Glosar terminologic

CERINŢE SPECIFICE PENTRU CATEGORIILE DE VINURI CONFORM RG 365

1. Vin – produs alimentar obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică, totală sau parţială, a
strugurilor proaspeţi, presaţi sau nu, sau a mustului de struguri proaspăt şi care are:
 după tratamentele eventuale menţionate la punctele 117-120 din prezenta Reglementare
tehnică, o concentraţie alcoolică dobîndită de cel puţin 9 % vol.;
 prin derogare de la subpunctul 1), o limită minimă a concentraţiei alcoolice dobîndite
aplicabile în alte cazuri, atunci cînd are o denumire de origine protejată sau o indicaţie
geografică protejată, după tratamentele eventuale menţionate la punctele 117-120 din prezenta
Reglementare tehnică, de cel puţin 4,5 % vol.;
 o concentraţie alcoolică totală de cel mult 15 % vol.;
 prin derogare de la subpunctul 3), o limită maximă a concentraţiei alcoolice totale ce poate
depăşi 15 % vol. pentru vinurile cu denumire de origine protejată, care au fost obţinute fără
îmbogăţire;
 o concentraţie alcoolică naturală de cel puţin 9 % vol., recalculată reieşind din concentraţia
în masă a zaharurilor de cel puţin 150 g/dm3 în strugurii procesaţi.
2. Vin licoros – produs alimentar care:
 are o concentraţie alcoolică dobîndită de la 15 % vol. pînă la 22 % vol.;
 are o concentraţie alcoolică totală de cel puţin 17,5 % vol.;
 se obţine din: must de struguri parţial fermentat; vin sau must de struguri parţial fermentat în
amestec cu vin;
 are o concentraţie alcoolică naturală iniţială de cel puţin 12 % vol., recalculată reieşind din
concentraţia în masă a zaharurilor de cel puţin 200 g/dm3 în strugurii procesaţi;
 la care s-au adăugat următoarele individual sau în amestec:
- alcool etilic de origine vitivinicolă rectificat, inclusiv alcool obţinut prin distilarea strugurilor
stafidiţi, avînd o concentraţie alcoolică de cel puţin 96 % vol.;
- distilat de vin sau de struguri stafidiţi, avînd o concentraţie alcoolică de cel puţin 52 % vol.
şi de cel mult 86 % vol.;
- must de struguri concentrat;
- un amestec al produselor specificate la litera a) din prezentul subpunct cu must de struguri
parţial fermentat şi cu must de struguri proaspăt.
3. Vin spumant – produs alimentar:
 obţinut prin fermentarea alcoolică primară sau secundară din: struguri proaspeţi; must de
struguri proaspăt; sau vin materie primă pentru vinuri spumante;
 care, la deschiderea recipientului, degajă dioxid de carbon provenit exclusiv din fermentare;
 care, conservat la o temperatură de 20 °C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de
cel puţin 3 bari, datorită dioxidului de carbon în soluţie;
 pentru care concentraţia alcoolică totală a vinului materie primă pentru spumante destinat
fabricării acestuia trebuie să fie de cel puţin 8,5 % vol.;
 are o concentraţie alcoolică dobîndită, inclusiv alcoolul conţinut în licoarea de expediţie
eventual adăugată, de cel puţin 9,5 % vol.
4. Vin spumant de calitate – produs alimentar:
 obţinut prin fermentarea alcoolică primară sau secundară din: struguri proaspeţi; must de
struguri proaspăt; sau vin materie primă pentru spumante;
1
  care, la deschiderea recipientului, degajă dioxid de carbon provenit exclusiv din fermentare;
 care, conservat la o temperatură de 20 °C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de
cel puţin 3,5 bari, datorită dioxidului de carbon în soluţie;
 pentru care concentraţia alcoolică totală a vinului materie primă pentru spumante destinat
fabricării acestuia trebuie să fie de cel puţin 9 % vol.;
 are o concentraţie alcoolică dobîndită, inclusiv alcoolul conţinut în licoarea de expediţie
eventual adăugată, de cel puţin 10 % vol.
5. Vin spumant de calitate de tip aromat – vin spumant de calitate:
 care este obţinut numai prin utilizarea exclusivă a mustului de struguri proaspăt sau a
mustului de struguri parţial fermentat, care provin din anumite soiuri de struguri de
vinificaţie, menţionate în anexa nr. 11 la prezenta Reglementare tehnică;
 care, conservat la o temperatură de 20 °C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de
cel puţin 3 bari, datorită dioxidului de carbon în soluţie;
 a cărui concentraţie alcoolică dobîndită trebuie să fie de cel puţin 6 % vol.;
 a cărui concentraţie alcoolică totală trebuie să fie de cel puţin 10 % vol.
6. Vin spumos – produs alimentar care:
 se obţine din vin fără denumire de origine protejată sau indicaţie geografică protejată cu sau
fără adaos de licoare de expediţie;
 degajă, la deschiderea recipientului, dioxid de carbon provenind, total sau parţial, dintr-un
adaos al acestui gaz;
 prezintă, atunci cînd este conservat la 20 °C în recipiente închise, o suprapresiune de cel
puţin 3 bari datorată dioxidului de carbon în soluţie.
7. Vin petiant – produs alimentar care:
 se obţine din vin, din vin nou aflat încă în fermentare, din must de struguri proaspăt sau din
must de struguri parţial fermentat, cu condiţia ca aceste produse să aibă o concentraţie
alcoolică totală de cel puţin 9 % vol.;
 are o concentraţie alcoolică dobîndită de cel puţin 7 % vol., inclusiv alcoolul conţinut în
licoare de expediţie eventual adăugată;
 3) prezintă, dacă este conservat la 20 °C în recipiente închise, o suprapresiune datorată
dioxidului de carbon endogen în soluţie de cel puţin 1 bar şi de cel mult 2,5 bari; şi
 este ambalat în recipiente de 60 l sau mai mici.
8. Vin perlant – produs alimentar care:
 se obţine din vin, din vin nou aflat încă în fermentare, din must de struguri proaspăt sau din
must de struguri parţial fermentat;
 are o concentraţie alcoolică dobîndită de cel puţin 7 % vol., inclusiv alcoolul conţinut în
licoare de expediţie eventual adăugată şi o concentraţie alcoolică totală de cel puţin 9 %
vol.;
 prezintă, dacă este conservat la 20°C în recipiente închise, o suprapresiune, datorită
dioxidului de carbon în soluţie total sau parţial adăugat, de cel puţin 1 bar şi de cel mult 2,5
bari și este ambalat în recipiente de 60 l sau mai mici.
9. Vin nou aflat încă în fermentare (tulburel) – produs a cărui fermentare alcoolică nu s-a
încheiat şi care nu este încă separat de drojdie.
10. Vin din struguri stafidiţi – produs alimentar care:

2
  se obţine, fără îmbogăţire, din strugurii lăsaţi la soare sau la umbră în vederea unei
deshidratări parţiale;
 are o concentraţie alcoolică dobîndită de cel puţin 9 % vol. şi o concentraţie alcoolică totală
de cel puţin 16 % vol.;
 are o concentraţie alcoolică naturală de cel puţin 16 % vol., recalculată reieşind din
concentraţia în masă a zaharurilor de cel puţin 272 g/dm3 în strugurii proaspeţi.
11. Vin din struguri supracopţi – produs alimentar care:
 se obţine fără îmbogăţire;
 are o concentraţie alcoolică totală de cel puţin 15 % vol. şi o concentraţie alcoolică
dobîndită de cel puţin 12 % vol.;
 prin derogare de la subpunctul 2), limita minimă a concentraţiei alcoolice dobîndite pentru
vinurile din struguri supracopţi, obţinute din struguri îngheţaţi şi/sau botritizaţi, poate fi de
cel puţin 5,5 % vol.;
 are o concentraţie alcoolică naturală de cel puţin 15 % vol., recalculată reieşind din
concentraţia în masă a zaharurilor de cel puţin 250 g/dm3 în strugurii proaspeţi.
12. Vin aromatizat – este băutura:
 care are o concentraţie alcoolică dobîndită de la 14,5 % vol. pînă la 22,0 % vol.;
 care are o concentraţie alcoolică totală de cel puţin 17,5 % vol.;
 care se obţine din una sau mai multe produse vitivinicole specificate la punctele 1-8 din
anexa nr. 4 şi la punctul 7 din anexa nr. 5 la prezenta Reglementare tehnică;
 în care produsele specificate la subpunctul 3) reprezintă cel puţin 75 % din volumul total;
 care a fost aromatizată cu ajutorul produselor autorizate, în modul stabilit;
 în care poate fi adăugat alcool;
 în care pot fi adăugate unul sau ambele produse specificate la punctele 1 şi 2 din anexa nr.5
la prezenta Reglementare tehnică;
 care poate fi îndulcită și în care pot fi adăugaţi coloranţi autorizaţi, în modul stabilit.
13. Băutură aromatizată pe bază de vin – este băutura:
 care are o concentraţie alcoolică dobîndită de la 4,5 % vol. pînă la 14,5 % vol.;
 care se obţine din unul sau mai multe produse vitivinicole specificate la punctele 1, 3-9 din
anexa nr.4 la prezenta Reglementare tehnică;
 în care produsele specificate la subpunctul 2) reprezintă cel puţin 50 % din volumul total;
 care a suportat o aromatizare cu ajutorul produselor autorizate, în modul stabilit;
 în care nu poate fi adăugat alcool, cu excepţia cazurilor stabilite de reglementarea tehnică
pertinentă;
 în care pot fi adăugate unul sau ambele produse specificate la punctele 1 şi 2 din anexa nr.5
la prezenta Reglementare tehnică;
 care poate fi îndulcită și în care pot fi adăugaţi coloranţi autorizaţi, în modul stabilit.
14. Cocteil aromatizat din produse vitivinicole – este băutura:
 care are o concentraţie alcoolică dobîndită de la 1,2 % vol. pînă la 10,0 % vol.;
 care se obţine din unul sau mai multe produse vitivinicole specificate la punctele 1, 3-9 din
anexa nr.4 şi la punctele 1 şi 2 din anexa nr.5 la prezenta Reglementare tehnică;
 în care produsele specificate la subpunctul 2) reprezintă cel puţin 50 % din volumul total;
 care a suportat o aromatizare cu ajutorul produselor autorizate, în modul stabilit;
 în care nu poate fi adăugat alcool;
 care poate fi îndulcită și în care pot fi adăugaţi coloranţi autorizaţi, în modul stabilit.
3
Acidifiere – procedeu tehnologic de majorare a acidităţii mustului sau vinului.
Aerare – procedeu tehnologic de impregnare a mustului sau vinului cu aer.
Alcool etilic de origine vitivinicolă brut – produs obţinut prin distilarea vinului materie primă brut
sec sau alcoolizat, a tescovinei de struguri fermentate sau a pichetului fermentat, a drojdiei de vin, a
precipitatelor fermentate, obţinute de la tratarea şi limpezirea mustului, a sucului, a vinului materie
primă; concentraţia alcoolică a alcoolului etilic de origine vitivinicolă brut trebuie să fie de cel puţin
40 % vol.;
Alcool etilic de origine vitivinicolă rectificat – produs obţinut prin rectificarea vinului materie
primă brut sec sau alcoolizat cu distilat de vin ori a alcoolului etilic de origine vitivinicolă brut, la
care pot fi adăugate, în proporţii determinate, fracţii „de frunte” şi fracţii „cozi”, rezultate din
distilarea fracţionată a vinului materie primă; concentraţia alcoolică a alcoolului etilic de origine
vitivinicolă rectificat trebuie să fie de cel puţin 96 %;
Alcoolizare – procedeu tehnologic, care constă în administrarea în mustuială,bmust sau vin, a
alcoolului etilic rafinat obţinut din materie primă alimentară, alcoolului etilic rafinat de origine
viticolă.
Amestec de rezervor – produs obţinut prin adăugarea în vin a licorii de rezervor, maielei de levuri
selecţionate, a unor adjuvanţi (substanţe de cleire), întrebuinţat la fabricarea vinurilor spumante
originale.
Amestec de tiraj (cuve) – produs obţinut prin adăugarea în vin a licorii de tiraj,maielei de levuri
selecţionate, a unor adjuvanţi (substanţe de cleire), întrebuinţat la fabricarea vinurilor spumante
clasice.
Aromă primară – caracter olfactiv care vine de la struguri, din miezul bobului, dar mai ales din
pieliţa bobului; ea este cea cu ajutorul căreia se poate recunoaşte soiul-materiei prima;
Aromă secundară – este data de compuşii volatili produşi în cursul fermentaţiei alcoolice.
Fermentarea vinurilor la temperaturi scăzute favorizează menţinerea în vin a compuşilor de aroma.
Aromă – însuşire olfactivă a vinului tînăr. Ea este data de compuşii volatili care provin din struguri
sau prin fermentare.
Asamblare – procedeu de egalizare întrebuinţat la fabricarea vinurilor spumante sau procedeu
tehnologic de reunire a mustului ravac cu cel de presă.
Autolizat – produs obţinut în urma autolizei levurilor (drojdiilor), ce are influenţă asupra însuşirilor
compoziţionale şi gustative ale vinului.
Autoliză – proces biochimic de autodegradare a constituenţilor celulari ce începe o dată cu moartea
levurilor (drojdiilor).
Barrique (Butoi) – capacitatea barrique-urilor diferă de la o regiune viticola la alta, si este necesar
ca aceasta sa fie specificata pentru o buna informare a cumpărătorului. Capacitatea standard este de
228 litri în 1776, parlamentul din Bordeaux a stabilit capacitatea barriqueului de Bordeaux.
Conţinutul sau teoretic cuprinde 228 l (fiind toleraţi 225 litri).
Boştină – produs rezultat în urma scurgerii mustului ravac din mustuială.
Buchetul vinului – se formează în cadrul proceselor de maturare şi învechire a vinurilor.
Burbă – totalitatea particulelor solide din must în suspensie.
Caramel – produs obţinut în instalaţii speciale din zahăr prin caramelizare termică.
Centrifugare – procedeu tehnologic de limpezire prin eliminarea particulelor solide sub acţiunea
forţelor centrifugale.
4
Concentraţie alcoolică dobîndită, în volume – numărul de volume în alcool pur conţinut în 100 de
volume din produsul considerat, la temperatura de 20 0C;
Concentraţie alcoolică naturală, în volume – concentraţia alcoolică totală a produsului considerat
înaintea oricărei îmbogăţiri;
Concentraţie alcoolică potenţială, în volume – numărul de volume în alcool pur ce poate fi realizat
prin fermentarea totală a zaharurilor prezente în produs, conţinut în 100 de volume din produsul
considerat, la temperatura de 20 0C;
Concentraţie alcoolică totală, în volume – sumă a concentraţiei alcoolice dobîndite şi a
concentraţiei alcoolice potenţiale;
Criomacerare – tratare termică realizată la o temperatură joasă o anumită perioadă de timp a
strugurilor sau a mustuielii.
Cupajare – procedeu tehnologic, care constă în amestecarea în proporţii determinate a două sau mai
multe vinuri din soiuri diferite, din diverşi ani de recoltă, precum şi în administrarea în vinuri a
componenţilor autorizaţi.
Dealcoolizare – procedeu tehnologic de eliminare a alcoolului etilic din produse care conţin alcool.
Deburbare – procedeu tehnologic de limpezire a mustului pe calea eliminării particulelor solide
prin diferite procedee tehnologice.
Decantare – procedeu tehnologic de separare a fazei lichide prin sedimentarea gravitaţională.
Decantare – punerea vinului învechit din sticlă, într-un recipient numit decantor, foarte elegant şi
rafinat înainte de servire.
Defrişare – proces de eliminare completă a butucilor de viţă-de-vie dintr-o plantaţie viticolă;
Restabilirea unei plantaţii viticole – sistem de măsuri agrotehnice aplicat la lichidarea
consecinţelor afectării butucilor viţei-de-vie de pe urma temperaturilor scăzute (geruri, îngheţuri),
grindinei şi altor calamităţi naturale;
Degorjare – procedeu tehnologic de înlăturare a precipitatului de drojdie din butelie, întrebuinţat la
fabricarea vinurilor spumante clasice.
Degustător - specialistul cu pregătire în domeniul oenologiei, capabil să detecteze componentele
care confer vinului calitate, să le exprime în termeni adecvaţi şi să le descrie.
Desciorchinare – procedeu tehnologic, care constă în separarea ciorchinilor în procesul de zdrobire
al strugurilor.
Desulfitare – procedeu tehnologic de eliminare a dioxidului de sulf din must sau vin.
Dezacidifiere – procedeu tehnologic de reducere a acidităţii mustului sau vinului.
Distilare – proces de vaporizare parţială a unui lichid şi condensarea vaporilor într-un sistem
răcitor.
Egalizare – procedeu tehnologic, care constă în amestecarea vinurilor obţinute din aceleaşi soiuri şi
acelaşi an de recoltă.
Enocolorant – colorant alimentar natural fabricat prin procedee fizice din struguri de soiuri intens
colorate.
Enotanin – produs sumar al substanţelor fenolice extras din seminţe de struguri prin procedee
tehnologice autorizate.
Extract – produs obţinut prin extragerea din struguri, fructe proaspete sau uscate, drojdie, tescovină
a constituenţilor de aromă, gust şi culoare.

5
Fermentaţie alcoolică – proces biochimic de transformare a glucidelor, datorită activităţii levurilor
şi enzimelor, în alcool, dioxid de carbon şi alţi produşi.
Filtrare – procedeu tehnologic, care constă în separarea fazelor unui amestec solid fluid cu ajutorul
unor medii poroase, ce reţin particulele solide şi lasă să treacă faza fluidă.
"Flash detente" – tratare termică a mustuielii parţial scurse cu vapori biologici din must urmată de
o detentă în vid a mustuielii încălzite.
Impregnare cu dioxid de carbon – procedeu tehnologic de dozare a dioxidului de carbon în must
sau vin.
Ingredient – materie primă uscată sau proaspătă de origine vegetală cu proprietăţi de aromă şi gust
pronunţate.
Instrucţiune tehnologică – document tehnologic normativ, elaborat pentru un produs sau un grup
de produse omogene.
Îmbuteliere – procedeu tehnologic de trecere a vinurilor sau altor produse din vase vinicole în
butelii.
Învechire la sticlă – procedeu tehnologic de menţinere a vinurilor sau altor produse în butelii.
Levură – microorganism unicelular imobil.
Levuri active uscate – levuri obţinute printr–un procedeu lejer de uscare termică a biomasei de
levuri selecţionate cu păstrarea proprietăţilor specifice în stare activă.
Levuri de vin selecţionate – levuri la care se cunosc şi au fost apreciate ca pozitive caracteristicile
ce corespund criteriilor de selecţie.
Levuri indigene – totalitatea levurilor existente în mod natural pe struguri.
Licoare de expediţie – produs, care se adaugă vinurilor spumante pentru a le oferi calităţi gustative
specifice.
Licoare de expediţie – produs care se adaugă vinurilor spumante, vinurilor spumante de calitate,
vinurilor perlante, vinurilor petiante şi vinurilor spumoase pentru a le conferi caracteristici gustative
specifice;
Licoare de rezervor – produs, care se adaugă vinului materie primă pentru realizarea fermentaţiei
secundare în rezervor.
Licoare de tiraj sau licoare de rezervor – produse care se adaugă în vinul materie primă pentru
realizarea fermentaţiei secundare;
Lot – cantitate de produs vitivinicol omogen fabricată sau ambalată în condiţii identice;
Macerat de ingrediente – produs obţinut prin macerarea ingredientelor cu diferiţi solvenţi.
Maceraţie – procedeu tehnologic de menţinere a mustuielii, în vederea extragerii din părţile solide a
anumitor compuşi.
Maceraţie carbonică – procedeu tehnologic de fermentare intercelulară în boabele strugurilor
nezdrobite, sub acţiunea sistemului enzimatic existent în ele, în atmosferă de dioxid de carbon.
Maceraţie la cald – procedeu tehnologic prin care strugurii sau mustuiala se încălzesc şi se menţin
la o temperatură ridicată, o anumită perioadă de timp.
Magnum – sticla cu o capacitate dubla decît cea normala (1,5 litri).
Maia de levuri selecţionate – biomasă de levuri selecţionate multiplicate pe mediul nutritiv lichid
în condiţii igienico sanitare.

6
Maturare – procedeu tehnologic de ameliorare a calităţii, care constă în păstrarea vinurilor în vase
vinicole.
Maturare biologică – procedeu tehnologic de maturare a vinurilor seci alcoolizate în prezenţa unor
suşe de levuri speciale ce se dezvoltă la suprafaţă sub formă de peliculă sau în
Must de struguri concentrat – must de struguri necaramelizat obţinut prin deshidratarea parţială a
mustului de struguri, efectuată prin orice altă metodă autorizată în afară de încălzire pe foc direct,
astfel încît valoarea indicată, la temperatura de 20 °C, de refractometrul utilizat este de cel puţin
50,9 % şi a cărui concentraţie alcoolică dobîndită este de cel mult 1 % vol.
Must de struguri concentrat rectificat în formă lichidă necaramelizat – care se obţine prin
deshidratarea parţială a mustului de struguri, efectuată prin orice altă metodă autorizată în afară de
încălzirea pe foc direct, astfel încît valoarea indicată, la temperatura de 20°C, de refractometrul
utilizat este de cel puţin 61,7 %; a fost supus unor tratamente autorizate de dezacidificare şi de
eliminare a altor componente în afară de zahăr;
Must de struguri concentrat rectificat în formă solidă necaramelizat – care se obţine prin
cristalizarea mustului de struguri concentrat rectificat lichid, fără utilizarea vreunui solvent; a fost
supus unor tratamente autorizate de dezacidificare şi de eliminare a altor componente în afară de
zahăr și după diluarea într-o soluţie la 25 Brix, are caracteristici specifice.
Must de struguri parţial fermentat – produs obţinut din fermentarea unui must de struguri, care are
o concentraţie alcoolică dobîndită de cel puţin 1 % vol. şi de cel mult trei cincimi din concentraţia
sa alcoolică volumică totală.
Must de struguri parţial fermentat extras din struguri stafidiţi – produs obţinut prin fermentarea
parţială a mustului de struguri căpătat din struguri stafidiţi, a cărui concentraţie în masă a
zaharurilor înainte de fermentare este de cel puţin 272 g/dm3 şi a cărui concentraţie alcoolică
naturală şi dobîndită este de cel puţin 8 % vol.
Must de struguri proaspăt – produs lichid obţinut în mod natural sau prin procedee fizice din
struguri proaspeţi, care are o concentraţie alcoolică dobîndită de cel mult 1 % vol.
Must de struguri proaspeţi oprit din fermentaţie prin adaosul de alcool (mistel) – produs care: are
o concentraţie alcoolică dobîndită de cel puţin 12 % vol. şi de cel mult 15 % vol.; se obţine prin
adaos la un must de struguri nefermentat, care are o concentraţie alcoolică naturală de cel puţin 8,5
% vol. şi care provine exclusiv din soiurile de struguri de vinificaţie specificate la punctul 27 din
prezenta Reglementare tehnică (fie de alcool etilic de origine vitivinicolă rectificat, inclusiv alcool
obţinut prin distilarea strugurilor stafidiţi, avînd o concentraţie alcoolică de cel puţin 96 % vol./ fie
a unui distilat de vin cu o concentraţie alcoolică de cel puţin 52 % vol. şi cel mult 80 % vol.).
Must de struguri sulfitat – must oprit să intre în fermentare alcoolică prin administrarea dioxidului
de sulf, concentraţia lui alcoolică dobîndită fiind de cel mult 1 % vol.
Mustuială – produs rezultat în urma zdrobirii boabelor de struguri.
Mustuială – produs rezultat în urma zdrobirii boabelor de struguri prin zdrobitoare
desciorchinătoare cu valțuri;
Oenolog – (din limba greacă oinos = vin şi logos = ştiinţa, adică persoana care deţine ştiinţa despre
vin). Cunoştinţele practice si teoretice ii permit unui oenolog sa-si asume întreaga responsabilitate
în vinificarea corectă şi completă a vinurilor.
Oxigenare (hiperoxigenare, microoxigenare) – procedeu tehnologic de reglare a proceselor
oxidative prin dozarea oxigenului în must sau în vin.

7
Parcelă viticolă – suprafaţă compactă de teren agricol plantată cu viţă-de-vie, delimitată de hotare
distincte (drumuri, fîşii de protecţie sau alte limite naturale) şi declarată de către un singur
producător de struguri;
Pasteurizare – tratare termică realizată prin încălzirea de scurtă durată a vinurilor sau a altor
produse în scopul inactivării microorganismelor.
Persistenţa – calitatea unui vin ale cărui senzaţii gustative persistă într-un mod agreabil la nivel
gustativ.
Plantare – fixare definitivă a materialului săditor viticol în sol pentru crearea unei plantaţii viticole;
Înfiinţare a unei plantaţii viticole – sistem de măsuri economico-organizatorice şi tehnologice
pentru crearea unei plantaţii viticole;
Precipitat de vin – produs format în urma sedimentării fazei solide din vin.
Presare – procedeu tehnologic aplicat strugurilor întregi, mustuielii, boştinii sau unor produse
secundare, care constă în separarea fazei lichide sub acţiunea presiunii externe.
Pritoc – procedeu tehnologic, care constă în transvazarea vinului dintr-un vas în altul.
Reconstrucţie a unei plantaţii viticole – sistem de măsuri economico-organizatorice şi tehnologice
care contribuie la înlăturarea unor neajunsuri, la consolidarea şi sporirea potenţialului de producţie
al viilor existente;
Rectificare – proces de purificare a unui component de bază dintr–un amestec prin înlăturarea altor
componenţi.
Refrigerare – tratare termică realizată la o temperatură joasă o anumită perioadă de timp a vinurilor
sau a altor produse.
Reguli generale – document tehnologic, care descrie procedeele şi regimurile tehnologice de
fabricare a produselor vitivinicole.
Remuaj – procedeu tehnologic de depunere a precipitatului de drojdie din butelie pe dop,
întrebuinţat la fabricarea vinurilor spumante clasice.
Repaus – procedeu tehnologic de restabilire a echilibrului componentelor înainte de îmbuteliere,
care constă în menţinerea vinurilor sau altor produse în vase vinicole.
Scurgere – procedeu tehnologic aplicat mustuielii, care constă în separarea fazei lichide sub acţiune
gravitaţională sau intensificată.
Sepajare – procedeu tehnologic, care constă în amestecarea în timpul prelucrării sau recoltării
cumule a diferitor soiuri de struguri.
Subparcelă viticolă – parte a unei parcele viticole identificată în mod special pentru a fi înregistrată
în Registrul vitivinicol;
Sulfitare – procedeu tehnologic de administrare în struguri, mustuială, must sau vin a unei cantităţi
stabilite de dioxid de sulf.
Suşă de levuri – totalitatea levurilor cu aceleaşi însuşiri genetice, obţinute prin descendenţa
vegetativă a unei celule mame.
Şaptalizare – procedeu tehnologic ce constă în îndulcirea mustului cu zaharoză în timpul
fermentării.
Tartrat de calciu – precipitat rezultat de la dezacidifierea mustului sau vinului şi eliminarea
acidului tartric din produsele secundare vinicole ce conţin săruri tartrice.
Trasabilitate – posibilitatea identificării şi urmăririi, de-a lungul tuturor etapelor de producţie, de
procesare şi de distribuţie a produselor vitivinicole şi a materialelor în contact cu aceste produse.
8
Tulburel – vinul în curs de finisare a fermentaţiei alcoolice, neseparat de drojdie, cu o tărie
alcoolica totala de minimum 8,5% în volume. El poate fi pus în consum pînă la sfîrşitul anului
calendaristic.
Tratare (cleire) – procedeu tehnologic de limpezire şi stabilizare, care constă în administrarea
substanţelor de cleire autorizate.
Tratare termică – procedeu tehnologic de încălzire cu sau fără acces de oxigen, sau răcire şi
menţinere la aceste temperaturi a vinurilor sau a altor produse.
Ulei din seminţe de struguri – ulei obţinut din seminţe de struguri prin presare directă sau prin
extracţie cu diferiţi solvenţi.
Umplerea golurilor – procedeu tehnologic folosit pentru menţinerea vaselor cu vin pline.
Verificare – examinarea şi analizarea dovezilor obiective, precum şi a respectării cerinţelor
prevăzute de actele normative în vigoare.
Vin brut – vin al cărui fermentaţie alcoolică s-a încheiat, înaintea separării sale de sedimentul de
drojdie.
Vin de calitate maturat – vin maturat în recipiente tehnologice înainte de îmbuteliere până la
obţinerea nuanţelor de maturare bine pronunţate, dar nu mai puţin de 6 luni, în cazul vinurilor albe,
şi nu mai puţin de 12 luni, în cazul vinurilor roze şi roșii;
Vin de colecție – vin matur suplimentar învechit în sticle cel puţin 2 ani, în cazul vinurilor albe, şi
cel puţin 2,5 ani, în cazul vinurilor roze şi roşii, sau sunt vinuri mature-rezervă suplimentar
învechite în sticle cel puţin 1,5 ani, în cazul vinurilor albe, şi cel puţin 2 ani, în cazul vinurilor roze
şi roşii;
Vin DOP sau DOC – vin cu denumire de origine protejată (DOP) sau cu denumire de origine
controlată (DOC) sunt vinuri de calitate obţinute din struguri de soiuri autorizate, recoltaţi într-o
regiune (dint-un plai sau centru viti-vinicol) delimitată ale arealului vitivinicol autohton, care
posedă calităţi gustative excepţionale distinctive locului de provenienţă, având o concentraţie
alcoolică naturală de cel puţin 10 % sau respectiv 11 % volum, în cazul vinurilor naturale albe şi
roz, şi de 10,5 % sau respectiv 11,5 % volum, în cazul vinurilor naturale roşii, iar cele selectate cu
DOP sau cu DOC prezintă o concentraţie alcoolică naturală de cel puţin 12 % volum.
Vin IGP și IGR – vin cu indicaţie geografică protejată (IGP) sau cu indicaţie geografică
recunoscută (IGR) reprezintă vin de calitate obţinut din struguri de soiuri autorizate cultivate într-o
regiune, într-un centru sau plai viti-vinicol delimitat, al cărui nume posedă reputaţie sau alte
caracteristici ce pot fi atribuite acestei indicaţii geografice şi serveşte la desemnarea vinului concret,
care este fabricat şi ambalat în cadrul acestui areal viti-vinicol delimitat;
Vin licoros – produsul obţinut din must sau vin, precum şi din amestecul acestora, cu adaos de must
concentrat, must concentrat rectificat, distilat de vin cu tăria alcoolică cuprinsă între 52 şi 86 %
volum., alcool de origine viticolă sau alcool alimentar rectificat, cu tăria alcoolică de minim 96 %
volum., mistel, folosite separat sau în amestec. Strugurii folosiţi ca materie primă pentru producerea
vinurilor licoroase trebuie sa aibă, la cules, un conţinut în zahăr de minimum 200 g/dm3. Tăria
alcoolică dobîndită a vinurilor licoroase este cuprinsă între 15 şi 22 % volum., iar conţinutul lor în
zaharuri este de minimum 80 g/dm3. O parte a tăriei alcoolice dobândite a produsului finit, care nu
poate fi mai mica de 4 % volum., trebuie sa provină din fermentarea parţială sau totală a zaharului
iniţial al strugurilor, musturilor sau vinurilor utilizate.

9
Vin materie primă – produs în vrac, obţinut prin fermentarea alcoolică completă sau parţială a
mustului sau mustuielii de struguri, care a fost sau nu supus procedeelor de tratare şi stabilizare,
destinat pentru fabricarea produselor viti-vinicole;
Vin matur rezervă – vin de calitate maturat în recipiente tehnologice înainte de îmbuteliere până la
obţinerea nuanţelor de maturare bine pronunţate, dar nu mai puţin de 1 an, în cazul vinurilor albe, şi
nu mai puţin de 1,5 ani, în cazul vinurilor roze şi roșii;
Vin perlant – produsul cu un conţinut în dioxid de carbon de origine total sau parţial exogenă, care
dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsă între 1 şi 2,5 bari la
temperatura de 20oC, cu tărie alcoolică dobîndită de minimum 7 % volum. şi tărie alcoolică totală
de minimum 9 % volum.
Vin petiant – produsul cu conţinut în dioxid de carbon de origine endogenă, care dezvoltă în sticlele
în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsă între 1 si 2,5 bari la temperatura de 20oC,
cu tărie alcoolică dobîndită de minimum 7% volum. şi tărie alcoolică totală de minimum 9 %
volum.
Vin spumant – produsul cu conţinut în dioxid de carbon de origine exclusiv endogenă, obţinut prin
fermentarea secundară a vinului sau prin fermentarea naturală a mustului de struguri proaspeţi care
dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat, ca produs finit, o presiune de minimum 3 bari la
temperatura de 20 oC.
Vin spumos – produsul cu conţinut în dioxid de carbon de origine total sau parţial exogenă, obţinut
din vinuri care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat, ca produs finit, o presiune de minimum 3
bari la temperatura de 20 oC.
volumul vinului.
Zahăr rezidual – zaharurile rămase nefermentate prezente în vin după fermentaţia alcoolică.
Zdrobire – procedeu tehnologic de distrugere a integrităţii boabelor în vederea eliberării mustului
pe care îl conţin, fără a fărîmiţa pieliţele, seminţele şi ciorchinii.

10