliglot explicati&- Termeni uzuali in )0B2BM-A %) +-ATA(, )ditura )nciclopedica, Bucuresti, 9::6 -nstitutie prin care se exercita controlul asupra marfurilor, bunurilor si a transporturilor intrate si iesite din tara ' in ceea ce pri&este identificarea si &erificarea lor dupa documentele insotitoare, precum si dupa stabilirea taxelor de &amuire. Bibliografie: %ictionar de mar/eting si de afaceri, 0onstantin 2ita si Marius +opescu calitatea unui produs @ ser&iciu de a putea fi comercializat. Bibliografie: http:@@,,,.nemira.ro@dictionarPfinante.asp #anzare eta.ata constand in propunerea de &anzare a unui produs@ser&iciu, utilizand un sistem gen piramida. B.!. ::@3444, art. 85: N"unt considerate practici comerciale interzise: a) &anzarea piramidala, &anzarea practicata prin procedeul denumit H bulgare de zapada I sau orice alte procedee similare care constau in special in a oferi produse@ser&icii consumatorilor facandu-i sa spere ca le &or obtine fie cu titlu gratuit, fie la un pret redus fata de &aloarea lor reala si conditionand &anzarile de plasarea contra plata de bonuri, tichete, cupoane ori a altor titluri similare catre terti sau de colectarea de adeziuni sau subscrieri' b) faptul de a propune unei persoane sa colecteze adeziuni sau sa se inscrie pe o lista facand-o sa spere castiguri financiare rezultate din progresia geometrica a numarului de persoane recrutate sau inscriseN. (in 1ranta este autorizat procedeul offre-ami). Bibliografie: 9. %ictionar de management, ".0. $%iacon 0oresi( Bucuresti 9::3 1undatura %., +ricop M., Basanu !., +opescu %.' 3. <elatii financiare internationale, )ditura Academiei <omane, Bucuresti, 9::>' 5. %ictionar de mar/eting, ) ditura Ounimea, -asi, 9:;:' 8. 0ompendiu de Macroeconomie, )ditura )conomica 9::;, Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru' >. Bazele Mar/eting-ului Bucuresti 9::8 +. "tefanescu ZtefCnescu' 6. ,,,.,i/ipedia.ro' ;. ,,,.i[ads.ro

#ama - customs dut*

#ama - customs house

#anzare in sistem piramidal - "ale in p*ramidal s*stem

9?:

#anzare si reinchiriere - 1enomenul prin care o companie sau orice tip de institutie comercial lease-bac/ care are numerarul blocat in caldirii sau terenuri, face un contract pentru partile curente cu bun in&estitor in terenuri, de obocei cu o companie de asigurari, pentru a-i &inde terenurile sau cladirile in&estitorului cu conditia ca &anzarea sa fie insitita de un act de inchiriere pentru a-i re&eni proprietarului initial , la o data fixata de comun acord. Bibliografie: %ictionar de business, Michael !reemen, )ditura %alsi, 3449 #ariabilitatea ser&iciilor #ariabilitatea(eterogenitatea) ser&iciilor trebuie inteleasa atat pentru - #ariabilit* of ser&ices ansamblul ser&iciilor, cat si pentru fiecare ser&iciu in parte, ca &ariatie dependenta de specificul prestatorului, modul de implicare si participare a utilizatorului, conditiile de mediu specifice etc. Bibliografia: $)conomia "er&iciilor, Teorie si +ractica, editia a 5 a re&izuita( 7 )ditura =ranus, 3445 7 Maria -oncica, pagina 9; #enituri publice public re&enue #enituri obtinute de institutiile si corporatiile locale car ofera bunuri publice in &ederea satisfacerii ne&oilor colecti&e. )x. Transportul public. Bibliografie: $%ictionar poliglot explicati&( !abriela "tanciulescu, Maria -oncica #eniturile realizate din faptele de comert decatre persoane fizice sau asociatii fara personalitate .uridica, din prestari de ser&icii, altele decat cele realizate din profesii liberale, precum si cele obtinute din practicarea unei meserii. Bibilografie: ,,,.conta.ro 2umar de ser&icii, in medie, realizate de catre o unitate monetara cu prile.ul prestarii de operatii de &anzare-cumparare si de alte plati, care permit circulatia frec&enta a banilor "uprafata &ariabila din teritoriul national al unui stat (port, aeroport etc.), exceptata de la regimul sau &amal, unde nu se percep taxe &amale de import si unde se aplica o politica fiscala speciala. Bibliografie: 0ompendiu de macroeconomie (Marius Bacescu, Angelica Bacescu-0arbunaru), )ditura )conomica, 9::;, Bucuresti, pag. 8>9

#eniturile comerciale commercials re&enues

#iteza de circulatie a banilor 7 cash flo, Mona libera - 1ree zone@free trade zone

9:4